50 Bareme - Variante, Cls 11

Examenul naţional de bacalaureat
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
TEST 1
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. b6
Raţia progresiei geometrice este q = =2 2p
b5
b8 = b6 q 2 = 6 ⋅ 4 = 24 3p
2. f ( 3) = 3 − 3 − 3 = − 3 2p
f ( f ( 3 )) = f ( − 3 ) = 3 + 3 −3= 3 3p
3. lg x 2 = lg ( 5 x + 6 ) ⇒ x 2 − 5 x − 6 = 0 3p
x = −1 , care nu convine; x = 6 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de trei cifre are 900 de elemente, deci sunt 900 de cazuri
2p
posibile
Cifra sutelor, egală cu cifra unităţilor, poate fi aleasă în 9 moduri, iar, pentru fiecare alegere a
2p
cifrei sutelor, cifra zecilor poate fi aleasă în câte 10 moduri, deci sunt 90 de cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 90 1
p= = = 1p
nr. cazuri posibile 900 10
5. BC Ox și A ∈ Oy ⇒ AO ⊥ BC , deci O este ortocentrul triunghiului ABC ⇔ OC ⊥ AB 2p
2 2
Cum mOC = − și m AB = 5 , obținem că − ⋅ 5 = −1 , deci a = 10 3p
a a
6. AB AC 6sin B 3 2
= ⇒ sin C = și, cum sin B = , obținem sin C = 3p
sin C sin B 3 6 2 2
π π
Cum C < π − , obținem C = 2p
3 4
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 2
A ( 2 ) =  − 2 1 
( ( 2 )) = − 1 2
 ⇒ det A
1
2
= 2p

( )
= 1⋅1 − 2 ⋅ − 2 = 1 + 2 = 3 3p
b) det A ( a ) = 1 + a 2 , pentru orice număr real a 2p
1 + a > 0 , pentru orice număr real a ⇒ det A ( a ) ≠ 0 , deci A ( a ) este inversabilă pentru
2
3p
orice număr real a
c)  1 1  0 2  −4 0 
A (1) =   , A (1) ⋅ A (1) =   , A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) =   = −4 I 2 3p
 −1 1  −2 0   0 −4 
A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) = −4 I 2 ⋅ A (1) = −4 A (1) , deci k = −4 2p
SUBIECTUL al III-lea
1.a)
f '( x) =
( )
e x x 2 + 1 − 2 xe x
= 3p
( )
2
x2 + 1
=
(
e x x2 − 2x + 1 ) = ex ( x − 1)2 , x ∈ ℝ
2p
( x2 + 1) ( x2 + 1)
2 2
b) f ( x) ex ex ex
lim = lim = lim = lim = 3p
x →+∞ x x →+∞ x3 +x x →+∞ 3 x 2 +1 x →+∞ 6 x
ex
= lim = +∞ , deci graficul lui f nu admite asimptotă spre +∞ 2p
x →+∞ 6
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 , f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) ⇒ f este strict crescătoare pe ( −∞,1) ,
f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe (1, +∞ ) și, cum f este 3p
continuă în x = 1 , obținem că f este strict crescătoare pe ℝ
5 5  5  5
Cum < , obținem că f   < f   2p
3 2  3   2 
Examenul național de bacalaureat
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat TEST 2

pentru lucrare.
1. b32 = b2b4  32 = 6b4 3p
3
b4 = 2p
2
2.
( −a )2 + 3( −a ) − 4 + a 2 + 3a − 4 = 0  a 2 = 4 3p
a = −2 sau a = 2 2p
3. x +1 −2 x x +1 4− 2 x
2 = 2 2 4
2 =2  x +1 = 4 − 2x 3p
x =1 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
2p
posibile
Numerele naturale de două cifre care au cifra unităţilor egală cu dublul cifrei zecilor sunt 12 ,
2p
24 , 36 și 48 , deci sunt 4 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( 3,1) este mijlocul segmentului AB 2p
M  OC  C  OM și, cum dreapta OM are ecuaţia x − 3 y = 0 , obţinem a − 3 ( a + 3) = 0 ,
9 3p
deci a = −
2
6.     
sin  x +  = cos x , cos  x +  = − sin x , pentru orice număr real x 2p
 2  2
   
sin 2  x +  − cos 2  x +  = cos 2 x − ( − sin x ) = cos 2 x − sin 2 x = cos 2 x , pentru orice număr
2
 2   2  3p
real x
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 1 1 1
B (1, 2 ) =    det ( B (1, 2 ) ) = = 2p
 2 1 2 1
= 1 1 − 1  2 = 1 − 2 = −1 3p
b)  1+ b a +1 
A  B ( a, b ) =   , pentru orice numere reale a şi b 3p
 2 + 2b 2a + 2 
det ( A  B ( a, b ) ) = 2 ( a + 1)( b + 1) − 2 ( a + 1)( b + 1) = 0 , pentru orice numere reale a şi b 2p
c)  1 + 2a 1 + 2a 
B ( a, b )  A =   , pentru orice numere reale a şi b 2p
 b+2 b+2 
 1+ b a + 1   1 + 2a 1 + 2a 
 =   a = 0 și b = 0 3p
 2 + 2b 2a + 2   b + 2 b + 2 
1.a)
f ' ( x ) = ( ln ( x − 1) − ln ( x + 1) ) ' =
1 1
− = 3p
x −1 x +1
x + 1 − ( x − 1) 2
= = 2 , x  (1, + ) 2p
( x − 1)( x + 1) x − 1
b) 1
1−
x −1
lim f ( x ) = lim ln = lim ln x = 3p
x →+ x →+ x + 1 x→+ 1 + 1
x
1− 0
= ln = ln1 = 0 2p
1+ 0
c) x  (1, + )  x 2 − 1  0  f ' ( x )  0 , deci funcţia f este crescătoare 2p
lim f ( x ) = 0  f ( x )  0 , pentru orice x  (1, + ) , deci funcţia f nu este surjectivă 3p
x →+
Proba E. c)
TEST 3
Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii
• Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. 1 3
z1 + z2 = 1 − 2i + 1 + i = 2 − i 2p
2 2
 1  1 3
z1 z2 = (1 − 2i ) 1 + i  = 1 + i − 2i − i 2 = 2 − i , deci z1 + z2 = z1 z2 3p
 2  2 2
2. ( f f )( x ) = f ( f ( x ) ) = 2 ( 2 x + m ) + m = 4 x + 3m , 2 f ( x − 1) = 2 ( 2 ( x − 1) + m ) = 4 x − 4 + 2m ,
3p
pentru orice număr real x
4 x + 3m = 4 x − 4 + 2 m ⇔ m = − 4 2p
3. x x x −1 x x x −1 x −1 x −1
5 ⋅ 5 ⋅ 2 = 50 ⋅ 7 ⇔ 5 ⋅ 2 = 10 ⋅ 7 ⇔ 10 = 7 3p
x − 1 = 0 , deci x = 1 2p
4. f ( 2 ) poate fi aleasă în trei moduri și, pentru fiecare alegere a lui f ( 2 ) , numerele f ( 0 ) și
3p
f ( 4 ) pot fi alese în câte patru moduri
Există 3 ⋅ 4 ⋅ 4 = 48 de funcții f : {0, 2, 4} → {3,5,7,9} cu proprietatea f ( 2 ) ≤ 8 2p
5. md ⋅ m AB = −1 și, cum m AB = −1 , obținem md = 1 2p
AC = BC ⇒ d este mediatoarea segmentului AB și, cum M ( 0, 2 ) este mijlocul
3p
segmentului AB , obținem că ecuația dreptei d este y = x + 2
6.  π  π  π 
sin  2 x +  cos x − cos  2 x +  sin x = 1 ⇔ sin  2 x + − x  = 1 2p
 3  3  3 
 π  π π π π
sin  x +  = 1 și, cum x ∈  0,  , obținem x + = , deci x = 3p
 3   2  3 2 6
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 4x 0
det ( A ( x ) ) = = 4x ⋅ 9x − 0 ⋅ 0 = 3p
0 9x
= 22 x ⋅ 32 x = 62 x , pentru orice număr real x 2p
b)  − 4x 4x   − 4x 9x 
A( x) ⋅ B =   , B ⋅ A( x ) =   , pentru orice număr real x 3p
 0 9 x  0 9 x
   
 − 4x 4x   − 4x 9x 
 =  ⇔ 4 x = 9 x , de unde obținem x = 0 2p
 0 9 x 
0 9 x
   
c) a b  4a 4b   4a 9b 
Cum A (1) ⋅ X = X ⋅ X ⋅ X = X ⋅ A (1) , pentru X =   ∈ M2 ( ℝ ) ⇒  = ,
c d  9c 9 d   4c 9 d  3p
deci b = 0 și c = 0
1.a) f ' ( x ) = x '⋅ ln x + x ⋅ ( ln x ) '+ a ( x + 1) ' = 3p
1
= ln x + x ⋅ + a = ln x + 1 + a , x ∈ ( 0, +∞ ) , pentru orice număr real a 2p
x
b) 1
f ' ( x ) = ln x + 2 , deci f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 2 2p
e
 1  1
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  0, 2  ⇒ f este descrescătoare pe  0, 2  și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru
 e   e 
3p
1  1 
orice x ∈  2 , +∞  ⇒ f este crescătoare pe  2 , +∞ 
e  e 
c) 1
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) , pentru orice număr real a 2p
x
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci, pentru orice număr real a , funcția f este convexă 3p
Proba E. c)
TEST 4

pentru lucrare.
1. a3 + a5 5 + 11
a4 = = = 3p
2 2
=8 2p
2. a 2 + 1 = ( a + 1) + 1  a 2 + 1 = a 2 + 2a + 2  2a + 1 = 0
2
3p
1
a=− 2p
2
3. x2 − x + 13 = x2 + 2 x + 1  3x = 12 3p
x = 4 , care convine 2p
2p
posibile
Cifra zecilor poate fi aleasă în 2 moduri, iar pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra
2p
unităţilor se poate alege în câte 3 moduri, deci sunt 2  3 = 6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a
m AB = 1 și mOC = , unde a este număr real 2p
3
a
OC ⊥ AB  m AB  mOC = −1  = −1 , de unde obținem a = −3 3p
3
6.        
cos  x +  + cos  x −  = cos x cos − sin x sin + cos x cos + sin x sin = 2p
 3  3 3 3 3 3
 1
= 2cos x cos = 2  cos x  = cos x , pentru orice număr real x 3p
3 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  6 −2  6 −2
A (1) =    det ( A (1) ) = = 2p
 10 −3  10 −3
= 6  ( −3) − 10  ( −2 ) = 2 3p
b)  (1 + 5 x )(1 + 5 y ) − 20 xy − 2 y (1 + 5 x ) − 2 x (1 − 4 y ) 
A( x)  A( y ) =  = 3p
10 x (1 + 5 y ) + 10 y (1 − 4 x ) −20 xy + (1 − 4 x )(1 − 4 y ) 
 1 + 5 x + 5 y + 5 xy −2 x − 2 y − 2 xy  1 + 5 ( x + y + xy ) −2 ( x + y + xy ) 
= =  = A ( x + y + xy ) ,
10 x + 10 y + 10 xy 1 − 4 x − 4 y − 4 xy   10 ( x + y + xy ) 1 − 4 ( x + y + xy )  2p
pentru orice numere reale x şi y
Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
c)
( A(m))−1 = A(n)  A(m) A(n) = I2  A(m + n + mn) = A(0)  m + n + mn = 0 , unde m şi n
3p
sunt numere întregi, m  −1 şi n  −1
mn + m + n + 1 = 1  (m + 1)(n + 1) = 1 și, cum m şi n sunt numere întregi, obținem m = n = −2
2p
sau m = n = 0 , deci perechile sunt ( −2, −2 ) şi ( 0,0 ) , care convin
1.a) 1 e x − x  e x e x (1 − x ) 1− x
f '( x ) = 2x
= 2x
, x = 3p
e e ex
 x 1− x 
e x ( f ( x ) + f ' ( x ) ) = e x  x + x  = 1 , pentru orice număr real x 2p
e e 
b) x 1
lim f ( x ) = lim x = lim x = 0 3p
x →+ x →+ e x →+ e
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptota orizontală spre + la graficul funcţiei f 2p
c) f ( x ) = x  x = 0 2p
Cum f ( 0 ) = 0 și f ' ( 0 ) = 1 , tangenta la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 are
3p
ecuaţia y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , deci este dreapta de ecuație y = x
Examenul de bacalaureat naţional
Proba E. c)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE TEST 5

pentru lucrare.
1. q = 2 , unde q este rația progresiei geometrice ( bn ) 2p
n≥1
b1 = 1 , deci b1 + b2 + b3 = 7 3p
2. f ( x ) = 0 ⇔ x − 5x + 3 = 0
2
2p
Cum ∆ > 0 , graficul funcţiei f intersectează axa Ox în două puncte distincte pentru care
3 3p
produsul absciselor este egal cu x1 x2 = = 3
1
3. 4 ( x + 2 ) = (1 − x ) ⇒ x 2 − 6 x − 7 = 0
2
3p
x = −1 , care convine; x = 7 , care nu convine 2p
2p
posibile
Cifra sutelor poate fi aleasă în 4 moduri, iar pentru fiecare alegere a cifrei sutelor, cifrele
2p
zecilor şi unităţilor se pot alege în câte 5 moduri, deci există 4 ⋅ 5 ⋅ 5 = 100 de cazuri favorabile
p= = = 1p

5. OC = ai + ( a + 2 ) j , AB = −2i − 3 j 2p
a a+2
= ⇔a=4 3p
−2 −3
6.  π  π π π π π
sin  x +  + sin  x −  = sin x cos + cos x sin + sin x cos − cos x sin = 3p
 3  3 3 3 3 3
π 1
= 2sin x cos = 2sin x ⋅ = sin x , pentru orice număr real x 2p
3 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  0 1 0 1
A(0) =   ⇒ det A ( 0 ) = = 2p
 2 3 2 3
= 0 ⋅ 3 − 1 ⋅ 2 = −2 3p
b) a a +1
det A ( a ) = = a 2 + 3a − a 2 − 3a − 2 = −2 , pentru orice număr real a 3p
a+2 a+3
det A ( a ) ≠ 0 ⇒ A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a 2p
c)  a+3 a +1
−
−1  2  , pentru orice număr întreg
( ( ))
A a = 
+
2
 a 2p
 a 2 a 
− 

 2 2 
−1  a − b +1 a − b 
X = ( A( a )) A(b) =   și, cum a şi b sunt numere întregi, obținem că
 b−a b − a + 1 3p
X are toate elementele numere întregi
1.a) 1 1
f '( x ) = − + = 2p
( x − 1) ( x + 1)2
2
− x2 − 2 x − 1 + x2 − 2 x + 1 −4 x
= = , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) 3p
( x − 1) ( x + 1)
2 2
( x − 1)2 ( x + 1)2
b) Graficul funcției f intersectează axa Oy în punctul A ( 0, f ( 0 ) ) , f ( 0 ) = −2 și f ' ( 0 ) = 0 3p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = −2 2p
c) f ( x) x ( x + 2)
= , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) 2p
f ( x + 1) ( x − 1)( x + 1)
2
f ( x) 1+
lim = lim x =1 3p
x →+∞ f ( x + 1) x →∞  1  1 
 1 −  1 + 
 x  x
Proba E. c)
TEST 6
pentru lucrare.
1. a3 = a1 + 2r ⇒ r = 3 2p
a2021 = a1 + 2020r = 6062 3p
2. f ( x) = y ⇔ 2x − 3 = −x + 3 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 2 și y = 1 2p
3. x+2
x+2
3 2 = 33 ⇔ =3 3p
2
x=4 2p
4. Mulțimea A are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 2p
Numerele din mulțimea A care sunt divizori ai numărului 48 sunt: 1 , 2 , 3 , 4 , 6 și 8 , deci
2p
sunt 6 cazuri favorabile
p= = = 1p

5. u ⋅ v = 2 ( m − 4 ) + 2m = 4m − 8 , unde m este număr real 3p
4m − 8 = 0 ⇔ m = 2 2p
6. 1
BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A = 36 + 9 + 2 ⋅ 6 ⋅ 3 ⋅ = 63 , deci BC = 3 7 3p
2
P∆ABC = AB + BC + CA = 3 7 + 9 = 3 ( 7 +3 ) 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  −2 1 1  −2 1 1
 
A ( −1) =  1 −2 1  ⇒ det ( A ( −1) ) = 1 −2 1 = 2p
 1 −1 −1 1 −1 −1
 
= −4 + 1 + ( −1) − ( −2 ) − ( −1) − 2 = −3 3p
b) 2a 1 1
det ( A ( a ) ) = 1 2a 1 = −6a 2 − a + 2 , pentru orice număr real a 2p
1 a −1
 2 1
Sistemul de ecuații admite soluție unică ⇔ det ( A(a)) ≠ 0 ⇔ a ∈ ℝ \ − ,  3p
 3 2
c) Cum a este număr întreg, obținem că det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci (1, y , z ) este unica soluție a
0 0
2p
sistemului de ecuații
3a
1= 2
⇔ 3a 2 + 2a − 1 = 0 și, cum a este număr întreg , obținem a = −1 3p
−6a − a + 2
1.a) f ' ( x ) = ( x + 1) '⋅ ln x + ( x + 1) ⋅ ( ln x ) ' = 2p
1 1
= 1 ⋅ ln x + ( x + 1) ⋅ = 1 + + ln x , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) f ' (1) = 2 , f (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = 2 x − 2 3p
c) x −1
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este convexă pe [1, +∞ ) 3p
Proba E. c)

pentru lucrare.
1. x = log 6 ( 8 ⋅ 27 ) = 3 , y = 144 = 12 2p
Media geometrică a numerelor x și y este xy = 3 ⋅ 12 = 6 3p
2. Graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte ⇔ ∆ > 0 , deci 4 − 4a > 0 3p
a ∈ ( −∞,1) 2p
3. 2 2
2 − x = 2x − 1 ⇔ x + 2x − 3 = 0 3p
x = −3 sau x = 1 2p
4. A52 = 4 ⋅ 5 , C62 = 3 ⋅ 5 și A42 = 3 ⋅ 4 3p
A52 ⋅ C62 ⋅ A42 = 42 ⋅ 32 ⋅ 52 = 602 2p
5. a+4
m AB = − , mBC = 4 − a , unde a este număr real 2p
3
A , B și C sunt coliniare ⇔ m AB = mBC ⇔ a + 4 = 3a − 12 , deci a = 8 3p
6. MP = 20 , deci semiperimetrul ∆MNP este p = 24 2p
MN ⋅ NP A 96
A ∆MNP = = 96 ⇒ r = ∆MNP = =4 3p
2 p 24
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 2 1  1 2 1
 
A (1) =  2 4 −1 ⇒ det ( A (1) ) = 2 4 −1 = 2p
 1 1 −1 1 1 −1
 
= −4 + 2 + ( −2 ) − 4 − ( −1) − ( −4 ) = −3 3p
b) det ( A ( a ) ) = a − 4a , pentru orice număr real a
3
2p
A ( a ) este inversabilă ⇔ det ( A ( a ) ) ≠ 0 ⇔ a ( a − 2 )( a + 2 ) ≠ 0 , deci a ∈ ℝ \ {−2,0, 2} 3p
c)  ax0 + 4 x0 + 3 x0 = 1
y0 z0 
Dacă ( x0 , y0 , z0 ) este soluție a sistemului cu x0 = = , atunci 2 x0 + 8 x0 − 3ax0 = 1 ,
2 3  x + 2ax − 3 x = 0
 0 0 0
2p
 x0 ( a + 7 ) = 1

unde a este număr real, deci  x0 (10 − 3a ) = 1
 2 x ( a − 1) = 0
 0
1
x0 ( a + 7 ) = 1 , deci x0 ≠ 0 și, cum 2 x0 ( a − 1) = 0 , obținem că a = 1 ; x0 ( a + 7 ) = 1 ⇒ x0 =
8
3p
1
și x0 (10 − 3a ) = 1 ⇒ x0 = , ceea ce este imposibil
7
1.a)
f '( x ) =
( ) (
3 x 2 x 6 + 7 − 6 x5 x3 + 3 )=
3p
( x6 + 7 )
2
−3 x 2 ( x 6 + 6 x3 − 7 ) −3 x 2 ( x3 − 1)( x3 + 7 )
= = , x ∈ℝ 2p
( x + 7) ( x + 7)
6 2 6 2
b) x3 + 3 x3 + 3
lim f ( x) = lim = 0, lim f ( x) = lim =0 2p
x →−∞ x →−∞ x6
+7 x →+∞ x →+∞ x6 + 7
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ și spre +∞ la graficul funcției
3p
f , iar graficul funcției f nu admite asimptote verticale
c)
(
f ' ( x ) = 0 ⇔ x = − 3 7 , x = 0 sau x = 1 ; f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ −∞, − 3 7  ⇒ f este
(
descrescătoare pe −∞, − 3 7  , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈  − 3 7,1 ⇒ f este crescătoare pe 3p
 − 3 7,1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [1, +∞ )
 
( ) 1
f − 3 7 = − , f (1) =
14
1
2
1 1
și lim f ( x ) = lim f ( x ) = 0 , deci − ≤ f ( x ) ≤ , pentru
x →−∞ x →+∞ 14 2
4 4 4 2p
orice număr real x , de unde obținem − ≤ f ( x ) − f ( y ) ≤ , deci f ( x ) − f ( y ) ≤ , pentru
7 7 7
orice numere reale x și y
Proba E. c)

pentru lucrare.
1. 1
( lg100 − lg 40 ) ⋅ = 2p
( lg 5 − lg 2 )( lg 5 + lg 2 )
100 1 5 1
= lg ⋅ = lg ⋅ =1
40 lg 5 ⋅ lg10 2 lg 5 3p
2 2
2. m2 − 1
2 x = m2 − 1 ⇔ x = 2p
2
Soluția ecuației este un număr real strict mai mic decât 0 ⇔ m2 − 1 < 0 , deci m ∈ ( −1,1) 3p
3. 2
2 x + x = 24 x ⇔ x 2 + x = 4 x ⇔ x 2 − 3x = 0 3p
x = 0 sau x = 3 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de o cifră are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 2p
Numerele n din mulțimea numerelor naturale de o cifră care verifică inegalitatea
2p
( n + 1)!− n! ≤ n + 2 sunt 0 , 1 și 2 , deci sunt 3 cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 3
p= = 1p
nr. cazuri posibile 10

5. AO = 6 i − 6 j și BC = xC i + ( yC − 2 ) j , deci 6 i − 6 j = 2 xC i + 2 ( yC − 2 ) j 3p
Coordonatele punctului C sunt xC = 3 , yC = −1 2p
6. Triunghiul este dreptunghic, deci a + 1 = 2 ( a + 2 ) , de unde obținem a − 2a − 3 = 0
2 2
3p
a = −1 sau a = 3 , care convin 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 0 2 1 0 2
 
A ( 4 ) =  1 0 1  ⇒ det ( A ( 4 ) ) = 1 0 1 = 2p
4 1 1 4 1 1
 
= 0 + 2 + 0 − 0 −1 − 0 = 1 3p
b) 1 + a a 1 + a   1 0 a + 1  a a 1 + a − a + 1
     
A(a) ⋅ A(1) − A( a + 1) =  2 1 2 − 1 0 1 = 1 1 1 ,
 a + 2 1 a + 2  a +1 1 3p
   1   1 0 a +1 

pentru orice a ∈ ( 0, +∞ )
a a 1+ a − a +1
det ( A( a) ⋅ A(1) − A(a + 1)) = 1 1 1 = a + 1 − 1 > 0 , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) 2p
1 0 a +1
c)  n ( n + 1) 
1+ 2 +… + n  
 1+1+… +1 n 0
0 2 
  
B ( n) =  1 + 1 + … + 1 0 1+1+… +1  =  n 0 n  , pentru
 2 2   n ( n + 1)(2n + 1)  2p
2
1 + 2 + … + n 1 + 1 + … + 1 1 + 1 + … + 1   n n 
 6 
orice număr natural n
n3 ( n − 1)
Pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , det ( B ( n ) ) = ≠ 0 , deci matricea B ( n ) este 3p
2
inversabilă, pentru orice număr natural n , n ≥ 2
1.a) 5x
Cum lim f ( x ) = lim ( x − arctg x ) = 0 , lim f ( x ) = lim = 0 și f ( 0 ) = 0 , obținem
x→ 0 x→ 0 x→ 0 x→ 0 x 2 +x+4
x <0 x<0 x >0 x >0 3p
lim f ( x ) = f ( 0 ) , deci f este continuă în x = 0
x→ 0
Cum f este continuă pe ( −∞,0 ) și pe ( 0, +∞ ) , obținem că f este continuă pe ℝ 2p

b) x 2
f ( x ) = x − arctg x ⇒ f ' ( x ) = 2
, pentru orice x ∈ ( −∞,0 ) 3p
x +1
f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0 ) , deci funcția f este crescătoare pe ( −∞,0 ) 2p
c) f este crescătoare pe ( −∞,0 ) și continuă în x = 0 , deci f ( x ) ≤ f ( 0 ) și, cum f ( 0 ) = 0 ,
2p
obținem f ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0 )
5x
Pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , f ( x ) ≤ 1 ⇔ ≤ 1 ⇔ x 2 − 4 x + 4 ≥ 0 ⇔ ( x − 2 ) ≥ 0 , deci
2
2
x +x+4 3p
f ( x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f ( x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x
Proba E. c)
TEST 9

pentru lucrare.
1.
a1 + a2 + a3 + a4 + a5 + a6 + a7 =
( 2a1 + 6r )  7 = ( 2  ( −5) + 6  8 )  7 = 3p
2 2
= 133 2p
2.  = 1 − 4a ( −a − 1) = ( 2a + 1)
2
2p
1  1 
 0a  − și, cum a este număr real nenul, obținem a  \ − ,0  3p
2  2 
3. 3
x3 + x 2 − 9 = x  x 2 − 9 = 0 3p
x = −3 sau x = 3 2p
4. 3! 5!
5 A32 − 3C53 = 5  − 3 =
( 3 − 2 ) ! ( 3)! 3!
5 −
2p
45
= 5 6 − 3 = 30 − 30 = 0 3p
2
5. 2 m
=  2m2 + 5m + 2 = 0 3p
5 −m2 − 1
1
m = −2 sau m = − 2p
2
6. AC  BC  sin C 6  10  sin C 1
ABC =  15 =  sin C = 3p
2 2 2
Cum AB  BC  AC , unghiul C are măsura cea mai mare dintre unghiurile ABC , deci
2p
unghiul C are măsura de 150
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 −1
det A = = 1  ( −1) − ( −1)  1 = 3p
1 −1
= −1 + 1 = 0 2p
b) 0 0
A A =   = O2 2p
0 0
M ( a, b )  M ( x, y ) = ( aI 2 + bA)( xI 2 + yA) = axI 2 + ayA + bxA + ybA  A = axI 2 + ( ay + bx ) A =
3p
= M ( ax, ay + bx ) , pentru orice numere reale a , b , x și y
c) B = xI 2 + 2 yA + yI 2 + 2 xA = M ( x + y, 2 ( x + y ) ) , pentru orice numere reale x și y 2p
( )
Cum C = M 2 xy, 2 ( x + y ) , obținem că x + y = 2 xy = 0 , deci x = y = 0  x 2 + y 2 = 0 3p
1.a)
x→ 0 x→ 0
( )
lim f ( x ) = lim x − 1 + x 2 − x + 1 = 0 , lim f ( x ) = lim ( x ln ( x + 1) ) = 0 și f ( 0 ) = 0 , deci
x→ 0 x→ 0
x 0 x 0 x 0 x 0 3p
lim f ( x ) = f ( 0 ) , de unde obținem că f este continuă în x = 0
x→ 0
Cum f este continuă pe ( −,0 ) și pe ( 0, + ) , obținem că f este continuă pe 2p

b) x 1 1
Pentru orice x  ( 0, + ) , f ' ( x ) = ln ( x + 1) + și f '' ( x ) = + 3p
x +1 x + 1 ( x + 1)2
f '' ( x )  0 , pentru orice x  ( 0, + ) , deci funcția f este convexă pe ( 0, + ) 2p
c) Dacă a  ( −,0 ) , atunci panta tangentei la graficul funcției f în punctul A ( a, f ( a ) ) este
2a − 1 2p
f ( a) = 1 +
2 a − a +1
2
Cum f  ( a ) = 0  2 a 2 − a + 1 = 1 − 2a  4a 2 − 4a + 4 = 4a 2 − 4a + 1 , ceea ce este imposibil,

obținem că, pentru orice număr real a , a  0 , tangenta la graficul funcției f în punctul A 3p
nu este paralelă cu axa Ox
Proba E. c)
Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii

• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele
pentru lucrare.
1.
( 10 − 6 )( )
10 + 6 = 10 − 6 =
2 2
2p
= 10 − 6 = 4 = 22 , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice 3p

2.
f (−x) =
( − x )2021 = − x 2021 =
3p
( − x )2 + 1 x 2 + 1
x 2021
=− = − f ( x ) , pentru orice x ∈ ℝ , deci funcția f este impară 2p
x2 + 1
3.
( )(
22 x − 6 ⋅ 2 x − 16 = 0 ⇔ 2 x − 8 2 x + 2 = 0 ) 3p
Cum 2 x > 0 , pentru orice număr real, obținem 2 x = 8 , deci x = 3 2p

4. Numărul de submulțimi cu 2 elemente ale mulțimii {0, 2, 4,6,8} este C 2 = 3p
5
5!
= = 10 2p
2!⋅ 3!
5. mAB = 5 și, cum d AB , obținem md = 5 3p
Ecuația dreptei d este y − 2 = 5 ( x + 2 ) , deci y = 5 x + 12 2p
6. 1 2
sin A = , sin B = 2p
2 2
AC BC 2 AC
= ⇒ = 2 BC , deci AC = BC 2 3p
sin B sin A 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 4 1 m
det ( A ( m ) ) = 1 2 −1 = 0 − 3m + 2 − ( −4m ) − 12 − 0 = 3p
−2 −3 0
= −3m + 4m − 10 = m − 10 , pentru orice număr real m 2p
b)  4 1 9
 
A ( 9 ) =  1 2 −1 , det ( A ( 9 ) ) = −1 2p
 −2 −3 0 
 
 3 27 19 
 
A−1 ( 9 ) =  −2 −18 −13  3p
 −1 −10 −7 
 
c) m ≠ 10 ⇒ det ( A ( m ) ) ≠ 0 , deci sistemul este compatibil determinat și ( a, b, c ) = ( 2,1,0 ) 3p
Cum log 2 a = log 2 2 = 1 și b + c = 1 + 0 = 1 , obținem log 2 a = b + c 2p
1.a) 2x + 2
x2 + 2 x + 2 − x ⋅
f '( x) = 2 x2 + 2x + 2 = 3p
2
x + 2x + 2
x 2 + 2 x + 2 − x ( x + 1) x+2
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 2 2p
x + 2x + 2 x + 2x + 2 x + 2x + 2 x2 + 2 x + 2
b) x 1
lim f ( x ) = lim = lim =1
x →+∞ x →+∞ x2 + 2x + 2 2 2 x →+∞ 3p
1+ + 2
x x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −2 , f ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −2 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe
2p
( −∞, −2 ) și f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −2, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe ( −2, +∞ )
lim f ( x ) = −1 , f ( −2 ) = − 2 , lim f ( x ) = 1 și, cum f este continuă, obținem
x →−∞ x →+∞
3p
Im f =  − 2,1 )
Proba E. c)
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice ( bn ) este q = −3 2p
n ≥1
b5 = b1q 4 = ( −1)( −3 ) = −81 , deci b5 = 81

4
3p
2. −2 x 2 + 7 x + 9 > 0 ⇔ ( 2 x − 9 )( x + 1) < 0 2p
 9
x ∈  −1,  3p
 2
3. x −1 x −1 1
log3 = −2 ⇒ = 3p
6−x 6− x 9
3
x = , care convine 2p
2
4. n ( n − 1)
− n = 5 ⇔ n 2 − 3n − 10 = 0 3p
2
Cum n este număr natural, n ≥ 2 , obținem n = 5 2p
5. Distanța de la punctul A la dreapta d este egală cu 0 ⇒ A ∈ d 2p
−1 = ( m − 1) ⋅ 3 − 2m ⇔ m = 2 3p
6. 2
2
cos ( π − 2 x ) = − cos 2 x = 1 − 2cos2 x = 1 − 2 ⋅   = 3p
3
4 1
= 1− 2 ⋅ = 2p
9 9
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  3 1 −1 3 1 −1
 
A ( 2 ) =  1 −2 1  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 1 −2 1 = 2p
 2 2 −1 2 2 −1
 
= 6 − 2 + 2 − 4 + 1 − 6 = −3 3p
b)  8 3 − 2a −1 
 
B ( a ) = A ( a ) ⋅ A ( a ) =  5 − a a + a + 1 −2 − a  , pentru orice număr real a
2
2p
 2 
 4 + a − a − a + 2 −1 + a 
Matricea B ( a ) are două elemente egale cu 0 dacă a = −2 sau a = 1 3p
c)  3x + y − z = 1

Pentru a = 1 , sistemul devine  x − y + z = 3 și adunând primele două ecuații ale sistemului
2 x + y − z = 2 3p

obținem 3 x + y − z + x − y + z = 4 , deci x = 1
5
Adunând a doua și a treia ecuație din sistem, obținem x − y + z + 2 x + y − z = 5 ⇒ x = , deci
3 2p
sistemul nu are soluții
1.a)  − '
3
 3 −
5
f ' ( x ) =  −1 + 3x −1 − 4 x 2  = 3 ⋅ ( −1) x −2 − 4 ⋅  −  x 2 = 3p
   2
 
=−
3
+
6
=
−3x + 6 x
=
(
3 x 2− x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2 2 3 3
x x x x x
b)  3 4 x
lim f ( x ) = lim  −1 + − 2  = −1 3p
x → +∞ x → +∞  x x 
Dreapta de ecuație y = −1 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c)
lim
4x ⋅ f '( x )
= lim
4x ⋅ 3 x 2 − x ( ) = lim (
4x ⋅ 3 x 2 − x ) = 3p
x →4 x−4 x→4 x 3
( x − 4) x →4 x 3
( x − 2) ( x +2 )
−4 x ⋅ 3 x
= lim = −6
x→4 x3
( x +2 ) 2p
Proba E. c)
TEST 12
pentru lucrare.
( ) ( )
1. 2
a =3+ 4 3 − 2+ 3 =3+ 4 3 − 7 + 4 3 = 3p
= 3 + 4 3 − 7 − 4 3 = −4 , care este număr întreg 2p

2. 3
f ( a ) = g ( a ) ⇔ 2 a + 3 = 4a 2 + 2 a ⇔ a 2 = 3p
4
3 3
a=− sau a = 2p
2 2
3. 2
2 x + 4 x + 2 = 26 ⋅ 2 x ⇔ x 2 + 4 x + 2 = 6 + x ⇔ x 2 + 3 x − 4 = 0 3p
x = −4 sau x = 1 2p
Numerele a din mulțimea A care verifică inegalitatea a 2 − 2a + 1 ≥ 3 sunt −2 și 4 , deci 2p
sunt 2 cazuri favorabile
p= = 1p
5. MQ NP ⇒ mMQ = mNP , deci mMQ = 4 3p
Ecuația dreptei MQ este y − 3 = 4 ( x − 2 ) , deci y = 4 x − 5 2p
6. BC AC AB BC AC AB
= = = 2 R și, cum R = 5 , obținem sin A = , sin B = și sin C = 3p
sin A sin B sin C 10 10 10
BC AC AB AB ⋅ AC ⋅ BC
sin A⋅ sin B ⋅ sin C = ⋅ ⋅ = 2p
10 10 10 1000
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 −1 1 −1
A (1,0 ) =   ⇒ det ( A (1,0 ) ) = = 2p
1 −1 1 −1
= −1 − ( −1) = 0 3p
b) a a−2
det ( A(a, b)) = = 2 (b − a + 1) , pentru orice numere reale a și b 2p
b +1 b −1
a ∈ ( −∞,0 ) și b ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ b − a + 1 > 1 ⇒ det ( A ( a, b ) ) ≠ 0 , deci A ( a, b ) este inversabilă 3p
c)  1 1
 1 −1  −1  3 6
A (1,3) =   , det ( A (1,3) ) = 6 , deci A (1,3) este inversabilă și ( A (1,3) ) =  2  3p
4 2  − 1
 
 3 6
−1  2 0  1 0
X = ( A (1,3) ) ⋅ A ( 2,1) și, cum A ( 2,1) =   , obținem X =   2p
 2 0  −1 0 
1.a)
f ' ( x ) = 1'−
( ) (
1'⋅ x 2 + 1 − 1 ⋅ x 2 + 1 '
=
)
2p
( )
2
x2 + 1
−2 x 2x
=− = , x∈ℝ
( x + 1) ( x + 1) 3p
2 2 2 2
b)  1 
lim f ( x ) = lim 1 − 2  = 1 ⇒ y = 1 este ecuația asimptotei spre +∞ la graficul funcției
x →+∞ x →+∞  x +1 3p
f , deci panta asimptotei spre +∞ la graficul funcției f este egală cu 0
Panta dreptei de ecuație y = 2021 este egală cu 0 , deci asimptota spre +∞ la graficul funcției
2p
f și dreapta de ecuație y = 2021 sunt paralele, deoarece au pante egale
c)
f '' ( x ) =
(
2 1 − 3x2) , x ∈ ℝ și f "( x ) = 0 ⇔ x = −
1
sau x =
1
2p
( x + 1)
3
2 3 3
 1   1 1 
f " ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  −∞, −  , f " ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈  − ,  și
 3  3 3
 1  1 1 3p
f " ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  , +∞  , deci x = − și x = sunt punctele de inflexiune
 3  3 3
ale funcției f
Proba E. c)
TEST 13
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. z  a 2  4ai  4  a 2  4ai  4  3p
 2a  8 2 2p
2.
f  x 1  
2x
1  
x2  2 x  1

 x  1 2
3p
x 1
2
x 1
2
x2  1
 x  12  0 , pentru orice număr real
Cum x , obținem f  x   1 , pentru orice număr real x 2p
x2  1
3. x 1
x 1  3
3  2 x 1    1 3p
 2 
x  1  0  x  1 2p
4. Numărul funcțiilor f : 1,2,3  1,2,3,4 care sunt strict crescătoare este egal cu C 3  3p
4
4!
 4 2p
3! 4  3!
5. Dreapta de ecuație ax  y  5  0 are panta egală cu a 2p
1 1
Dreapta de ecuație x  4 y  3  0 are panta egală cu , deci a   3p
4 4
6. 3
 
2
tg x   2 3  tg 2 x  2 3tg x  3  0  tg x  3  0 3p
tg x
  
tg x  3 și x   0,  , deci x  2p
 2 3
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 0 1
det A  0 1 1  2p
1 1 0
 0  0  0  1  1  0  2 3p
b)  1 0 1   1 1 1 2 0 0 1 0 0
1    1   
A  B   0 1 1    1 1 1   0 2 0    0 1 0   I3 3p
2   2
1 1 0  1 1 1 0 0 2   0 0 1 
 1 1 1   1 0 1 2 0 0
1    1 
B  A   1 1 1    0 1 1  0 2 0   I 3 , deci B este inversa matricei A 2p
2   2
 1 1 1  1 1 0  0 0 2 
1.a)
x  
f '  x   nx n 1  n  1  n x n 1  1 
x 3p
 n x n
 1 

n xn  1 
, x   0,   2p
x x
b) f  x   xn
 lim x  n ln x  1  x  lim n ln x  1 
n n
lim 2p
x x x x x x
n  1
 lim x  0 , pentru orice număr natural nenul n 3p
x  1
c) Pentru orice x   0,1 , f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe  0,1 2p
Cum lim f  x    , f 1  2 și f este continuă, obținem că ecuația f  x   a are soluție
x 0
3p
în intervalul  0,1  a   2,  
Proba E. c)
TEST 14
pentru lucrare.
1. 1 1
  2 1 3  2 2  4  2 2p
2 1 3  8
Cum a și b sunt numere raționale 4  2  a  b 2  a  4 și b  1 3p
2. 20202  2
f  2020   2p
20202  1
 1  2  2020  1

2
 f 2020 
2 2 
 1  2020  2 2  2020  1 3 2020  1
2

   3
f 3p
 f
 2020  20202  1  2020  20202  1 20202  1 20202  1
3.
 
22 x  22 x 3  7  22 x 1  23  7  22 x  1 3p
x0 2p
4. Sunt 33  27 de funcții f : 1,2,3  0,1,2 2p
Deoarece numărul funcțiilor f : 1,2,3  0,1,2 pentru care f 1  f  2   f  3  0 este
egal cu 23  8 , obținem că numărul de funcții f : 1,2,3  0,1,2 cu proprietatea că 3p
f 1  f  2   f  3  0 este egal cu 27  8  19
5. AD BC  m AD  mBC , deci m AD  1 3p
Ecuația dreptei AD este y  3  1   x  1 , deci y  x  4 2p
6.   7
tg 2 x  1 și x   ,  , deci 2 x  3p
2  4
7
x 2p
8
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 2 1 1 2 1
 
A 1   0 1 3   det  A 1   0 1 3  2p
 2 1 1  2 1 1
 
 1  0  12   2    3  0  18 3p
b) Sistemul de ecuații are soluție unică  det  A  a    0 2p
det  A  a    a  17 , deci det  A  a    0  a  \ 17 3p
c) Pentru a  1 , obținem det  A 1   18  0 , deci sistemul de ecuații are soluție unică 2p
Soluția sistemului de ecuații este 1,1,1 3p
1.a)
 
f '  x   x ' ln 2 x  1 '   2p
 
x
1 2 ln 2
1  2x  1 '  1  x , x 3p
2 1
x
2 1
b) 2x 2 x ln 2
0  1 , pentru orice număr real x și 0  ln 2  1 , deci  1 , pentru orice număr
2x  1 2x  1 2p
real x
2 x ln 2
f ' x   1   0 , pentru orice număr real x , deci f este crescătoare 3p
2x  1
c)
lim
f  x
 ln 2 x  1
 lim 1 
    1  0  1 2p
x  x x  
 x 
 
lim  f  x   x   lim   ln  2 x  1    ln1  0 , deci dreapta de ecuație yx este
x x 3p
asimptotă oblică spre  la graficul funcției f
Proba E. c)
TEST 15
pentru lucrare.
1.
   
2
5  2 3  1 3 52 3  42 3  3p
 5  2 3  4  2 3  1 , care este număr întreg 2p

2. 1
2m  1  2m 2  2m  m 2  3p
2
1 1
m sau m  2p
2 2
3. x 2  5 x  1  2 x  5  x 2  3x  4  0 3p
x  4 , care nu convine, sau x  1 , care convine 2p
Numerele a din mulțimea A care verifică inegalitatea a  1  2 sunt 1 , 2 și 3 , deci sunt 3
2p
cazuri favorabile
p  1p
5. MA  MD  0 , BN  CN  0 2p
MN  MA  AB  BN , MN  MD  DC  CN , deci 2MN  AB  DC 3p
6. BC AC
  2 R și, cum R  1 , obținem BC  2sin A și AC  2sin B 3p
sin A sin B
4sin A sin B  2sin B  2sin A  AC  BC 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  3 1 3 1
A  2,3     det  A  2,3    2p
 3 1 3 1
 33 0 3p
b) a  1 a 1
det  Aa, b   a  1b  2  b a 1  2 b  a  1 , pentru orice numere reale a
b b2 3p
și b
a și b  \  b  a  1 \  det  A  a, b    0 , deci A  a, b  este inversabilă 2p
c) 1 2 2
 0 2   
      2   
1
A 1, 2    , det A 1, 2 2 , A 1, 2  2 2 
3p
 2 2  2   1 
  0 
 2 
1 2 1 2 
  
     
1 1 1
X  A 1, 2  A  0,0  și, cum A  0,0     , obținem X  
2 2 
2p
 0 2   1 1 
  
 2 2 
1.a)
f ' x  

3 x 2 x 2  1  x3  2 x   3p
 
2
x2  1

x 4  3x 2


x2 x2  3  , x
2p
 x 2  1  x 2  1
2 2
b) f  x x3
lim  lim 3  1 , deci panta dreptei d este 1 2p
x  x x  x  x
Tangenta la graficul lui f în A  a , f  a   are panta 1 , dacă f '  a   1 


a2 a2  3   1 , de
 a 2  1
2
3p
unde obținem a 2  1 , deci a  1 sau a  1

c)
f ''  x  

2 x 3  x2  , x
2p
 x 2  1
3
Cum f "  x   0 , pentru orice x  0, 3  , obținem că funcția f este convexă pe  0, 3  3p

Proba E. c)
TEST 16

pentru lucrare.
1. a5  a1  4r  1  3 3  4 3  1  3 2p
Cum 1  3  2  2  1  3  3 , obținem că a5   a5   a5   1  3  2  3  1 3p
2. f  2   f  2   5 , f  1  f 1  2 , f  0   1 3p
f  2   f  1  f  0   f 1  f  2   5  2  1  10 
2 2
2p
3. log3  5 x  1  log3  x  1  5 x  1  x 2  2 x  1  x 2  3 x  2  0
2
3p
x  1 sau x  2 , care convin 2p
4. 1, 2,3  X  1, 2,3  X 2p
X  1, 2,3, 4,5  X  1, 2,3 , X  1, 2,3, 4 , X  1, 2,3,5 sau X  1, 2,3, 4,5 , deci
3p
există 4 mulțimi X astfel încât 1,2,3  X  1,2,3,4,5
5. 2u  3v  2  ai  3 j   3  2i  bj    2a  6  i   6  3b  j 2p
 2a  6  i   6  3b  j  0 , deci a  3 și b  2 3p
6. ABC este dreptunghic isoscel, cu ipotenuza BC  8 2 , deci AB  AC  8 2p
r
S

32
4 2 2  
p 4 2 2  3p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 a
det  A  a    2 3
 1  a3  a  a 2  3p
a a
 a3  a3  0 , pentru orice număr real a 2p
b) 1  x 2 
A  2   xI 2     det  A  2   xI 2   x  9 x , deci x  9 x  0
2 2
3p
 4 8  x
x  9 sau x  0 2p
c)  1 a  1 b   1  ab b  ab  2  1  ba
3
a  ba 
2 3
Aa  Ab   2 3  2 3     , Ab  Aa   ,
 a a b b   2 3 2 2 3 3  b2  b3a2 b2 a  b3a3  3p
   a  a b a b  a b   
pentru orice numere reale a și b
 1  ab2 b  ab3   1  ba2 a  ba3 
   , de unde obținem a  b 2p
 a2  a3b2 a2b  a3b3  b2  b3a2 b2 a  b3a3 
   
1.a) f '  x   x '  
x 1 '  2p
1 2 x 1 1
1  , x   1,   3p
2 x 1 2 x 1
b) 1 3
f ' x  0  2 x 1  1  x 1  x 2p
4 4
 3  3  3 
Pentru x   1,   , f ' x  0 , deci f este descrescătoare pe  1,   și, pentru x   ,   ,
 4  4  4 
3p
 3 
f ' x  0 , deci f este crescătoare pe  ,  
 4 
c) ln x  1 , pentru orice x   e,   și f este crescătoare pe 1,   2p
f  ln x   f 1  ln x  ln x  1  1  2  ln x  ln x  1  1  2 , pentru orice x   e,   3p
Proba E. c)
TEST 17
pentru lucrare.
1.  2  3 5   2  3 5   2   45  2p
     
36  45  49  6  3 5  7 , deci partea întreagă a numărului 2  3 5 este egală cu 8 3p
2. f g  x   f  g  x    g  x   4g  x   5   2  x   4  2  x   5  x  1 , pentru orice
2 2 2
3p
număr real x
f h  x   f  h  x    h 2  x   4h  x   5   2  x   4  2  x   5  x 2  1 , pentru orice
2
2p
număr real x , deci  f g  x    f h  x  , pentru orice număr real x
3. x  3  2 x  3  3  x  3  x  12   x  3 3  x   3  9  x 2  9 3p
x  0 , care convine 2p
4. În mulțimea A sunt 15 numere divizibile cu 2 și 10 numere divizibile cu 3 2p
Cum în mulțimea A sunt 5 numere care sunt divizibile și cu 2 și cu 3, obținem că în
3p
mulțimea A sunt 15  10  5  20 de numere care sunt divizibile cu 2 sau cu 3
5. 3 2 3 2 1
MG  MA  AG  BA  AD   AB   AB  AC 
4 3 4 3 2
1
12
 
5 AB  4 AC , unde D este   3p
mijlocul segmentului BC
2 3 1
GN  GA  AN   AD  AC   AB  AC  AC 
3 5 3
3
5
1
15
 12
5 AB  4 AC  MG , deci MG
15
  2p
și GN sunt coliniari, de unde obținem că punctele M , N și G sunt coliniare
6. BC 1
 2 R și, cum R  , obținem BC  sin A 3p
sin A 2
cos 2 A  1  sin 2 A  1  BC 2 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 2 0
det  A  a     22  0a  3p
a 2
 4  0  4 , pentru orice număr real a 2p
b)  2 0  2 0   4 0
A a   Ab       3p
 a 2  b 2   2a  2b 4 
 2 0
 2   2 A  a  b  , pentru orice numere reale a și b 2p
 a  b 2
c) A 1  A  2    A  5   2 A 1  2   A  3   A  5   24 A 1  2  3  4  5   2 4 A 15  3p
 2 0 n  2 0
24  2    n  4 și x  15 2p
15 2   x 2
1.a) f '  x   e2 x  2   x  5  e2 x 1  3p
 e2 x  2 x  10  1  e2 x  2 x  9  , x  2p
b) f ' x e2 x  2 x  9  2x  9
lim  lim 2 x  lim  3p
x  f  x x  e  x  5 x  x 5
 9
x2  
 lim 
x
2 2p
x   5
x 1  
 x
x   ,   f '  x   0 , deci f descrescătoare pe  , 9  și x   9 ,    f '  x   0 ,

c) 9
2   2   2 
  
9
3p
deci f crescătoare pe  ,   ; obținem f  x   f     , pentru orice număr real x
9 9 e
2  2 2
e9 e9
Cum e2 x  x  5   și x  5  0 , pentru orice x   ,5  e2 x  , pentru orice
2 2 5  x  2p
x   ,5
Proba E. c)
TEST 18
pentru lucrare.
1.  2  3i 2  4  12i  9i 2  4  9  12i  5  12i  3p
 5i 2  12i  i  5i  12  2p
2.  f f  x   x  a  a  x  2a , f  x  1  x  1  a , pentru orice număr real x 3p
x  2a  x  1  a  a  1 2p
3. 5  2  2 x  3x  12  5x  10  6 x  12  5x 3p
x
6 6
   , deci x  1 2p
5 5
4. f 1 poate fi aleasă în două moduri, iar f  2  și f  3 pot fi alese în câte patru moduri 3p
Există 42  2  32 de funcții f : 1,2,3  1,2,3,4 astfel încât f 1  3 2p
5. m AC  1 2p
Cum BD  AC , obținem mBD  1 3p
6.          
cos 2 x cos  x    sin 2 x sin   x   cos 2 x cos  x    sin 2 x sin  x    cos  x   2p
 6 6   6  6  6
      
cos  x    0 și, cum x   0,  , obținem x   , deci x  3p
 6  2 6 2 3
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 2x 0
det  A  x     2 x  3x  0  0  3p
x
0 3
  2  3  6 x , pentru orice număr real x
x
2p
 1 1  2 2x   2x 3x 
b) x
 1 1
A x       ,    A  x     3p
 0 1  0 3x   0 1 0
 3x 
 2x 2x   2x 3x 
    2 x  3x , de unde obținem x  0 2p
0 3x   0 x
 3 
c) a b
X  X  X  A 1  X și X  X  X  X  A 1  A 1  X  X  A 1 , deci, pentru X   ,
c d
3p
 2a 2b   2a 3b 
unde a , b , c și d sunt numere reale, obținem     b  0 și c  0
 3c 3d   2c 3d 
 a2 0   2 0 
 
 0 d 2   0 3     
 a   2, 2 și d   3, 3 , deci orice matrice X , pentru care
2p
 
X  X  A 1 , are două elemente numere iraționale
1.a) f '  x   2  ln  x  1   x  1  1  3p
x 1
 2  ln  x  1  1  1  ln  x  1 , x   1,   2p
b) f ' x  0  x  e 1 2p
Pentru orice x   1, e  1 , f '  x   0 , deci f este crescătoare pe  1, e  1 și pentru orice
3p
x   e  1,   , f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe  e  1,  
c) f ''  x    1 , x   1,   2p
x 1
Cum, pentru orice x   1,   avem  1  0 , obținem f ''  x   0 , deci f este concavă 3p
x 1
Proba E. c)
TEST 19
pentru lucrare.
1.
 11  5  11  5   11  5  2p
 6   6  , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice

2
3p
2. 1  x 1 x 1 x 
1
f   x   ln  ln  ln    3p
1  x 1 x 1 x 
1 x
  ln   f  x  , pentru orice x   1,1 , deci funcția f este impară 2p
1 x
3.
 
4  22 x  4  2 x  3  0  2  2 x  1 2  2 x  3  0  3p
1
Cum 2 x  0 , pentru orice număr real, obținem 2 x  , deci x  1 2p
2
4. Numărul de submulțimi ordonate cu 3 elemente ale mulțimii 1,3,5,7 este A3  3p
4
4!
  4!  24 2p
 4  3!
5. mBC  1 și, cum AD BC , obținem m AD  1 3p
Ecuația dreptei AD este y  2  x  1 , deci y  x  1 2p
6. AB AC sin B AC 1
 , deci   3p
sin C sin B sin C AB 2
sin C  2sin B 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 2 1
det  A  a    2 3 0  3a  8  0  6  0  4a  2p
2 4 a
 3a  4a  8  6  a  2 pentru orice număr real a 3p
b) det  A  0    2  0 2p
 3
 0 2  2 
 
A1  0    0 1 1  3p
 1 
 1 0 
 2 
c) Pentru a  2 , obținem det  A  a    0 , deci sistemul este Cramer 2p
Soluția sistemului de ecuații este 1, 1,0  3p
1.a) 2x  4
f ' x  1  3p
2 x2  4 x  5
2  x  2 x2
 1  1, x  2p
2 x  4x  5
2
x  4x  5
2
 
b) x2  4 x  5  x2  4 x  4
lim f  x   lim x 2  4 x  5  x  2  lim  2p
x  x  x  x2  4 x  5  x  2
1
 lim  0 , deci dreapta de ecuație y  0 , adică axa Ox , este asimptotă
x  x  4x  5  x  2
2 3p
orizontală spre  la graficul funcţiei f
f '  x   0  x  2  x 2  4 x  5  x 2  4 x  4  x 2  4 x  5  4  5 , fals, deci f '  x   0 ,
c)
2p
2
f ' are proprietatea lui Darboux, deci f ' are semn constant și, cum f '  0   1  0 ,
5
obținem că f '  x   0 , pentru orice număr real x , deci f este descrescătoare și, cum 3p
lim f  x    , lim f  x   0 și f este continuă, obținem Im f   0,  
x  x 
Proba E. c)
TEST 20
pentru lucrare.
1. 1  2i 12  22
z    3p
1  2i 12   2 
2
5
 1 2p
5
2. x x
     1   1 
x x
f  x  2 1  2 1      3p
 2 1  2 1
   
x x
 2 1  2  1  f  x  , pentru orice număr real x , deci funcția f este pară 2p
3. x  2  x2  x2  x  2  0 3p
x  1 , care nu convine, sau x  2 , care convine 2p
2p
posibile
Numerele naturale de două cifre care au ambele cifre divizibile cu 3 sunt ab cu a  3,6,9
2p
și b  0,3,6,9 , deci sunt 12 cazuri favorabile
p   1p
5. Perpendiculara din A pe BC este și mediatoarea lui BC , deci coordonatele centrului cercului
 y  3x  1 3p
circumscris triunghiului ABC sunt soluțiile sistemului 
2 y  x  7
x 1, y  4 2p
6. cos   x    cos x , sin   x   sin x 2p
  
 sin x cos x  sin x cos x  1  2sin x cos x  1  sin 2 x  1 și, cum x   0,  , obținem x  3p
 2 4
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 ln a 
A a      1  1  0  ln a  2p
0 1 
 1  0  1 , pentru orice a   0,   3p
b)  1 ln a  ln b 
Aa   Ab    3p
0 1 
 1 ln     A ab , pentru orice a, b  0, 
ab
      2p
0 1 
c)  1 ln a3 
Aa  Aa  Aa  A a3   
 0 1 
, pentru orice a   0,   2p
 
 1 ln a 3   1 2020  2020
      ln a 3  2020  ln a   a  3 e2020 , care convine 3p
0 1  0 1  3
1.a) 1 x  1   x  1
f ' x    
2
x 1  x  12 3p
x 1
1 x 1 2 1
    , x  1,   2p
2 x  1  x  1 2
 x  1 x 2  1
b) 1
f 2  3 , f ' 2   2p
3
1 5
Ecuația tangentei este y  f  2   f '  2  x  2  , adică y   x 3p
3 3
c) x 1
lim f  x   lim   , deci dreapta de ecuație x  1 este asimptotă verticală la graficul
x 1 x 1 x 1 2p
x 1
funcției f
x 1
lim f  x   lim  1 , deci dreapta de ecuație y  1 este asimptotă orizontală spre
x  x  x  1
3p
 la graficul funcției f , de unde obținem că punctul de intersecție a celor două asimptote
este 1,1
Proba E. c)
TEST 21
pentru lucrare.
1. a1  a3  2a2 , deci a1  2a2  a3  4a2 3p
a2  1 2p
2. 1 1 1 58
f  3  32  3  6  18 , f      6  2p
 3 9 3 9
1 58
f  3  f    18   116 , care este număr natural 3p
 3 9
3. log5   4  x  24  x    3   4  x  24  x   125  x 2  28 x  29  0 3p
x  1 , care convine, sau x  29 , care nu convine 2p
4. n  n  1
Mulțimea are Cn2  submulțimi cu două elemente, unde n este numărul de elemente
2
3p
n  n  1
ale mulțimii, n  , n  2 , deci  45 , de unde obținem n 2  n  90  0
2
Cum n este număr natural, n  2 , obținem n  10 2p
5. u  v   a  1 i  4 j , 3v  3i  3 j 2p
a 1 4
Vectorii u  v și 3v sunt coliniari, deci   , de unde obținem a  3 3p
3 3
6. 68
Triunghiul are ipotenuza egală cu 10 și aria S   24 2p
2
S 24
r  2 3p
p 12
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  5 10  5 10
A 0     det  A  0     2p
 2 4  2 4
 5   4   10   2   0 3p
b)  5  10a  a2 10  20a 
A  a  A a     , pentru orice număr real a 3p
 2  4a    2
 4 8a a 
 5  10a  a2 10  20a   5 10 
  a0
2   2 4
2p
 2  4a     
 4 8a a 
c)  3 
 6 10  1   5
A1     det  A  1  2  0 , deci A   1 este inversabilă și  A  1 

2
 3p
 2 3
 1 3
5 
1 5
X   A  1   A  0  , de unde obținem X   2 2p
 
 1 2 
1.a) 1  x 
f ' x   1    3p

x  x2  1  x2  1 
1 x2  1  x 1
   , x 2p
x  x2  1 x2  1 x2  1
b)
Tangenta la graficul funcţiei f în punctul A  a , f  a   are panta f '  a  
1
2p
a2  1
Tangenta la graficul funcţiei f în punctul B   a , f  a   are panta f '  a  

1
și,
a 1 2
3p
cum, pentru orice număr real nenul a , f '   a   f '  a  , obținem că tangentele la graficul
funcţiei f în punctele A  a , f  a   și B   a , f  a   sunt paralele
   
c)
 x2  1  x
f  x  f  x  ln x  x2  1  ln   x   x2  1  ln  2ln x2  1  x  2 f  x  ,
  x 1  x
2 3p
f  x  f  x 2 f  x f ' x  x
lim  lim  2 lim  2 lim 2 2p
x  ln x x ln x x   ln x  ' x x 2  1
Proba E. c)
TEST 22

pentru lucrare.
1.
 3 4  3 2  1  log2  3 2  1  0  log2  3 4  3 2  1 3 2  1  0
log 2 3p
Cum  3 4  3 2  1 3 2  1   3 2   1  1 , obținem că log 2   3 4  3 2  1 3 2  1   0

3
2p
2. f  x   f   x   2020  2 x  a  2    x   a  2020 3p
2a  2020 , deci a  1010 2p
3.
3
3

3x  x  4  32 x  4  3x  3  0  3x  1 3x  3  0   3p
x  0 sau x  1 2p
2p
posibile
Numerele naturale cuprinse între 122 și 170 sunt 12 și 13 , deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p   1p
5.
 
AB  2 BD  3DA  AB  BD  DA  BD  2 DA  0  BD  DA  DA  BA  DA  3p
 
  AB  AD   AC  CA 2p
6. 22  32  42 1
Considerăm ABC cu AB  2 , AC  3 și BC  4  cos A   3p
2 23 4
cos A  0 , deci unghiul A este obtuz 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 3 13
det A   3   4   13   1  1 2p
1 4
4 13
det  A  I 2    4   3  13   1  1 , deci det  A  I 2   det A 3p
1 3
b)  4 13  1 0
A A    , A A A     I2 3p
1 3  0 1
aI 2  I 2 , deci a  1 2p
c) 3 m 13
det  A  mI 2    m2  m  1 , pentru orice număr natural m 3p
1 4  m
m 2  m  1  n 2  n  1   m  n  m  n  1  0 și, cum m și n sunt numere naturale, m  n ,
2p
obținem m  n  1 , deci perechile sunt 1,0  și  0,1
1.a)
f ' x 
 e x  1 e x   e x  x  e x
 3p
e2 x

 ex  1  ex  x  ex 1  x
 , x 2p
e2 x ex
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul A 1, f 1  are panta f ' 1  0 2p
Cum lim f  x   1 , dreapta de ecuație y  1 este asimptota orizontală spre  la graficul
x  
funcției f și panta ei este 0 , deci tangenta la graficul funcției f în punctul A 1, f 1  și 3p
asimptota orizontală spre  la graficul funcției f sunt paralele
c) f '  x   1  x  e  x  f ''  x    x  2  e  x , deci g  x    x  2  e  x , x  3p
g '  x    3  x  e x , x  , deci g '  x   g  x    3  x  e x   x  2  e  x  e  x 

1
, pentru
ex 2p
orice număr real x
Proba E. c)
TEST 23
pentru lucrare.
1. 32   a  1 a  7   a 2  6a  16  0 3p
Cum a este număr real, a  1 , obținem a  2 2p
2. f  x  g  x  x  6  x  3  x  x  3  0
2 2
3p
Cum   0 , suma absciselor punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f și g este  1 2p
3. x
 2

3 3 1  8  3  1 x
3p
x0 2p
n  n  1
 3n  n  n  7   0 și, cum n  A , obținem n  2,3, 4,5,6,7 , deci sunt 6 cazuri
2 2p
favorabile
p   1p
5. 4 m
  m 2  2m  8  0 2p
m2 2
m  2 sau m  4 , care convin 3p
6. 1
cos A  și BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A , deci BC  21 3p
2
PABC  AB  BC  AC  9  21 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a)
 
 m2  1  4  1 m2  4

 1  1  0  3p
 m  1  1  m  2

m2 2p
b)  m2  1 m 4 
 
Matricea sistemului de ecuații este A   1 1 1  și det A    m  7  m  2  , pentru
 m 3p
3 1
 
orice număr real m
Sistemul de ecuații admite soluție unică  det A  0 , deci m  \ 7, 2 2p
c)  1 m3 m2
m  \ 7, 2  det A  0 și sistemul de ecuații are soluția unică  , ,  3p
m7 m7 m7
1 m3 m2
Cum m  \ 7, 2 , numerele ,  și sunt întregi  m  8 sau m  6 2p
m7 m7 m7
1.a) 2 3 '
f  x   x 2  x   3p
3 
 
1
 2  3 x 2  1  x  1 , x   0,   2p
3 2
b) f ' 1  0 , f 1   1 2p
3
Ecuația tangentei este y  f 1  f ' 1 x  1 , adică y   1 3p
3
c) f ' 1  0 , f '  x   0 , pentru orice x   0,1  f este descrescătoare pe  0,1 și f '  x   0 ,
2p
pentru orice x  1,    f este crescătoare pe 1,  
Pentru orice x   0,   , f  x   f 1 

2
3
1

x x  x   , de unde obținem x 2 x  3  1
3
 3p
Proba E. c)
TEST 24
pentru lucrare.
1. log 16  log 24  4 2p
2 2
3
Cum 3 125  53  5 , obținem că log 2 16  3 125 3p
2.    a  2   4  2a  1  a 2  4a , unde a este număr real
2
2p
Graficul funcției f este tangent axei Ox    0 , deci a  0 sau a  4 3p
3. x 2  x  2  3x  5  x 2  4 x  3  0 3p
x  1 sau x  3 2p
4. C41  4 , A42  12 și A52  20 3p
4  20
12  , deci C41 , A42 și A52 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice 2p
2
5. a 1 a 1
mAB  , mBC  , unde a este număr real 2p
2 3
A , B și C sunt coliniare  m AB  mBC  3a  3  2a  2 , deci a  5 3p
6. 1
sin P  2p
2
MN
2R   R  16 3p
sin P
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 1 1 1 1 1
 
A 1  1 1 1  det  A 1   1 1 1  2p
1 1 1  1 1 1
 
 1  1   1  1  1  1  4 3p
b)
 
det  A  a    a a 2  3 , pentru orice număr real a 2p
Matricea A  a  este inversabilă  det  A  a    0 , deci a  

3p
c)  x0  ax0  x0  a

Dacă  x0 , y0 , z0  este soluție și x0  y0  z0 , atunci  x0  x0  ax0  1 , unde a este număr
ax  x  x  1 2p
 0 0 0
real
Obținem ax0  1 și ax0  1 , ceea ce este imposibil 3p
1.a)  
 x x   1 1 
lim  x f  x    lim     lim    3p
x  x   x  2 x  4  x  1  2 1  4 
 x x
11  2 2p
b) 1 1
f ' x     , x   2,   3p
 x  2   x  4 2
2
f '  x   0 , pentru orice x   2,   , deci f este descrescătoare pe  2,   2p

c) 4
f este continuă, f este descrescătoare pe  1,   , f  1  și lim f  x   0 , deci
3 x 
3p
 4
f  x    0,  , pentru orice x   1,  
 3
f  x   , deci f  x   1  x 2  4x  2  0 și, cum x   1,   , obținem x  2  2 2p
Proba E. c)
TEST 25
pentru lucrare.
1. 1 63 1
 log 2 63  log 2 7    log 2   2p
log 2 3 7 log 2 3
1 1
 log 2 32   2log 2 3  2 3p
log 2 3 log 2 3
2.   m 2  4m , deci ecuația nu are soluții reale  m 2  4m  0 3p
m   4,0  2p
3.
3x  20  34  x 2  16
2
3p
x  4 sau x  4 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de o cifră are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 2p
n!  n  n  1  n  2 sau n  3 , deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p   1p
5. AB  4 i  4 j și OC  a i  b j , unde C  a, b  , deci a i  b j  4 i  4 j 3p
a4, b4 2p
6. Cum triunghiul este dreptunghic, 2a  1  a  1 și 2a  1  2a   2a  1   2a    a  1 , deci
2 2 2
2p
a 2  6a  0
Cum a este număr real, a  1 , obținem a  6 3p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 0 1 1 0 1
 
A  e    0 e 0   det  A  e    0 e 0  2p
0 0 1
  0 0 1
e00000e 3p
b) 1 0 2ln a 
 
A a   A a    0 a2 0   det  A  a   A  a    a 2 , pentru orice a   0,   3p
0 0 1 
 
1 0 ln a 2
    0
det A a 2 a2 0  a 2  det  A  a   A  a   , pentru orice a   0,   2p
0 0 1
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
c)  2 0 ln ab  1 0 ln ab
   
Aa  Ab   0 a  b 0  , A a  A b   0 ab 0  , pentru orice a, b   0,   3p
0 0 2  0 0 1 
 
 2 0 ln ab  2 0 2ln ab
   
0 a  b 0    0 2ab 0   ab  1 și a  b  2 , de unde obținem a  1 și b  1 2p
0 0 2   0 0 2 

1.a)
x 1 x 1
 
lim f  x   lim 2 x  3x  4  1 , lim f  x   lim
x 1 x 1
x2  x  1
x2
1 și f 1  1 , deci
x 1 x1 x 1 x 1 3p
lim f  x   f 1 , de unde obținem că f este continuă în x  1
x 1
Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

b) x   ,1  f  x   2 x  3x  4 , deci f '  x   2 x ln 2  3x ln 3 3p
f '  x   0 , pentru orice x   ,1 , deci funcția f este crescătoare pe  ,1 2p
c) f este crescătoare pe  ,1 și continuă în x  1 , deci f  x   f 1 și, cum f 1  1 ,
2p
obținem f  x   1 , pentru orice x   ,1
x2
x  1,    f '  x   , deci f '  x   0 , pentru orice x  1, 2  și f '  x   0 , pentru
x3
orice x  2,   și, cum f este continuă, f 1  1 și lim f  x   1 , obținem f  x   1 , 3p
x 
pentru orice x  1,  
Proba E. c)
TEST 26
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice  bn  este q  2 2p
n 1
S5 

b1 q5  1   1  25  1  31 3p
q 1 2 1
2. f  x   0  3x 2  11x  6  0 2p
2 
  49 , deci x   ,3  3p
3 
3. 1 x 1 x 1
lg  1   3p
7x 7  x 10
1
x  , care convine 2p
3
4. n  n  1
n  6  n 2  n  12  0 3p
2
Cum n este număr natural, n  2 , obținem n  3 2p
5.

A 2a  1, a 2
d  a 2
 2a  1  4 2p
a 2  2a  3  0 , deci a  1 sau a  3 3p
6. 2
 12 
cos 2 x  1  2sin 2 x  1  2     2p
 13 
144 119
 1 2   3p
169 169
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 1 2  1 1 2
 
A 1  1 2 1   det  A 1   1 2 1  2p
1 1 1 
  1 1 1
 2   2   1  4  1  1  9 3p
b)  2  2a 3 3 
 
B  a   A  a   A a    a  1 6 3  , pentru orice număr real a 3p
 2a  1 a  1 2a  2
 
Suma elementelor matricei B a este egală cu 0 , deci nu depinde de numărul real a 2p
c)  x  y  2z  1

Pentru a  2 , sistemul devine  x  2 y  z  2 2p
 2 x  y  z  3

Adunând cele trei ecuații ale sistemului  x  y  2 z    x  2 y  z    2 x  y  z   1  2  3 ,
3p
obținem 0  6 , fals, deci sistemul de ecuații este incompatibil
1.a)  1 ' 1  1 
3
1
f ' x   2  x 2   2  2     x 2  2  3p
  x  2 x
 
1 1 1 x
  2
, x   0,  
 2p
x x x x2
b)  2 1
lim f  x   lim   0 3p
x x  x x
Dreapta de ecuație y  0 este asimptotă orizontală spre  la graficul funcţiei f 2p
c) f ' x  1 x 1 x
lim  lim 2  lim 
x1 x  1 x1 x  x  1 x1 x 2

x 1 
x 1 3p
1 1
 lim 
x 1 x 2
 x 1  2 2p
Proba E. c)

pentru lucrare.
1.
a1  a2  a3  a4  a5 
 2a1  4r   5   2  5  4  2   5  3p
2 2
 45 2p
2.   a  4  a  1   a  2 
2 2
2p
  0  a \ 2 3p
3. 3
x2  x  2  2  x2  x  6  0 3p
x  3 sau x  2 2p
4. 4! 4!
2C43  3 A42  2   3  2p
3! 4  3!  4  2 !
 2  4  3  4  3  8  36  28 3p
5. 1 a
 2  a 2  2a  1  0 3p
2 a 1
a 1 2p
6. AB  BC  sin B 8  8  sin B
ABC   16  3p
2 2
1
sin B  și, cum triunghiul ABC este ascuțitunghic, obținem că unghiul B are măsura de 30 2p
2
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 0 1
det A   0  0  1 1  3p
1 0
 0  1  1 2p
b) 1 0
A A     I2 2p
0 1
M  x, y  M a, b   xI2  yAaI2  bA  xaI2  xbA  yaA  ybA  A   xa  yb I 2   xb  ya  A 
3p
 M  xa  yb, xb  ya pentru orice numere reale a , b , x și y
c) x y
det  M  x, y     x 2  y 2 , pentru orice numere reale x și y , deci  x  y  x  y   4 1p
y x
   
M  x, y   M  x, y   M x 2  y 2 , 2 xy  2 x 2  y 2  2 xy  8 , deci  x  y   4
2
2p
x  y  x  y  2 sau x  y  x  y  2 , deci perechile sunt  2,0  sau  2,0  2p
1.a)
lim f  x   lim  5 x  3  2 ,
x 1 x 1 x 1 x 1
 
lim f  x   lim x 2  x  x 2  3  2 și f 1  2 , deci
x 1 x1 x 1 x 1 3p
lim f  x   f 1 , de unde obținem că f este continuă în x  1
x 1
Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

b) x
f ' x   2x  1  , x  1,   2p
x2  3
Tangenta la graficul funcției f în punctul A a, f  a    are panta egală cu f 'a și, cum
f '  a   0 , pentru orice a  1,   , obținem că f 'a  0 , deci tangenta la graficul funcției 3p
f în punctul A nu este paralelă cu axa Ox , pentru orice a  1,  
c)
, x  1,  
3
f ''  x   2 
 x2  3  x2  3
2p
f ''  x   0 , pentru orice x  1,   , de unde obținem că funcția f este convexă pe 1,   3p
Proba E. c)
TEST 28
pentru lucrare.
1.  0, 2 10  1 0, 2 10  1   2  1 2  1  3p
 1 3  3 2p
2. x2  2  x  x2  x  2  0 3p
x  1 sau x  2 2p
3. 4  6  x   x  14  24  4 x  x  14  5 x  10 3p
1p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 7 numere care au cifra zecilor cu 2 mai
2p
mică decât cifra unităților, deci sunt 7 cazuri favorabile
p  2p
5. u  v   a  2 i   a  2 j 3p
a  2 2p
6. 2
   3 4
Cum sin 2 x  cos 2 x  1 și x   0,  , obținem cos x  1     3p
 2 5 5
sin x 3 5 3
tg x     2p
cos x 5 4 4
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 0 0 1 0 0
 
A  0    2 1 0   det  A  0    2 1 0  3p
 3 1 1  3 1 1
 
1 0  0  0  0  0 1 2p
b)  x  y 1

 2 x  y  z  4 și det  A  1   1  0 , deci sistemul de ecuații admite soluție unică 2p
 3 x  y  z  1

x  5 , y  6 , z  20 3p
c)  1 p 0
 
A  p    2 1 p   det  A  p    3 p 2  p  1 , unde p este număr rațional 2p
 3 1 1 
 
1  13 1  13
3 p 2  p  1  0  p    sau p    , deci, pentru orice număr
6 6 3p
rațional p , det  A  p    0 , adică matricea A  p  este inversabilă
1.a) f ' x   ex  1, x  3p
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x  0 , situat pe graficul funcției
2p
f este egală cu f '  0   e0  1  0
b) f ''  x   e x , x  2p
f ''  x   0 , pentru orice număr real x , deci funcția f este convexă pe 3p
c) f  x  0  x  0 1p
f   x   0 , pentru orice x   ,0  f este descrescătoare pe  ,0 , f   x   0 , pentru
orice x   0,    f este crescătoare pe  0,   și, cum f  0   4 , obținem f  x   4 , 2p
pentru orice x 
f   x   4 , deci e  x   x  1 , de unde e x 1  x   1, pentru orice număr real x 2p
Proba E. c)
TEST 29

pentru lucrare.
1. b62  b5b7  36  3b7 3p
b7  12 2p
2. a  20  a  a  a  20  0
2 2 3p
a  4 sau a  5 2p
3. 5 x  53 x  x  3 x  4 x  0 3p
x0 2p
4. Cifra unităților se poate alege în 3 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 5 moduri, deci
sunt 5  3  15 numere impare de două cifre distincte, cu cifrele elemente ale mulțimii 3p
1, 2,3, 4,5,6
5. AO  BO  CO și O  AC , deci ABC este dreptunghic în B 2p
Coordonatele ortocentrului triunghiului ABC sunt x  0 , y  1 3p
6.   
tg x  3 și x   0,   x  2p
 2 3
2 1
cos 2 x  cos  3p
3 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 1 1 1
M 1  A  B     det  M 1    11  11  3p
 1 1 1 1
 11  0 2p
b) M  x  M  y   AA  yAB  xBA  xyBB , M  y  M  x   AA  xAB  yBA  yxBB 2p
Cum AB  A și BA  B , obținem yA  xB  xA  yB   x  y  A   x  y  B  x  y 3p
c) m  1  n  n  mn  m  1
2 2
2p
Cum m și n sunt numere întregi, obținem  m, n    0, 1 sau  m, n    0,1 3p
1.a) 1 2 x  2  x  1
f  x 
  3p
x x2
x  2x  2x  2 x  2
  2 , x   0,   2p
x2 x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul  a, f  a   este paralelă cu dreapta de ecuație
3p
y   x  f '  a   1
a2
2
 1  a 2  a  2  0  a  2 , care nu convine sau a  1 , care convine 2p
a
c) f '  x   0 , pentru orice x   0, 2   f este strict descrescătoare pe  0, 2  2p
    
0 1  2  f    f 1 și, cum f 1  0 , obținem f    0 3p
2 2 2
e
Proba E. c)
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice  bn  este q  2 3p
n 1
b3  1  22  4 2p
2. 3x  1  7  x  2 2p
Cum x este număr natural, obținem x  0 sau x  1 3p
3. x2  8   x  2
2
2p
4. 4!
C42   3p
2!  2!
6 2p
5. m AB  1 , mCD  1  a , unde a este număr real 2p
m AB  mCD  1  a  1  a  0 3p
6. AB 1 10
cos B    3p
BC 2 BC
BC  20 2p
SUBIECTUL al II-lea )
1.a)  2 1 2 1
A 1     det  A 1    2  3  2 1  3p
 2 3 2 3
624 2p
b)  1  x  y  xy  2 xy y  xy  x  2 xy 
A x  A y     2p
 2 x  2 xy  2 y  4 xy 2 xy  1  2 x  2 y  4 xy 
1   x  y  3xy  x  y  3xy 
   A  x  y  3xy  , pentru orice numere reale x și y 3p
 2  x  y  3xy  1  2  x  y  3xy  
c) A  a  a  3a  a   A  5   3a 2  2a  5  0 3p
5
a sau a  1 2p
3
1.a) f   x   2  x  2  e x   x  2  e  x   1 
2
3p
 
  x 2  2 x e x   x  x  2  e x , x  2p
b)
lim f  x   lim  x  2  e x  lim
2  x  2 2  lim
2  x  2
0  lim
2
3p
x  x x x x x e x x
e e
c) f   x   0 , pentru orice x   2,0  f este crescătoare pe  2,0 și f '  x   0 , pentru orice
x   0,    f este descrescătoare pe 0,   și, cum f  0   4 , obținem f  x   4 , 3p
pentru orice x   2,  
x, y   2,    0  f  x   4 și 0  f  y   4  0  f  x  f  y   16  0  f  x  f  y   4 ,,
 x  2  y  2  2p
de unde obținem 0   4 , pentru orice x, y   2,  
e x y
Proba E. c)
TEST 31
pentru lucrare.
1. a1  a3  2a2 2p
a1  a2  a3  3a2  3  2  6 3p
2. f  a   a 2  a 2  4a  4  0 3p
a2 2p
3. x  5 x  7   x  1
2 2
2p
3 x  6 , deci x  2 , care convine 3p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere divizibile cu 10 , deci sunt 9
2p
cazuri favorabile
p   1p
5. m 5
 3p
3 3
m5 2p
6. sin x  cos x 2  sin x  cos x 2  sin 2 x  2sin x cos x  cos 2 x  sin 2 x  2sin x cos x  cos 2 x  2p
 
 2 sin 2 x  cos2 x  2  1  2 , pentru orice număr real x 3p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 4 6
det A   4   3  2   6   3p
2 3
 12  12  0 2p
b) M  x  M  y    I 2  xA  I 2  yA   I 2  xA  yA  xyAA 3p
Cum AA  A , obținem M  x  M  y   I 2   x  y  xy  A  M  x  y  xy  , pentru orice
2p
numere reale x și y
c) M  m  n  mn   M  6   m  n  mn  6 2p
 m  1 n  1  7 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem perechile  6,0  sau  0,6  3p
1.a) f   x   x ' e  ln x  '  3p
1 xe
1 e 
 , x   0,   2p
x x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul  a, f  a   este paralelă cu dreapta de ecuație
3p
y  x  f ' a   1
ae
 1  a  e  a  e  0 , ceea ce este imposibil, deci graficul funcției f nu admite în
a 2p
niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de ecuație y  x
c) f   x   0 , pentru orice x   0, e   f este strict descrescătoare pe  0,e  și f '  x   0 ,
2p
pentru orice x   e,    f este strict crescătoare pe  e,  
e x  x e  0  f  x   0 și, cum f  e   0 , ecuația e x  x e  0 are exact o soluție în  0,   3p
Proba E. c)
TEST 32
pentru lucrare.
1. b2  b1  q  6 , b3  b1  q 2  18 3p
b1  b2  b3  2  6  18  26 2p
2. f  x   g  x   x 2  3x  2  2 x  4  x 2  5 x  6  0 2p
Suma dintre abscisele punctelor de intersecție a graficelor celor două funcții este egală cu 5 3p
3. 4 x  9  6 x  x  x  10 x  9  0
2 2 3p
x  1 , care convine, x  9 , care nu convine 2p
4. Mulțimea A are 50 de elemente, deci sunt 50 de cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 7 numere naturale, deci sunt 50  7  43 de cazuri favorabile 2p
p  2p
5. Punctul M  2,3 este mijlocul laturii BC 2p
Ecuația medianei din A este y  3 3p
6.
 
4sin 2 x  4sin x cos x  cos2 x  4cos x sin x  4cos2 x  4  4 sin 2 x  cos2 x  cos2 x  4 3p

cos2 x  0 , de unde obținem x  2p
2
SUBIECTUL al II-lea
1.a) x 3
det  A  x     x  x   3  3  3p
3 x
 x 2   9   x 2  9 , pentru orice număr real x 2p
b)  2020  x 3   2020  x 3   4040 6 
A2020  x  A2020  x      3p
 3 2020  x   3 2020  x   6 4040
 2020 3 
 2   2 A  2020  , pentru orice număr real x 2p
 3 2020 
 6 3   n  2n  9   12 6 
c)
 n 3  2  n
2
3  6
    2  
    3p
 3 n  3 2  n   3 6   6 n2  2n  9   6 12 
n 2  2n  3  0 și, cum n este număr natural, obținem n  3
1.a)
f  x 
 
1 x2  5   x  2  2 x
 3p
 
2
x2  5
5  4 x  x2  5  x  x  1
  , x
   
2 2 2p
x2  5 x2  5
b) 2
1
x2
lim f  x   lim 2  lim x 0
3p
x   x  x  5 x   5 
x 1  2 
 x 
c) f   x   0  x  1 sau x  5 1p
x   , 1  f '  x   0 , deci f e descrescătoare pe  , 1 ; x   1,5  f '  x   0 , deci
2p
f e crescătoare pe  1,5 și x  5,    f '  x   0 , deci f e descrescătoare pe 5,  
1 1 1 1
Cum lim f  x   0 , f  1   , f  5  și lim f  x   0 , obținem   f  x   ,
x  2 10 x  2 10 2p
Proba E. c)

pentru lucrare.
1. 24
N = log 2 + 3 = log 2 2 + 3 = 3p
12
= 1 + 3 = 4 = 22 2p
2. f ( a ) = a ⇔ a − 2a + 1 = 0
2 2
3p
a =1 2p
3. x − 2 x − 2 = ( x − 2) ⇒ x − 2x − 2 = x − 4x + 4
2 2 2 2
3p
Numerele divizibile cu 9 din mulțimea A sunt 6! , 7! , 8!, 9! și 10! , deci sunt 5 cazuri
2p
favorabile
p= = 1p

5. EB + FC = EA + AB + FD + DC = AB + DC 2p
( )

2 EB + FC = 2 AB + 2 DC = AB + AB + BC = AB + AC 3p
6.
( sin x + cos x )2 − ( sin x − cos x )2 = 4sin x cos x = 2p
π 
= 2sin 2 x = 2cos  − 2 x  , pentru orice număr real x 3p
2 
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 1 1 1
A ( −1) =   ⇒ det ( A ( −1) ) = = 2p
 − 2 1  −2 1
= 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ ( −2 ) = 3 3p
b) x 2
1
det ( A ( x ) ) = = x 2 − x + 1 , pentru orice număr real x 3p
x −1 1
Cum det ( A ( x ) ) ≠ 0 pentru orice număr real x , obținem că matricea A ( x ) este inversabilă
2p
c)  1 1 −1  1 −1 
A (1) =   ⇒ ( A (1) ) =   2p
 0 1 0 1 
 4 1 −1 −1  3 −3 
Cum A ( 2 ) =   și X = ( A (1) ) ⋅ A ( 2 ) ⋅ ( A (1) ) , obținem X =   3p
 1 1 1 0 
SUBIECTUL al III-lea )
1.a)
( (
f ′ ( x ) = x − ln x 2 + 1 )) ' = 1 − x21+ 1 ⋅ 2x = 3p
=
x2 − 2x + 1
=
( x − 1)
2
, x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2 + 1 x2 + 1
b) 1
Tangenta la graficul funcției f în punctul A este paralelă cu dreapta de ecuație y = x + 1 ,
5
3p
1
deci f ' ( n ) =
5
5 ( n − 1) = n 2 + 1 ⇔ 2n 2 − 5n + 2 = 0 și, cum n este număr natural nenul, obținem n = 2
2
2p
c) f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1) ⇒ f strict crescătoare pe ( 0,1) , f ' ( x ) > 0 , pentru orice
x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f strict crescătoare pe (1, +∞ ) și, cum f este continuă în x = 1 , obținem că 2p
f este strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) , deci injectivă
Cum lim f ( x ) = 0 , lim f ( x ) = +∞ și f este continuă și strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) ,
x→0 x →+∞ 3p
obținem că f este surjectivă, deci bijectivă
Proba E. c)
TEST 34
pentru lucrare.
1. 2 ( )( ) ( )(
2 −1 2 + 2 = 2 − 2 2 + 2 = ) 3p
= 4−2 = 2 2p
2. f ( x ) = 0 ⇔ 2x2 − 4x = 0 3p
x = 0 sau x = 2 2p
3. x −3 −2 x
2 =2 ⇔ x − 3 = −2 x 3p
x =1 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere care sunt multipli de 11 , deci
9 1 3p
sunt 9 cazuri favorabile, de unde obținem p = =
90 10
5. AC = 5 2p
2 2
BC = 4 + 3 = 5 , deci AC = BC , de unde obținem că triunghiul ABC este isoscel 3p
6. π π π 3
tg = 3 , sin = 1 , cos = 3p
3 2 6 2
π  3
E   = 3 +1− 2 ⋅ =1 2p
3 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  2 −1  2 −1
M (1) =    det ( M (1) ) = = 2 ⋅ 3 − ( −1) ⋅ ( −2 ) = 3p
 − 2 3  − 2 3
=6−2= 4 2p
b)  4 x + 2 −4 x − 1 
M ( x ) ⋅ M (1) =  = 3p
 −8 x − 2 8 x + 3 
 ( 4 x + 1) + 1 − ( 4 x + 1) 
=  = M ( 4 x + 1) , pentru orice număr real x 2p
 −2 ( 4 x + 1) 2 ( 4 x + 1) + 1
c) M ( x ) ⋅ M (1) ⋅ M (1) = ( M ( x ) ⋅ M (1) ) ⋅ M (1) = M ( 4 x + 1) ⋅ M (1) = M (16 x + 5 ) , pentru orice
3p
număr real x
1
M (16 x + 5 ) = M ( x + 2 ) , de unde obținem 16 x + 5 = x + 2 , deci x = − 2p
5
1.a)
f '( x ) =
(
2 x ( x − 1) − x 2 + 1 )+ 1
= 3p
( x − 1) 2 x −1
x2 − 2 x − 1 + x − 1 x2 − x − 2
= = , x ∈ (1, +∞ ) 2p
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) f ( 2 ) = 5 , f ' ( 2) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 2 ) = f ' ( 2 )( x − 2 ) , adică y = 5 3p
c) f ' ( x ) = 0  x = 2 ; pentru x ∈ (1,2]  f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe (1,2] și
3p
pentru x ∈ [ 2, +∞ )  f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ 2, +∞ )
x2 + 1
f ( x ) ≥ f ( 2 ) , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) , de unde obținem + ln ( x − 1) ≥ 5 , pentru orice
x −1 2p
x ∈ (1, +∞ )
Proba E. c)
TEST 35
pentru lucrare.
1. r = a3 − a2 = 6 , unde r este rația progresiei aritmetice 2p
a1 = a2 − r = 6 − 6 = 0 3p
2. a − 5 + 2 a − 5 = 2 ⇔ 3a = 12 3p
a=4 2p
3. 5x−1 = 52 , deci x − 1 = 2 3p
x=3 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 6 numere care sunt multipli de 16 , deci
6 1 3p
sunt 6 cazuri favorabile, de unde obținem p = =
90 15
5.  1 + xC 4 + yC 
A , , de unde obținem xC = 5 3p
 2 2 
yC = 0 2p
6. π 3 π π 3
sin = , sin = 1 , cos = 3p
3 2 2 6 2
π  3 3
E  = +1− =1 2p
3
  2 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 −1
det A = = 1 ⋅ 1 − ( −1) ⋅ ( −1) = 3p
−1 1
= 1−1 = 0 2p
b)  0 3  x −x 
B (0) =    B ( x ) − B (0) =  = 3p
 2 0   −x x 
 1 −1 
= x  = xA , pentru orice număr real x 2p
 −1 1 
c)  a 3 − a 1 2   a + 1 2 − a   2 − a 2a + 1 
C (a) =   − =   det ( C ( a ) ) = −10a + 5 ,
 2 − a a 1 1  1 − a a + 1   a + 1 3 − 2a  3p
pentru orice număr întreg a
1
−10a + 5 = 0  a = ∉ℤ , deci matricea C ( a ) este inversabilă, pentru orice număr întreg a 2p
2
1.a)
( )
f ' ( x ) = 2 x 2 '+ 1'+ ( ln x ) ' = 2p
1 4x2 + 1
= 4x + = , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b)  1 
x2  2 + 2 
f ( x ) − ln x 2x + 1 2
 x  =
lim = lim 2 = lim 3p
x →+∞ x 2 + x + 4 x →+∞ x + x + 4 x →+∞ 2  1 4 
x 1 + + 2 
 x x 
1
2+ 2
= lim x =2 2p
x →+∞ 1 4
1+ + 2
x x
c) f ′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )  f este strict crescătoare, deci f este injectivă 2p
f este continuă, lim f ( x ) = −∞ și lim f ( x ) = +∞ , deci f este surjectivă, de unde
x →0 x →+∞ 3p
obținem că f este bijectivă
2Proba E. c)
TEST 36
pentru lucrare.
1. b2
q= = 2 2 , unde q este rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 2p
b1
( )
3
b4 = b1q3 = 2 ⋅ 2 2 = 32 3p
2. Axa Ox este tangentă graficului funcției f ⇔ ∆ = 0 ⇔ 4 − 4m = 0 3p
m =1 2p
( )
3. 1
3x −1 33 − 3 − 6 = 6 ⇔ 3x −1 ⋅ 18 = 6 ⇔ 3x −1 = 3p
3
x − 1 = −1 , deci x = 0 2p
4. Mulțimea A are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri posibile 2p
Numărul 2n − 60 aparține mulțimii A dacă 10 ≤ 2n − 60 ≤ 99 , deci sunt 45 de cazuri
nr. cazuri favorabile 45 1 3p
favorabile, de unde obținem p = = =
5. 1
mAB = − și, cum d ⊥ AB , obținem md = 3 2p
3
C ( 2,3 ) și, cum C ∈ d , obținem că ecuația dreptei d este y − 3 = 3 ( x − 2 ) , adică
3p
y = 3x − 3
6. AC = AB = 6 2p
3
6⋅6⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin120° 2 =9 3 3p
A∆ABC = =
2 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 0 1
det A = = 0 ⋅ 0 − 1 ⋅ ( −1) = 3p
−1 0
= 0 +1 =1 2p
b) B ( 3) ⋅ B ( 5 ) = ( 3I 2 + iA )( 5I 2 + iA ) = 15 I 2 + 8iA + i A ⋅ A = 16 I 2 + 8iA =
2
3p
= 8 ( 2 I 2 + iA ) = 8B ( 2 ) , deci x = 2 2p
c)  m + in i − 1 
B ( m ) + iB ( n ) =   ⇒ det ( B ( m ) + iB ( n ) ) = ( m + in ) − 2i , unde m, n ∈ℤ
2
2p
 −i + 1 m + in 
B ( m ) + iB ( n ) nu este inversabilă, deci det ( B ( m ) + iB ( n ) ) = 0 ⇒ m2 − n2 + 2 ( mn − 1) i = 0
3p
și, cum m și n sunt numere întregi, obținem perechile ( −1, −1) și (1,1)
1.a) 2
x
( )
⋅ x2 + 3 − 4 x ⋅ 2 x
f ′( x) = = 3p
( )
2 2
x +3
=
2x2 + 6 − 8x2
=
( ) , x ∈ ( 0, +∞ )
6 1 − x2
2p
( ) x ( x 2 + 3)
2 2
x x2 + 3
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul A ( a, f ( a ) ) este paralelă cu axa Ox ⇔ f ' ( a ) = 0 ,
3p
deci 1 − a 2 = 0
Cum a ∈ ( 0, +∞ ) , obținem a = 1 2p
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f este strict descrescătoare pe (1, +∞ ) 2p
1
x+
1  1  x x , pentru orice x ∈ 1, +∞
1 < x < x + ⇒ f ( x) > f  x +  , deci 2 > ( ) 3p
x  x x + 3 x2 + 1 + 5
x2
Proba E. c)
TEST 37
pentru lucrare.
1. a + b 20 − 21 + 22 + 21
ma = = = 3p
2 2
42
= = 21 2p
2
2. f ( a ) = a − 1 , pentru orice număr real a 2p
g ( a ) = 3 − a  f ( a ) + g ( a ) = a − 1 + 3 − a = 2 , pentru orice număr real a 3p
3. 7 x − 6 = x2  x 2 − 7 x + 6 = 0 2p
x = 1 sau x = 6 , care convin 3p
4. Cifra unităților se poate alege în 2 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 4 moduri, deci se
3p
pot forma 2 ⋅ 4 = 8 numere
5. M ( 3,3) 2p
OM = 3 2 , AM = 3 2 , de unde obținem că triunghiul AOM este isoscel 3p
6. Măsura unghiului ACB este egală cu 30° 2p
Dacă AD este înălțimea din vârful A a triunghiului ABC , atunci triunghiul ACD este
AC 3p
dreptunghic, cu unghiul ACD de 30° , de unde obținem AD = =2
2
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  1 −1  1 −1
A (1) =    det ( A (1) ) = = 1 ⋅ 2 − ( −1) ⋅ 1 = 3p
1 2  1 2
= 2 +1 = 3 2p
b)  1 1  1 −2   3 1  1 1
A ( −1) =   , A(2) =    A ( −1) ⋅ A ( 2 ) − A ( −1) =  − = 3p
 −1 0  2 3   −1 2   −1 0 
 2 0
=  = 2I2 2p
 0 2
c) 1 + x 2 x 2   x − x 2   1 + x + x 2 
A ( x ) ⋅ A ( − x ) + xA ( x ) = 
 −x 2
+
 
1   x x + x 
2 2
=
 
0
1 + x + x 
2 ( )
 = x2 + x +1 I2 ,
3p
 0
( x2 + x + 1) I 2 = 3I2 , de unde obținem x2 + x − 2 = 0 , deci x = −2 sau x = 1 2p
1.a) f '( x ) = 4x + 1 − 5 = 3p
x
= 4x + x − 5 =
2 ( x − 1)( 4 x + 5 ) , x ∈ 0, +∞
x x
( ) 2p
b)  1 3 
x2  2 + + 2 
f ( x ) + 5ln x 2x + x + 3
2
 x x 
lim = lim = lim = 3p
x →+∞ 3 − x − x2 x →+∞ 3 − x − x 2 x →+∞ 2  3 1 
x  2 − − 1
x x 
1 3
2+ +
x x2
= lim = −2 2p
x →+∞ 3 1
− −1
x2 x
c) f ' ( x ) = 0  x = 1 ; f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1]  f este descrescătoare pe ( 0,1] și
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ )  f este crescătoare pe [1, +∞ ) , deci f ( x ) ≥ f (1) , pentru 3p
orice x ∈ ( 0, +∞ )
f (1) = 6 , deci 2 x 2 + x + 3 − 5ln x ≥ 6 , de unde obținem 2 x 2 + x ≥ 3 + 5ln x , pentru orice
2p
x ∈ ( 0, +∞ )
Proba E. c)
TEST 38
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. log2 3  log2 12  log2 36  log2 62  3p
 2log 2 6 , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice 2p
2. f  x   x  x2  x  1  x  x2  2x  1  0 3p
x 1 2p
3. 2 x  1  2 x  1 sau 2 x  1  2 x  1 3p
x0 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 4  5  20 de numere care au cifra zecilor
2p
pară și cifra unităților impară, deci sunt 20 de cazuri favorabile
p   1p
5. a 1
 3p
8 2
a4 2p
6. AB 3 AB
cos B     AB  6 3 3p
BC 2 12
1 1 1
ABC  AB  BC  sin B   6 3  12   18 3 2p
2 2 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 3 4 3 4
A 2     det  A  2     3   1   1  4  3p
 1 1 1 1
 3  4  1 2p
b)  2a  1 4a  4  2b  1 4b  4   2a  2b  3 4a  4b  8 
A a   Ab       3p
 1  a 3  2a  1  b 3  2b   a  b  2 2a  2b  5 
 2  a  b  1  1 4  a  b  1  4 
   A  a  b  1 , pentru orice numere reale a și b 2p
 1   a  b  1 3  2  a  b  1 
c)
       
A 1  A  2   A 22  A 23  A 24  A 1  2  22  23  24  4  A  27  3p
A  27   A  32   n  1 , de unde obținem n  4 2p
1.a)
f ' x  
 x2  2 x  2 '
 x'  3p
2 x2  2 x  2
2  x  1 x 1
 1  1, x  2p
2 x  2x  2
2
x  2x  2
2
b) f  1  2 , f '  1  1 2p

Ecuația tangentei este y  f  1  f '  1  x   1  , adică y   x  1 3p
c) f '  x   0 , pentru orice număr real x , deci f este descrescătoare pe și, cum x  1  2 x ,
2
 
3p
obținem f x 2  1  f  2 x  , pentru orice număr real x
Cum f  x2  1   x2  1  2 x2  1  2   x2  1 și f 2 x  2 x  2  2 x  2  2 x , obținem
2 2
2p
x2 1  2x2 1  2  4x2  4x  2  x 12 , pentru orice număr real x
2
Proba E. c)
TEST 39

• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. r = a3 − a 2 = 2 3p
a1 = a2 − r = 1 2p
2. f ( n ) = n 2 − 1 , deci n 2 − 1 = 3 ⇒ n 2 − 4 = 0 3p
Cum n este număr natural, obținem n = 2 2p
3. x − 9 = ( x − 1) ⇒ 2 x = 10
2 2
3p
4. 4!
Numărul de submulțimi cu trei elemente ale mulțimii {1, 2,3, 4} este egal cu C43 = = 3p
3! ⋅ 1!
=4 2p
5. 3− a
mMN = 1 , mPQ = 2p
3
MN PQ , de unde obținem mMN = mPQ ⇔ 3 − a = 3 ⇔ a = 0 3p
6. AB 1 5
cos B = ⇔ = 3p
BC 2 BC
BC = 10 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  a2 0
A⋅ A =   , pentru orice numere reale a și b 3p
 0 b 2 

a2 0
det ( A ⋅ A ) = = a 2b 2 , pentru orice numere reale a și b 2p
2
0 b
b)  x y  ax ay   ax by 
X =  cu x, y , z , t ∈ ℝ ⇒ A ⋅ X =   și X ⋅ A =   3p
z t   bz bt   az bt 
ay = by și az = bz , deci y ( a − b ) = 0 și z ( a − b ) = 0 și, cum a ≠ b , obținem y = z = 0 , deci
 x 0 2p
există numerele reale x și t astfel încât X =  
0 t 
c) α 0
Y ⋅ Y = A , deci A ⋅ Y = (Y ⋅ Y ) ⋅ Y = Y ⋅ (Y ⋅ Y ) = Y ⋅ A , deci Y =  , unde α , β ∈ ℝ
β 
2p
0
α 2 0  α 2 0   4 0 
Y ⋅Y =   , deci  = , de unde obținem α 2 = 4 și β 2 = 0 , deci
 0 β2   0 β 2   0 0 
    3p
 2 0  −2 0
Y =  sau Y =   , care convin
0 0  0 0
1.a) f ' ( x ) = x 'ln ( x + 1) + x ( ln ( x + 1) ) ' = 3p
1 x
= 1 ⋅ ln ( x + 1) + x ⋅ = ln ( x + 1) + , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
x +1 x +1
b) x+2
f '' ( x ) = , x ∈ ( −1, +∞ ) 3p
( x + 1)2
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) , deci funcția f este convexă 2p
c) x
ln ( x + 1) ≤ 0 și ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] , deci f ' ( x ) ≤ 0 , de unde obținem că f
x +1 2p
este descrescătoare pe ( −1,0]
Pentru orice x1 , x2 ∈ ( −1,0] cu x1 ≤ x2 ⇒ f ( x1 ) ≥ f ( x2 ) , deci x1 ln ( x1 + 1) ≥ x2 ln ( x2 + 1) de
3p
unde obținem ln ( x1 + 1) 1 ≥ ln ( x2 + 1) 2 , deci ( x1 + 1) 1 ≥ ( x2 + 1) 2 , adică g ( x1 ) ≥ g ( x2 )
x x x x
Proba E. c)

pentru lucrare.
1. 7⋅6
log 2 7 + log 2 6 − log 2 21 = log 2 = 3p
21
= log 2 2 = 1 2p
2. f ( x ) − g ( x ) = x − 2 x + 1 = ( x − 1) , pentru orice număr real x
2 2
3p
( x − 1)2 ≥ 0 , pentru orice număr real x , deci f ( x ) ≥ g ( x ) , pentru orice număr real x 2p
3. x 2 + 12 = 4 x 2 ⇒ 3 x 2 = 12 ⇔ x 2 = 4 3p
x = −2 , care nu convine, x = 2 , care convine 2p
x 2 − 3 x + 2 = 0 ⇔ x = 1 sau x = 2 , care sunt elemente ale mulțimii A , deci avem 2 cazuri 2p
favorabile
p= = 1p
5. u = 3v ⇔ ai + 6 j = 6 i + 3b j 3p
a = 6, b = 2 2p
6. π  π π  π π 1 1  2 2
E   = sin 2 − cos 2 + 2  sin + cos  − 2 = − + 2  + −2= 3p
4 4 4  4 4 2 2  2 2 
2 2
= 2⋅ −2=0 2p
2
SUBIECTUL al II-lea
x+2 x+3
( )
1.a)
det ( A ( x ) ) = = x2 − 4 − x2 − 9 = 3p
x−3 x−2
= x 2 − 4 − x 2 + 9 = 5 , pentru orice număr real x 2p
b) A ( −3) + A ( 3) = A ( −2 ) + A ( 2 ) = A ( −1) + A (1) = 2 A ( 0 ) 3p
2 A ( 0 ) + 2 A ( 0 ) + 2 A ( 0 ) = nA ( 0 ) , de unde obținem n = 6 2p
c)  3 4  x 3x + 5 
A (1) =   ⇒ A ( x ) ⋅ A (1) =   , pentru orice număr real x 3p
 −2 −1  x − 5 3x − 10 
 x 3x + 5   1 8 
 =  , de unde obținem x = 1 2p
 x − 5 3 x − 10   −4 −7 
1.a) 2x + 2
f '( x ) = x2 + 2 x + 2 + x ⋅ = 3p
2 x + 2x + 2
2
x2 + 2x + 2 + x2 + x 2 x 2 + 3x + 2
= = , x∈ℝ 2p
x2 + 2 x + 2 x2 + 2 x + 2
b) f '( x)  2 x 2 + 3x + 2 1  2 x 2 + 3x + 2
lim = lim  ⋅  = lim = 3p
x →+∞ f ( x ) x →+∞  x 2 + 2 x + 2 x x 2 + 2 x + 2  x→+∞ x3 + 2 x 2 + 2 x
=0 2p
lim f ( x ) = lim x x 2 + 2 x + 2 = −∞
c)
2p
x →−∞ x →−∞
lim f ( x ) = lim x x 2 + 2 x + 2 = +∞ și, cum f este funcție continuă, obținem că, pentru
x →+∞ x →+∞ 3p
orice număr real a , ecuația f ( x ) = a are cel puțin o soluție
Proba E. c)

pentru lucrare.
1. a3 = a1 + 2r = 2 + 2 ⋅ 3 = 3p
=8 2p
2. 2 x2 + 1 = 9 ⇔ x2 = 4 3p
x = −2 sau x = 2 2p
3.
( )
32 x 32 − 1 = 8 ⇔ 32 x = 1 3p
x=0 2p
Divizorii din mulțimea A ai numărului 100 sunt 1, 2, 4 şi 5 , deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = 1p
( )
5. 1
ABCD este paralelogram și pentru {O} = AC ∩ BD , obținem PO = PA + PC 3p
2
PO =
1
2
( )
PB + PD , deci PA + PC = PB + PD 2p
6.  π  π π π π π
sin  x −  + cos  x +  = sin x cos − sin cos x + cos x cos − sin x sin = 2p
 4  4 4 4 4 4
2 2 2 2
= sin x − cos x + cos x − sin x = 0 , pentru orice număr real x 3p
2 2 2 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  12 0  12 0
A ( 0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 12 ⋅ 3 − 0 ⋅ 1 = 3p
 1 3 1 3
= 36 − 0 = 36 2p
b)  0 a 0 a
A ( a ) − (12 + a ) I 2 =   ⇒ det ( A ( a ) − (12 + a ) I 2 ) = = − a (1 + a ) 3p
 1 + a −9  1 + a −9
a (1 + a ) = 0 , de unde obţinem a = 0 sau a = −1 2p
c)
a b  a + bc b ( a + d )   12 0 
2
X =  , deci X ⋅ X = A ( 0 ) ⇔  =
 c ( a + d ) d 2 + bc   1 3 
2p
c d  
Din b ( a + d ) = 0 şi c ( a + d ) = 1 , rezultă a + d ≠ 0 și b = 0 şi, cum d 2 + bc = 3 , obţinem
3p
d 2 = 3 , deci d este număr iraţional
1.a)
( ) ( '
)
f ′ ( x ) = x 2 '− 2 x 2 − 1 = 2 x − 2 ⋅
2x
2 x2 − 1
= 3p
2x  1 
= 2x − = 2 x 1 −
  , x ∈ (1, +∞ ) 2p
x2 − 1  x2 − 1 
b) 1
2x 1 −
x − f ( x)
2
2 x −1
2
x2 = 3p
lim = lim = lim
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞ x
1
= 2 lim 1− =2 2p
x →+∞ x2
c)
( ) ( )
2
f ( x ) = 0 ⇔ x2 = 2 x2 − 1 ⇔ x4 = 4 x2 − 1 ⇔ x2 − 2 = 0 ⇔ x2 = 2 şi, cum x > 1,
2p
obţinem x = 2
A ( 2,0 ) este punctul de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox și, cum panta
tangentei la graficul funcției f în punctul A este f ' ( 2 ) = 0 , obținem că axa Ox este 3p

tangentă la graficul funcţiei f
Proba E. c)
TEST 42
pentru lucrare.
1.
(1 + i )2 − 2i = 1 + 2i + i 2 − 2i = 3p
= 1 + ( −1) = 0 2p
2. b 8
xV = − ⇒− = 12 3p
2a 2m
1
m=− 2p
3
3. x 2 − 10 x + 40 = 42 ⇒ x 2 − 10 x + 24 = 0 3p
x = 4 sau x = 6 , care convin 2p
4. Mulțimea M are 100 de elemente, deci sunt 100 de cazuri posibile 2p
În mulțimea M sunt 50 de numere impare, deci sunt 50 de cazuri favorabile 2p
p= = = 1p
5. BA = 4i − j , BC = 2i + 3 j ⇒ BD = BA + BC = 6i + 2 j 2p
BD = 2 10 3p
6.  π 3 π
x ∈  0,  și sin x = ⇒x= 2p
 2 2 3
2π π 3 3
sin π + sin + sin = 0 + + = 3 3p
3 3 2 2
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 2 1 2 1
M (1) =   ⇒ det ( M (1) ) = = 2 ⋅ 4 − 3 ⋅1 = 3p
 3 4 3 4
=8−3=5 2p
b) M ( a ) M ( b ) = ( I 2 + aA )( I 2 + bA ) = I 2 + aA + bA + abA ⋅ A 2p
4 4
Cum A ⋅ A =   = 4 A , obținem M ( a ) M ( b ) = I 2 + ( a + b + 4ab ) A = M ( a + b + 4ab ) ,
 12 12  3p
pentru orice numere reale a și b
c)
( )
M a + a + 4a 2 = M ( 2 ) ⇔ 4a 2 + 2a − 2 = 0 3p
1
a = −1 sau a = 2p
2
1.a)
( 2 x + 6) e x − ( x2 + 6 x + 9) e x
f ′( x) = = 3p
x 2
(e )
− x2 − 4 x − 3 − ( x + 1)( x + 3)
= x
= , x∈ℝ 2p
e ex
b) x2 + 6x + 9 2x + 6 2
lim f ( x ) = lim x
= lim =0
x
= lim 3p
x → +∞ x → +∞
e x → +∞ e x → +∞ e x
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ −3, −1] ⇒ f este crescătoare pe [ −3, −1] și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru
orice x ∈ [ −1, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [ −1, +∞ ) și, cum f ( −1) = 4e , obținem 3p
f ( x ) ≤ 4e , pentru orice x ∈ [ −3, +∞ )
x +1 y +1
0≤ x + 3 ≤ 2e 2 , pentru orice x ∈ [ −3, +∞ ) și 0 ≤ y + 3 ≤ 2e 2 , pentru orice y ∈ [ −3, +∞ ) ,
x+ y+2
2p
deci 0 ≤ ( x + 3)( y + 3) ≤ 4e 2 , pentru orice x, y ∈ [ −3, +∞ )
Proba E. c)

pentru lucrare.

1. Rația progresiei geometrice (𝑏𝑛 )𝑛≥1 este q = 2 3p
2p
𝑏3 = 1 ⋅ 22 = 4
2. . 3𝑥 + 1 < 7 ⇔ 𝑥 < 2
2p
Cum x este număr natural, obținem x = 0 sau x =1 3p
3. 𝑥 2 + 8 = (𝑥 + 2)2 2p
3p
x =1 , care convine
4. 𝑐 2 = 4! = 3p
4 2!⋅2!
Dupa simplificare,rezultat final 6 2p
5. 𝑚𝐴𝐵 = 1, 𝑚𝐶𝐷 = 1 − 𝑎 , unde a este numar real 2p
𝑚𝐴𝐵 = 𝑚𝐶𝐷 ⇔ 3p
1−𝑎 =1 ⇔
𝑎 =0
6. 𝐴𝐵 1 10 3p
𝑐𝑜𝑠 𝐵 = ⇔ =
𝐵𝐶 2 𝐵𝐶
BC=20 2p
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 2 4 1 2 4 1 2p
𝑋(−1) = ( 3 9 1) ⇒ det(𝑋(−1)) = | 3 9 1| =
−1 1 1 −1 1 1
=18+3+(-4)-(-9)-12-2=12 3p
b) 1 4 1
det(X(a)-I3)=|3 8 1|=2a2-4a 3p
𝑎 𝑎2 0
2 2p
2a -4a=0⇔ a=0 sau a=2
c) 2 4 1 2p
Δ = |3 9 1| =a2-5a+6, și cun ABC este triunghi, obtinem a2-5a+6≠ 0
𝑎 𝑎2 1
1
𝒜Δ𝐴𝐵𝐶 = |Δ|, deci |a2 − 5a + 6|<6 și, cum a este numar natural, obținem a=1 sau a=4 3p
2
1.a) f' x 2 ln x 1 1
x 1
x 1 3p
2 - l(x+1) – 1= 1 – ln ( x + 1) 2p
b) f' x 0 x e 1 , x 1,
2p
Pentru orice x 1,e 1 , f ' x 0 , deci f este crescătoare pe 1,e 1 și pentru orice
3p
x e 1, , f ' x 0 , deci f este descrescătoare pe e 1,
c) f '' x 1 , x
x 1 2p
1,
Cum, pentru orice x 1, 1
3p
x 1
Proba E. c)
Matematică M_științele naturii
TEST 44
Filiera teoretică, profilul real, specializarea științele naturii
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
pentru lucrare.

1. q = 3 ⇒ b3 = 9 3p
b1 + b2 + b3 = 1 + 3 + 9 = 13 2p
2. x1 + x2 = − m , x1 x2 = 7 2p
−2m + 21 = 1 , deci m = 10 3p
3. ( x − 2 )( x + 2 ) = 25 ⇒ x 2 − 36 = 0 3p
4. Prima cifră se poate alege în 5 moduri 1p
Pentru fiecare alegere a primei cifre, a doua cifră se poate alege în câte 4 moduri 1p
Pentru fiecare alegere a primelor două cifre, a treia cifră se poate alege în câte 3 moduri,
3p
deci se pot forma 5 ⋅ 4 ⋅ 3 = 60 de numere
5. Punctul M este mijlocul segmentului AB 3p
xM = 4 , yM = 4 2p
6. 2π 3
AB ⋅ AC ⋅ sin 3 3 ⋅4⋅
3 = 2 = 3p
A∆ABC =
2 2
12 ⋅ 3
= =9 2p
4
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 0 1 1  0 1 1
 
A ( 0 ) =  1 0 −1 ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 0 −1 = 2p
1 1 0  1 1 0
 
= 0 + 1 + ( −1) − 0 − 0 − 0 = 0 3p
b) a 1 1
det ( A ( a ) ) = 1 −a −1 = −a3 + a = 3p
1 1 a
( )
= a 1 − a 2 = a (1 − a )(1 + a ) , pentru orice număr real a 2p
c) Pentru a = 0 , sistemul este compatibil nedeterminat și soluțiile sistemului sunt de forma
(1 + α ,1 − α ,α ) , unde α ∈ R 3p
Pentru orice α număr întreg, numerele x0 = 1 + α , y0 = 1 − α și z0 = α sunt întregi 2p

1.a) 1 1
f ′( x) = − = 3p
2 x x
x 1 x −2
= − = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2x x 2x
b) 1
f (1) = 1 , f ' (1) = − 2p
2
1 3
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = − x + 3p
2 2
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 4 1p
x ∈ ( 0, 4] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe ( 0, 4] și x ∈ [ 4, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f
2p
este crescătoare pe [ 4, +∞ )
x
Cum f ( 4 ) = 2 − ln 4 , obținem f ( x ) ≥ 2 − ln 4 , deci x − ln ≥ 2 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
4
Proba E. c)
TEST 45
pentru lucrare.

1. a + b 2021 − 2 + 2021 + 2
ma = = = 3p
2 2
2 ⋅ 2021
= = 2021 2p
2
2. f (1) = m ⇔ 1 − 3 + 1 = m 3p
m = −1 2p
(( )( )) ( )
3. 2
log3 x +3 x − 3 = 2 , deci x − 9 = 32 3p
x − 9 = 9 , deci x = 18 , care convine 2p
4. O mulțime cu n elemente are 2 submulțimi n 3p
2n = 16 , deci n = 4 2p
5. MNQP este paralelogram, deci segmentele MQ și PN au același mijloc 3p
Coordonatele punctului Q sunt x = 11 și y = 6 2p
6. 1
În ∆ABC , 2sin A ⋅ cos A ⋅ cos A = sin A , deci cos 2 A = 3p
2
1 π
Cum unghiul A este ascuțit, obținem cos A = , deci A = 2p
2 4
SUBIECTUL al II-lea
1.a) 1 0 0 1 0 0
A (1) =  0 1 0   det ( A (1) ) = 0 1 0 = 2p
1 0 1 1 0 1
 
= 1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) 1 0 0
det ( A ( a ) ) = 0 a 0 = a , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) 3p
1 + log 2 a 0 1
det ( A ( a ) ) ≠ 0 , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) , deci matricea A ( a ) este inversabilă 2p
c)  1 0 0
 1 
( A ( a )) =  0
−1
a
0  , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) 2p
 
 −1 − log 2 a 0 1 
2 0 0
−1 
A ( a ) + ( A ( a )) =  0 a +

1
a

( )  1 1
0   det A ( a ) + ( A ( a ) ) = 4  a +  și, cum a + ≥ 2 ,

−1
 a  a
 0 0 2  3p
(
obținem că det A ( a ) + ( A ( a ) )
−1
) ≥ 8 , pentru orice a ∈ (0, +∞ )
1.a) 4 4 x4 − 4
f ′ ( x ) = 4 x3 − = = 3p
x x
=
(
4 x4 − 1) = 4 ( x2 + 1) ( x + 1)( x − 1) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b) f ′( x) = 0 ⇔ x = 1 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] , deci f este descrescătoare pe ( 0,1] și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru
3p
orice x ∈ [1, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [1, +∞ )
c) lim f ( x ) = +∞ , lim f ( x ) = +∞ 2p
x →0 x →+∞
Cum f (1) = −1 , f este continuă, f este strict descrescătoare pe ( 0,1) și f este strict
crescătoare pe (1, +∞ ) , obținem că ecuația f ( x ) = 0 are exact două soluții distincte în 3p
intervalul ( 0, +∞ )
Proba E. c)
TEST 46
pentru lucrare.

1. z = ( 2 + 3i )( 2 − 3i ) − ( 9 − 3i ) = 22 − ( 3i ) − 9 + 3i = 4 + 3i
2
3p
z = 42 + 32 = 5 2p
2. f ( 2) = 0 2p
(g f )( 2 ) = g ( f ( 2 ) ) = 5 ⋅ 0 + 20 = 20 3p
3. 4 x−5 = 4−2 ⇔ x − 5 = −2 3p
x=3 2p
2p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de trei cifre care au produsul cifrelor egal cu 8 este
{118, 181, 811, 124, 142, 214, 241, 412, 421, 222} , deci sunt 10 cazuri favorabile 2p

p= = = 1p
5. 1
ABCD este paralelogram, deci AM = AC 2p
2
AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ BC ⋅ cos ( ∢ABC ) = 76 ⇒ AC = 2 19 ⇒ AM = AM = 19 3p
6. BC
BC 2 = AB 2 + AC 2 ⇒ ∆ABC este dreptunghic în A ⇒ R = = 10 2p
2
12 ⋅16 96 r 4 2
P∆ABC = 48 și A ∆ABC = = 96 ⇒ r = = 4 , de unde obținem = = 3p
2 24 R 10 5
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  4 1 −2  4 1 −2
 
A ( 4 ) =  2 1 3  ⇒ det ( A ( 4 ) ) = 2 1 3 = 2p
7 2 1  7 2 1
 
= 4 + 21 + ( −8 ) − ( −14 ) − 2 − 24 = 5 3p
b) det ( A ( a ) ) = 5a − 15 , pentru orice număr real a 2p
Matricea A ( a ) nu este inversabilă ⇔ det ( A ( a ) ) = 0 , deci a = 3 3p
c) Pentru a = 3 soluțiile sistemului de ecuații sunt de forma (1 + 5α , −1 − 13α , α ) , unde α ∈ ℝ 3p
z02 = x0 + y0 ⇔ α + 8α = 0 ⇔ α = −8 sau α = 0 , deci
2
( x0 , y0 , z0 ) = ( −39,103, −8) sau
2p
( x0 , y0 , z0 ) = (1, −1,0 )
1.a)
( ) ( )
f ' ( x ) = 2 x ⋅ x2 − 4 + x2 − 9 ⋅ 2 x = 3p
= 2 x ( x 2 − 4 + x 2 − 9 ) = 2 x ( 2 x 2 − 13) , x ∈ ℝ 2p
b)  
sin ( x − 3 ) sin ( x − 3) sin ( x − 3 ) 1
= lim = lim  ⋅ =
( )( ) ( )
lim 2p
x →3 f ( x ) − 3 x →3 x 2 − 9 x 2 − 4 x →3 
 x − 3 ( x + 3) x 2 − 4 
 
1 1
= 1⋅ =
(
( 3 + 3) 32 − 4 30 ) 3p
c) 13 13
f ' ( x) = 0 ⇔ x = − , x = 0 sau x = ; f '( x) < 0 , pentru orice
2 2
3p
 13   13   13   13 
x ∈  −∞, −  ∪  0,  și f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈  − ,0  ∪  , +∞ 
 2  2  2   2 
 13   13 
lim f ( x) = lim f ( x) = +∞ , f  −
13
  = f   = − , f (0) = 39 , f continuă pe ℝ ,
x→−∞ x→+∞  2  2 4
 13   13   13 
f strict descrescătoare pe  −∞, −  și pe  0,  și f strict crescătoare pe  − ,0  2p
 2 2 2 
  
 13   13 
, deci ecuația f ( x) = m are exact patru soluții reale ⇔ m ∈  − , 39 
 2 , +∞ 
și pe 
   4 
Proba E. c)
TEST 47
pentru lucrare.
1. 5 (1 + 2i ) − 2i ( 5 − i ) = 5 + 10i − 10i + 2i 2 = 3p
= 5 + 2 ⋅ ( −1) = 3 2p
2. f ( a ) = a 2 − 2a − 3 , deci a 2 − 2a − 3 = 1 + a 2 3p
−2 a = 4 , de unde obținem a = −2 2p
3. 2 2 2
2x + 1 = 3  x − 4 = 0 3p
x = −2 sau x = 2 , care convin 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 20 de numere care au cifrele impare și
20 2 3p
distincte, deci sunt 20 de cazuri favorabile, de unde obținem p = =
90 9
5. AB = DC  ABCD este paralelogram, deci segmentele AC și BD au același mijloc 2p
Mijlocul segmentului AC are coordonatele ( 3,1) , de unde obținem D ( 5, −4 ) 3p
6. AC AB
sin B = , sin C = , deci AC = 2 AB 2p
BC BC
Cum AB 2 + AC 2 = 100 , obținem AB = 2 5 3p
SUBIECTUL al II-lea
1.a)  2 −1 0  2 −1 0
 
A (1) =  1 0 0   det ( A (1) ) = 1 0 0 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
= 0 + 0 + 0 − 0 − 0 − ( −1) = 1 3p
b)  x −x 0
 
A ( x ) − I3 =  x − x 0  , pentru orice număr real x 2p
 0 0 0
 
 x2 − x2 − x2 + x2 0  0 0 0
   
( A ( x ) − I3 ) ( A ( x ) − I3 ) =  x − x − x + x 0  =  0 0 0  = O3 , pentru orice număr
2 2 2 2 
  3p
 0 0 0   0 0 0 
 
real x
c) A ( x ) ⋅ A ( x ) = 2 A ( x ) − I3 , pentru orice număr real x 2p
2 A ( x ) − I3 = xA ( x ) − ( x − 1) I 3 ⇔ ( x − 2 ) ( A ( x ) − I3 ) = O3 , de unde obținem x = 0 sau
3p
x=2
1.a)
(
f ' ( x ) = ( 2 x − 5 ) x + x 2 − 5 x + 10 ⋅ ) 1
2 x
= 3p
= =
2
(
5 x 2 − 15 x + 10 5 x − 3 x + 2 )
, x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2 x 2 x
b) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = 2 2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] , deci f este crescătoare pe ( 0,1] , f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice
x ∈ [1, 2] , deci f este descrescătoare pe [1,2] și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 2, +∞ ) , deci 3p
f este crescătoare pe [ 2, +∞ )
c) −5 x +10 x
⋅
x x  x2  x2 5
 f ( x) 5  x 2 − 5 x + 10  5   −5 x + 10  −5 x +10 
lim  2  = lim  
= lim   1 +   = 3p
x →+∞  x x x →+∞
 x2  x →+∞ 
 x2  
 
−5 x +10
lim 1
= e x →+∞ 5x = e −1 = 2p
e
Bacalaureat,
Proba E. c)
Matematică M_ științele naturii

TEST 48
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total
acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 puncte)

z = a + bi, a, b 
a + bi − 2 ( a − bi ) = 1 + 3i
2p
1.
−a + 3bi = 1 + 3i  a = −1, b=1 2p
1p
z = −1 + i
0 1p
2p
2.  = (m − 1) − 4(m − 1) = m − 6m + 5
2 2
m2 − 6m + 5  0  m  (1,5) 2p
1
1 + 3x  0, 1 − x  0 , domeniul de existență x  [− ,1] 2p
3
3.
1 + 3x = (1 − x)  x − 5 x = 0  x1 = 0, x2 = 5
2 2
2p
x1 = 0 este soluție 1p
Dacă f (1) = 0 putem alege valorile f ( 2 ) și f ( 3) în 42 moduri. 2p
4. Dacă f (1) = 2 putem alege valorile f ( 2 ) și f ( 3) în 42 moduri. 2p

Sunt 2  4 = 32 funcții cu proprietatea cerută.
2
1p
2
Dacă BP = 2PD , atunci BP = BD . 2p
3
5.
Dar BD = BA + BC , deci BP =
2
3
(
BA + BC . ) 3p
Avem sin 2a − sin 2b = 2sin ( a − b )  cos( a + b) 2p

  1 
6. sin(a − b)   2 cos(a + b) − 1 = sin(a − b)  (2 cos − 1) = sin ( a − b )   2  − 1 = 0 3p
3  2 
SUBIECTUL al II-lea
 0 0 −1  0 0 −1  0 0 −2 
      3p
A (1) + A ( −1) =  1 0 0  +  −1 0 0  =  0 0 0 
 0 −1 0   0 −1 0   0 −2 0 
1.      
a)  0 0 −1 2p
 
= 2   0 0 0  = 2  A ( 0 ).
 0 −1 0 
 
 1 0 −1
  2p
A ( x ) + I3 =  x 1 0  
 0 −1 1 
 
b) 1 0 −1
 det ( A ( x ) + I 3 ) = x 1 0 = 1 + x = 0  x = −1 3p
0 −1 1
a c b
 
aI 3 − b  A ( −1) + c  A ( −1)  A ( −1) =  b a c 
c b a
 
2p
a c b
det ( aI 3 − b  A ( −1) + c  A ( −1)  A ( −1) ) = b a c =
c) c b a
= ( a + b + c ) ( a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc ) =
2p
1
= ( a + b + c ) ( a − b ) + ( b − c ) + ( c − a )   0
2 2 2
2   1p
pentru orice numere reale pozitive a, b, c .
f ( x) =
x x 2 + 2 x + 2 − x ( x2 + 2x + 2 ) = 2p
x2 + 2 x + 2
x2 + x
1. x2 + 2x + 2 − 2p
a)
= x2 + 2x + 2 =
x2 + 2 x + 2
x+2 1p
= ,x
( x + 2x + 2) x2 + 2x + 2
2
( −2 x −2 ) x

x x2 +2 x+2  x2 +2 x+2
 x2  1 + −2 x − 2 
lim ( f ( x ) ) = (1 ) = lim  2 
2x −2 x −2 3p

x→ x + 2 x + 2
 = lim
x → 
  
=
b)  x + 2x + 2 
x→ 2
   
−2 x 2 −2 x
lim 1
=e x→ x 2 + 2 x + 2
= e −2 = 2p
e2
Considerăm o funcție g : → , g ( x ) = f ( x ) − a continuă și derivabilă pe și
g  ( x ) = f  ( x ) pentru orice x real, 2p
g este strict descrescătoare pe ( −, −2 ) și strict crescătoare pe ( −2, + )
c) Deoarece lim g ( x ) = −1 − a  0 , g ( −2 ) = − 2 − a  0 , lim g ( x ) = 1 − a  0 2p
x →− x →
pentru orice a  − 2, −1 , ( )
1p
ecuația f ( x ) = a are exact două soluții reale distincte.
Examenul național de bacalaureat,
Proba E.c)
Barem de evaluare și de notare
TEST 49
• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele punctajului indicat
de barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 puncte)
{ } { }
5p 1. 2022 + 2 = 2 = 2 −  2  = 2 − 1
 
3p
a =( 2 + 1) ⋅ ( 2 − 1) ⇒ a =1 ∈ N 2p
5p 2. G f ∩ Ox = ∅ ⇔ ∆ < 0 2p
∆ < 0 ⇔ m − 4 < 0 ⇔ m ∈ ( −2, 2 ) ∩ Z ⇔ m ∈ {−1, 0,1}
2
3p
5p x lg ( x + 2 ) ⇔ x − x − =
3. 2 lg = 2 0 2 3p
5p 4. Numărul submulțimilor nevide cu un număr par de elemente este:
C2n +C4n +C6n +…= 2n-1 - C0n = 2n-1 -1 3p
2n-1 -1 = 511 ⇔ 2n-1 = 512 = 29 ⇔ n-1 = 9 ⇔ n = 10 2p
5p 2 1 2
5. d: 2x-3y+1 = 0 ⇔ y = 3 x+ 3 ⇒ md = 3
2 3
a⊥d ⇒ ma ∙md = -1 ⇒ ma ∙ = -1 ⇒ ma = - 3p
3 2
3
Ecuația dreptei a: y-yA = ma∙(x-xA) ⇔ y-2 = - (x-1)⇔2y-4 = -3x+3 ⇔ a: 3x+2y-7 = 0 2p
2
5p 6. sin 𝐴𝐴 + cos 𝐴𝐴 = 0 ⇔ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = −1 2p
3𝜋𝜋
𝐴𝐴 ∈ (0, 𝜋𝜋) ⟹ 𝐴𝐴 = 4 3p
SUBIECTUL al II-lea
1 0 2 1 0 2
1.a) A ( 0=
 
5p )  0 i 0  ⇒ det A ( 0=) 0 i 0= 2p
 −1 0 −1 −1 0 −1
 
=−i + 0 + 0 − ( −2i ) − 0 − 0 =i 3p
1 a 2
5p b) det A ( a=
) a i a= a 2 + i , pentru orice număr real a 2p
−1 a −1
Cum, pentru orice număr real a , a + i ≠ 0 , obținem că det A ( a ) ≠ 0 , deci, pentru orice
2
3p
număr real a , matricea A ( a ) este inversabilă
 −1 0 0

c) A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) =
 2p
5p 0 i
2
0 = − I3
0 0 −1

A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) ⋅ ... ⋅ A ( 0 ) =( − I 3 ) ⋅ ( − I 3 ) ⋅ ( − I 3 ) ⋅ ... ⋅ ( − I 3 ) =− I 3
    3p
de 2022 ori A( 0 ) de 1011 ori ( − I 3 )
5p 1. a) f ' (x) = arctgx + x∙ 1 2x x
- = arctgx - , 𝑥𝑥 ∈ R
x 2 +1 x 2 +1 x 2 +1 5p
5p 1 1-x2 2x2
b) f'' (x) = x2 +1
- (x2 +1)2 = (x2 +1)2
, 𝑥𝑥 ∈ R 3p
2p
⇒f'' (x)≥0, ∀x∈R ⇒ f convexă pe R
5p c) f'' (x)≥0, ∀x∈R ⇒ f' crescătoare pe R ⇔ g crescătoare pe R 2p
𝜋𝜋 𝜋𝜋 𝜋𝜋 𝜋𝜋
lim 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = − 2 , lim 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 2 și, cum g este continuă pe R , rezultă că Im 𝑔𝑔 = �− 2 , 2 �
𝑥𝑥→−∞ 𝑥𝑥→∞ 3p
Proba E. c)
TEST 50
pentru lucrare.

1.
7  8i  7 2   8   82  7 2  8  7i
2
3p
7  8i 7  8i
 1
8  7i 8  7i 2p
2. b 3p
 2
2a
m4 2p
3. Cu notația 2 x  t , t  0 , ecuația devine t 2  2t  24  0 . 2p
Obținem t1  4 , care convine, și t2  6 , care nu convine. 2p
Singura soluție a ecuației inițiale este x  2 . 1p
4. Există 90 de numere naturale de două cifre. 1p
Dintre acestea, nouă au produsul cifrelor 0 și câte două au produsul cifrelor 10, 20, 30, 40. 2p
17
Evenimentul are probabilitatea . 2p
90
        
 
5. AB  BC  AB  BA  AC  AB  BA  AB  AC  25 , deoarece 2p
 
AB  BA  AB  AB  cos180  25 , iar 2p
 
AB  AC  AB  AC  cos90  0 . 1p
6. 1
Obținem că sin x  0 sau cos x   , deci 2p
2
 2 4  3p
x   , ,  .
3 3
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1.a) det A  x   1  x  1  1  2 x   0  0    x   1  2 x  0  0  3p
 1  x  2x2  2 x2  1  x 2p
b)  1  x 1  y   2 xy 0  y 1  x   x 1  2 y  
 
A x   A y    0 1 0  3p
 2 x 1  y   2 y 1  2 x  0 2 xy  1  2 x 1  2 y  
 
 1  x  y  xy 0  x  y  xy 
 
  A  x  y  xy 
 0 1 0 2p
 2 x  2 y  2 xy 0 1  2 x  2 y  2 xy 
 
c) A x  coincide cu inversa sa dacă și numai dacă A  x   A  x   I 3  A  0  . 2p
Folosind b) obținem că 2x  x  0 , 2
2p
așadar x 0, 2 . 1p
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1.a) 1
 x  ln x
 1  3p
f  x  0  x 2
 2  
x  x 
1  ln x  1 ln x 2p
  2 , x   0,  
x2 x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 , situat pe grafic, este o dreaptă
2p
orizontală atunci când f   x0   0 .
Obținem că x0  1 , deci A 1,0  este unicul punct cu proprietatea dorită. 3p
c) Folosind semnul derivatei, funcția f este descrescătoare pe  0,1 și crescătoare pe 1,  .
2p
Atunci f  x   f 1  0, x   0,   . 1p
Rezultă că f   x  0 , adică 1 
ln x
x

1
x
 0 , de unde
ln x
2 x
1
1
x
, x   0,   . 2p

50 Bareme - Variante, Cls 11

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

50 Bareme - Variante, Cls 11

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examenul naţional de bacalaureat

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Cum f este continuă pe ( −∞,0 ) și pe ( 0, +∞ ) , obținem că f este continuă pe ℝ 2p

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Cum f este continuă pe ( −,0 ) și pe ( 0, + ) , obținem că f este continuă pe 2p

Cum f  ( a ) = 0  2 a 2 − a + 1 = 1 − 2a  4a 2 − 4a + 4 = 4a 2 − 4a + 1 , ceea ce este imposibil,

Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii

= 10 − 6 = 4 = 22 , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice 3p

Cum 2 x > 0 , pentru orice număr real, obținem 2 x = 8 , deci x = 3 2p

b5 = b1q 4 = ( −1)( −3 ) = −81 , deci b5 = 81

= 3 + 4 3 − 7 − 4 3 = −4 , care este număr întreg 2p

 5  2 3  4  2 3  1 , care este număr întreg 2p

Tangenta la graficul lui f în A  a , f  a   are panta 1 , dacă f '  a   1 

unde obținem a 2  1 , deci a  1 sau a  1

Cum f "  x   0 , pentru orice x  0, 3  , obținem că funcția f este convexă pe  0, 3  3p

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

x   ,   f '  x   0 , deci f descrescătoare pe  , 9  și x   9 ,    f '  x   0 ,

 6   6  , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice

Tangenta la graficul funcţiei f în punctul B   a , f  a   are panta f '  a  

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Cum  3 4  3 2  1 3 2  1   3 2   1  1 , obținem că log 2   3 4  3 2  1 3 2  1   0

g '  x    3  x  e x , x  , deci g '  x   g  x    3  x  e x   x  2  e  x  e  x 

Pentru orice x   0,   , f  x   f 1 

Matricea A  a  este inversabilă  det  A  a    0 , deci a  

f '  x   0 , pentru orice x   2,   , deci f este descrescătoare pe  2,   2p

Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

b) f  1  2 , f '  1  1 2p

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

tangentei la graficul funcției f în punctul A este f ' ( 2 ) = 0 , obținem că axa Ox este 3p

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Dupa simplificare,rezultat final 6 2p

5. 𝑚𝐴𝐵 = 1, 𝑚𝐶𝐷 = 1 − 𝑎 , unde a este numar real 2p

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Pentru orice α număr întreg, numerele x0 = 1 + α , y0 = 1 − α și z0 = α sunt întregi 2p

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

nr. cazuri favorabile 10 1

Matematică M_ științele naturii

SUBIECTUL I (30 puncte)

4. Dacă f (1) = 2 putem alege valorile f ( 2 ) și f ( 3) în 42 moduri. 2p

Avem sin 2a − sin 2b = 2sin ( a − b )  cos( a + b) 2p

SUBIECTUL I (30 puncte)

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

S-ar putea să vă placă și