VARIANTA 7.

TIT_SOLUȚII ORIENTATIVE

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de patru ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. a) 𝑚 = 4 ∈ ℝ
15
b) Im𝑓 = [ , +∞)
4
c) Suma şi produsul rădăcinilor este 𝑆 = 1, 𝑃 = 𝑚, 𝑖𝑎𝑟 𝑥12 + 𝑥22 = 𝑆 2 − 2𝑃. Astfel avem
|1 − 2𝑚|=1, de unde 𝑚 = 0 sau 𝑚 = 1
Dacă 𝑚 = 0, avem 𝑆 = 1, 𝑃 = 0, de unde avem rădăcinile ecuaţiei 0 şi 1. Prin simpla înlocuire rezultă
|𝑥1𝑛 + 𝑥2𝑛 | = 1, ∀𝑛 ∈ ℕ, 𝑛 ≥ 3.
Dacă 𝑚 = 1, avem 𝑆 = 1, 𝑃 = 1, caz în care nu există rădăcini reale.
2. a) În triunghiurile dreptunghice FTC şi ATC avem CF CA şi TC latură comună şi conform cazului de
congruenţă Catetă-Catetă avem FTCATC
Din congruenţa triunghiurilor rezultă FT  AT, de unde FTA este isoscel.
b) Triunghiurile ATF şi MOT sunt isoscele şi 𝐶𝐴𝑇̂ ≡ 𝑇𝑀𝐵 ̂ ca unghiuri înscrise în cerc
̂ = 𝑀𝑇𝐴
𝑀𝑇𝐹 ̂ + 𝐴𝑇𝐹 ̂ = 𝑀𝑇𝐴 ̂ + 180° − 2𝑇𝐴𝐹 ̂ = 2𝑇𝑀𝐵 ̂ + 180° − 2𝑇𝑀𝐵 ̂ = 180°, de unde rezultă că
punctele M, T, F sunt coliniare.
c) TE linie mijlocie în triunghiul FMB, de unde TE paralel cu MB şi TE  OB  OA
Din construcţia după enunţ avem OT paralel cu AC. Pron urmare AOTE este un trapez isoscel şi astfel
inscriptibil.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. a) 𝑎2 = 5 + 2√6 şi 𝑎4 = 49 + 20√6 şi prin simplă înlocuire avem 𝑓(𝑎) = 0
𝑓(−𝑎) = (−𝑎)4 − 10(−𝑎)2 + 1 = 𝑎4 − 10𝑎2 + 1 = 𝑓(𝑎) = 0.
Prin urmare 𝑎 şi −𝑎 unt rădăcini ale polinomului 𝑓.
b) Din proprietatea că dacă √𝑎 + √𝑏 este rădăcina polinomului, atunci şi √𝑎 − √𝑏 este rădăcina
polinomului, avem că rădăcinile polinomului sunt √2 + √3, √2 − √3, −√2 − √3, −√2 + √3 toate
iraţionale. Polinomul fiind de gradul 4, are doar aceste patru rădăcini.
c) Presupunem că polinomul f este reductibil în ℚ[𝑋], de unde rezultă că f se descompune în produs de
polinoame cu coeficienţi raţionali în felul următor: ori în produs de un polinom de gradul întâi şi unul
de gradul 3, ori în produs de două polinoame de gradul doi.
Dacă se descompune în produs de un polinom de gradul întâi şi unul de gradul trei, atunci polinomul de
gradul întâi ar fi de forma X – a cu 𝑎 ∈ ℚ, de unde rezultă că o rădăcină a polinomului ar fi număr
raţional, ceea ce contrazice rezultatul subpunctului b).
Dacă se descompune în produs de două polinoame de gradul doi, atunci rădăcinile unui polinom de
gradul doi ar avea suma şi produsul numere raţionale, dar oricum alegem două rădăcini din cele patru
rădăcini ale polinomului nu avem suma şi produsul lor număr raţional.
Prin urmare polinomul f este ireductibil în ℚ[𝑋].

TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare
 2. a) ∫1 𝑥𝑓(𝑥) 𝑑𝑥 = ∫1 𝑥 ∙ 𝑒 𝑥 2 𝑑𝑥 = 1 ∫1 2𝑥 ∙ 𝑒 𝑥 2 𝑑𝑥 = 1 ∫1(𝑥 2 )′ ∙ 𝑒 𝑥 2 𝑑𝑥 = 1 𝑒 𝑥 2 |1 = 1 (𝑒 − 1).
0 0 2 0 2 0 2 0 2

t3
e x dx   ( x 2 + 1) dx =
t t
b) Cum e x  x + 1, x  , avem e x  x 2 + 1 şi atunci  +t
2 2

0 0 3
t

𝑡→∞ 
x2
lim e 𝑑𝑥 = ∞
0
t
c) Notăm g (t ) = e →
x2
dx, g :
0
−t t
g (−t ) =  e x dx = −  e x dx = − g (t ), t 
2 2

0 0
1
De unde avem 
−1
g (t ) dt = 0 .

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

III.1. Enunțuri test:

Probă de evaluare

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este 50 de minute.

1. Completaţi spaţiul punctat astfel încât să obţineţi o afirmaţie adevărată:

Rezultatul calculului 4(2𝑥 + 1) − 7(𝑥 − 3) este: ...
2. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Afirmaţia: „ (−6𝑥 2 𝑦) ∙ (−4𝑥𝑦 4 ): (3𝑥 3 𝑦 3 ) = 8𝑥𝑦 2 ” este:
a) adevărată b) falsă
3. Uniţi prin săgeţi fiecare enunţ din coloana A cu rezultatul corespunzător din coloana B.
A B
a) (2 + 𝑥)2 1) 𝑥2 + 4
b) (2 + 𝑥)(2 − 𝑥) 2) 𝑥 2 − 4𝑥 − 4
c) (𝑥 − 2)2 + 4𝑥 3) 𝑥 2 + 4𝑥 + 4
d) 𝑥(𝑥 + 2) − 2(3𝑥 + 2) 4) 𝑥2 − 4
5) 4 − 𝑥2
4. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
1 1
Dacă x+ = 2 , unde x  ( 0, +  ) , atunci x 2 + 2 este egal cu:
x x
a) 2; b) 4; c) 6; d) 8.
5. La următoare problemă scrieţi rezolvarea completă.
x2 −4 1 1 1 1
Fie expresia E(x) = (x2 −9 − 1) : (x−3 + x+3 − x2 −9), unde x ∈ R\{−3,3, 2}
5 1
a) Aratati ca E(x) = 2x-1 , x ∈ R\{-3,3, 2}

b) Determinati valorile reale ale lui x, pentru care E(x) ≤ 0.

TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare
6. La următoare problemă scrieţi rezolvarea completă.
La o aniversare, fiecare dintre participanţi a dat mâna cu toţi ceilalţi (o singură dată). Aflaţi câte
persoane au participat la aniversare, ştiind că, în total , a fost 190 strângeri de mână.
III.2. Barem de evaluare al testului:
Barem de evaluare și notare

1. - Se punctează doar rezultatul, astfel: se acordă 5 puncte pentru răspunsul corect, sau 0 puncte pentru
orice alt răspuns.
- Nu se acordă punctaje intermediare.
𝑥 + 25 5p
2. - Se punctează doar rezultatul, astfel: se acordă 5 puncte pentru încercuirea răspunsului corect, sau 0
puncte pentru orice alt răspuns.
- Nu se acordă punctaje intermediare.
b) 5p
3. - Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare asociere corectă.
- În cazul în care unui enunț din coloana A i se aociază două enunțuri din coloana B răspunsul se
anulează.
Pentru fiecare asociere corectă se acordă 5 puncte:
a) → 3)
b) → 5) 20p
c) → 1)
d) → 2)
4. - Se punctează doar rezultatul, astfel: se acordă 5 puncte pentru încercuirea răspunsului
corect, sau 0 puncte pentru orice alt răspuns.
- Nu se acordă punctaje intermediare.
a) 15p
5. - Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
- Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale,
în limitele punctajului indicat în barem.
𝑥 2 −4 5 5p
a) ( − 1) =
𝑥 2 −9 𝑥 2 −9
1 1 1 2𝑥−1 10p
(𝑥−3 + 𝑥+3 − 𝑥 2 −9) = 𝑥 2 −9
5 1 5p
, 𝑥 ∈ 𝑅\{−3,3, 2}
2𝑥−1
b) 2𝑥 − 1 < 0 5p
1
𝑥∈ (−∞, 2) \{−3} 5p
6. - Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
- Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale,
în limitele punctajului indicat în barem.

TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare
 Se notează n – numărul participanţilor
n(n − 1) 5p
Vor avea loc strângeri de mână.
2
n(n − 1)
= 190, deci n 2 − n − 380 = 0 5p
2
Cum n  avem n = 20 . Deci sunt 20 participanţi. 5p

III.3. Modul de elaborare al itemilor:

Item semiobiectiv
Tipul itemului:
• item cu răspuns scurt
Domeniul cognitiv • cunoaștere/aplicare
(cunoaștere/ aplicare/
raționament):
Sarcina de lucru:
1. Enunţ: Completaţi spaţiul punctat astfel încât să obţineţi o afirmaţie adevărată:
Rezultatul calculului 4(2𝑥 + 1) − 7(𝑥 − 3) este: ...
Competența specifică C 1.2., C.2.2.
Posibile surse de erori în - scrierea unei rezolvări complete, deși cerința itemului este de a scrie doar
aplicarea baremului de rezultatul.
evaluare și de notare
Ponderea itemului în
5%
cadrul testului
Avantajele și Avantaje:
dezavantajele itemului - contribuie la discriminarea fină între competențele evaluate;
în cadrul testului - se elaborează relativ uşor şi rapid;
- se evaluează şi se notează cu un grad de obiectivitate ridicat;
- nu există riscul ghicirii rezultatului.
Dezavantaje:
- este mai puțin adecvat pentru evaluarea unor competențe taxonomice de
nivel superior, precum analiza/sinteza/ rezolvarea de probleme și nu
încurajează dezvoltarea acestora.

Item obiectiv
Tipul itemului:
• item de alegere duală
Domeniul cognitiv • cunoaștere/aplicare
(cunoaștere/ aplicare/
raționament):
Sarcina de lucru:
2. Enunţ Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Afirmaţia: „ (−6𝑥 2 𝑦) ∙ (−4𝑥𝑦 4 ): (3𝑥 3 𝑦 3 ) = 8𝑥𝑦 2 ” este:

TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare
a) adevărată b) falsă
Competența specifică C 2.2.
Posibile surse de erori în – încercuirea celor două litere (una dintre ele este și litera corectă);
aplicarea baremului de – scrierea răspunsului corect, fără încercuirea literei.
evaluare și de notare
Ponderea itemului în
5%
cadrul testului
Avantajele și Avantaje:
dezavantajele itemului - se elaborează relativ uşor şi rapid;
în cadrul testului - se evaluează şi se notează cu un grad ridicat de obiectivitate.
Dezavantaje:
- libertatea de a reorganiza informaţia primită şi de a oferi răspunsul în
forma dorită este restrânsă.

Item obiectiv
Tipul itemului:
• item de tip pereche
Domeniul cognitiv • aplicare
(cunoaștere/ aplicare/
raționament):
3. Enunţ: Uniţi prin săgeţi fiecare enunţ din coloana A cu rezultatul corespunzător din coloana B.
A B
(2 2 2
e) + 𝑥) 1) 𝑥 + 4
f) (2 + 𝑥)(2 − 𝑥) 2) 𝑥 2 − 4𝑥 − 4
g) (𝑥 − 2)2 + 4𝑥 3) 𝑥 2 + 4𝑥 + 4
h) 𝑥(𝑥 + 2) − 2(3𝑥 + 2) 4) 𝑥 2 − 4
5) 4 − 𝑥 2
Competențe specifice C 2.2., C.3.2.
Posibile surse de erori în - corectarea unui răspuns prin tăiere sau prin ștergere, iar opțiunea elevului
aplicarea baremului de nu mai este clară. În acest caz, el poate fi punctat sau depunctat incorect.
evaluare și de notare
Ponderea itemului în
20%
cadrul testului
Avantajele și Avantaje:
dezavantajele itemului - poate viza deopotrivă nivele taxonomice inferioare şi superioare;
în cadrul testului - este relativ ușor de administrat.
Dezavantaje:
- proiectarea unui astfel de item poate fi dificilă în cazul în care se vizează
evaluarea unor abilități de nivel înalt.

Item obiectiv
Tipul itemului:
• item de tip alegere multiplă
TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare
Domeniul cognitiv • raționament
(cunoaștere/ aplicare/
raționament):
4. Enunţ: Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
1 1
Dacă x + = 2 , unde x  ( 0, +  ) , atunci x 2 + 2 este egal cu:
x x
a) 2; b) 4; c) 6; d) 8.
Competența specifică C 5.2.
Posibile surse de erori în - încercuirea a două litere (una dintre ele este litera corectă și cealaltă
aplicarea baremului de nu);
evaluare și de notare - scrierea răspunsului corect, fără încercuirea literei.
Ponderea itemului în
15%
cadrul testului
Avantajele și Avantaje:
dezavantajele itemului în - adecvat pentru evaluarea oricărui nivel al abilităților, de la
cadrul testului recunoașterea unor informații factuale, identificarea unor concepte,
fenomene, până la aplicarea unor algoritmi de calcul, analiza unor
situații noi, evaluarea unor contexte noi sau familiare;
- permite flexibilitate în abordarea conținuturilor;
- premisa poate fi un material-stimul narativ, grafic, cartografic etc.;
- rezultatele pot fi înregistrate electronic;
- facilitează evaluarea rapidă.
Dezavantaje:
- nu este adecvat evaluării capacității de exprimare în scris sau a
discursului pe o temă dată, de argumentare a unui punct de vedere
sau a unei idei;
- necesită un timp relativ lung de proiectare;
- dacă este exclusiv utilizat în testele de evaluare, se înregistrează, în
timp, efecte negative asupra procesului de învățare;
rezultatele pot fi influențate de ghicirea răspunsului corect, chiar dacă
într-o măsură mai mică decât în cazul itemilor cu alegere duală.

Tipul itemului: Item semiobiectiv

• Item de tip întrebare structurată
Domeniul cognitiv • aplicare
(cunoaștere/ aplicare/
analiză/ sinteză):
Sarcina de lucru:

TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare
 5. Enunţ: La următoare problemă scrieţi rezolvarea completă.
x2 −4 1 1 1 1
Fie expresia E(x) = (x2−9 − 1) : (x−3 + x+3 − x2−9), unde x ∈ R\{−3,3, 2}
5 1
a) Arătaţi că E(x) = 2x-1 , x ∈ R\{-3,3, 2}

b) Determinaţi valorile reale ale lui x, pentru care E(x) ≤ 0.

Competențe specifice C 3.2 și C 5.2.
Posibile surse de erori - scrierea doar a răspunsului corect, fără rezolvarea completă;
în aplicarea baremului - rezolvări parțiale, iar evaluatorul nu estimează corect ponderea
de evaluare și de răspunsurilor corecte;
notare - rezolvări corecte prin alte metode, diferite de metoda prezentată în
barem.
Ponderea itemului în
30%
cadrul testului
Avantajele și Avantaje:
dezavantajele itemului - stimulează gândirea creativă, euristică a elevilor;
în cadrul testului - antrenează independența de gândire, spiritul critic, reflexiv;
- încurajează dezvoltarea capacitătii de autoevaluare, autoreflexivitatea,
capacitatea de a opta si de a gândi în termeni de optim;
- oferă posibilitatea analizei erorii și a rolului ei în cunoaștere.
Dezavantaje:
- proiectarea acestor tipuri de itemi este cronofagă;
- elaborarea schemei de notare este dificilă;
- timpul de administrare şi de evaluare este mai îndelungat decât în cazul
itemilor obiectivi şi semiobiectivi.

Item subiectiv
Tipul itemului:
• Item de tip rezolvare de probleme
Domeniul cognitiv • aplicare
(cunoaștere/ aplicare/
analiză/ sinteză):
Sarcină de lucru
6. Enunţ: La următoare problemă scrieţi rezolvarea completă.
La o aniversare, fiecare dintre participanţi a dat mâna cu toţi ceilalţi (o singură dată). Aflaţi câte
persoane au participat la aniversare, ştiind că, în total , a fost 190 strângeri de mână.
Competențe specifice C 4.2 și C 6.2.
Posibile surse de erori în - scrierea doar a răspunsului corect, fără rezolvarea completă;
aplicarea baremului de - rezolvări parțiale, iar evaluatorul nu estimează corect ponderea
evaluare și de notare răspunsurilor corecte;
- rezolvări corecte prin alte metode, diferite de metoda prezentată în barem.

TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare
Ponderea itemului în 15%
cadrul testului
Avantajele și Avantaje:
dezavantajele itemului - stimulează gândirea creativă, euristică a elevilor;
în cadrul testului - antrenează independența de gândire, spiritul critic, reflexiv;
- încurajează dezvoltarea capacitătii de autoevaluare, autoreflexivitatea,
capacitatea de a opta si de a gândi în termeni de optim;
- oferă posibilitatea analizei erorii și a rolului ei în cunoaștere.
Dezavantaje:
- proiectarea acestor tipuri de itemi este cronofagă;
- elaborarea schemei de notare este dificilă;
- timpul de administrare şi de evaluare este mai îndelungat decât în cazul
itemilor obiectivi şi semiobiectivi.

TEMPFLI Gabriella
Colegiul Național „Kölcsey Ferenc” Satu Mare