Capitolul VII: Calcul integral Lector dr.

Simona Romaniuc

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia mediului

Elemente de algebră liniară şi analiză matematică, Semestrul I
Lector. dr. Simona Romaniuc

CURS XI

Calcul integral
R √
Remarca 1 Integralele de forma R(x, ax2 + bx + c)dx se pot rezolva utilizând substituţiile
Euler:
E1) Dacă a ≥ 0, atunci notăm
p √ t2 − c
ax2 + bx + c = t + x a ⇔ x = √ .
b − 2 at

E2) Dacă c ≥ 0, atunci notăm

√
p √ 2 ct − b
ax2 + bx + c = tx + c⇔x= .
a − t2

E3) Dacă trinomul ax2 + bx + c are rădăcini reale x1 , x2 , atunci se notează

p ax2 − t2 x1
ax2 + bx + c = t(x − x1 ) ⇔ a(x − x1 )(x − x2 ) = t2 (x − x1 )2 ⇔ x = .
a − t2
ExerciţiulR 2 Să se calculeze următoarele integrale, folosind substituţiile Euler:
x2
a) I = √1+x 2
, x ∈ R,
dx
R
b) I = x+√x2 −x+1 , x ∈ R,
dx
R
c) I = √x2 −3x+2 , x ≥ 2.
R
Remarca 3 Integralele de forma R(sin x, cos x)dx, unde R(a, b) este o expresie raţională ı̂n a
şi b se reduc la integrale raţionale astfel:
i) Dacă R(− sin x, cos x) = −R(sin x, cos x) facem substituţia cos x = t;
ii) Dacă R(sin x, − cos x) = −R(sin x, cos x) facem substituţia sin x = t;
iii) Dacă R(− sin x, − cos x) = R(sin x, cos x) facem substituţia tg x = t;
iv) Substituţia universală tg x2 = t.
Pentru aceste integrale sunt utile formulele trigonometrice:

sin2 x + cos2 x = 1,
sin 2x 1 − cos 2x 1 + cos 2x
sin x cos x = , sin2 x = , cos2 x = ,
2 2 2
2t 1 − t2 x
sin x = 2
, cos x = 2
, unde t = tg ,
1+t 1+t 2
t 1
sin x = √ , cos x = √ , unde t = tgx.
1 + t2 1 + t2

1
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Exerciţiul 4 Să se calculeze următoarele integrale de funcţii trigonometrice:

3
a) R sin x cos2 xdx, x ∈ R,
R

b) R sin2 x cos xdx, x ∈ R,

c) sin4 x1cos2 x dx, x ∈ (0, π2 ),
dx π
R
d) sin x+cos x , x ∈ (0, 2 ).

Rezolvare:
a) Cum R(sin x, cos x) = sin3 x cos2 x rezultă că

R(− sin x, cos x) = − sin3 x cos2 x = −R(sin x, cos x),

deci integrala este de tipul i) şi notăm cos x = t, deci dt = − sin xdx şi integrala se scrie:
Z Z Z Z
sin3 x cos2 xdx = sin2 x cos2 x sin xdx = (1 − cos2 x) cos2 x sin xdx = − (1 − t2 )t2 dt =

t3 t5 cos3 x cos5 x
=− + +C =− + + C, C ∈ R.
3 5 3 5

Aplicaţii ale integralei definite

I. Aria unei suprafeţe plane (a unui domeniu D ⊂ R2 )
a) Dacă D = {(x, y) : a ≤ x ≤ b, 0 ≤ y ≤ f (x)} sau D = {(x, y) : a ≤ x ≤ b, f (x) ≤ y ≤ 0},
atunci
Zb
A(D) = |f (x)|dx.
a

b) Dacă D = {(x, y) : a ≤ x ≤ b, f1 (x) ≤ y ≤ f2 (x)}, atunci

Zb
A(D) = |f2 (x) − f1 (x)|dx.
a

II. Volumul corpurilor de rotaţie

Dacă volumul V ⊂ R3 este obţinut prin rotaţia mulţimii F = {(x, y) : a ≤ x ≤ b, 0 ≤ y ≤
f (x)}, atunci volumul este dat de

Zb
V(F ) = π f 2 (x)dx.
a

III. Lungimea unei curbe

a) Când curba plană este dată explicit prin

(C) : y = f (x), a ≤ x ≤ b, atunci

Zb p
L(C) = 1 + (f 0 (x))2 dx.
a

b) Când curba plană este dată parametric prin

(
x = x(t)
(C) : , a ≤ t ≤ b, atunci
y = y(t)

2
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Zb p
L(C) = (x0 (t))2 + (y 0 (t))2 dt.
a

c) Când curba ı̂n spaţiu este dată parametric prin


x = x(t)

(C) : y = y(t) , a ≤ t ≤ b, atunci

z = z(t)


Zb p
L(C) = (x0 (t))2 + (y 0 (t))2 + (z 0 (t))2 dt.
a
√
Exerciţiul 5 Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinsă ı̂ntre curbele de ecuaţii f (x) = x
şi g(x) = x2 .
Rezolvare: Calculăm abscisele punctelor de intersecţie ale curbelor din ipoteză rezolvând
ecuaţia √
x = x2 ⇔ x1 = 0, x1 = 1.
Z1
√ 2 3 x3 2 1 1
A(D) = | x − x2 |dx = x 2 |10 − |10 = − = .
3 3 3 3 3
0

Exerciţiul 6 Să se calculeze aria discului cu centrul ı̂n originea reperului şi de rază r.
Rezolvare: Cum discul cu centrul ı̂n originea reperului√şi de rază r are ca şi curbă de contur
cercul de ecuaţie x2 + y 2 = r2 , sau echivalent f (x) = ± r2 − x2 , x ∈ [−r, r], obţinem că aria
discului este
Zr p Zr p Zr 2
f para r − x2
A(D) = 2 r2 − x2 dx = 4 r2 − x2 dx = 4 √ dx =
r 2 − x2
−r 0 0

Zr Zr
2 1 −x
= 4r √ dx + 4 x√ dx =
r − x2
2 r 2 − x2
0 0
Zr Z p r
x p
0 2π
p
2
= 4r arcsin |r0 + 4 2 2
x( r − x ) dx = 4r 2 2 r
+ 4(x r − x |0 − r2 − x2 dx) =
r 2
0 0
Zr p
2
= 2πr + 0 − 4 r2 − x2 dx = 2πr2 − A(D).
0

Avem deci
A(D) = 2πr2 − A(D),
de unde rezultă binecunoscuta formulă A(D) = πr2 .

Exerciţiul 7 Să se calculeze lungimea cercului cu centrul ı̂n originea reperului şi de rază r.

3
Capitolul VII: Calcul integral Lector dr. Simona Romaniuc

Rezolvare: √
Cum ecuaţiile explicite ale celor două semicercuri sunt f (x) = ± r2 − x2 , x ∈ [−r, r],
obţinem că lungimea cercului este
Zr p Zr p
0 f para
L(C) = 2 2
1 + (f (x)) dx = = 4 1 + (f 0 (x))2 dx,
−r 0

√ −x x2
unde f 0 (x) = r2 −x2
şi deci (f 0 (x))2 = r2 −x2
.
Prin urmare
Zr r Zr r
x2 r2
L(C) = 4 1+ dx = 4 dx
r 2 − x2 r 2 − x2
0 0
Zr
1 x π
= 4r arcsin |r0 = 4r


= 4r √ − 0 = 2πr.
r 2 − x2 r 2
0