Elemente de teoria câmpurilor

Gradient, divergenţ¼
a, rotor
Fie V3 spaţiul liniar al vectorilor liberi din R3 . Un element din V3 va …
! ! !
reprezentat prin a i + b j + c k .
Pentru D R3 , o funcţie v : D ! V3 se numeşte câmp vectorial.
Observaţie: Un câmp vectorial se poate introduce şi prin v(x; y; z) =
! ! !
P (x; y; z) i + Q(x; y; z) j + R(x; y; z) k unde P; Q; R sunt funcţii de la R3 la
R. Daca P; Q; R sunt de clas¼ a C p , atunci câmpul se numeşte de clas¼
a C p.
Un rol important în exprimarea legilor …zicii îl au operatorii diferenţali:
gradient, divergenţ¼a şi rotor. Aceştia se mai numesc operatorii diferenţiali de
ordinul I în teoria câmpurilor. Pentru exprimarea acestor operatori vom folosi
operatorul diferenţial notat ” r” numit ”nabla”.
În coordonate carteziene, operatorul ”nabla” are expresia:
@ ! @ ! @ !
r= i + j + k:
@x @y @z
Operatorul

@ ! @ ! @ ! @ ! @ ! @ !
r r = r2 = i + j + k i + j + k =
@x @y @z @x @y @z
@2 @2 @2
= + +
@x2 @y 2 @z 2
se numeşte operatorul Laplace.
În funcţie de modul prin care acest operator ”se aplic¼ a” unei m¼ arimi …zice
scalare sau vectoriale se obţin trei situaţii distincte:
gradient - dac¼a se aplic¼a unei funcţii scalare
divergenţa - dac¼a se aplic¼a prin produs scalar unei funcţii vectoriale
rotor - dac¼a se aplic¼
a prin produs vectorial unei funcţii vectoriale

De…niţie: Pentru o funcţie scalar¼ a C 1 pe un deschis D

a ' de clas¼ R3
de…nim:
@' ! @' ! @' !
grad ' = i + j + k = r':
@x @y @z
Operatorul gradient se aplic¼
a unor funcţii scalare, transformându-le în m¼
arimi
vectoriale.

1
 ! ! !
De…niţie: Dac¼ a v(x; y; z) = P (x; y; z) i + Q(x; y; z) j + R(x; y; z) k este
1 3
un câmp vectorial de clas¼ a C pe D R ; pentru orice punct a 2 D de…nim:
@P @Q @R
diva v = (a) + (a) + (a) = r v(a) divergenţa lui v în punctul
@x @y @z
a;
@R @Q ! @P @R ! @Q @P !
rota v = (a) (a) i + (a) (a) j + (a) (a) k =
@y @z @z @x @x @y
r v(a) rotorul lui v în punctul a:
! ! !
i j k
@ @ @
rota v poate … scris sugestiv astfel rota v = ("dezvoltând"
@x @y @z
P Q R
acest determinant simbolic dup¼ a linia întâi).
Exemplu:
1) Dac¼a c este un vector constant, atunci în …ecare punct din a 2 R3

diva (c) = 0; rota (c) = 0:

! ! !
a r = x i + y j + z k (vectorul de poziţie), atunci
2) Dac¼

div r = 3; rotr = 0; rot(c r) = 2c:

! ! !
a v = x2 y i + yz j
3) Dac¼ 2xyz k ; atunci

@ 2 @ @
div v = (x y) + (yz) (2xyz) = z;
@x @y @z
! ! !
i j k
@ @ @ ! ! !
rotv = = (2xz + y) i + 2yz j + x2 k :
@x @y @z
x2 y yz 2xyz

Un câmp v se numeşte câmp de gradienţi în D dac¼ a exist¼

a o funcţie
a ' 2 C 1 (D) numit potenţial scalar al lui v astfel încât v = grad ', adic¼
scalar¼ a
@' @' @'
P = ;Q= ;R= în …ecare punct din D. Câmpurile de gradienţi se
@x @y @z
mai numesc câmpuri derivate dintr-un potenţial.

Cele de mai sus pot … reluate şi pentru cazul spaţiului R2 , raportat la un
! !
reper ortogonal Oxy de versori i ; j .
! !
De…niţie: Dac¼ a v(x; y) = P (x; y) i + Q(x; y) j este un câmp vectorial de
a C 1 pe D R2 ; pentru orice punct a 2 D de…nim:
clas¼
@P @Q
diva v = (a) + (a) divergenţa lui v în punctul a;
@x @y
@Q @P ! !
rota v = (a) (a) ( i j ) rotorul lui v în punctul a:
@x @y

2
 Exemplu:
! !
1) Câmpul constant v(x; y) = a = a1 i + a2 j este un câmp de gradienţi,
deoarece exist¼ a '(x; y) = a1 x + a2 y astfel încât v = grad '.
2) Dac¼ a exist¼ a ' 2 C 2 (D) astfel încât v = grad ', adic¼
a o funcţie scalar¼ a
@' @'
P = ;Q= în …ecare punct din D, atunci
@x @y
@ @' @ @'
rot(grad ') = (i j) = 0 şi
@x @y @y @x
@ @' @ @' @2' @2'
div(grad ') = + = + = '.
@x @x @y @y @x2 @y 2
r
3) Pentru câmpul newtonian v = k 3 (k > 0 constant) avem v = 'r, unde
r
k
'= , deci
r3
div v = div ('r) = ' div r + r grad ': Cum grad ' = k grad(r 3 ) =
r 3k k 3k
3kr 4 = 5 r, rezult¼ a div v = 3 3
+ 5 (r r) = 0 (deoarece r r = r2 ).
r r r r
3k
rotv = rot('r) = 'rotr r grad ' = r grad ' = r r =
r5
3k
(r r) = 0:
r5
Propriet¼ aţi de calcul
1) Dac¼ a c este o constant¼ a scalar¼
a atunci rc = 0;
2) Dac¼ a c este un vector constant atunci r c = 0; r c = 0;
3) Fie v şi w dou¼ a câmpuri vectoriale de clas¼ a C 1 pe un deschis D R3 .
Atunci pentru orice punct a 2 U;
diva (v + w) = diva (v) + diva (w);
rota (v + w) = rota (v) + rota (w)
iar dac¼
a 2 R, atunci
diva ( v) = diva (v);
rota ( v) = rota (v);
4) Fie ' o funcţie scalar¼ a C 1 pe un
a şi v un câmp vectorial, ambele de clas¼
3
deschis D R . Atunci pentru orice a 2 D au loc relaţiile:
diva ('v) = '(a) diva (v) + v(a) grada ';
rota ('v) = '(a)rota (v) v(a) grada ';
5) Fie v şi w dou¼ a C 1 pe un deschis D
a câmpuri vectoriale de clas¼ R3 .
Atunci pentru orice punct a 2 U;
div(v w) = w rot v v rot w;
6) Dac¼
a c este un vector constant iar r este vectorul de poziţie atunci
div(c r) = r rot c c rot r = 0:

3
 Aplicaţii la calculul integral
Cu notaţiile de mai sus putem rescrie o parte din formulele prezentate ante-
rior.
Formula lui Green-Riemann
Fie D R2 un compact bordat elementar un câmp vectorial v = P (x; y)i +
Q(x; y)j de clas¼ a C 1 pe un deschis care conţine D. Atunci circulaţia lui v pe
F r D este Z ZZ
@Q @P
v dr = dx dy:
F r;D D @x @y
@Q @P
În particular, dac¼
a = în D, atunci aceast¼
a circulaţie este nul¼
a.
@x @y

Formula lui Stokes

Fie S R3 o suprafaţ¼ a elementar¼ a, compact¼ a, orientat¼
a, cu bord, regulat¼a
şi v un câmp vectorial de clas¼ a C 1 pe un deschis din R3 care conţine S. Atunci
circulaţia lui v în lungul frontierei suprafeţei S este egal¼
a cu ‡uxul rotorului lui
v prin S, adic¼ a Z ZZ
v dr = rotv N d :
F rS S

Formula Gauss-Ostrogradski
Fie V R3 un domeniu simplu în raport cu cele trei axe de coordonate şi
v = P i + Qj + Rk un câmp vectorial de clas¼ a C 1 pe un deschis care conţine V .
Presupunem c¼ a frontiera lui V este o suprafaţ¼
a neted¼a pe porţiuni. Atunci:
ZZZ ZZ
(div v)dx dy dz = (v n)d :
V F rV

Exemplu:
1) Folosind notaţiile anterioare, dac¼ a ' : V ! R este un câmp scalar de
a C 1 pe un deschis care conţine V şi dac¼
clas¼ a c este un vector constant arbitrar,
atunci pentru v = 'c avem div v = c grad ' şi formula devine
ZZ ZZZ
c 'N d = c (grad ')dx dy dz:
Se V

Cum c este arbitrar, rezult¼

a formula gradientului :
ZZ ZZZ
'N d = (grad ')dx dy dz:
Se V

4
 2) Dac¼ a C 1 pe un deschis care conţine V şi
a v este un câmp vectorial de clas¼
a c este un vector constant arbitrar, atunci div(v c) = c rotv: Din teorema
dac¼
anterioar¼
a ZZ ZZZ
(v c) N d = (c rotv)dx dy dz;
Se V

adic¼
a ZZ ZZZ
c (N v)d = c rotvdx dy dz:
Se V

Cum c este arbitrar, rezult¼

a formula rotorului :
ZZ ZZZ
(N v)d = rotvdx dy dz:
Se V

3) Fie V un compact elementar având ca frontier¼ a o suprafaţ¼

a închis¼a care
r
nu conţine originea şi v = 3 câmpul newtonian.
r
Dac¼a 0 nu aparţine lui int V , atunci div v = 0 în …ecare punct din V şi
rezult¼
a c¼
a ‡uxul lui v prin F rV este nul.
Dac¼a 0 2 int V , atunci exist¼ a o bil¼ a B = fx2 + y 2 + z 2 < 2 g V:
a deschis¼
Pentru compactul elementar V nB având ca frontier¼ a F r V [ F rB , deoarece
div v = 0 în V nB , rezult¼ a c¼a ‡uxul lui v prin şi prin S este acelaşi (în ambele
r
cazuri dup¼a normala exterioar¼ a). Dar normala exterioar¼ a la B este şi ‡uxul
r
RR r r RR 2
1
lui v prin F rB este F rB 3 d = F rB 4 d = 2 ariaF rB = 4 :
r r

4) Presupunem c¼ a un lichid, având densitatea de volum constant¼ a c, se a‡a¼

într-un recipient V asimilat cu un compact elementar conţinut în semispaţiul
z < 0 din R3 . Presupunem de asemenea c¼ a "presiunea creşte proporţional cu
adâncimea", deci câmpul presiunilor lichidului este v(x; y; z) = czk, c …ind den-
sitatea de volum. Fluxul lui v prin frontiera lui V se numeşte forţa
RR ascensional¼ a
RRRa lichidului. Aşadar, deoarece div v = c; rezult¼
a c¼
a = F rV
v N d =
V
(div v)dx dy dz = c V ol(V ) = masa lichidului, obţinându-se astfel legea
lui Arhimede.
r
5) Fie S R3 octantul de sfer¼ a x2 + y 2 + z 2 = R2 , x; y; z 0 şi v = 3 : Din
r
teorema anterioar¼ a, luând pentru S porţiunea de sfer¼ a corespunz¼atoare, rezult¼a
Z ZZ
v dr = rotv N d = 0;
F rS S

r
deoarece rotv = rot 3 = 0:
r
6) Pentru a calcula cu formula lui Stokes integrala curbilinie:
Z
(y 2 z 2 )dx + (z 2 x2 )dy + (x2 y 2 )dz;

5
unde este poligonul de intersectie dintre cubul [0; 1] [0; 1] [0; 1] si planul
3
x+y+z = , observ¼ am c¼a este un hexagon regulat. Fie portiunea din planul
2
3
x + y + z = situata in interiorul cubului (interiorul hexagonului). Proiectia
2
lui pe planul xOy este domeniul
1 3
D = f(x; y); x+y ;0 x 1; 0 y 1g; :
2 2
O parametrizare (carteziana) a suprafetei este
3
z= x y; (x; y) 2 D:
2
Aplicând formula lui Stokes, obtinem:
Z
(y 2 z 2 )dx + (z 2 x2 )dy + (x2 y 2 )dz =
Z
= 2 (x + y)dxdy + (y + z)dydz + (z + x)dzdx =
ZZ
9
= 2 3 dx dy = 6aria(D) = :
D 2