RECAPITULARE BAC CLASA a 10-a

OPIS

ALGEBRǍ
1. Numere complexe………………………. pag.1-3
2. Clase de funcţii………………………… pag.4-6
3.Funcţia exponenţială şi funcţia logaritmică pag.7-8
4.Elemente de combinatorică …………….pag.9-10

GEOMETRIE
1.Trigonometrie ………………………….pag.11-12
2.Geometrie analiticã…………………… pag.13-14
Colegiul NaŃional de Informatică, Piatra NeamŃ prof. Mormocea Dorina

Numere complexe

Forma algebrică a unui număr complex

z = x + iy, x, y ∈ ℜ, i 2 = −1 , Re( z ) = x, Im( z ) = y.

M(z)
z1 = z 2 ⇔ ( x1 = x 2 , y1 = y 2 ).
y
OperaŃii cu numere complexe
O
z1 + z 2 = x1 + x 2 + i ( y1 + y 2 ) x

M imaginea numărului z
z1 z 2 = x1 x 2 − y1 y 2 + i ( x1 y 2 + x 2 y1 )

Conjugatul unui număr complex

z = x − iy

ÎmpărŃirea a două numere complexe ( z 2 ≠ 0 )

x2 −iy 2
z1 z1 z 2 x + iy1 x x + y1 y 2 + i ( x1 y 2 − x 2 y1 )
= = 1 = 1 2 (pentru a împărŃi două numere
z2 z2
2
x 2 + iy 2 x2 + y 2
2 2

complexe scrise sub formă algebrică amplificăm cu conjugatul numitorului).

ProprietăŃile conjugatului unui număr complex

• z1 + z 2 = z1 + z 2 (conjugatul sumei este suma conjugatelor);

• z1 z 2 = z1 ⋅ z 2 (conjugatul produsului este produsul conjugatelor);
 z1  z1
•   = ( z 2 ≠ 0) (conjugatul câtului este câtul conjugatelor);
 z2  z2
• z ∈ ℜ ⇔ z = z (z este un număr real);
• z ∈ iℜ ⇔ z = − z (z este pur imaginar).

Modulul unui număr complex

z = x2 + y2

z ⋅ z = z !!!!
2

1
Recapitulare BAC – Numere complexe
Colegiul NaŃional de Informatică, Piatra NeamŃ prof. Mormocea Dorina

ProprietăŃile modulului unui număr complex

• z ≥ 0, z = 0 ⇔ z = 0.
• z1 + z 2 ≤ z1 + z 2 !!!(modulul sumei este mai mic sau egal cu suma modulelor);
• z1 ⋅ z 2 = z1 ⋅ z 2 (modulul produsului este egal cu produsul modulelor);
z1 z1
• = ( z 2 ≠ 0) ( modulul câtului este egal cu câtul modulelor).
z2 z2

Forma trigonometrică a unui număr complex

z = x + iy, x, y ∈ ℜ, i 2 = −1 .

z = r ⋅ (cos α + i sin α ) ,

r = x 2 + y 2 , α ∈ [0,2π ).

 y
 arctg x , pentru x > 0 si y > 0, M ( z ) ∈ C1 ;
 y
 π − arctg , pentru x < 0 si y > 0, M ( z ) ∈ C 2 ;
 x
α =
y
 π + arctg , pentru x < 0 si y < 0, M ( z ) ∈ C 3 ;
 x
 y
2π − arctg , pentru x > 0 si y < 0, M ( z ) ∈ C 4 .
 x

OperaŃii cu numere complexe scrise sub formă algebrică

ÎnmulŃirea ÎmpărŃirea
= (cos(α 1 − α 2 ) + i sin(α 1 − α 2 ) )
z1 r1
z1 ⋅ z 2 = r1 r2 (cos(α 1 + α 2 ) + i sin(α 1 + α 2 ) ) z 2 r2
Ridicarea la putere Radicalul de ordin n

z n = r n (cos(nα ) + i sin(nα ) )   α + 2kπ   α + 2kπ 

n
z = Z k = n r  cos  + i sin   , k = 0, n − 1.
  n   n 
Formula lui Moivre (r=1)
z n = cos(nα ) + i sin(nα ).

2
Recapitulare BAC – Numere complexe
Colegiul NaŃional de Informatică, Piatra NeamŃ prof. Mormocea Dorina

Rădăcinile cubice ale unităŃii:

−1± i 3   2kπ   2kπ 

z 3 = 1 ⇔ ( z − 1)( z 2 + z + 1) = 0 , z1 = 1, z 2,3 = . Z k =  cos  + i sin   , k = 0,2.
2   3   3 

Rădăcinile de ordin n ale unităŃii:

B(zB)
z n = 1 ⇔ ( z − 1)( z n −1 + z n − 2 + ... + 1) = 0 ,
yB-yA
  2kπ   2kπ  A(zA)
Z k =  cos  + i sin   , k = 0, n − 1.
  n   n  xB-xA

Lungimea unui segment

AB = ( x B − x A ) 2 + ( y B − y A ) 2 = z B − z A .

EcuaŃii binome

O ecuaŃie de forma: z n + a = 0, a ∈ C , n ∈ ℵ, n ≥ 2, se numeşte ecuaŃie binomă.

Rezolvare

z n = − a, soluŃiile sunt, de fapt, rădăcinile de ordin n ale numărului complex –a.

Dacă − a = r ⋅ (cos α + i sin α ). Atunci rădăcinile de ordin n sunt:

  α + 2kπ   α + 2kπ 
z k = n r  cos  + i sin   , k = 0, n − 1.
  n   n 

EcuaŃii bipătrată

O ecuaŃie de forma: az 2 n + bz n + c = 0, a, b, c ∈ C , a ≠ 0, n ∈ ℵ* se numeşte ecuaŃie bipătrată.

Rezolvare

Pentru rezolvarea ecuaŃiei bipătrate se notează z n = y şi se obŃine ecuaŃia ay 2 + by + c = 0, cu

soluŃiile y1 , y 2 . Se rezolvă apoi ecuaŃiile z n = y k , k = 1,2.

3
Recapitulare BAC – Numere complexe
 2. CLASE DE FUNCŢII

1. Noţiunea de funcţie, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii

Definiţie. Fiind date mulţimile nevide A şi B, spunem că am definit o funcţie f pe mulţimea
A cu valori ı̂n mulţimea B, dacă, printr-un anumit procedeu (formulă, lege, convenţie, etc.), fiecărui
element x din A i-am asociat un unic element din B, notat f pxq.

‚ Pentru o funcţie definită pe A cu valori ı̂n B folosim notaţia f : A Ñ B.

‚ Mulţimea A se numeşte domeniu de definiţie, iar mulţimea B se numeşte codomeniu.
‚ Elementul f pxq din mulţimea B se numeşte imaginea elementului x prin funcţia f.
‚ Imaginile tuturor elementelor din domeniu formează o submulţime a codomeniului numită imaginea
funcţiei f. Aşadar, Im f “ ty P B | există x P A astfel ı̂ncât y “ f pxq u .
‚ Dacă S Ă A, atunci mulţimea f pSq “ ty P B | există x P S astfel ı̂ncât y “ f pxqu se numeşte imag-
inea mulţimii S prin funcţia f.
‚ Funcţiile f : A Ñ B şi g : A1 Ñ B 1 sunt egale dacă A “ A1 , B “ B 1 şi f pxq “ gpxq, @x P A.
‚ Fiind dată funcţia f : A Ñ B, mulţimea Gf “ tpa, bq | a P A şi b “ f paqu se numeşte graficul funcţiei
f. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este o funcţie numerică, iar graficul ei se poate
reprezenta geometric ı̂ntr-un sistem de axe ortogonale.

2. Monotonia funcţiilor numerice

Definiţie. Fie funcţia f : A Ñ B, unde A, B P R, iar A1 este o submulţime a lui A.

Atunci, pe mulţimea A1 , funcţia f este:
‚ crescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ď f px2 q.
‚ strict crescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ă f px2 q.
‚ descrescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ě f px2 q.
‚ strict descrescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ą f px2 q.
‚ monotonă dacă este crescătoare pe A1 sau descrescătoare pe A1 .
‚ strict monotonă dacă este strict crescătoare pe A1 sau strict descrescătoare pe A1 .

3. Funcţii pare, funcţii impare

Definiţie. Fie D Ă R o submulţime simetrică faţă de origine (adică @x P D ñ ´x P D).

Spunem că o funcţie f : D Ñ R este:
‚ funcţie pară dacă f p´xq “ f pxq, @x P D;
‚ funcţie impară dacă f p´xq “ ´f pxq, @x P D.

Graficul unei funcţii pare este simetric faţă de axa Oy, iar graficul unei funcţii impare este simetric
faţă de originea O a sistemului de axe.

4. Funcţii periodice
Recapitulare BAC: clasa a X-a ´4´ Algebrã: Clase de funcţii
 Definiţie. Fie T ‰ 0 fixat şi o mulţime D Ă R cu proprietatea că @x P D ñ x ´ T P D şi
x ` T P D.
O funcţie f : D Ñ R este periodică de perioadă T, dacă f px ` T q “ f pxq, @x P D.

Observaţie. În condiţiile definiţiei de mai sus, orice număr kT (k P Z) este perioadă a funcţiei f.
Definiţie. Dacă există cea mai mică perioadă strict pozitivă, aceasta se numeşte perioadă principală
a funcţiei f.

5. Funcţii mărginite
Definiţie. Fie D Ă R. Spunem că funcţia f : D Ñ R este mărginită dacă imaginea funcţiei este o
mulţime mărginită, adică

există m, M P R astfel ı̂ncât m ď f pxq ď M, @x P D.

Putem spune echivalent că funcţia f : D Ñ R este mărginită dacă

există K ą 0 astfel ı̂ncât |f pxq| ď K, @x P D.

O funcţie este mărginită dacă şi numai dacă graficul ei este situat ı̂ntre două drepte paralele la axa Ox.

6. Funcţii injective, funcţii surjective, funcţii bijective

Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este injectivă dacă

@x1 , x2 P A cu x1 ‰ x2 ñ f px1 q ‰ f px2 q.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este injectivă dacă şi numai dacă

@x1 , x2 P A cu f px1 q “ f px2 q ñ x1 “ x2 .

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este injectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox, prin punctele codomeniului, intersectează graficul funcţiei ı̂n cel mult un
punct. (Interpretarea geometrică a injectivităţii.)
Teoremă. Dacă f : A Ñ B este o funcţie numerică strict monotonă (strict crescătoare pe A sau strict
descrescătoare pe A), atunci f este injectivă.

Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă

@y P B, Dx P A astfel ı̂ncât y “ f pxq.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă şi numai dacă Im f “ B.

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este surjectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului intersectează graficul funcţiei ı̂n cel puţin un
punct. (Interpretarea geometrică a surjectivităţii.)

Recapitulare BAC: clasa a X-a ´5´ Algebrã: Clase de funcţii

 Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă şi numai dacă

@y P B, D!x P A astfel ı̂ncât y “ f pxq.

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este bijectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului intersectează graficul funcţiei ı̂n exact un punct.
(Interpretarea geometrică a bijectivităţii.)

7. Compunerea funcţiilor, funcţii inversabile

Definiţie. Fiind date funcţiile f : A Ñ B şi g : B Ñ C definim funcţia compusă a lui g cu f, ı̂n
această ordine, notată cu g ˝ f, prin

g ˝ f : A Ñ C, pg ˝ f qpxq “ gpf pxqq, oricare ar fi x P A.

Teoremă. Operaţia de compunere a funcţiilor este asociativă, adică

ph ˝ gq ˝ f “ h ˝ pg ˝ f q, oricare ar fi f : A Ñ B, g : B Ñ C, h : C Ñ D.

Definiţie. Fiind dată mulţimea nevidă A, definim funcţia identică a mulţimii A, notată cu 1A ,
prin
1A : A Ñ A, 1A pxq “ x, oricare ar fi x P A.

Teoremă. Fiind dată funcţia f : A Ñ B, avem f ˝ 1A “ 1B ˝ f “ f.

Definiţie. Spunem că o funcţie f : A Ñ B este inversabilă dacă există o funcţie f ´1 : B Ñ A

astfel ı̂ncât
f ´1 ˝ f “ 1A şi f ˝ f ´1 “ 1B .

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este inversabilă dacă şi numai dacă este bijectivă.

Recapitulare BAC: clasa a X-a ´6´ Algebrã: Clase de funcţii

Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina

Funcţia exponenţială şi funcţia logaritmică

Putere cu exponent natural a n  a
 a
 ...
 a, n  , n  2, a  , a 0  1, a 1  a.
n ori

1
Putere cu exponent întreg negativ a  n  n
, a  0, a  , n  * .
a

m
Putere cu exponent raţional a n
 n a m , a  0, m  Z , n  , n  2.

Proprietăţi ale puterilor şi radicalilor a, b  0, x, y  , m, n  , m  2, n  2.

1
a x  .
ax a>1
Funcţia exponenţialã

f :    , f ( x)  a x .

Acelaşi exponent

a x b x  ab  , n a n b  n ab -pentru a înmulţi Reprezentarea grafică a funcţiei exponenţiale cu baza supranitară

x

două puteri cu acelaşi exponent înmulţim bazele

şi scriem exponentul comun.

x
ax  a  n a n a 0<a<1
  ,  -pentru a împărţi două
bx  b  n b b
puteri cu acelaşi exponent împărţim bazele şi
scriem exponentul comun.

Aceiaşi bază

a x a y  a x  y -pentru a înmulţi două puteri cu

aceiaşi bază scriem baza comună şi adunăm
exponenţi. Reprezentarea grafică a funcţiei exponenţiale cu baza subunitară

ax
y
 a x  y -pentru a împărţi două puteri cu
a
aceiaşi bază scriem baza comună şi scădem exponenţi.

7
Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina

a x y
 a xy , m n a  nm a -pentru a ridica o putere la o altă
putere scriem baza şi înmulţim exponenţii.

Funcţia logaritmică

f : (0, )  , f ( x)  log a x, log a x  y  a y  x sau

a log a x  x.

Notaţii
log10 x  lg x, logaritm zecimal din x;
Reprezentarea grafică a funcţiei logaritmice
cu baza subunitară
log e x  ln x, logaritm natural din x.

Condiţii de existenţă

Pentru bază a  0, a  0.
Pentru argument x  0.

Proprietăţile logaritmilor a  0, a  1, x, y  0,   .

 log a 1  0, log a a  1.
 log a ( xy )  log a x  log a y -logaritmul produsului a
două numere este egal cu suma logaritmilor celor două
numere.
x
 log a  log a x  log a y -logaritmul câtului a două
y Reprezentarea grafică a funcţiei
numere este egal cu diferenţa logaritmilor celor două logaritmice cu baza supraunitară
numere.
 log a x    log a x, logaritmul unei puteri este egal cu exponentul înmulţit cu logaritmul
din baza puterii.

1
Caz particular log a n x  log a x, n  , n  2.
n

log b x
 log a x  -schimbarea bazei unui logaritm.
log b a

1
Caz particular log a b  .
log b a

8
Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina

Elemente de combinatorică
1.Reguli generale ale combinatoricii
Regula sumei
Dacă un anumit obiect A poate fi ales în m moduri, iar alt obiect B poate fi ales în n
moduri, atunci alegerea lui A sau B poate fi realizată în (m + n) moduri.
n( A  B)  n( A)  n( B)  n( A  B) sau n( A  B)  n( A)  n( B) dacă A  B   .

Regula produsului
Dacă un anumit obiect A poate fi ales în m moduri şi dacă după fiecare astfel de alegere,
un obiect B se poate alege în n moduri, atunci alegerea perechii ( A;B ) în această ordine
poate fi realizată în (m · n) moduri.

n( A  B )  n( A)  n( B ). Generalizare n( A1  A2  ...  An )  n( A1 )  n( A2 )  ...  n( An ).

Fie A  {1,2,..., n} şi B  {1,2,..., m} . Notăm cu F ( A, B )  { f f : A  B} atunci n( F ( A, B) )= m n .

2. Permutări. Aranjamente. Combinări

Permutări

Se consideră A  {1,2,..., n} , n  N*. Orice funcţie bijectivă f:A  A se numeşte permutare a

mulţimii A.
Notăm numărul tuturor permutărilor mulţimi A cu Pn.

Pn =n! = 1·2·3·...·n şi citim „n factorial”

Prin convenţie P0 = 0! = 1.

P1  1

Formula de recurenţă pentru permutări Pn+1 = ( n + 1) Pn

Aranjamente

Fie A  {1,2,..., n} , n  N*, şi fie k  N*, k ≤ n. Numin aranjament de n elemente luate câte k,
k ≥ 1, ale mulţimii A, orice submulţime ordonată de k elemente.

Notăm cu Ank numărul tuturor aranjamentelor de n elemente luate câte k.

9
Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina

Ank  n(n  1)...(n  k  1) .

 
k ori

Proprietati ale aranjamentelor:

n!
Ank  ;
(n  k )!

Ank  (n  k  1) Ank 1 (formula de recurenţă pentru aranjamente).

Combinări

Fie A  {1,2,..., n} , n  N*, şi fie k  N*, k ≤ n. Numim combinare de n elemente luate câte k
orice submulţime cu k elemente a mulţimii A.

Numărul tuturor combinărilor de n elemente luate câte k se noatează cu Cnk .

Ank n!
Cnk  
Pk k!(n  k )!

Proprietăţi ale combinărilor

1. Cnk  Cnn  k (combinări complementare);

2. Cnk11  Cnk 1  Cnk (formula de recurenţă);

nk k
3. Cnk 1  Cn (formula de recurenţă);
k 1
n
4. Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cn2   Cnk  2n ;
k 0

5. Cn0  Cn2  ...  Cn2 k  ...  Cn1  Cn3  ...  Cn2 k 1  ...  2 n 1.

3. Binomul lui Newton

Fie a şi b două numere reale şi n  N*. Atunci este adevărată egalitatea:

n
(a  b) n  Cn0  a n  Cn1  a n 1  b  ...  Cnk  a n  k  b k  ...  Cnnb n   Cnk a n  k  b k .
k 0

Termenul general al dezvoltării este: Tk 1  Cnk  a n  k  b k , unde 0 ≤ k ≤ n.

nr. cazuri favorabile

4. Probabilităţi p
nr. cazuri posibile

10
 1. ECUAT¸ II TRIGONOMETRICE

1. Funcţia arcsinus

” π πı
‚ Funcţia f : ´ , Ñ r´1, 1s, f pxq “ sin x este inversabilă, inversa ei fiind:
2 2
” π πı
f ´1 : r´1, 1s Ñ ´ , , f ´1 pxq “ arcsin x
2 2

numită funcţie arcsinus.

‚ Sunt valabile formulele:
” π πı
sin parcsin xq “ x @x P r´1, 1s, arcsin psin xq “ x @x P ´ ,
2 2
arcsin p´xq “ ´ arcsin x @x P r´1, 1s .

2. Funcţia arccosinus

‚ Funcţia f : r0, πs Ñ r´1, 1s, f pxq “ cos x este inversabilă, inversa ei fiind:

f ´1 : r´1, 1s Ñ r0, πs, f ´1 pxq “ arccos x

numită funcţie arccosinus.

‚ Sunt valabile formulele:

cos parccos xq “ x @x P r´1, 1s, arccos pcos xq “ x @x P r0, πs

arccos p´xq “ π ´ arccos x @x P r´1, 1s .

Teme de recapitulare pentru BAC M1 ´11´

Geometrie ¸si trigonometrie: 1. Ecuat¸ii trigonometrice
 3. Funcţia arctangentă

´ π π¯
‚ Funcţia f : ´ , Ñ R, f pxq “ tg x este inversabilă, inversa ei fiind:
2 2
´ π π¯
f ´1 : R Ñ ´ , , f ´1 pxq “ arctg x
2 2

numită funcţie arctangentă.

‚ Sunt valabile formulele:
´ π π¯
tg parctg xq “ x @x P R, arctg ptg xq “ x @x P ´ ,
2 2
arctg p´xq “ ´ arctg x @x P R.

4. Ecuaţii trigonometrice fundamentale

‚ sin x “ a P r´1, 1s ðñ x “ p´1qk arcsin a ` kπ, k P Z

‚ cos x “ a P r´1, 1s ðñ x “ ˘ arccos a ` 2kπ, k P Z
‚ tg x “ a P R ðñ x “ arctg a ` kπ, k P Z

5. Rezolvarea ecuaţiei a sin x ` b cos x “ c, a, b, c P R, a2 ` b2 ‰ 0

‚ Dacă c2 ą a2 ` b2 , atunci ecuaţia nu are soluţii reale.
?
‚ Dacă c2 ď a2 ` b2 , atunci se ı̂mparte ecuaţia prin a2 ` b2 şi avem
a b c
a sin x ` b cos x “ c ðñ ? 2 sin x ` ? cos x “ ?
a ` b2 a2 ` b 2 a2 ` b 2
ˆ ˙2 ˆ ˙2
a b
Ţinând cont că ? 2 ` ? “ 1, rezultă că există t P r0; 2πq astfel ı̂ncât
a ` b2 a2 ` b 2
a b
?
2 2
“ cos t şi ? 2 “ sin t.
a `b a ` b2
În consecinţă, ecuaţia devine
c c
sin x cos t ` sin t cos x “ ? 2 ðñ sin px ` tq “ ? .
a ` b2 a2 ` b 2
În final, obţinem soluţiile ecuaţiei:
c
x “ p´1qk arcsin ? 2 ´ t ` kπ, k P Z.
a ` b2

Teme de recapitulare pentru BAC M1 ´12´

Geometrie şi trigonometrie: 2. Ecuaţii trigonometrice
 2. GEOMETRIE ANALITICĂ

1. Formula distanţei dintre două puncte

b
AB “ pxB ´ xA q2 ` pyB ´ yA q2

2. Coordonatele mijlocului unui segment

´x ` x y ` y ¯
A B A B
M este mijlocul segmentului rABs ÝÑ M ,
2 2
Generalizare. (Coordonatele punctului care ı̂mparte un segment ı̂ntr-un raport dat)
ˆ ˙
MA xA ` kxB yA ` kyB
M P pABq, “ k ą 0 ÝÑ M ,
MB 1`k 1`k

Consecinţă. (Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi)

´x ` x ` x y ` y ` y ¯
A B C A B C
G este centrul de greutate al 4ABC ÝÑ G ,
3 3

3. Panta dreptei determinată de două puncte date

yB ´ yA
ApxA ; yA q, BpxB ; yB q P d ÝÑ md “ mAB “
xB ´ xA

4. Forme ale ecuaţiei dreptei

‚ Ecuaţia dreptei care trece prin două puncte date: A pxA ; yA q , B pxB , yB q

y ´ yA x ´ xA
d: “
yB ´ yA xB ´ xA

‚ Ecuaţia dreptei care trece printr-un punct dat P px0 , y0 q şi are panta dată m

d : y ´ y0 “ m px ´ x0 q

‚ Ecuaţia normală a dreptei

d : y “ mx ` n pm este panta dreptei dq

‚ Ecuaţia carteziană generală a dreptei

a
d : ax ` by ` c “ 0 pm “ ´ este panta dreptei dq
b
‚ Ecuaţia dreptei cu determinant
ˇ ˇ
ˇ x y 1 ˇ
ˇ ˇ
d : ˇˇ xA yA 1 ˇˇ “ 0
ˇ xB y B 1 ˇ

Teme de recapitulare pentru BAC M1 ´13´

Geometrie ¸si trigonometrie: 2. Geometrie analitic˘
a
 Observaţie. Fie dreptele d1 : a1 x ` b1 y ` c1 “ 0 şi d2 : a2 x ` b2 y ` c2 “ 0.
Avem una din situaţiile:
a1 b1 c1
d1 “ d2 ðñ “ “
a2 b2 c2

a1 b1 c1
d1 k d2 ðñ “ ‰
a2 b2 c2

a1 b1
d1 , d2 sunt concurente ðñ ‰
a2 b2
5. Condiţia de paralelism a două drepte

d1 k d2 ðñ m1 “ m2

6. Condiţia de perpendicularitate a două drepte

d1 K d2 ðñ m1 ¨ m2 “ ´1

7. Condiţia de coliniaritate a trei puncte

ˇ ˇ
ˇ xA y A 1 ˇ
ˇ ˇ
A pxA , yA q , B pxB , yB q , C pxC , yC q sunt coliniare ðñ ˇˇ xB yB 1 ˇˇ “ 0
ˇ xC yC 1 ˇ

8. Distanţa de la un punct la o dreaptă

|ax0 ` by0 ` c|
P px0 , y0 q ; d : ax ` by ` c “ 0 ÝÑ dpP, dq “ ?
a2 ` b2

9. Aria triunghiului folosind coordonatele vârfurilor

ˇ ˇ
ˇ xA y A 1 ˇ
1 ˇ ˇ
AriarABCs “ ¨ |4| unde 4 “ ˇˇ xB yB 1 ˇˇ
2 ˇ xC yC 1 ˇ

Teme de recapitulare pentru BAC M1 ´14´

¸ trigonometrie 10 2.Geometrie analitic˘
Geometrie si a