Sunteți pe pagina 1din 3

Tutoriat 6 - Geometrie I

Evelyn Băcioiu, Maria Săcăreanu, Daria Voiculescu

29 noiembrie 2022

1 Cercul
Un cerc este locul geometric al tuturor punctelor egal depărtate de un punct fixat
(numit centrul cercului ). Distanţa de la oricare din ele la acest punct se numeşte raza cercului.
Notăm cu Cr (O) cercul de centru O şi rază r, unde o ∈ R2 şi r > 0 un număr.

Ecuaţia implicită a unui cerc

Dacă O = (x0 , y0 ), atunci

Cr (O) = {A ∈ R2 | d(A, O) = r} = {(x, y) ∈ R2 | (x − x0 )2 + (y − y0 )2 = r2 }.

Observaţie: Fiind dată o ecuaţie de tipul x2 + y 2 + 2ax + 2by + c = 0, mulţimea soluţiilor


sale este un cerc, un punct sau mulţimea vidă. De ce? Formăm pătrate!

x2 + y 2 + 2ax + 2by + c = 0 este ecuaţia unui cerc√dacă şi numai dacă a2 + b2 − c > 0, caz
ı̂n care este cercul de centru (−a, −b) şi de rază a2 + b2 − c.

Condiţia de conciclicitate

Propozit, ia 1.1: Fie punctele A, B, C, D ı̂n plan. Atunci

1 xA yA x2A + yA 2

1 x B yB x 2 + y 2

A, B, C, D conciclice ⇐⇒ B B = 0.
2 2
1 xC yC xC + yC
1 x D yD x 2 + y 2
D D

Ecuaţia puterii unui punct faţă de un cerc


2 2 2 2 2
= (x − x0 ) + (y − y0 )) − r = x + y + ax + by + c
ρC (x, y)
 > 0, dacă P ∈ Ext(C)
ρC (P ) = 0, dacă P ∈ C .
< 0, dacă P ∈ Int(C)

Fie două cercuri C1 şi C2 care nu sunt concentrice.

1
2 INVERSIUNI

Se numeşte axa radicală a cercurilor C1 şi C2 locul geometric al punctelor care au putere
egală faţă de C1 şi C2 ,
dC1 ,C2 = {P ∈ R2 | ρC1 (P ) = ρC2 (P )}.

Se numeşte tangentă la cercul C o dreaptă care intersectează C ı̂ntr-un singur punct.

Condiţia ca o dreaptă să fie tangentă la cerc

Fie cercul C : x2 + y 2 + 2ax + 2by + c = 0 şi d o dreaptă de ecuaţie parametrică


d : P + t→

u = (xP , yP ) + t(u1 , u2 ). d este tangentă la C dacă şi numai dacă ecuaţia de grad
2 ı̂n t
(xP + tu1 )2 + (yP + tu2 )2 + 2a(xP + tu1 ) + 2b(yP + tu2 ) + c = 0
are exact o rădăcină (dublă) i.e. dacă şi numai dacă ∆ = 0.

2 Inversiuni

Fie P ∈ R2 şi k ∈ R \{0}.


Se numeşte inversiunea de centru P şi putere (raport) k aplicaţia

IP,k : R2 \ {P } → R2 \ {P }, IP,k (A) = A′ astfel ı̂ncât P, A, A′ coliniare


−→ −−→
şi ⟨P A, P A′ ⟩ = |P A| · |P A′ | = k.

Important: Pentru cercul Cr (P ) de centru P şi rază r, funcţia

r2
A 7→ A′ astfel ı̂ncât P, A, A′ coliniare şi |P A| =
|P A′ |

este exact IP,r2 . Cercul Cr (P ) se numeşte cercul de inversiune.

Dacă O este originea ı̂n R2 , atunci


Å ã
1 x y
IO (x, y) = (x, y) = , . (2.1)
∥(x, y)∥2 x2 + y 2 x2 + y 2

Proprietăţi:
Propozit, ia 2.1: Fie P un punct ı̂n plan.

(i) IP este bijectivă şi IP−1 = IP ;

(ii) Punctele fixe ale unei inversiuni sunt exact cele de pe cercul de inversiune:
IP,r2 (A) = A ⇐⇒ A ∈ Cr (P );

(iii) O inversiune invariază o dreaptă ce trece prin centru: Dacă P ∈ d, atunci


IP (d \ {P }) = d \ {P };

(iv) Dacă IP (A) = A′ şi IP (B) = B ′ , atunci △P AB ∼ △P B ′ A′ .

2
2 INVERSIUNI

(v) Imaginea unui cerc ce trece prin centrul P al unei inversiuni este o dreaptă paralelă cu
tangenta ı̂n P la acel cerc;

(vi) Imaginea unui cerc care nu trece prin centrul P este un alt cerc (care nu trece prin P );

(vii) Pentru orice două cercuri care nu se intersectează, există o inversiune care le transformă
ı̂n cercuri concentrice.

S-ar putea să vă placă și