Facultatea de Matematică

Anul I, Aritmetică

Curs 7
Congruenţe
Noţiunile şi rezultatele studiate până acum corespund, ı̂n mare, cunoştinţelor ele-
mentare introduse ı̂n clasele primare şi gimnaziale. Vom trece ı̂n continuare la un grad
sporit de abstractizare, odată cu intrarea ı̂n scenă a unor noţiuni mai avansate de teoria
mulţimilor şi algebră abstractă.
Să observăm mai ı̂ntâi faptul că, dacă n ∈ N este fixat, ”a da acelaşi rest la ı̂mpărţirea
cu n” este, pe mulţimea numerelor ı̂ntregi, o relaţie de echivalenţă. De exemplu, pentru
calculul celui mai mare divizor comun a două numere ı̂ntregi a şi n, putem ı̂nlocui a cu
orice alt număr b care dă acelaşi rest la ı̂mpărţirea cu n sau, altfel spus, care diferă de
numărul iniţial printr-un multiplu de n. Deci (a, n) = (b, n), dacă a − b este un multiplu
de n. În acest caz vom spune că a şi b sunt congruente modulo n.

Definiţia 1. Fie n un număr natural şi a, b ∈ Z. Spunem că a este congruent cu b

modulo n (scriu a ≡ b mod n) dacă n | a − b.

Observaţia 1. Pentru n = 0 relaţia de congruenţă modulo 0 este relaţia de egalitate:

a ≡ b (mod 0) ⇔ a = b.

Pentru n = 1 relaţia de congruenţă modulo 1 este relaţia universală:

a ≡ b (mod 1) , ∀a, b ∈ Z.

În continuare vom presupune n ≥ 2.

Propoziţia 1 (Proprietăţi ale relaţiei de congruenţă modulo n).

1. Congruenţa modulo n este o relaţie de echivalenţă pe Z (este reflexivă, simetrică şi
tranzitivă).

2. Congruenţa modulo n este compatibilă cu operaţiile de adunare şi ı̂nmulţire pe Z:

dacă x ≡ y şi x0 ≡ y0 (mod n) atunci

x + x0 ≡ y + y0 (mod n) , x · x0 ≡ y · y0 (mod n).

3. a ≡ b (mod n) ⇒ a · c ≡ b · c (mod n), ∀c ∈ Z.

4. a ≡ b (mod n) ⇒ am ≡ bm (mod n), ∀m ∈ N.

5. a ≡ b (mod n) şi m | n ⇒ a ≡ b (mod m).

1
 6. a · c ≡ b · c (mod n), (c, n) = 1 ⇒ a ≡ b (mod n).

7. a · c ≡ b · c (mod n), (c, n) = d ⇒ a ≡ b(mod n/d).

8. a ≡ b (mod mi ), i = 1 . . . , k ⇒ a ≡ b (mod m), m = [m1 , m2 , . . . , mk ].

Demonstraţie. 1. Cele trei proprietăţi rezultă din:

n | 0 ⇒ n | (a − a) ⇒ a ≡ a (mod n)
a ≡ b (mod n) ⇔ n | (a − b) ⇔ n | (b − a) ⇔ b ≡ a (mod n)
a ≡ b (mod n) ∧ b ≡ c (mod n) ⇒ n | (a − b) ∧ n | (b − c)
⇒ n | (a − b) + (b − c) ⇒ a ≡ c (mod n).

2. Avem:

x ≡ y (mod n) ∧ x0 ≡ y0 (mod n) ⇒ n | (x − y) ∧ n | (x0 − y0 ) ⇒

⇒ n | (x − y) + (x0 − y0 ) ⇒ n | (x + x0 ) − (y + y0 ) ⇒
⇒ x + x0 ≡ y + y0 (mod n).

Pe de altă parte:

x ≡ y (mod n) ∧ x0 ≡ y0 (mod n) ⇒ n | (x − y) ∧ n | (x0 − y0 ) ⇒

⇒ n | x0 (x − y) + y(x0 − y0 ) ⇒ n | (xx0 − yy0 ) ⇒
⇒ xx0 ≡ yy0 (mod n).

3. Este un caz particular al proprietăţii precedente (compatibilitatea cu ı̂nmulţirea).

4. Se obţine iterând de m − 1 ori proprietatea 2 (compatibilitatea cu ı̂nmulţirea).

5. Rezultă din tranzitivitatea relaţiei de divizibilitate.

6. Deoarece n | (ac − bc) ⇔ n | c(a − b) şi (c, n) = 1, putem aplica Lema lui Euclid şi
obţinem n | (a − b).

7. Deoarece (c, n) = d, avem c = d · c1 , n = d · n1 , (c1 , n1 ) = 1. Pe de altă parte,

a · c ≡ b · c (mod n) ⇒ n | (ac − bc) ⇒ dn1 | dc1 (a − b) ⇒ n1 | c1 (a − b)

şi, din nou, aplicând Lema lui Euclid obţinem n1 | (a − b), deci a ≡ b (mod n1 ).

8. Proprietatea este o reformulare a condiţiei (2) din definiţia celui mai mic multiplu
comun.

2
Propoziţia 2. (Criteriu de congruenţă mod n) Două numere ı̂ntregi a şi b sunt congru-
ente mod n dacă şi numai dacă au acelaşi rest la ı̂mpărţirea cu n.

Demonstraţie. Fie
a = n · q1 + r1 , 0 ≤ r1 < a
b = n · q2 + r2 , 0 ≤ r2 < b.
Atunci
a ≡ r1 (mod n) , b ≡ r2 (mod n).
Deci
a ≡ b (mod n) ⇔ r1 ≡ r2 (mod n) ⇔ n | (r1 − r2 ) ⇔ r1 = r2
deoarece |r1 − r2 | ≤ n − 1.
In particular, am demonstrat că oricare ar fi numărul ı̂ntreg a, există şi este unic
r ∈ {0, 1, . . . , n − 1} astfel ı̂ncât a ≡ r (mod n). Acest număr r este tocmai restul
ı̂mpărţirii lui a la n.
Clasa de echivalenţă modulo n a numărului ı̂ntreg a se notează
â = {b ∈ Z ; a ≡ b (mod n)} = a + nZ.
Vom folosi notaţia Zn := Z/(≡ mod n) = Z/nZ pentru mulţimea factor, pe care o
numim mulţimea claselor de resturi modulo n. Conform propoziţiei precedente, mulţimea
claselor de resturi modulo n poate fi explicit scrisă astfel:
Zn = {0̂, 1̂, . . . , n[
− 1}.

Corolarul 3. Cardinalul mulţimii claselor de resturi modulo n este n.

Definiţia 2. Numerele ı̂ntregi a1 , a2 , . . . , an formează un sistem complet de resturi (scr)

modulo n dacă Zn = {â1 , â2 , . . . , ân }.

Altfel spus, funcţia

ϕ : {a1 , a2 , . . . , an } → Zn
ai 7→ âi
este bijectivă. Deoarece cele două mulţimi au acelaşi cardinal, bijectivitatea acestei funcţii
este echivalentă fie cu injectivitatea sa, fie cu surjectivitatea.

Teorema 4 (Sisteme complete de resturi modulo n). Fie S = {r1 , . . . , rn } un sistem

complet de resturi modulo n şi a, b ∈ Z astfel ı̂ncât (a, n) = 1. Atunci
Sa,b = {ar1 + b, ..., arn + b}
formează un sistem complet de resturi modulo n.

3
Demonstraţie. Trebuie să demonstrăm că funcţia

ϕa,b : Sa,b → Zn
ari + b 7→ ar
\ i+b

este bijectivă. Aşa cum am menţionat mai sus, este suficient să verificăm injectivitatea.
Fie i, j ∈ {1, 2, . . . , n} astfel ı̂ncât ϕa,b (ari + b) = ϕa,b (arj + b). Atunci

ari + b ≡ arj + b (mod n)

de unde obţinem ari ≡ arj (mod n). Deoarece (a, n) = 1, se obţine, folosind proprietatea 6
de mai sus, ri ≡ rj (mod n). Dar aceasta implică i = j, deoarece mulţimea S este un
sistem complet de resturi modulo n. Prin urmare funcţia ϕa,b este injectivă.
Luând a = 1, obţinem:

Corolarul 5. Orice mulţime de n numere ı̂ntregi consecutive formează un sistem com-

plet de resturi modulo n.

Exemplul 1. Mulţimea {−n + 1, −n + 2, . . . , −1, 0} este un sistem complet de resturi

modulo n.
Mulţimea {−5, −4, −3, −2, −1, 0, 1, 2, 3, 4} este un sistem complet de resturi modulo 10.
Mulţimea {0, 11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99} este un sistem complet de resturi mo-
dulo 10.

Pe mulţimea claselor de resturi modulo n, Zn se definesc operaţiile de adunare şi

ı̂nmulţire astfel:
+ b ; â · b̂ := ad
â + b̂ := a[ · b. (1)
Conform Proprietăţii 2 de mai sus, operaţiile astfel definite nu depind de alegerea reprezen-
tanţilor.

Teorema 6. Mulţimea Zn = {0̂, 1̂, . . . , n[ − 1} a claselor de resturi modulo n, ı̂nzestrată

cu operaţiile de adunare şi ı̂nmulţire a claselor de resturi modulo n, definite prin relaţiile
1, formează un inel comutativ şi unitar.

Demonstraţie. Proprietăţile necesare rezultă imediat din proprietăţile corespunzătoare pe

Z şi proprietatea (2) din Propoziţia 1.

Teorema 7. (1) O clasă de resturi â ∈ Zn este element inversabil ı̂n inelul Zn dacă şi
numai dacă (a, n) = 1.
(2) O clasă de resturi â ∈ Zn este divizor al lui 0̂ ı̂n inelul Zn dacă şi numai dacă
(a, n) > 1.
(3) Inelul Zn este corp dacă şi numai dacă n este număr prim.

4
Demonstraţie. (1) Să presupunem că â ∈ Zn este element inversabil. Atunci există b̂ ∈ Zn
astfel ı̂ncât â · b̂ = 1̂, deci n | ab − 1. Rezultă că există u ∈ Z astfel ı̂ncât

ab − 1 = nx ⇔ ab + n(−x) = 1

ceea ce implică (a, n) = 1.

Reciproc, dacă (a, n) = 1 există u, v ∈ Z astfel ı̂ncât au + nv = 1. Atunci, deoarece
n̂ = 0̂, â · b̂ = 1̂, deci â este element inversabil ı̂n Zn .
(2) Dacă â ∈ Zn este divizor al lui 0̂, atunci există b̂ ∈ Z∗n astfel ı̂ncât â · b̂ = 0̂. Deci
n | ab. Dacă presupunem că (a, n) = 1, Lema lui Euclid implică n | b, deci b̂ = 0̂, ceea ce
contrazice b̂ ∈ Z∗n . Deci (a, n) > 1.
Reciproc, dacă d = (a, n) > 1, rezultă că există a1 , d1 ∈ Z astfel ı̂ncât a = d · a1 ,
d · n1 = n şi 0 < n1 < n . Atunci nˆ1 6= 0̂ şi

a · n1 = a1 · d · n1 = a1 n ⇒ n | a · d1 ⇒ â · nˆ1 = 0̂.

Prin urmare â este divizor al lui 0̂ ı̂n Zn .

(3) Inelul Zn este corp dacă şi numai dacă orice element nenul,

â ∈ {1̂, . . . , n[
− 1},

este inversabil. Conform punctului (1) al teoremei, deja demonstrat, această afirmaţie
este echivalentă cu faptul că (a, n) = 1, oricare ar fi a ∈ {a, . . . , n − 1}, altfel spus n este
număr prim.
Vom nota Z× ×
n mulţimea elementelor inversabile din inelul Zn . Mulţimea Zn ı̂mpreună
cu operaţia de ı̂nmulţire formează un grup abelian. Afirmaţia (3) a propoziţiei anterioare
poate fi reformulată astfel:
(1’) n este număr prim dacă şi numai dacă Z× ∗
n = Zn .
Reamintim că un generator al unui grup finit (G, ◦) este un element g ∈ G cu propri-
etatea că oricare ar fi x ∈ G exită un număr natural r cu proprietatea x = g r . Existenţa
unui generator implică faptul că grupul G este ciclic.
Teorema următoare este deosebit de importantă deoarece descrie structura grupului
multiplicativ (Z∗n , ·) pentru n prim:

Teorema 8. Dacă n este un număr prim, atunci grupul (Z∗n , ·) are un generator.

Vom reveni asupra demonstraţiei acestei teoreme ı̂ntr-un curs ulterior.

Propoziţia 9. Fie P (x) = cm xm + cm−1 xm−1 + . . . + c1 x + c0 o funcţie polinomială cu

coeficienţi ı̂ntregi ci ∈ Z. Dacă a ≡ b (mod n), atunci P (a) ≡ P (b) (mod n).

Demonstraţie. Propoziţia este o consecinţă a proprietăţilor relaţiei de divizibilitate (com-

patibilitatea cu operaţiile de adunare şi ı̂nmulţire).

5
Corolarul 10. Dacă a ∈ Z este o soluţie a congruemţei P (x) ≡ 0 (mod n), iar a ≡
b (mod n), atunci şi b este o soluţie a congruenţei P (x) ≡ 0 (mod n).

Corolarul 11. Fie N = am 10m + am−1 10m−1 + . . . + a1 10 + a0 un numaăr natural ı̂n

scriere zecimală, 0 ≤ ak ≤ 9, k ∈ {0, . . . , m}.
(i) Fie S = a0 + a1 + . . . + am . Atunci N ≡ S (mod 9) şi deci 9 | N dacă şi numai
dacă 9 | S.
(ii) Fie T = a0 − a1 + a2 . . . + (−1)m am . Atunci N ≡ T (mod 11) şi deci 11 | N dacă
şi numai dacă 11 | T .

Demonstraţie. Considerăm funcţia polinomială P (x) = am xm +am−1 xm−1 +. . .+a1 x+a0 .

(i) Deoarece 10 ≡ 1 (mod 9), conform Propoziţiei 9, avem P (10) ≡ P (1) (mod 9).
Folosind faptul că N = P (10) şi S = P (1) obţinem că N ≡ S (mod 9) şi deci 9 | N dacă
şi numai dacă 9 | S.
(ii) Deoarece 10 ≡ −1 (mod 11), conform Propoziţiei 9, avem P (10) ≡ P (−1) (mod 11).
Folosind faptul că N = P (10) şi T = P (−1) obţinem că N ≡ T (mod 11) şi deci 11 | N
dacă şi numai dacă 11 | T .