1.

1 Determinantul unei matrice patratice

de ordin cel mult trei

1.2 Aplicatii ale determinantilor in
geometrie
Determinantul unei matrice
patratice de ordin cel mult trei


In acest paragraf vom prezenta cum fiecarei
matrice patratice de ordin cel mult trei I se
poate asocia dupa anumite reguli un numar
real numit determinant.
Determinantul de ordin 2
Definitie. Fie matricea matricea patratica de ordinul
doi




Se numeste determinantul de ordin doi sau
determinantul matricei A de ordinul doi
11 22 12 21 a a a a
11 12
21 22
a a
A
a a
| |
= =
|
\ .
Determinantul de ordinul 3
Prin analogie cu introducerea determinantului de ordinul
doi , determinantul de ordin trei va fi definit strans legat
de rezolvarea unui sistem de trei ecuatii de gradul intai
cu trei necunoscute. Scopul introducerii ecestiua este
de a gasi o metoda mai usoara de rezolvare a unui astfel de
sistem.

Definitie.Fie matricea partatica de ordinul trei







Se numeste teterminantul de ordinul 3 sau determinantul matricei
11 12 13
21 22 23
31 32 33
a a a
A a a a
a a a
| |
|
=
|
|
\ .
3( ) A M C e
Reguli de calcul pentru
determinantul de ordinul 3
Analizand definitia determinantului de ordinul trei se observa ca
valoarea sa este data de suma a sase termeni, dintre care tei au
semnul plus, iar trei au semnul minus.Pt un calcul mai usor, bazat pe
un sport logic, se poate folosi una din urmatoarele reguli
A.Regula lui SARRUS
Pentru calculul determinantului de ordinul trei al matricei
prin regula lui Sarrus se procedeaza astfel
se copiaza linia intai si a doua sub determinat (sau sub matrice);
se insumeaza produsele terminilor situati pe diagonala principala
respectiv pe paralelele la aceasta;
se scad produsele termenilor situati pe diagonala secundara cat
si produsele termenilor situati pe paralelele la aceasta

3 3 ( ) ij A a X =
B.Regula TRIUNGHIULUI
Analizand termenii precedenti de semnul + ai determinantului
de ordinul trei se observa ca termenul
este produsul termenilo de pe diagonala principala, iar termenii
, sunt produsele
elementelor considerate ca varfuri ale triunghiurilor avand
fiecare o latura paralela cu diagonala principala.

11 22 33 a a a
13 21 32, 12 23 31 a a a a a a
Termenii precedati de semnul -sunt care
este produsul elementelor diagonalei secundare si
,respectiv ,care sunt
produsul elementelor cosiderate ca varfuri de triunghiuri
avand o latura paralela cu duiagonala secundara.
13 22 31 a a a
11 23 32 a a a 12 21 33 a a a
Exemple
Exemplu. S se
calculeze prin cele
dou metode de
mai sus
determinantul :
. Regula lui Sarrus.
3 0 1
0 2 1
3 1 0
d

=
| | ( ) 3 2 0 0 1 1 3 0 ( 1) 3 2 1 ( 3) 1 ( 1) 0 0 0 0 0 0 6 3 0 9 d = + + + + = + + + + =
Regula triunghiului
| | ( )
3 2 0 0 ( 1) 3 0 1 1 3 2 1 ( 3) 1 ( 1) 0 0 0 0 0 0 6 3 0 9 d = + + + + = + + + + =

Regula de obtinere a termenilor determinantuluio de ordinul
3 prin acest procedeu se numaste regula triunghiului.
C. Regula minorilor
Fie o matrice patratica de ordinul
DEFINITII
Se numeste minorul elementului determinantul de
ordinul care se obtine din determinantul matricei
suprimand linia si coloana si se noteaza .
Numarul se numeste complementul algebric
al elementului


( ) ij n n A a X =
n
ij a
1 n A
j i
ij d
( 1) ij ij d c =
ij o
TEOREMA (Regula minorilor sau dezvoltarea
determinantului dupa elementele unei linii sau coloane).
Fie un determinant de ordinul trei.

Valoarea determinantului este egala cu suma produselor
elementelor unei linii(sau coloane) cu compelementii algebrici
corespuzatori
11 12 13
21 22 23
31 32 33
a a a
d a a a
a a a
| |
|
=
|
|
\ .
d
Proprietati ale determinantilor
In calculul determinantilor sau in unele probleme care
cuprind determinanti sunt utile unele proprietati speciale care
conduc la rezultate mai usor de obtinut.
Proprietatea 1. Daca intr-un determinant toate elementele
unei linii sau unei coloane sunt nule, atunci determinantul
este nul
Proprietatea 2. Daca un determinant are doua linii sau doua
coloane identice, atunci valoarea determinantului este zero
Proprietatea 3. Daca elementele a doua coloane ale unui
determinant sunt proportionale, atunci determinantul este nul
Proprietatea 4. Daca o linie sau o coloana a unui determinant
este o combinatie liniara de celelate linii sau coloane, atunci
determinantul este nul.
Proprietatea 5. Daca toate elementele unei linii sau coloane a
unui determinant sunt inmultite cu un numar ,atunci
valoarea determinantului se multiplica cu .
Proprietatea 6. Determinantul unei matrice patratice coincide
cu determinantul matricei transpuse.
k
k
det( ) det( ), ( n A tA A M = e R)
Proprietatea 7. Daca intr-un determinant se permuta intre ele doua linii
sau doua coloane, atunci determinantul obtinut este opusul
determinantului initial
Proprietatea 8. daca intr-un derterminant se aduna la elementele unei linii
sau coloane elementele altei linii, respectiv coloane, inmultite eventual cu
un acelas numar, atunci valoarea determinantului nu se schimba
Proprietatea 9. daca atunci
Proprietatea 10. Intr-un determinant suma produselor dintre
elementele unei linii(coloane) si complementii algebrici ai
elementelor corespunzatoare de pe alta linie (coloana)este nula

. ( ) n AB M c e det( ) det( ) det( ) A B A B =
Teorema
( )
( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 2 3
1 1 2 2 3 3
min unei matrici A egal cu suma produselor dintre elementele unei linii
Li 1, si complementi lor algebrici adica:
det 1 1 1 ... 1 .
( teo
n
i i i i n
i i i i i i in in
Deter antul C este
i n
A a D a D a D a D
Aceasta
+ + + +
e M
=
= + + +
rema permite sa calculam determinantul unei matrici dupa oricare linie.Se
va alege acea linie care are mai multe zerouri.
OBSERVATIE! Tinand seama de prima proprietate teorema precedenta are loc pentru
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 2 3
1 1 2 2 3 3
coloane sub forma:
det 1 1 1 ... 1
j j j n j
j j j j j j nj nj
A a D a D a D a D
+ + + +
= + + +
Ecuatia dreptei determinata de doua puncte
ditincte
Sa consideram planul raportat la reperul cartezian
Si doua puncte distincte din plan.

Ecuatia generala a dreptei in plan:


Ecuatia determinata de punctele
P
P
x y O
1, 1 2, 2 ( ), ( ) A x y B x y
0 0, a sau b ax by c = = + + =
1, 1 2, 2 ( ), ( ) A x y B x y
Sa consideram in planul punctele distincte

Punctele A,B,C sunt coliniare daca sunt situate pe o dreapta.
Pt a exprima coliniaritatea pct
cu ajutorul coordonatelor se va scrie
ecuatia dreptei A,B sub forma de determinant:

si apoi se va pune conditia ca

punctul sa apartina dreptei AB,

P
P
P
1, 1 2, 2 ( ), ( ) A x y B x y
P
3, 3 , ( ) C x y
1, 1 2, 2 ( ), ( ) A x y B x y
3, 3 , ( ) C x y
1 1
2
1
( ) 1 0
1 x
x y
AB x y
x y
| |
|
= =
|
|
\ .
3, 3 , ( ) C x y
Coliniaritatea a trei puncte in plan
adica coordonatele punctului C sa verifice ecuatia dreptei AB

Se obtine relatia .Asadar punctele

sunt trei puncte

coliniare daca se verifica egalitatea =,(2)


3 3
1 1
2
1
1 0
1 x
x y
x y
x y
| |
|
=
|
|
\ .
1, 1 2, 2 ( ), ( ) A x y B x y 3, 3 , ( ) C x y
Aria unei suprafete triunghiulare
Aria triunghiului este data de formula urmatoare:







Aria unui poligon convex
1 2 3 x x x o| | = , ,
Distanta de la un punct la
o dreapta


0 0 0 ( , ) M x y
1 1 1 ( , ) M x y
n
( ) h
x
y
o
0 =
EXERCITII!
se determine matricea A astfel incat:
4 10 5 7 1 11 1 5 2
2 .
6 12 3 12 1 15 4 21 4
3 1
1 3 1 2 8 2
Sa
A
x y y x
u v v u

| | | | | |
+ = +
| | |

\ . \ . \ .

| | | | | |
=
| |
+
\ . \ . \
3 1
1 3 2 1 8 2
( ) 3 3
3 1 1
1 3 2 1 8 2 3 1 8
2 1 2
3 3
1
x y y x
u v v u
x y x y
x y y x y x
u v v u u v
u v
x y x
y x

| | | | | |
+ =
| | | |
+
. \ . \ . \ .
+ = + =

=
| | | |

=

| |
+ + + =
\ . \ .

+ =

= =

2 4 2
3 1 3 1
3 1 8 3 9 3
2 1 2 2(3 9) 3 7 21 0
4 10 5 7 1 11 1 5 2
)2
6 12 3 12 1 15 4 21 4
8 4
2
y y y
y y x y x
u v u v v
u v v v v u
b A
A
= =



+ = = =

+ = = =



+ = + = = =


| | | | | |
+ = +
| | |

\ . \ . \ .
=
13 4 10 5 8 4 13 4 10 5
2
16 22 19 6 12 3 16 22 19 6 12 3
A

| | | | | | | |
= +
| | | |

\ . \ . \ . \ .
EXERCITII!
se determine ecuatia:


0


0 0 0
0 0 0
0
0 0 0

Sa
x a a a
a x a a
a a x a
a a a x
x a a a x a
a x a a x a
a a x a x a
a a a x
=

0 0 0
0 0 0
0
0 0 0
0 0 0 0 0 0
a a a a x a
a a a a x a
a a a a x a
x a a a a a

+ =

1 1 3 4
1, 2, 3, 4
0

0 0
( ) ( 1) 0 0 0 ( ) ( ) 0 0 ( ) 0
0 0
x a
x a
x a x a x a x a x a x a
x a
+
=

( = = = =

Exercitii!
2
matricea ( ) astfel incat:
1 2 2 1 1 2
0 1 3 3 3 1
)Sa se determine m R astfel incat sistemul urmator sa fie compatibil:
1
2 1
3
1 2
)
0
Gassiti X R
X
b
x y
x y
x y m
a X
e
| | | | | |
+ =
| | |

\ . \ . \ .
e
+ =

+ =

2 1 1 2
1 3 3 3 1
1 2 1 2 2 1 1 2 1 2 2 1
0 1 3 1 3 3 0 1 3 1 3 3
1 2 3 1
0 1 0
X X
X
| | | | | |
+ =
| | |

\ . \ . \ .
| | | | | | | | | | | |
= = +
| | | | | |

\ . \ . \ . \ . \ . \ .
| |
=
|
\ .
4 1 0 2 1 3 1 2 3 1
2 0 2 1 0 4 2 2 0 4


3
2 0 0
2 1 6 1 5
2 4 4
x y x y x x y
z t z t z z t x y
X
z t
x
z z
x y y y
z t t
| |
|
+ + + | | | | | | | | \ .
= =
`
| | | |
+ + +
| | \ . \ . \ . \ .

=
|

\ . )
=

= =

+ = + = =
+ = =
3 5
.
0 4
DECI X

| |
=
|
\ .

La acest referat au lucrat Pana
Florina si Pana Florin impreuna
cu Bouros Elena, Rebegea
Dumitru si Lunca Vanessa

Sef de echipa:PANA FLORINA