Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof.

Mormocea Dorina

Derivatele funcţiilor simple Reguli generale de derivare

c' = 0
x' = 1 cf '  cf '
x     x
 '  1
, x  0,    .
f  g  f '  g'
'

Cazuri particulare
 
x '
1
2 x
f  g  f '  g'
'

1 1
'
 f  g '  f ' g  fg '
   2
 x x '
f  f ' g  fg '
  
Derivatele funcţiilor exponenţiale şi logaritmice g g2

a   a
x ' x
ln x , a>0, a  1 ; x    f  u  ' f ' (u )  u '
x x
(e )' = e
log a x '  1
x ln a a>0, a  1
,

ln x  '  1 , x>0

x Derivata inversei

Derivatele funcţiilor trigonometrice directe f (y ) 

1 '
0 '
1
f ( x0 )
, y0  f ( x0 ).

(sinx)' = cosx, x  
(cos x)' = − sinx, x  
tgx '  12  1  tg 2 x , x    k , k  Z ;
cos x 2
ctgx '   21  1  tg 2 x , x  k , k  Z ;
sin x

Derivatele funcţiilor trigonometrice inverse

arcsin x '  1
, x  (1,1) ;
1  x2
1
arccos x '  , x  (1,1) ;
1  x2
arctgx '  1 2 , x   ;
1 x
arcctgx '   1 2 , x   .
1 x

8
Recapitulare BAC – Proprietăţile funcţiilor derivabile pe un interval
 Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina

Proprietăţile funcţiilor derivabile pe un interval

Puncte de extrem ale unei funcţii

Fie f : D   şi x0  D
• Spunem că x0 este punct de maxim relativ sau maxim
local pentru funcţia f dacă există o vecinătate V a lui x0
astfel incat f ( x0 )  f ( x) pentru  x  V  D .
• Spunem că x0 este punct de minim relativ sau minim local pentru funcţia f dacă există o
vecinătate V a lui x0 astfel incat f ( x0 )  f ( x) pentru  x  V  D .
• Spunem că x0 este punct de extrem relativ sau extrem local dacă este punct de maxim sau minim
relativ.
Teorema( lui Fermat)
Fie f: I  R( I  R, interval deschis), funcţie derivabilă
pe I şi x0  I, punct de extrem . Atunci f’(x0) = 0.
Interpretarea geometrică, a teoremei lui Fermat.
În condiţiile teoremei lui Fermat, tangenta la grafic, într-un punct x0 de extrem, este paralelă cu
axa Ox..
Teorema lui Rolle
Fie f : [ a, b ]  R, cu proprietăţile :
1. f este continuă, pe [ a, b ];
2. f este derivabilă, pe ( a, b);
  c  (a, b) a.i. f ' (c)  0.
3. f(a) = f(b) ;
Interpretarea geometrică, a teoremei lui Rolle.
Fie A( a, f(a)), B(b, f(b)) şi AB // Ox. Atunci există
c  (a, b), astfel încât tangenta la graficul lui f, în x = c,
este // Ox .
Comentarii :
Teorema lui Rolle, este o teoremă de existenţă. Toate
condiţiile din teoremă sunt necesare.

Separarea rădăcinilor reale ale unei ecuaţii. Şirul lui Rolle

Consecinţă a teoremei lui Rolle : Fie f: I  R, derivabilă pe I. Între două zerouri consecutive ale
derivatei, există cel mult un zerou al funcţiei.

Comentarii : Cu ajutorul şirului lui Rolle, determinăm numărul rădăcinilor reale ale ale ecuaţiei f(x)
= 0, indicând şi intervalele în care se află aceste rădăcini.
Pentru aceasta, se stabileşte un interval, pe care f este derivabilă.

9
Recapitulare BAC – Proprietăţile funcţiilor derivabile pe un interval
 Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina

Etapele formării şirului lui Rolle

 Se stabileşte intervalul I=(a,b) de studiu, al ecuaţiei f(x) = 0, funcţia f:I  R, fiind presupusă
derivabilă pe I.
 Se rezolvă ecuaţia: f ' ( x)  0 şi se ordonează(crescător), punctele critice, din I: a<…< x1'
< x 2' <…b .
 Se calculează, valorile funcţiei în aceste puncte, la care se adaugă limitele funcţiei, notate l1 , l2 la
capetele intrvalului I; obţinem şirul de valori : l1,…, f ( x1' ) , f ( x 2' ) ,…, f ( x n' ) , l2 .
 Datele obţinute se trec într-un tabel, pentru x, f(x); şirul lui Rolle este şirul semnelor acestor
valori( poate apărea şi zero) :

Comentarii:
- Dacă f(x1)f(x2) < 0  ecuaţia : f(x) = 0, are în intervalul (x1,x2), o singură rădăcină reală.
- Dacă f(x1)f(x2) > 0  ecuaţia : f(x) = 0, nu are în intervalul (x1,x2), nici o soluţie reală.
- Dacă f(xi) = 0, atunci xi este rădăcină multiplă, a ecuaţiei f(x) = 0, şi în intervalul (x i-1,xi), (xi, xi+1),
ecuaţia f(x) = 0, nu mai are soluţii reale.

x a x1' x 2'  x n' b

f (x) sign( l a ) sign( f ( x1' )) sign( f ( x 2' ))  sign( f ( x n' )) sign( lb )
+ - - + +

răd. ec. x0  (a, x1' ) ec. nu are răd. ec. nu are răd.

Teorema lui Lagrange

Fie f : [ a, b ]  R, cu proprietăţile :
f (b)  f (a )
1. f este continuă, pe [ a, b ];   c  (a, b) a.i. f ' (c)  .
ba
2. f este derivabilă, pe ( a, b);

Interpretarea geometrică, a teoremei lui Lagrange.

f (b)  f (a )
Fie A( a, f(a)), B(b, f(b)), atunci reprezintă
ba
panta dreptei AB iar f ' (c) reprezintă panta tangentei la
graficul lui f, înC(c,f(c)). Astfel, concluzia teoremei lui
Lagrange se exprimă geometric prin existenţa a cel puţin un
punct în care tangenta la grafic este paralelă cu coarda care
uneşte capetele graficului.

Consecinţe ale teoremei lui Lagrange

1. Dacă derivata unei funcţii este nulă pe un interval atunci funcţia este constantă pe acel interval.
2. Dacă două funcţii au derivatele egale pe un interval atunci ele diferă printr-o constantă.

10
Recapitulare BAC – Proprietăţile funcţiilor derivabile pe un interval
 Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina

3. Corolarul teoremei lui Lagrange-Calculul derivatei unei funcţii într-un punct.

Fie f : (a, b)   , cu proprietăţile:
a) f continue pe (a,b)
b) f derivabilă pe (a,b)\{x0}  f ' ( x 0 )  l.
c) lim f ' ( x)  l , l   .
x  x0

Teorema lui Cauchy

Fie f , g : [a, b]   ,cu proprietăţile:

f (b)  f (a ) f ' (c)
a) f si g continue pe [a,b]  g (a)  g (b) şi  c  (a, b) a.î.  .
b) f si g derivabile pe (a,b) g (b)  g (a ) g ' (c)
c) g ' ( x)  0, x  a, b 

Regulile lui l’ Hospital

Fie I   şi x 0  I ' (punct de acumulare a lui I) şi f , g : I   , dacă f şi g derivabile pe I \ {x0 } şi

g ' ( x)  0,  x  I .
0 f ( x) f ' ( x)
I Caz lim  lim ' (R. l’H );
0 x  x0 g ( x ) x  x0 g ( x )
 f ( x) f ' ( x)
II Caz lim  lim ' (R. l’H ).
 x  x0 g ( x ) x  x0 g ( x )

Asimptote

Asimptote verticale

Fie f : D   , x0  D ' , x0   .

Dacă lim f ( x)   atunci dreapta x  x0 este asimptotă verticală a funcţii f în x0 .

x  x0

  
Exemplu lim tgx   , x   x  este asimptotă verticală a funcţiei tg în x  .
 2 2 2
x
2

Asimptote orizontale

Fie f : D   ,    D ' . Dacă lim f ( x)  a , a   atunci dreapta y=a este asimptotă

x  
orizontală a funcţiei f la   .

11
Recapitulare BAC – Proprietăţile funcţiilor derivabile pe un interval
 Colegiul Naţional de Informatică, Piatra Neamţ prof. Mormocea Dorina


Exemplu f ( x)  arctgx are asimptotă orizontală în x   la
2

  , după cum rezultă din limita lim arctgx   .
x   2

Observaţie O funcţie care admite asimptotă orizontală la   atuci

funcţia nu admite asimptotă oblică la   .

Asimptote oblice

 y=f(x)

Când o asimptotă nu este paralelă cu axele ox sau oy, ea se

numeşte asimptotă oblică. y=mx+n

Plecăm de la lim f ( x)  lim mx  n 

x   x  

Dreapta y=mx+n este asimptotă oblică la ramura spre
  a lui f dacă şi numai dacă m, n   unde:
f ( x)
m  lim , n  lim [ f ( x)  mx], m  0 .
x   x x  

Prima derivată ne permite: A doua derivată ne permite:

- studiul intervalelor de monotonie - studiul intervalelor de convexitate/concavitate
f ' ( x)  0, x  I  f s. pe I; f " ( x)  0, x  I  Gf convex pe I
f ' ( x)  0, x  I  f s. pe I; f " ( x)  0, x  I  Gf concav pe I
- găsirea punctelor de extrem. - găsirea punctelor de inflexiune.

Tabelul de variaţie al funcţiei

x a x1 x2 x3 b
'
f ( x) + + + + + + + + 0- - - - - - - - - - - - - 0+ + + + + + + + + + + +
la f ( x1 ) f ( x2 ) f ( x3 ) lb

f (x) max i min

"
f ( x) - - - - - - - - - - - - - - - - 0+ + + + + + + + + + + + + + ++ + +
concavă convex

1) x  x1 punct de maxim, val. maximă f ( x1 ) ; x  x3 punct de minim, val. maximă f ( x3 ) ;

2) f strict crescătoare pe (a, x1 ); f strict descrescătoare pe ( x1 , x3 ); f strict crescătoare pe ( x3 ,b).

3) f concavă pe (a, x 2 ); f convexă pe ( x 2 ,b); x 2 punct de inflexiune.

12
Recapitulare BAC – Proprietăţile funcţiilor derivabile pe un interval