RECAPITULARE BAC CLASA a 9-a

OPIS

ALGEBRǍ
1 Numere reale……………………………. pag.1-2
2. Clase de funcţii………………………… pag.3-5
3 Progresii………………………………….. pag.6-7
4 Funcţia de gradul I………………………pag.8
5 Funcţia de gradul II…………………….pag.9-11

GEOMETRIE
1 Calcul vectorial………………………..pag.12-13
2 Trigonometrie ………………………….pag.14-16
3 Aplicatii ale trigonometrie……………. pag.17
4 Arii……………………………………….pag.18-19
 1. NUMERE REALE

1. Formule de calcul prescurtat

pa ` bq2 “ a2 ` 2ab ` b2 pa ´ bq2 “ a2 ´ 2ab ` b2 a2 ´ b2 “ pa ´ bqpa ` bq

pa ` b ` cq2 “ a2 ` b2 ` c2 ` 2ab ` 2bc ` 2ca

pa ` bq3 “ a3 ` 3a2 b ` 3ab2 ` b3 pa ´ bq3 “ a3 ´ 3a2 b ` 3ab2 ´ b3

a3 ` b3 “ pa ` bqpa2 ´ ab ` b2 q a3 ´ b3 “ pa ´ bqpa2 ` ab ` b2 q

2. Modulul unui număr real

Definiţie. Pentru orice număr real x, modulul lui x este numărul real notat cu |x| şi dat prin:

|x| “ x, dacă x ě 0 şi |x| “ ´x, dacă x ă 0.

Numărul |x| se mai numeşte valoarea absolută a lui a.

Proprietăţi ale modulului:

|x| ě 0, @x P R |x| “ 0 ðñ x “ 0 |x| “ | ´ x|, @x P R |a ´ b| “ |b ´ a|, @a, b P R

ˇ ˇ
ˇ x ˇ |x|
|x ¨ y| “ |x| ¨ |y|, @x, y P R ˇ y ˇ |y| , @x, y P R, y ‰ 0
ˇ ˇ“ |x ` y| ď |x| ` |y|, @x, y P R

3. Partea ı̂ntreagă. Partea fracţionară

Definiţie. Pentru orice număr real x, există şi este unic un număr ı̂ntreg k astfel ı̂ncât k ď x ă k`1.
Numărul k P Z de mai sus se numeşte partea ı̂ntreagă a numărului real x şi se notează cu rxs.
Mai putem spune că partea ı̂ntreagă a numărului real x este cel mai mare număr ı̂ntreg mai mic sau
egal decât x.

Proprietăţi ale părţii ı̂ntregi:

rxs P Z, @x P R rxs ď x ă rxs ` 1, @x P R rx ` ks “ rxs ` k, @x P R, @k P Z.

Definiţie. Pentru orice număr real x, se defineşte partea fracţionară a lui x, notătă cu txu, ca fiind
diferenţa dintre x şi partea ı̂ntreagă a lui x, adică txu “ x ´ rxs.

Proprietăţi ale părţii fracţionare:

txu P r0; 1q, @x P R txu “ 0 ðñ x P Z tx ` ku “ txu, @x P R, @k P Z.

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´1´ Algebrã: Numere reale

 4. Puterea cu exponent ı̂ntreg a unui număr real
Definiţie. Fie x P R şi n P N˚ . Definim puterea lui x de exponent natural n, notată cu xn , prin
1
xn “ looooomooooon
x ¨ x ¨ . . . ¨ x . Dacă x ‰ 0, prin definiţie, x0 “ 1. Fie x P R˚ şi n P N˚ . Definim x´n “ n .
x
de n ori x

5. Rădăcina pătrată a unui număr real nenegativ

?
Definiţie. Fie a P R, a ě 0. Definim rădăcina pătrată a lui a, numărul real notat cu a şi având
? ? 2
proprietăţile: a ě 0 şi p aq “ a.

Proprietăţi ale rădăcinii pătrate:

? c ?
? ? ? x x
x2 “ |x|, @x P R x ¨ y “ x ¨ y, @x, y ě 0 “ ? , @x ě 0, @y ą 0
y y

Formulele radicalilor dubli:

b c c b c c
? a`c a´c ? a`c a´c
a` b“ ` a´ b“ ´ c2 “ a2 ´ b, c ě 0
2 2 2 2

6. Rădăcina cubică a unui număr real

? ? 3
Definiţie. Rădăcina cubică a numărului a P R este numărul notat cu 3
a astfel ı̂ncât p 3 aq “ a.

Proprietăţi ale rădăcinii cubice:

? c ?
3 ? ? ? x 3
x
x3 “ x, @x P R 3
x ¨ y “ 3 x ¨ 3 y, @x, y P R 3
“ ? , @x P R, @y P R˚
y 3 y

7. Radicalul de ordin n
Definiţie.
‚ Fie a P R, a ě 0 şi n P N, n ě 2, n par. Definim radicalul de ordin par n al lui a, numărul real
? ? ? n
notat cu n a şi având proprietăţile: a ě 0 şi p n aq “ a.
‚ Fie a P R şi n P N, n ą 2, n impar. Definim radicalul de ordin impar n al lui a, numărul real
? ? n
notat cu n a şi având proprietatea p n aq “ a.

8. Puterea cu exponent raţional a unui număr real pozitiv

m
Definiţie. Fie a P R, a ą 0 şi r “ , m, n P Z, n ě 2. Definim puterea cu exponent raţional r a
m ? n
lui a prin ar “ a n “ n am .

Proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional:

ˆ ˙s
xr x xs
xr ¨ xs “ xr`s s
“ xr´s pxr qs “ xr¨s s
px ¨ yq “ x ¨ y s s
“ s
x y y
px, y P R˚ ; r, s P Qq

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´2´ Algebrã: Numere reale

 2. CLASE DE FUNCŢII

1. Noţiunea de funcţie, imaginea unei funcţii, graficul unei funcţii

Definiţie. Fiind date mulţimile nevide A şi B, spunem că am definit o funcţie f pe mulţimea
A cu valori ı̂n mulţimea B, dacă, printr-un anumit procedeu (formulă, lege, convenţie, etc.), fiecărui
element x din A i-am asociat un unic element din B, notat f pxq.

‚ Pentru o funcţie definită pe A cu valori ı̂n B folosim notaţia f : A Ñ B.

‚ Mulţimea A se numeşte domeniu de definiţie, iar mulţimea B se numeşte codomeniu.
‚ Elementul f pxq din mulţimea B se numeşte imaginea elementului x prin funcţia f.
‚ Imaginile tuturor elementelor din domeniu formează o submulţime a codomeniului numită imaginea
funcţiei f. Aşadar, Im f “ ty P B | există x P A astfel ı̂ncât y “ f pxq u .
‚ Dacă S Ă A, atunci mulţimea f pSq “ ty P B | există x P S astfel ı̂ncât y “ f pxqu se numeşte imag-
inea mulţimii S prin funcţia f.
‚ Funcţiile f : A Ñ B şi g : A1 Ñ B 1 sunt egale dacă A “ A1 , B “ B 1 şi f pxq “ gpxq, @x P A.
‚ Fiind dată funcţia f : A Ñ B, mulţimea Gf “ tpa, bq | a P A şi b “ f paqu se numeşte graficul funcţiei
f. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este o funcţie numerică, iar graficul ei se poate
reprezenta geometric ı̂ntr-un sistem de axe ortogonale.

2. Monotonia funcţiilor numerice

Definiţie. Fie funcţia f : A Ñ B, unde A, B P R, iar A1 este o submulţime a lui A.

Atunci, pe mulţimea A1 , funcţia f este:
‚ crescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ď f px2 q.
‚ strict crescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ă f px2 q.
‚ descrescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ě f px2 q.
‚ strict descrescătoare dacă @x1 , x2 P A1 , x1 ă x2 ñ f px1 q ą f px2 q.
‚ monotonă dacă este crescătoare pe A1 sau descrescătoare pe A1 .
‚ strict monotonă dacă este strict crescătoare pe A1 sau strict descrescătoare pe A1 .

3. Funcţii pare, funcţii impare

Definiţie. Fie D Ă R o submulţime simetrică faţă de origine (adică @x P D ñ ´x P D).

Spunem că o funcţie f : D Ñ R este:
‚ funcţie pară dacă f p´xq “ f pxq, @x P D;
‚ funcţie impară dacă f p´xq “ ´f pxq, @x P D.

Graficul unei funcţii pare este simetric faţă de axa Oy, iar graficul unei funcţii impare este simetric
faţă de originea O a sistemului de axe.

4. Funcţii periodice
Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´3´ Algebrã: Clase de funcţii
 Definiţie. Fie T ‰ 0 fixat şi o mulţime D Ă R cu proprietatea că @x P D ñ x ´ T P D şi
x ` T P D.
O funcţie f : D Ñ R este periodică de perioadă T, dacă f px ` T q “ f pxq, @x P D.

Observaţie. În condiţiile definiţiei de mai sus, orice număr kT (k P Z) este perioadă a funcţiei f.
Definiţie. Dacă există cea mai mică perioadă strict pozitivă, aceasta se numeşte perioadă principală
a funcţiei f.

5. Funcţii mărginite
Definiţie. Fie D Ă R. Spunem că funcţia f : D Ñ R este mărginită dacă imaginea funcţiei este o
mulţime mărginită, adică

există m, M P R astfel ı̂ncât m ď f pxq ď M, @x P D.

Putem spune echivalent că funcţia f : D Ñ R este mărginită dacă

există K ą 0 astfel ı̂ncât |f pxq| ď K, @x P D.

O funcţie este mărginită dacă şi numai dacă graficul ei este situat ı̂ntre două drepte paralele la axa Ox.

6. Funcţii injective, funcţii surjective, funcţii bijective

Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este injectivă dacă

@x1 , x2 P A cu x1 ‰ x2 ñ f px1 q ‰ f px2 q.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este injectivă dacă şi numai dacă

@x1 , x2 P A cu f px1 q “ f px2 q ñ x1 “ x2 .

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este injectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox, prin punctele codomeniului, intersectează graficul funcţiei ı̂n cel mult un
punct. (Interpretarea geometrică a injectivităţii.)
Teoremă. Dacă f : A Ñ B este o funcţie numerică strict monotonă (strict crescătoare pe A sau strict
descrescătoare pe A), atunci f este injectivă.

Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă

@y P B, Dx P A astfel ı̂ncât y “ f pxq.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă şi numai dacă Im f “ B.

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este surjectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului intersectează graficul funcţiei ı̂n cel puţin un
punct. (Interpretarea geometrică a surjectivităţii.)

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´4´ Algebrã: Clase de funcţii

 Definiţie. O funcţie f : A Ñ B este bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este surjectivă dacă şi numai dacă

@y P B, D!x P A astfel ı̂ncât y “ f pxq.

Observaţie. Dacă A şi B sunt mulţimi de numere reale, atunci f este bijectivă dacă şi numai dacă
orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului intersectează graficul funcţiei ı̂n exact un punct.
(Interpretarea geometrică a bijectivităţii.)

7. Compunerea funcţiilor, funcţii inversabile

Definiţie. Fiind date funcţiile f : A Ñ B şi g : B Ñ C definim funcţia compusă a lui g cu f, ı̂n
această ordine, notată cu g ˝ f, prin

g ˝ f : A Ñ C, pg ˝ f qpxq “ gpf pxqq, oricare ar fi x P A.

Teoremă. Operaţia de compunere a funcţiilor este asociativă, adică

ph ˝ gq ˝ f “ h ˝ pg ˝ f q, oricare ar fi f : A Ñ B, g : B Ñ C, h : C Ñ D.

Definiţie. Fiind dată mulţimea nevidă A, definim funcţia identică a mulţimii A, notată cu 1A ,
prin
1A : A Ñ A, 1A pxq “ x, oricare ar fi x P A.

Teoremă. Fiind dată funcţia f : A Ñ B, avem f ˝ 1A “ 1B ˝ f “ f.

Definiţie. Spunem că o funcţie f : A Ñ B este inversabilă dacă există o funcţie f ´1 : B Ñ A

astfel ı̂ncât
f ´1 ˝ f “ 1A şi f ˝ f ´1 “ 1B .

Teoremă. O funcţie f : A Ñ B este inversabilă dacă şi numai dacă este bijectivă.

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´5´ Algebrã: Clase de funcţii

Colegiul NaŃional de Informatică, Piatra NeamŃ prof. Mormocea Dorina

Progresii aritmetice Progresii geometrice

Ce înŃelegem printr-o progresie?(formula de recurenŃă a unei progresii)

Şirul (an ) n≥1 se numeste progresie aritmetică dacă există un Şirul (bn ) n≥1 se numeste progresie geometrică dacă există un
număr real constant numit raŃie cu proprietatea număr real constant nenul q numit raŃie cu proprietatea
an+1 = an + r , ∀n ≥ 1 . NotaŃie oo (an ) n≥1 . bn+1 = bn ⋅ q, ∀n ≥ 1 . NotaŃie oo
oo
(bn ) n≥1 .
Cum arătăm că un şir formează o progresie?
bn+1
1) Dacă ∀n : a n +1 − a n = const. (diferenŃa a doi termeni 1) Dacă ∀n : = const. ( câtul a doi termeni consecutivi
bn
consecutivi este constantă) ⇔ oo (an ) n≥1 este constant) ⇔ oo
(bn ) n≥1
oo
a n −1 + a n +1
2) Dacă a n = , ∀n ≥ 2 ( a n este media aritmetică a 2) Dacă bn = bn −1bn +1 , ∀n ≥ 2 ( bn media geometrică a
2

2
termenilor vecini) ⇔ oo
(bn ) n≥1
termenilor vecini) ⇔ oo (an ) n≥1 oo

Formula termenului general

a n = a1 + (n − 1)r , ∀n ≥ 1 sau a n = a k + (n − k )r , ∀n ≥ k . bn = b1q n−1 , ∀n ≥ 1 ; sau bn = bk q n − k , ∀n ≥ k .

Suma primilor n termeni ai unei progresii

S n = a1 + a 2 + ... + a n ;
(a1 + a n )n S n = b1 + b2 + ... + bn ;
Sn = ;
2  b1 (1 − q n )
 , daca q ≠ 1;
[2a1 + (n − 1)r ]n Sn =  1 − q
Sn = .  nb1 , daca q = 1.
2

6
Recapitulare BAC – Progresii
Colegiul NaŃional de Informatică, Piatra NeamŃ prof. Mormocea Dorina

n(n + 1)
S1 = 1 + 2 + 3 + .... + n = Suma primilor n termeni naturali
2
n( n + 1)( 2n + 1)
S 2 = 12 + 2 2 + 3 2 + .... + n 2 = Suma pătratelor primilor n termeni naturali
6
 n( n + 1) 
2

S 3 = 1 + 2 + 3 + .... + n = 
3 3 3 3

 2 
Suma cuburilor primilor n termeni naturali

a 2 − b 2 = (a − b)(a + b) ;

a 3 − b 3 = (a − b)(a 2 + ab + b 2 ) ;

a 3 + b 3 = (a + b)(a 2 − ab + b 2 ) ;

(a ± b )3 = a 3 ± 3a 2 b + 3ab 2 ± b 3 ;

a n − b n = (a − b)(a n−1 + a n −2 b + ... + b n −1 ), ∀n ∈ ℵ , n ≥ 3 ;

a n + b n = (a + b)(a n −1 − a n −2 b + ... − b n−1 ), ∀n impar. n ≥ 3.

Binomul lui Newton

Formula Binomului lui Newton este:

(a + b )n = C n0 a n + C n1 a n−1b + C n1 a n− 2 b 2 + ... + C n1 a n−k b k + ... + C nn b n .
Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton:
Tk +1 = C n1 a n− k b k .

7
Recapitulare BAC – Progresii
 4. FUNCŢ IA DE GRADUL I

1. Definiţia funcţiei de gradul I

Definiţie. Fie a, b P R, a ‰ 0. Funcţia f : R Ñ R, f pxq “ ax ` b se numeşte funcţie de gradul I.

2. Graficul funcţiei de gradul I

‚ Dacă a ą 0, atunci graficul funcţiei de gradul I este o dreaptă care ”urcă”.

‚ Dacă a ă 0, atunci graficul funcţiei de gradul I este o dreaptă care ”coboară”.

ˆ ˙
b
‚ Dreapta corespunzătoare graficului intersectează axa Ox ı̂n A ´ , 0 şi axa Oy ı̂n Bp0; bq.
a

3. Monotonia funcţiei de gradul I

‚ Dacă a ą 0, atunci funcţia de gradul I este strict crescătoare.

‚ Dacă a ă 0, atunci funcţia de gradul I este strict descrescătoare.

x ´8 `8 x ´8 `8
aą0 `8 aă0 `8
f pxq
´8 Õ f pxq Œ ´8

4. Semnul funcţiei de gradul I

x ´8 ´ ab `8 x ´8 ´ ab `8
aą0 aă0
f pxq ´ ´ ´ 0 ` ` ` f pxq ` ` ` 0 ´ ´ ´

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´8´ Algebrã: Funcţia de gradul 1

 5. FUNCŢIA DE GRADUL 2

1. Ecuaţia de gradul 2

‚ ax2 ` bx ` c “ 0, a, b, c P R, a ‰ 0 se numeşte ecuaţie de gradul 2.

‚ ∆ “ b2 ´ 4ac se numeşte discriminantul ecuaţiei.
‚ Numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei de gradul 2 este dat de următoarea clasificare:
?
´b ˘ ∆
∆ ą 0 ðñ ecuaţia are două rădăcini reale şi distincte: x1{2 “ ;
2a
´b
∆ “ 0 ðñ ecuaţia are două rădăcini reale şi egale: x1 “ x2 “ ;
2a
∆ ă 0 ðñ ecuaţia nu are rădăcini reale.

‚ Rădăcinile x1 şi x2 ale ecuaţiei de gradul 2 verifică relaţiile lui Viéte:

b
S “ x1 ` x2 “ ´
a
c
P “ x1 ¨ x2 “
a

‚ Formule utile:
x21 ` x22 “ px1 ` x2 q2 ´ 2x1 x2 “ S 2 ´ 2P

x31 ` x32 “ px1 ` x2 q3 ´ 3x1 x2 px1 ` x2 q “ S 3 ´ 3SP

‚ Dacă rădăcinile ecuaţiei ax2 ` bx ` c “ 0, a ‰ 0 sunt x1 şi x2 , atunci

aX 2 ` bX ` c “ a pX ´ x1 q pX ´ x2 q

‚ Ecuaţia de gradul 2 ale cărei rădăcini sunt numerele x1 şi x2 este

x2 ´ Sx ` P “ 0, unde S “ x1 ` x2 şi P “ x1 ¨ x2 .

2. Definiţia şi forma canonică a funcţiei de gradul 2

‚ f : R Ñ R, f pxq “ ax2 ` bx ` c, a, b, c P R, a ‰ 0 se numeşte funcţie de gradul 2.

ˆ ˙2
b ´∆
‚ Forma canonică a funcţiei de gradul 2 este f pxq “ a x ` ` .
2a 4a

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´9´ Algebra 5: Functia de gradul 2

 3. Graficul funcţiei de gradul 2

‚ Dacă a ą 0, atunci graficul funcţiei de gradul 2 este o parabolă cu vârful ı̂n jos.

‚ Dacă a ă 0, atunci graficul funcţiei de gradul 2 este o parabolă cu vârful ı̂n sus.

Observaţii

‚ Numărul punctelor de intersecţie cu axa Ox:

‚ parabola intersectează axa Ox ı̂n două puncte distincte ðñ ∆ ą 0;

‚ parabola este tangentă axei Ox ðñ ∆ “ 0;
‚ parabola nu intersectează axa Ox ðñ ∆ ă 0.

b ∆
‚ Vârful V al parabolei are coordonatele xV “ ´ , yV “ ´ .
2a 4a
‚ Parabola are axă de simetrie, dreapta verticală de ecuaţie x “ xV .

4. Intervale de monotonie şi puncte de extrem

ˆ 
Cazul a ą 0. b
‚ f este strict descrescătoare pe ´8, ´ şi
„ ˙ 2a
b b
x ´8 ´ `8 strict crescătoare pe ´ , `8 .
2a 2a
∆
`8 `8 ‚ f admite valoarea minimă yV “ ´ .
f pxq Œ Õ „ 4a
∆
˙
´ ∆
4a ‚ Imaginea funcţiei f este Im f “ ´ , `8 .
4a

Recapitulare BAC: clasa a –IX a ´10´ Algebrã: funcţia de gradul 2

 ˆ 
Cazul a ă 0. b
‚ f este strict crescătoare pe ´8, ´ şi
„ ˙ 2a
b b
x ´8 ´ `8 strict descrescătoare pe ´ , `8 .
2a 2a
∆ ∆
´ ‚ f admite valoarea maximă yV “ ´ .
4a
f pxq Õ Œ ˆ 4a 
´8 ´8 ∆
‚ Imaginea funcţiei f este Im f “ ´8, ´ .
4a

5. Semnul funcţiei de gradul 2

Cazul ∆ ą 0.

x ´8 x1 x2 `8
f pxq acelaşi semn cu a 0 semn contrar lui a 0 acelaşi semn cu a

Cazul ∆ “ 0.

x ´8 x1 “ x2 `8
f pxq acelaşi semn cu a 0 acelaşi semn cu a

Cazul ∆ ă 0.

x ´8 `8
f pxq acelaşi semn cu a

Observaţie:

" "
2 aą0 2 aą0
ax ` bx ` c ě 0, @x P R ðñ ax ` bx ` c ą 0, @x P R ðñ
∆ď0 ∆ă0
" "
2 aă0 2 aă0
ax ` bx ` c ď 0, @x P R ðñ ax ` bx ` c ă 0, @x P R ðñ
∆ď0 ∆ă0

Recapitulare BAC: clasa a –IX a ´11´ Algebrã: funcţia de gradul 2

 1. CALCUL VECTORIAL

1. Regula triunghiului 2. Regula paralelogramului

ÝÝÑ ÝÝÑ ÝÝÑ ÝÝÑ ÝÝÑ ÝÝÑ

AB ` BC “ AC AB ` AD “ AC

3. Punctul care ı̂mparte un segment ı̂ntr-un raport dat

AP ÝÝÑ 1 ´ÝÝÑ ÝÝÑ

¯
P P pABq, “ k ą 0 ùñ OP “ OA ` k OB
PB 1`k

4. Mijlocul unui segment

AM ÝÝÑ 1 ÝÝÑ ÝÝÑ

´ ¯
M P pABq, “ 1 ùñ OM “ OA ` OB
MB 2

5. Centrul de greutate al unui triunghi

G este centrul de ÝÝÑ 1 ÝÝÑ ÝÝÑ ÝÝÑ

´ ¯
ùñ OG “ OA ` OB ` OC
greutate al 4ABC 3

6. Condiţia de coliniaritate a trei puncte

ÝÝÑ ÝÝÑ
A, B, C sunt coliniare ðñ Dk P R astfel ı̂ncât AB “ k BC

7. Condiţia de paralelism a două drepte

ÝÝÑ ÝÝÑ
AB k CD ðñ Dk P R astfel ı̂ncât AB “ k CD

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´12´ Geometrie: 1. Calcul vectorial

 8. Coordonatele unui vector
ÝÝÑ Ñ
Ý Ñ
Ý
ApxA , yA q, BpxB , yB q ùñ AB “ pxB ´ xA q i ` pyB ´ yA q j

9. Modulul unui vector

ˇ ˇ b
ˇÝÝÑˇ 2 2
ˇAB ˇ “ pxB ´ xA q ` pyB ´ yA q

10. Produsul scalar al vectorilor

Ñ
Ý
u ¨Ñ
Ý
v “ |Ñ
Ý
u | ¨ |Ñ
Ý
v | ¨ cos p? pÑ
Ý
u ,Ñ
Ý
v qq

sau

Ñ
Ý Ñ
Ý Ñ
Ý *
u “a i `bj
Ñ
Ý Ñ
Ý Ñ
Ý ùñ Ñ
Ý
u ¨Ñ
Ý
v “ am ` bn
v “m i `nj
11. Condiţia de coliniaritate a vectorilor
Ñ
Ý Ñ
Ý Ñ
Ý *
u “a i `bj a b
Ñ
Ý Ñ
Ý Ñ
Ý ùñ Ñ
Ý
u ,Ñ
Ý
v sunt coliniari ðñ “
v “m i `nj m n

12. Condiţia de perpendicularitate a vectorilor

Ñ
Ý Ñ
Ý Ñ
Ý *
u “a i `bj
Ñ
Ý Ñ
Ý Ñ
Ý ùñ Ñ
Ý
u KÑ
Ý
v ðñ Ñ
Ý
u ¨Ñ
Ý
v “ 0 ðñ am ` bn “ 0
v “m i `nj

13. Teorema lui Thales 14. Teorema bisectoarei

AD AE BD AB
DE k BC ðñ “ rAD bis. ?BAC ðñ “
DB EC DC AC

15. Teorema lui Menelaus 16. Teorema lui Ceva

M, N, P coliniare AM, BN, CP concurente

õ õ
MA P B NC AP BM CN
¨ ¨ “1 ¨ ¨ “1
MB P C NA P B MC NA

Recapitulare BAC: clasa a IX-a ´13´ Geometrie: Calcul vectorial

 2. TRIGONOMETRIE

1. Funcţiile trigonometrice sinus şi cosinus

‚ Formula fundamentală a trigonometriei: sin2 x ` cos2 x “ 1 @x P R

‚ Funcţiile sin şi cos sunt mărginite: ´1 ď sin x ď 1 şi ´1 ď cos x ď 1 @x P R
‚ Funcţia sin este impară, iar funcţia cos este pară:

sin p´xq “ ´ sin x şi cos p´xq “ cos x @x P R

‚ Funcţiile sin şi cos sunt periodice, având perioada principală 2π:

sin px ` 2kπq “ sin x şi cos px ` 2kπq “ cos x @x P R, @k P Z

‚ Semnul funcţiilor sin şi cos :

sin x ą 0 ðñ x P CI Y CII şi sin x ă 0 ðñ x P CIII Y CIV

cos x ą 0 ðñ x P CI Y CIV şi cos x ă 0 ðñ x P CII Y CIII

‚ Trecerea de la sin la cos şi invers:

´π ¯ ´π ¯
sin ´ x “ cos x şi cos ´ x “ sin x @x P R
2 2

Teorie pentru clasa a IX-a ´14´

Geometrie ¸si trigonometrie: 2. Trigonometrie
 2. Funcţiile trigonometrice tangentă şi cotangentă

‚ Definiţii: " ˇ *
p2k ` 1qπ ˇˇ sin x
tg : Rz ˇ k P Z Ñ R, tg x “
2 cos x
cos x
ctg : Rz tkπ| k P Zu Ñ R, ctg x “
sin x
‚ Funcţiile tg şi ctg sunt impare: tg p´xq “ ´ tg x şi ctg p´xq “ ´ ctg x
‚ Funcţiile tg şi ctg sunt periodice având perioada principală π:

tg px ` kπq “ tg x şi ctg px ` kπq “ ctg x kPZ

´π ¯ ´π ¯
‚ Trecerea de la tg la ctg şi invers: tg ´ x “ ctg x şi ctg ´ x “ tg x
2 2

3. Valori remarcabile ale funcţiilor trigonometrice

π π π π 3π
t 0 π
6 ?4 ?3 2 2
1 2 3
sin t 0 1 0 ´1
?2 ?2 2
3 2 1
cos t 1 0 ´1 0
2 2 2
1 ?
tg t 0 ? 1 3 E 0 E
3
? 1
ctg t E 3 1 ? 0 E 0
3

Teorie pentru clasa a IX-a

2. Trigonometrie
´15´ ¸
 4. Formule de reducere la primul cadran

sin pπ ´ xq “ sin x sin pπ ` xq “ ´ sin x sin p2π ´ xq “ ´ sin x

cos pπ ´ xq “ ´ cos x cos pπ ` xq “ ´ cos x cos p2π ´ xq “ cos x

5. Funcţii trigonometrice pentru sume/diferenţe de unghiuri

sin pa ` bq “ sin a cos b ` sin b cos a

tg a ` tg b
tg pa ` bq “
sin pa ´ bq “ sin a cos b ´ sin b cos a 1 ´ tg atg b
cos pa ` bq “ cos a cos b ´ sin a sin b tg a ´ tg b
tg pa ´ bq “
1 ` tg atg b
cos pa ´ bq “ cos a cos b ` sin a sin b

6. Formule pentru jumătatea, dublul şi triplul unui unghi

sin 2x “ 2 sin x cos x $ 1 ´ cos 2x

& sin2 x “
# 2
cos 2x “ 1 ´ 2 sin x
’
2
cos 2x “ cos2 x ´ sin2 x ùñ ùñ
cos 2x “ 2 cos2 x ´ 1 % cos2 x “ 1 ` cos 2x
’
2
2tg x x sin x
tg 2x “ tg “
1 ´ tg2 x 2 1 ` cos x
x x x
2tg 1 ´ tg2 2tg
sin x “ 2 cos x “ 2 tg x “ 2
x 2 x x
1 ` tg2 1 ` tg 1 ´ tg2
2 2 2
sin 3x “ 3 sin x ´ 4 sin3 x cos 3x “ 4 cos3 x ´ 3 cos x

7. Transformarea sumei ı̂n produs

x`y x´y x`y x´y

sin x ` sin y “ 2 sin cos cos x ` cos y “ 2 cos cos
2 2 2 2
x´y x`y x`y x´y
sin x ´ sin y “ 2 sin cos cos x ´ cos y “ ´2 sin sin
2 2 2 2

8. Transformarea produsului ı̂n sumă

1
sin x cos y “ rsin px ´ yq ` sin px ` yqs
2
1
sin x sin y “ rcos px ´ yq ´ cos px ` yqs
2
1
cos x cos y “ rcos px ´ yq ` cos px ` yqs
2

Teorie pentru clasa a IX-a ´16´

Geometrie ¸si trigonometrie: 2. Trigonometrie
 3. APLICAT
¸ II ALE TRIGONOMETRIEI

1. Teorema sinusurilor

a b c
“ “ “ 2R pR este raza cercului circumscrisq
sin A sin B sin C

2. Teorema cosinusului

b 2 ` c 2 ´ a2
cos A “
a2 “ b2 ` c2 ´ 2bc cos A 2bc
c ` a2 ´ b 2
2
b2 “ c2 ` a2 ´ 2ca cos B ðñ cos B “
2ca
c2 “ a2 ` b2 ´ 2ab cos C a ` b2 ´ c 2
2
cos C “
2ab

3. Lungimea medianei

2 ¨ pb2 ` c2 q ´ a2
m2a “ pma este mediana corespunzătoare laturii aq
4

Caz particular. Dacă triunghiul este dreptunghic, atunci mediana corespunzătoare ipotenuzei este
egală cu jumătate din ipotenuză şi, reciproc, dacă o mediană a unui triunghi este egală cu jumătate din
latura pe care cade, atunci triunghiul este dreptunghic.

4. Exprimarea unghiurilor triunghiului ı̂n funcţie de laturi

c c d
A pp ´ bqpp ´ cq A ppp ´ aq A pp ´ bqpp ´ cq
sin “ ; cos “ ; tg “
2 bc 2 bc 2 ppp ´ aq

5. Formule pentru aria triunghiului

a ¨ ha b ¨ hb c ¨ hc
S“ “ “
2 2 2
b ¨ c ¨ sin A c ¨ a ¨ sin B a ¨ b ¨ sin C
S“ “ “
2 2 2
a a`b`c
S “ ppp ´ aqpp ´ bqpp ´ cq, unde p “ (Formula lui Heron)
2
S
S “ p ¨ r ùñ r “ pr este raza cercului ı̂nscrisq
p
abc abc
S“ ùñ R “ pR este raza cercului circumscrisq
4R 4S

Teme de recapitulare pentru BAC M1 ´17´

Geometrie ¸si trigonometrie: 3. Aplicat¸ii ale trigonometriei
 4. ARII

I. TRIUNGHIUL

1. Formula de bază 2. Cazuri particulare

Triunghiul dreptunghic Triunghiul echilateral

?
h¨b c1 ¨ c2 h ¨ ip l2 3
AABC “ AABC “ “ AABC “
2 2 2 ?4
c1 ¨ c2 l 3
h“ h“
ip 2

3. Aria folosind sinusul 4. Proprietatea cevienei 5. Proprietatea medianei

AB ¨ AC ¨ sin A BD AABD
AABC “ “ k ùñ “k BM “ CM ùñ AABM “ AACM
2 CD AACD

6. Formula lui Heron 7. Aria folosind razele

a a¨b¨c
AABC “ ppp ´ aqpp ´ bqpp ´ cq AABC “ AABC “ p ¨ r
4¨R
a`b`c
p“ : semiperimetrul R : raza cercului circumscris r : raza cercului ı̂nscris
2

Teme de recapitulare pentru BAC M1 ´18´

Geometrie şi trigonometrie: 4. Arii
 II. PATRULATERE

1. Pătratul 2. Dreptunghiul 3. Rombul

d1 ¨ d2
AABCD “ l2 AABCD “ L ¨ l AABCD “
2

4. Paralelogramul 5. Trapezul 6. Patrulaterul ortodiagonal

pb ` Bq ¨ h d1 ¨ d2
AABCD “ h ¨ b AABCD “ AABCD “
2 2
AABCD “ DA ¨ DC ¨ sin D

7. Proprietatea de aditivitate a ariei 8. Ariile poligoanelor asemenea

Aria unei suprafeţe este egală cu suma ariilor Raportul ariilor a două poligoane asemenea este
suprafeţelor ı̂n care e descompusă. egal cu pătratul raportului de asemănare.

ˆ ˙2
1 AABC
1 1 AB
AABCD “ AABD ` ACBD 4ABC „ 4A B C ùñ “
AA1 B 1 C 1 A1 B 1
III. CERCUL

Adisc “ πR2
Pcerc “ 2πR

Teme de recapitulare pentru BAC M1 ´19´

Geometrie ¸si trigonometrie: 4. Arii