Sunteți pe pagina 1din 8

Probleme – Matematici Speciale

NUMERE COMPLEXE

z−i
1) Determinaţi z ∈ C astfel încât Im   = 0.
z +i
2) Determinaţi modulul şi argumentul numerelor: a) ln( − e) , b) ln i + 3 , ( )
1+ i 
 , d) z = (1 + i ) , e) z = −2i .
1+i
c) z = ln
1− i 
1 1
3) Determinaţi modulul şi conjugatul numărului z = + i.
14 36
1 1
4) Determinaţi forma trigonometrică pentru a) z = 1 + i , b) z = + i .
2 3
(
5) Calculaţi numărul N = 1 + i ⋅ 3 )
1−i
, punând numărul acesta sub formă algebrică.

6) Să se aducă la forma algebrică numerele complexe: a) z = (sin i ) , b) z = (cosi ) ,


3 2

 π 2+i
c) z = ch (2 − i ) , d) z = ctg  ln 2 + i ⋅  , e) z =
−i
, f) z = (1 + i ) .
 3 1− i

7) Calculaţi suma seriei S = ∑ ρ k ⋅ cos k (θ − ϕ ), ρ <1.
k =1

 z − 1  z + 1
n n

8) Rezolvaţi ecuaţiile: a)   = −1, z ∈ C, b)   = −1 − i , z ∈ C,


 z + 1  z − 1
5i
c) cos z = 5 , d) tg z = .
3
z −1
9) Determinaţi mulţimea punctelor z ∈ C pentru care = 1.
z−2
10) Ce reprezintă mulţimea soluţiilor ecuaţiei z − 2i + z + 4i = 10 ?
2 − iz
11) Să se determine punctele fixe ale funcţiei f (z ) = , cu z ∈ C, z ≠ −i .
z +i
12) Să se arate că f : C → C, f (z ) = 2 z + z z este bijectivă şi să se determine inversa sa.

13) Să se determine mulţimea punctelor din plan pentru care: a) Re z + Im z > 1 ,


1− z
z = x + i ⋅ y , x, y ∈ R, b) z − a + z − b = c , c) > 3.
1+ z
π
15) Determinaţi mulţimea punctelor z ∈ C, pentru care 0 ≤ arg z < .
3

16) Determinaţi valorile întregi ale lui n pentru care z1 = (1 + i ) , z2 =


n
( 3+i )
n

a) sunt reale,
b) sunt pur imaginare.
FUNCŢII COMPLEXE DE VARIABILĂ REALĂ

1) Să se construiască suportul diagramelor funcţiilor:


1 + jt
a) z (t ) = , b) z (t ) =
1
.
1 + jt 1 − jt
1 + jt
2) Să se construiască suportul diagramei funcţiei z (t ) = şi să se
1 − jt
etaloneze această diagramă.

3) Să se construiască suportul diagramei funcţiei


π π
z (t ) = 1 − i + 2 ⋅ e
i i t
4
⋅e 12
şi să se etaloneze această diagramă.

(
4) Fie z = 1 − j 3 . ) n

a) Determinaţi valorile întregi ale lui n pentru care puterea este reală.
b) Determinaţi valorile întregi ale lui n pentru care puterea este imaginară.

x + jy − j
5) Ce curbă va descrie imaginea lui z = x + jy , dacă = k , k ∈ R*+ ?
x + jy + j

z −i
6) Ce curbă va descrie imaginea lui z = x + iy, dacă = k , k ∈ R*+ ?
z+i
1
7) Ce curbă va descrie imaginea lui z = x + iy, dacă are partea reală constantă ?
z

8) Fie a <1. Să se afle mulţimea punctelor z din planul complex pentru care
z−a
<1.
1− a z
m+i
9) Fie z = , m ∈ R . Care este locul geometric al numărului z ?
m−i
1 1 1
10) Fie + = , a ∈ R , a ≠ 0 Care este locul geometric al numărului z ?
z z a

11) Fie z = x + iy, z 0 = 2 + i ⋅ 3 . Determinaţi mulţimea punctelor M (x, y )


din plan pentru care r = z − z 0 verifică pe rând relaţiile: r = 1 ; r >1; r <1.

12) Pentru z1 , z 2 ∈ C, să se demonstreze egalitatea: z1 + z 2 = z1 − z 2 + z1 z 2 + z1 z 2 .


2 2 2

13) Arătaţi că în C au loc relaţiile: a) z1 + z 2 = z1 + 2 Re z1 z 2 + z 2 ,


2 2
( ) 2

b) z1 − z 2 = z1 − 2 Re z1 z 2 + z 2 .
2 2
( ) 2

14) Calculaţi: z ⋅ z + z − z 2 + Re z .

15) Arătaţi că în C are loc relaţia:


z1 + z 2 + z1 − z 2 = 2 z1 + z 2
2 2
( 2 2
) (regula paralelogramului)
16) Pentru z1 = x1 + iy1 , z 2 = x 2 + iy 2 să se demonstreze identitatea în C :
2 2
(
1 + z1 z 2 + z1 − z 2 = 1 + z1
2
)(1 + z ).2
2

2
17) Să se demonstreze egalitatea: 1 − z1 z 2 − z1 − z 2 = 1 − z1
2
( 2
)(1 − z ).
2
2

18) Dacă zi = r, i = 1, n , n ≥ 2, atunci: a) E =


(z1 + z 2 )(z2 + z3 )...(z n + z1 ) ∈ R,
z1 z 2 ... z n
( )( )(
b) F = z1 + z 2 z 2 + z 3 ... z n + z1 ∈ R. )
19) Se dau numerele complexe z1 = 3 + i, z 2 = 4 + i , z 3 = 5 + i, z 4 = 6 + ai , a ∈ R. Să se
π
determine a astfel încât arg z1 + arg z 2 + arg z 3 + arg z 4 = .
2
n
 z
20) Utilizând faptul că e z = lim1 +  , arătaţi că e = e şi arg e = y , z = x + iy.
z x z
n →∞
 n

FUNCŢII COMPLEXE DE VARIABILĂ COMPLEXĂ

1) Pentru funcţia f : C → C, f ( z ) = z 4 + z ⋅ z − 2 z + 3z să se determine punctele în care


este monogenă şi apoi să se scrie derivata funcţiei în acest punct.

2) Stabiliţi domeniul de olomorfie al funcţiilor: a) f ( z ) = ln z, z >0, z ∈ C,


1 1
b) f ( z ) = , z ∈ C*, c) f ( z ) = .
z
z
3) Demonstraţi că funcţia u ( x , y ) = (e x − e − x )cos y poate fi parte imaginară a unei
funcţii f (z ) olomorfe.

4) a) Demonstraţi că funcţia u (x, y ) = x 2 − y 2 poate fi parte reală a unei funcţii f (z )


olomorfe.
b) Determinaţi funcţia f (z ) ştiind că u (x, y ) = x 2 − y 2 , f (0) = 0 .

5) Să se determine funcţia monogenă f = u + i ⋅ v ştiind că:


a) u + v = x 2 − y 2 + 2 xy şi f (0) = 0.
b) 2u + 3v = x 2 − y 2 şi f (0) = 0.
şi f (1) = 1.
v 2 xy
c) = 2
u x − y2
d) u (x, y ) = 2 şi f (1) = 1, f : C* → C.
x
x + y2

6) Fie funcţia u (x, y ) = e x (x cos y − y sin y ) . Demonstraţi existenţa unei funcţii f (z )


monogene pe un domeniu D şi stabiliţi expresia funcţiei respective.
7) Să se determine funcţia olomorfă a cărei parte reală este P (x, y ) = ϕ (x 2 + y 2 ).

8) Fie funcţia f (z ) = u (x, y ) + j ⋅ v (x, y ) monogenă pe domeniul mărginit D2 ⊂ R 2 .


Demonstraţi că:
a) funcţia ϕ (x, y ) = (e v ( x , y ) − e − v ( x , y ) ) ⋅ sin u (x, y ) este funcţie armonică în domeniul D2 ; b)
funcţia F (z ) = e v ( x , y ) (cos u (x, y ) − i sin u (x, y )) este funcţie monogenă în domeniul D2 .

SINGULARITĂŢI

1) Studiaţi singularităţile funcţiei de mai jos şi natura punctului de la ∞ :


z+2 z3 z4 + 3
a) f (z ) = z 2 − 1 , b) f (z ) = 3 2 ( ) = ( ) =
z (z + 4 )(z − 3)
, c) f z , d) f z ,
4
1 − z3 (z 2 + 1) 3 z
e) f (z ) =
z2 − 1
, f) f ( z ) = z − i + z + i , g) f ( z ) = ln
z −1
, h) f ( z ) =
(z 4 + 2) , 2

(z 2 + 1)3 z +1 z3 + 1
2 z 4 + 5z + 1 z2 − 1
i) f (z ) = , j) f (z ) = , k) f (z ) =
z
.
(z 2
+ 1) (z + 2i ) (z 2 + 3z − 4 )
3 2 4
(z 2
− 6 z + 8)
2
z (z 2 + 1)
3

z2
2) Stabiliţi singularităţile funcţiei: a) f ( x ) = z − 1 , b) f ( x ) = ln , c) f ( x ) =
2 1
,
z +1
2
z+3
d) f (z ) = , e) f (z ) = 2 , f) f (z ) = z 2 − 1 ,
1 z
(z + 4)(z − 1)
2 3
(z + 4 z + 3)(z − 4)
2

z +1 z +1 2z + 1
g) f (z ) = ln , h) f (z ) = 2 , i) f (z ) = 4 ,
z−2 z (z − 3) (z + 1) z + 3z 3 − 4 z 2
4 3

z3 z2 + 1 z2 − 1 2 z 4 + 5z
j) f (z ) = , k) f ( z ) = , l) f ( z ) = , m) f ( z ) = ,
1 − z3 (z 2 + 4)3 z (z 2 + 1)
3
(z 2 − 6 z + 8)2
n) f (z ) = ln (z 2 − 1) , o) f (z ) = z − i + z + i .

z4 + 3
3) Fie funcţia f (z ) =
(z 2 + 1)⋅ 3 z
.

a) Determinaţi singularităţile funcţiei şi studiaţi comportarea ei în punctul z = ∞ .


b) Daţi procedee de uniformizare (determinarea ramurilor funcţiei).
c) Determinaţi un domeniu în care ramurile funcţiei sunt olomorfe.
d) Scrieţi expresiile ramurilor şi determinaţi acea ramură a funcţiei pentru care
f (− 1) = −2 .
e) Calculaţi valorile ramurii de la punctul d) în punctele z1 = 2i , z 2 = −2 , z3 = −2i ,
z4 = 1 .

4) Fie funcţia f (z ) = ln (z 2 + 1) .
a) Determinaţi singularităţile funcţiei.
b) Daţi procedee de uniformizare (determinaţi ramurile funcţiei).
c) Determinaţi ramura principală a funcţiei (i.e. f1 (z ) ).
d) Calculaţi valorile funcţiei de la punctul c) în punctele z1 = 2 + i , z2 = 2i .
SERII ÎN COMPLEX


zk
1) Determinaţi raza de convergenţă a seriei ∑
k =1 k2
şi studiaţi comportarea seriei pe cercul

de convergenţă.

2) Aflaţi razele de convergenţă ale seriilor:



1 ⋅ 2 ⋅ ... ⋅ n ∞
(n !) 3 ∞
 1
n2

a) ∑
n =0 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (2n + 1)
⋅ z n , b) ∑ (3n ) ! ⋅ z
n =0
n
, c) ∑
n =0
1 +

 ⋅z .
n
n


z (1 + z )
3) Arătaţi că: a) f 1 (z ) = ∑ n ⋅ z n −1 = , b) f 2 (z ) = ∑ n 2 ⋅ z n =
1
.
n =1 (1 − z )2
n =1 (1 − z )3
z+3
4) Scrieţi seriile Taylor în jurul punctelor indicate: a) f (z ) = , z =4,
z − 8 z + 15
2

1
z −1
b) f (z ) = , z = 0 şi z = i , c) f (z ) = (1 + z ) , z = 0 ,
z

z−2
z 2 + 4z + 1
d) f (z ) = , z = 1 , z = − 1 şi z = 2 .
− z 3 − 2z 2 + z + 2

5) Să se dezvolte în serie în jurul punctului z = 1, funcţia f (z ) = sin


z
.
z −1

6) Să se dezvolte în serie de puteri ale lui z funcţia f (z ) =


1
în
z − 6 z + 11z − 6 3 2

următoarele domenii: a) z < 1 , b) z ∈ (1, 2 ) , c) z ∈ (2, 3) , d) z > 2 .

7) Să se dezvolte în serie de puteri ale lui z funcţia f (z ) =


1
în următoarele
z − 3z + 2
2

domenii: a) z < 1 , b) 1 < z < 2 , c) z > 2 .

2z − 1
8) Fie f (z ) = . Dezvoltaţi după puterile lui z în domeniile: a) z < 2 ,
z −z−6 2

b) 2 < z < 3 , c) z > 3 .

TEOREMA LUI CAUCHY. TEOREMA REZIDUURILOR

z +1
1) Calculaţi folosind Teorema lui Cauchy: a) ∫ z − 1 dz,
C
C : z = 2,

dz 1
b) ∫ z+a,
C
C : z = R, R ≠ a , a > 0, c) ∫ z − 2 dz,
C
C : z = 3,
2
1 ez
d) ∫
C
z +1
2
dz , C : z = R, R ≠ 1 , e) ∫
C
z 2 − 4z
dz , C : z − 2 = 5 ,

1 z 9 2
f) ∫ z (z + 2) dz,
C
C : x 2 + 2 x + y 2 = 5 , g) ∫ (z − 1) (z
C
2 2
+ 4)
dz, C : x 2 +
4
y −9 =0,

z2 + 2z z+2
h) ∫
C (z + i )3
dz , C : 9 x 2 + y 2 − 9 = 0 , i) ∫ z (z + 1)(z − 2i ) dz,
C
C : z − 2 = 1.

e z + sin z
3) Calculaţi reziduul funcţiei f (z ) = în punctul z = 0 .
z3
, unde a > 0, (C ) - cerc de ecuaţie z = R > a.
dz
4) Calculaţi I =
C↑
∫ z (z 2
+ a2 )
2

dz
5) Calculaţi I = ∫
z =R
zn + 1
, R > 1.

6) Calculaţi folosind Teorema reziduuurilor:


∞ ∞ ∞
x2 dx
a) I = ∫ R ( x ) dx , b) ∫ dx , unde a > 0 , c) I = ∫ ,
− ∞ (x + a )
−∞ 2 2 2
0
1 + x3
2π 2π π
1 dθ sin x ⋅ sin nx
d) I = ∫
0
5 + 4 sin x
dx , e) I = ∫
0
5 − 4 sin θ
, f) I = ∫
−π
5 − 4 cos x
dx ,


dx
g) I = ∫
0
3 − cos 2 x
.

• Calculaţi folosind Teorema lui Cauchy sau Teorema reziduuurilor:


dz 1
7) ∫ 2 , a) C : z = ; b) C : z = π .
C
z (z − 3)(z + 1) 2
dz
8) ∫ (z + 1) (z + 2)(z
C
2 2
+ 1)
, a) C : z − 1 = 1; b) C : z − 1 = 3.

dz 1 1 2
9) I = ∫ , a) C : z = ; b) C : z = 1,3; c) C : z = 3 ; d) C : z−2 = .
C
z (z − 3)(z + 1) 2 2 3
ez
10) I = ∫ dz , C : z = 1.
C
z4
ez
11) I = ∫ dz , C : z + 1 = 3.
C (z − 1)2
sin 2 z
12) I = ∫ z − i = 1; b) C : z = 3.
z 2 (z 2 + 4iz − 3)
dz , a) C :
C

sin z
13) I = ∫ dz , a) C : z = 1, b) C : z + i = 3.
C (z + 3)2 (z − 2 )3
SERII FOURIER

1) a) f (t ) = t , t ∈ [0,1] , T = 1 . Să se dezvolte în serie Fourier.


b) f (t ) = t , t ∈ [− 1,1], , T = 2 . Să se dezvolte în serie de sinusuri.
 t , t ∈ [0,1]
c) f (t ) =  , T = 2 . Să se dezvolte în serie de cosinusuri.
− t , t ∈ (− 1,0)
Să se traseze graficul în fiecare din cele 3 cazuri.

2) Scrieţi seria Fourier ataşată funcţiei: f : [0,2π ] → R, f ( x ) = x 2 , T = 2π .

3) Scrieţi seria Fourier ataşată funcţiei impare: f : [0,2π ] → R, f ( x ) = x , T = 2π .

4) Fie f : [0, π ] → R, f ( x ) = x . Să se prelungească f până la o funcţie periodică, pară, de


perioadă T = 2π şi apoi să se dezvolte în serie Fourier trigonometrică.
 t + 1, t ∈ [0,1]

5) Să se dezvolte în serie Fourier funcţia f (t ) : [0,3] → R, f (t ) = 2(2 − t ), t ∈ (1,2] , T = 3 .
 t − 2, t ∈ ( 2,3]

6) Scrieţi seria Fourier asociată funcţiei pare: f ( x ) = 2 x , T = 2π .

7) Scrieţi seria Fourier asociată funcţiei: f : [− π , π ] → R, f (x ) = x cos x, T = 2π .

8) Se dă funcţia pară f : R → R, prin f ( x ) = x cos x , T = 2π .


a) Să se determine seria Fourier asociată acestei funcţii pe intervalul [0, π ] .
b) Să se determine seria Fourier numai de cosinusuri asociată funcţiei pe intervalul [0, π ] .

9) Scrieţi seria Fourier asociată funcţiei: f (t ) = sin t , T = π .

10) Desenând în prealabil graficul funcţiei, dezvoltaţi în serie Fourier funcţia periodică:
f (t ) = e − at , a > 0, T = π .

INTEGRALA FOURIER
sin t , t ≤ 3π ,
1) Reprezentaţi printr-o integrală Fourier funcţia: f (t ) = 
 0, t > 3π .
2) Desenând în prealabil graficul, reprezentaţi printr-o integrală Fourier funcţia:
 e − at , t ∈ [0,1]  2, t < a ,  0, t > 1,
  3 
a) f (t ) =  e , t ∈ [ −1,0)
at
, b) f (t ) =  , t = ± a , c) f (t ) = − t , t ∈ [− 1,0],
0, t ∈ (− ∞,−1) ∪ (1, ∞ ) 2  t , t ∈ (0,1].
  0, t > a. 

 0, t ≥ a ,  0, t ≥ a ,  1, t < a ,
 t 2  1
d) f (t ) =  , t ∈ (− a , 0), e) f (t ) = t + a , t ∈ (− a, 0), f) f (t ) =  , t = ± a ,

2 2  − t + a , t ∈ [0, a ). 2
− t , t ∈ [0, a ).   0, t > a.
 2
TRANSFORMATA FOURIER


1 − t , t ∈ (0,1]
1) Să se rezolve ecuaţia integrală: ∫ g (u ) ⋅ cos ut du = ϕ (t ), unde ϕ (t ) =  0, t ∈ (1, ∞) .
0

2) Să se determine funcţia f (t ) care satisface ecuaţia integrală: ∫ f (t ) ⋅ cos ut du = u
1
,
0
2
+ a2
u ≥ 0, a > 0.
3) Trasând în prealabil graficul funcţiei f (t ) = e − a t , t ∈ (0, ∞ ), a > 0 şi apoi considerând
ramurile pentru cazul f (t ) - funcţie pară şi f (t ) - funcţie impară, să se determine
transformatele Fourier prin sinus şi prin cosinus ale acestei funcţii.

TRANSFORMATA LAPLACE

1) Să se arate că:
a) L {1} = , b) L {t} = 2 , c) L {e a⋅t }= , d) L {e −a⋅t }=
1 1 1 1
,
p p p−a p+a
ω
e) L {sin t} = 2 , f) L {cos t} = 2 , g) L {sin ω t } = 2
1 p
,
p +1 p +1 p + ω2
ω
h) L {cos ω t } = 2 , i) L {sh ω t } = 2 , j) L {ch ω t } = 2
p p
,
p +ω 2
p −ω 2
p − ω2
k) L {e t } = , l) L {t ⋅ e t } = , m) L {e a⋅t ⋅ sin bt } =
1 1 b
,
p −1 ( p − 1) 2
( p − a )2 + b 2
p−a
n) L {e a⋅t ⋅ cos bt } = , o) L {t 2 ⋅ e t } = , p) L {t 3 ⋅ e t } =
2 6
,
(p − a) + b
2 2
( p − 1)3
( p − 1)4
p −1
r) L {t 4 ⋅ e t } = , s) L {t 5 ⋅ e t } = , t) L {(t + 1) ⋅ e 2t } =
24 120
.
( p − 1)5
( p − 1)6
( p − 2 )2
2) Să se calculeze transformatele Laplace sau imaginile funcţiilor:
a) f (t ) = e 2 t , b) f (t ) = cos 2t , c) f (t ) = sin 2t .
3) Calculaţi folosind transformata Laplace:

a) ∫

sin t
dt , b) ∫
∞ a⋅t
e − eb⋅t
dt , c) ∫

cos at − cos bt
dt , d) ∫
( )
∞ e − a⋅t − e − b⋅t ⋅ sin ω t
dt ,
0 t 0 t 0 t 0 t

(e a⋅t
− eb⋅t ) ⋅ cos ω t ∞
e a⋅t ⋅ sin bt ∞
e −2t ⋅ cos 3t
e) ∫
0 t
dt , f) ∫0 t dt , g) ∫0 t dt .
t
4) Determinaţi imaginea F ( p ) a funcţiei original: f (t ) = ∫ e 3 x ⋅ cos ω x dx .
0
t
5) Fie funcţia original f (t ) = ∫ (τ + 2 ) ⋅ eτ dτ ∈ O. Se cere L
2
{ f (t )}.
0

6) Să se afle imaginile funcţiilor: f (t ) = e t sin 2t + e − t cos 4t şi g (t ) = e t cos 2t + e − t sin 4t .


2 p2 − 6 p + 5
7) Să se determine originalul funcţiilor imagine: a) F ( p ) = ,
p 3 − 6 p 2 + 11 p − 6
2ω 2 p p2 − 3
b) F ( p ) = ( ) =
p
( ) =
(p 2 + a 2 )(p 2 + b 2 ) ( p + 2 )( p − 3)( p 2 + 2 p + 5)
, c) F p , d) F p .
p 4 + 4ω 4

S-ar putea să vă placă și