2.

CLASE DE FUNCŢII

1. Noţiunea de funcţie, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii

Definiţie. Fiind date mulţimile nevide A şi B, spunem că am definit o funcţie f pe mulţimea
A cu valori ı̂n mulţimea B, dacă, printr-un anumit procedeu (formulă, lege, convenţie, etc.), fiecărui
element x din A i-am asociat un unic element din B, notat f pxq.

‚ Pentru o funcţie definită pe A cu valori ı̂n B folosim notaţia f : A Ñ B.

‚ Mulţimea A se numeşte domeniu de definiţie, iar mulţimea B se numeşte codomeniu.
‚ Elementul f pxq din mulţimea B se numeşte imaginea elementului x prin funcţia f.
‚ Imaginile tuturor elementelor din domeniu formează o submulţime a codomeniului numită imaginea
funcţiei f. Aşadar, Im f “ ty P B | există x P A astfel ı̂ncât y “ f pxq u .
‚ Dacă S Ă A, atunci mulţimea f pSq “ ty P B | există x P S astfel ı̂ncât y “ f pxqu se numeşte imag-
inea mulţimii S prin funcţia f.
‚ Funcţiile f : A Ñ B şi g : A1 Ñ B 1 sunt egale dacă A “ A1 , B “ B 1 şi f pxq “ gpxq, @x P A.
‚ Fiind dată funcţia f : A Ñ B, mulţimea Gf “ tpa, bq | a P A şi b “ f paqu se numeşte graficul funcţiei
f. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este o funcţie numerică, iar graficul ei se poate
reprezenta geometric ı̂ntr-un sistem de axe ortogonale.

2. Monotonia funcţiilor numerice

Definiţie. Fie funcţia f : A Ñ B, unde A, B P R, iar A1 este o submulţime a lui A.

Atunci, pe mulţimea A1 , funcţia f este:
‚ crescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ď f px2 q.
‚ strict crescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ă f px2 q.
‚ descrescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ě f px2 q.
‚ strict descrescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ą f px2 q.
‚ monotonă dacă este crescătoare pe A1 sau descrescătoare pe A1 .
‚ strict monotonă dacă este strict crescătoare pe A1 sau strict descrescătoare pe A1 .

3. Funcţii pare, funcţii impare

Definiţie. Fie D Ă R o submulţime simetrică faţă de origine (adică @x P D ñ ´x P D).

Spunem că o funcţie f : D Ñ R este:
‚ funcţie pară dacă f p´xq “ f pxq, @x P D;
‚ funcţie impară dacă f p´xq “ ´f pxq, @x P D.

Graficul unei funcţii pare este simetric faţă de axa Oy, iar graficul unei funcţii impare este simetric
faţă de originea O a sistemului de axe.

4. Funcţii periodice
Recapitulare BAC: clasa a X-a ´4´ Algebrã: Clase de funcţii
 Definiţie. Fie T ‰ 0 fixat şi o mulţime D Ă R cu proprietatea că @x P D ñ x ´ T P D şi
x ` T P D.
O funcţie f : D Ñ R este periodică de perioadă T, dacă f px ` T q “ f pxq, @x P D.

Observaţie. În condiţiile definiţiei de mai sus, orice număr kT (k P Z) este perioadă a funcţiei f.
Definiţie. Dacă există cea mai mică perioadă strict pozitivă, aceasta se numeşte perioadă principală
a funcţiei f.

5. Funcţii mărginite
Definiţie. Fie D Ă R. Spunem că funcţia f : D Ñ R este mărginită dacă imaginea funcţiei este o
mulţime mărginită, adică

există m, M P R astfel ı̂ncât m ď f pxq ď M, @x P D.

Putem spune echivalent că funcţia f : D Ñ R este mărginită dacă

există K ą 0 astfel ı̂ncât |f pxq| ď K, @x P D.

O funcţie este mărginită dacă şi numai dacă graficul ei este situat ı̂ntre două drepte paralele la axa Ox.

6. Funcţii injective, funcţii surjective, funcţii bijective

Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este injectivă dacă

@x1 , x2 P A cu x1 ‰ x2 ñ f px1 q ‰ f px2 q.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este injectivă dacă şi numai dacă

@x1 , x2 P A cu f px1 q “ f px2 q ñ x1 “ x2 .

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este injectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox, prin punctele codomeniului, intersectează graficul funcţiei ı̂n cel mult un
punct. (Interpretarea geometrică a injectivităţii.)
Teoremă. Dacă f : A Ñ B este o funcţie numerică strict monotonă (strict crescătoare pe A sau strict
descrescătoare pe A), atunci f este injectivă.

Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă

@y P B, Dx P A astfel ı̂ncât y “ f pxq.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă şi numai dacă Im f “ B.

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este surjectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului intersectează graficul funcţiei ı̂n cel puţin un
punct. (Interpretarea geometrică a surjectivităţii.)

Recapitulare BAC: clasa a X-a ´5´ Algebrã: Clase de funcţii

 Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă şi numai dacă

@y P B, D!x P A astfel ı̂ncât y “ f pxq.

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este bijectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului intersectează graficul funcţiei ı̂n exact un punct.
(Interpretarea geometrică a bijectivităţii.)

7. Compunerea funcţiilor, funcţii inversabile

Definiţie. Fiind date funcţiile f : A Ñ B şi g : B Ñ C definim funcţia compusă a lui g cu f, ı̂n
această ordine, notată cu g ˝ f, prin

g ˝ f : A Ñ C, pg ˝ f qpxq “ gpf pxqq, oricare ar fi x P A.

Teoremă. Operaţia de compunere a funcţiilor este asociativă, adică

ph ˝ gq ˝ f “ h ˝ pg ˝ f q, oricare ar fi f : A Ñ B, g : B Ñ C, h : C Ñ D.

Definiţie. Fiind dată mulţimea nevidă A, definim funcţia identică a mulţimii A, notată cu 1A ,
prin
1A : A Ñ A, 1A pxq “ x, oricare ar fi x P A.

Teoremă. Fiind dată funcţia f : A Ñ B, avem f ˝ 1A “ 1B ˝ f “ f.

Definiţie. Spunem că o funcţie f : A Ñ B este inversabilă dacă există o funcţie f ´1 : B Ñ A

astfel ı̂ncât
f ´1 ˝ f “ 1A şi f ˝ f ´1 “ 1B .

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este inversabilă dacă şi numai dacă este bijectivă.

Recapitulare BAC: clasa a X-a ´6´ Algebrã: Clase de funcţii