MATEMATICĂ

RECAPITULARE PENTRU SIMULAREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT

CLASA A XII-A – M2

SUBIECTUL I

1. PROGRESII
Progresii aritmetice (șiruri care se obțin prin adunarea aceluiași număr, r , numit rație) ( a1 , a2 , a3 , ..., a , ... ) n

a
n
 a1  n  ( general (cel mai des, in problemele cu progresii se înlocuiesc toți
1)  r -  formula termenului general
termenii în funcție de primul, a1, și rația r )
n( a1  an ) n( 2 a1  ( n  1)r  
S n   sau S n  - suma primilor n termeni,
termeni, a a
1 2
 a3  ...  an
2 2
ac
a,b,c sunt în progresie aritmetică  b 
2
Progresii geometrice (șiruri care se obțin prin înmulțirea cu același număr, q, numit rație) ( b1 , b2 , ..
..., bn , ..
... )
n 1
bn  b1 q 


- formula termenului general

n
q  1
Sn  b1  - suma primilor n termeni, b1  b2  ...  bn
q  1
2
a,b,c sunt în progresie geometrică  b  a c

NUMERE COMPLEXE
Forma algebrică  z  a  bi, a, b  , i 2   1  . a=Re(z) – partea reală a numărului z,
b=Im(z) (fără i!!) – partea imaginară a numărului z
 z  a  bi  - conjugatul numărului z
a  c
a  bi  c  di  
b  d 
c  di )
a  bi ...
Operații: adunare, scădere, înmulțire, împărțire  (se amplifică fracția cu conjugatul numitorului)
c  di ...
1 2 3 4 5 4 k 
Puterile lui i: i  i, i  1, i   i,i  1, i  i , ..., i  1
 z1  z1 n
a  bi  a
2
b
2
 a  bi   - modulul numărului complex z.  z1 z2  z1 z2 ,  , zn  z
 z2 z2

Rezolvarea ecuației de grad II cu Δ<0: aceleași formule,  i  ,  de exemplu 4  se scrie i 4  2i

Forma trigonometrică  z  a  bi  r (cos   i sin  ), unde r  z

n
(cos   i sin  )  cos n  i sin n  

2. FUNCȚII
Generalități:  A(a, b)  G f   f ( a)  b  .
Intersecția cu axele: pentru intersecția cu axa ordonatelor, OY, se calculează f(0),  f(0), dacă 0 e în domeniu, punctul
de intersecție fiind A(0,f(0));
 A(0,f(0)); pentru intersecția cu axa absciselor, OX, se rezolvă ecuația f(x)=0, cu rădăcinile
x1,x2,…, punctele fiind Bi (x 
(x  ,0).
i 
i  Pentru intersecția graficelor unor funcții  f, g, se rezolvă ecuația f(x)=g(x).
 f(x)=g(x).
Imaginea funcției pe un interval [a,b] (mulțimea valorilor, Im f , f [a,b])
[a,b]) este [min f ,max
,max f ].
].
Injectivitate:  f : A  B injectiva daca f  x   f  y   x  y
Surjectivitate:  f : A  B surjectiva daca y  B x  A a.î. f  x   y

1
O funcție este inversabilă dacă și numai dacă este bijectivă. Aflarea inversei:  f ( x)  y  x  f 1

 y

Funcția de grad I  f :  , f ( x )  ax  b .  f  e strict crescătoare dacă a>0 și descrescătoare dacă a>0
Funcția de grad I I  f :  , f ( x)  ax2  bx  c .
 b  b
Graficul funcției este o parabolă cu vârful V    ,  și axă de simetrie dreapta verticală  x   .
 2a 4a  2a
 b
Minimul/maximul funcției este  și se atinge pentru  x   .
4a 2a
2
 b  
ax  bx  c  a  x    a  x  x  x  x 
2
 1 2
 2a  4a

 b
S  x1  x2  
 a 2
 x1  x 2   x1  x2   2x1x2  S  2P
2 2 2
Relațiile lui Viete:  ,
 P x x  c
 1 2
a
Numărul de rădăcini reale (sau intersecția graficului c u axa OX) – discuție după Δ:
Dacă Δ>0, ecuația f(x)=0 are două rădăcini reale, distincte; graficul intersectează axa OX în două puncte
Dacă Δ=0, ecuația f(x)=0 are o rădăcină reală; graficul e tangent axei OX
Dacă Δ<0, ecuația f(x)=0 nu are rădăcini reale; graficul nu intersecteaz ă axa OX; a  f ( x)  0, x 
Semnul funcției (pentru rezolvarea inecuațiilor) este opus celui al lui a numai între rădăcini.

3. ECUAȚII (iraționale, exponențiale, logaritmice)

Ecuații iraționale (se pun condiții pentru radicalii de ordin par, se ridică la puterea potrivită ambii termeni, se
2 2
verifică soluțiile) Ex:  f ( x)  g ( x) |  f ( x)  g ( x)...  (condiții, verificare…),
3  f ( x)  g ( x) |3  f ( x)  g 3 ( x)...
Ecuații exponențiale a  f ( x )  a g ( x)  f ( x )  g ( x)
 x 2x x 
a a  ...  0, se face substitutia a t ...  

Ecuații logaritmice  logaritmul : loga b  c  a c b , a  0, b  0, a  1

 b 
 proprietati : loga b  log a c  log a bc, log a b  log a c  log a , log a b  n log a b 
n

 c 
log a  f ( x)  log a g ( x)  f(x)= g(x)
 conditii,verificare...
log a  f ( x)  b  f ( x)  ab 
n n
Ecuații trigonometrice: sin  x  a   1,1  x   1 arcsin a  n   , sin a  sin b  a   1 b  n   ,
cos x  a   1,1  x   arccos a  2n   , cos a  cos b  a  b  2n   , tg x  a  x  arctga  n   .

4. PROBABILITĂȚI, COMBINATORICĂ, BINOMUL LUI NEWTON

 p
Procente  p % din a   a
100
cazuri favorabile
Probabilități P  , cu justificări.
cazuri posibile
Probleme de numărare Regula produsului: dacă a se poate alege în n moduri și pentru fiecare a, b se poate
alege în m moduri, atunci perechea (a,b) se poate alege în mn moduri.
Permutări (în câte moduri se pot ordona n elemente) Pn  n!  1 2 ... n
  

n!
Combinări (submulțimi cu k elemente ale unei mulțimi cu n elemente) C nk  
k !(n  k )!

2
 k  n!
Aranjamente (submulțimi ordonate cu k elemente ale unei mulțimi cu n elemente)  An 

(n  k )!

C n  Cn  Cn  ...  Cnn   2n numărul total de submultimi

0 1 2


Proprietăți ale combinărilor: Cn  Cn  Cn  ...  Cn  Cn  Cn   ...  2n
0 2 4 1 3 5 1

 k n  k 
Cn  C n
n
Binomul lui Newton:  a  b 
0 n 0 1 n 1 1 k nk k n 0 n k n k k  
 Cn a b  Cn a b  ...  Cn a b  ...  Cn a b  , Tk 1  Cn a b

5. GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE VECTORIALĂ

2 2
Geometrie analitică:  AB   x B  x A    yB  y A   - distanța de la A la B, sau lungimea segmentului  AB

  x A  xB y A  y B 
 M  AB  ,   - mijlocul segmentului AB,
 2 2 
  x  xB  xC y A  y B  yC  
G ABC    A ,   - centrul de greutate al triunghiului ABC .
 3 3 
 x A y A 1  x A y A 1
1
Aria triunghiului ABC:  A  ABC  | xB yB 1 |

 A,B,C coliniare   x B yB 1  0
2
 xC yC  1  xC yC  1
 x y 1

Ecuația dreptei AB este  x A yA 1  0 , când se cunosc coordonatele punctelor A și B.

 x B yB 1

Ecuația dreptei când se cunosc un punct, A, și panta, m, este  y  y A  m( x  xA )

a  y B  yA
Panta unei drepte m   (din ecuația dreptei, ax+by+c=0), sau m  (când se cunosc punctele).
b  x B  xA
d1 || d2  m1  m2 ; d1  d2  m1  m2  1 ; d1  d2  -  se rezolvă sistemul format cu ecuațiile drept elor

ax A  byA  c
Distanța de la un punct, A, la o dreaptă ax+by+c=0: d  
2 2
a  b
A
1
Geometrie vectorială:  AB  BC  AC  ,  AD 
2
 AB  
AC  dacă AD e mediană

Dacă u  ai  b j v  ci  d j
, , B
D
C

2 2 a b u v
u  a b , u v  , u  v  ac  bd , u  v  ac  bd  0, cos(u , v )  .
c d  u v

 AB  ( x B  xA )i  ( yB  y A ) j  .

6. GEOMETRIA TRIUNGHIULUI, TRIGONOMETRIE

 AB BC AC 
Teorema sinusurilor    2 R  (R- raza cercului circumscris).
sin C sin A sin B
abc  A
 R   , r   , r - raza cercului înscris.
4 A  p
2 2 2
 AB  AC  BC 
Teorema cosinusului cos  A 
2 AB  AC 

3
  AB  AC  sin A a  ha
Aria  A ABC    p ( p  a )( p  b )( p  c ) 
2 2
 AC AB
Triunghiul dreptunghic(!): Teorema lui Pitagora (și reciproca)  AB2+AC 2=BC 2, sin  B ˆ
 , cos B
ˆ


 BC BC 
B
M
 AB AC    BC 
Aria  A    Mediana  AM  

A C 2 2

2 2
Trigonometrie: sin  x  cos x   1

     
 sin  x  cos   x  sin 2 x  2 sin x cos x
 sin( a  b)  sin a cos b  cos a sin b  sin x  sin(     x)  2  
 cos 2 x  cos x  sin x 
2 2
  
cos( a  b)  cos a cos b sin a sin b cos x  cos(     x) cos  x  sin      x  
 2 cos x 1  1  2sin x
2 2
  
2 
Din primele formule se pot deduce imediat cele de trecere din sumă in produs sau din produs in sumă.

SUBIECTUL II

1. MATRICE, SISTEME

Matrice - adunare, scădere, înmulțire, ridicare la putere  (pentru An se folosește inducție!).
a b
- ecuații matriceale (“Să se afle matricea X astfel încât … “ . Se ia  X =    ,
c d  
 înlocuim și obținem un sistem)
Determinanți - calcul, ecuații cu determinanți, proprietăți.
1 1 1
- determinanți Vandermonde a b c  (b  a)(c  a)(c  b)
2 2 2
a b c

a b c
1
- determinanți c a b  (a  b  c ) (a  b ) 2  (b  c ) 2  (c  a ) 2 
2
b c a

Inversa unei matrice -  A e inversabilă ↔ detA≠0

1
 t  * 1

1 *
-  A : det A  0, A, A , A   A
det  A
Sisteme de ecuații liniare Matricea sistemului, determinantul sistemului; sistemul e compatibil determinat dacă
 x   y z
determinantul este nenul. Regula lui Cramer:  x  ,y  ,z 
  

2. LEGI DE COMPOZIȚIE

 x y  ..., x, y  M 
Parte stabilă  x, y  M  x y  M  , comutativitate  x y  y x,  x, y  M  , 

asociativitate  x y  z  x  y z  , x, y, z  M  ,

4
 
element neutru e  M a.î . x e  e x  x, x  M  se calculeaza e  , 

elemente simetrizabile  x  M simetrizabil  x  M a.î . x x  x x  e,  se calculeaza x 
Legile de tipul  x y  xy  ax  ay  ... se rescriu x y   x  a  y  a   a , formă care se folosește
pentru parte stabilă,  x x ... x, 1 2 3 . .. 2017.  Pentru 1 2 3 ... 2017 se caută un element a cu
proprietatea  x a  a x  a x  M  . Dacă un asemenea element nu există în M, se deduce o regulă de
,

compunere a mai multor elemente și se demonstrează prin inducție matematică.

Morfisme de grupuri:  G1 ,  ,  G2 ,  , f : G1  G2 morfism  f  x  y  f ( x) f ( y)

 f e izomorfism dacă, în plus,  f e injectivă  f  x   f   y  x y, sau f s , s  și  

 f e surjectivă   f  x   y are solutie sau Im f  G  2

Inelul claselor de resturi  n

, ,    . n  0,1,..., n 1.
ˆ ˆ
 Opusul lui â  este n  a , opusul lui 0 este 0 .
ˆ ˆ

â , nenul, este inversabil dacă a e prim cu n. Ecuațiile de orice fel în n

 se pot rezolva simplu prin verificarea
tuturor elementelor (eventual sub forma unui tabel).

SUBIECTUL III

1. ANALIZĂ MATEMATICĂ – clasa a XI-a

u 1
sin u ln(1  u) a  1
Limite de funcții lim  1, lim  1, lim  ln a, lim 1  u  u
 e
u 0 u u 0 u u 0 u u 0

0   f f   0 
Regula lui l’Hôspital: în cazurile , , lim  lim . Celelalte cazuri de nedeterminare pot fi aduse la ,
0  g g 0 

0 
De exemplu, 0    se poate transforma în sau prin inversarea unui termen:
0 

ln  x  x 
x 
lim  x ln x  lim  ... , lim xe  lim  ...
 x 0 x 0 1 x  x 
e
 x 

 x 

Asimptote Dacă lim  f ( x )  a  y  a asimptotă orizontală la ±∞.

 x 

 f ( x)
 În cazul în care nu există asimptotă orizontală, dacă există limitele lim  m , finit, nenul, și
 x   x
lim  f ( x)  mx  n , finit, atunci  y  mx  n  este asimptotă oblică la ±∞.
 x

Dacă nu există asimptotă orizontală sau oblică, atunci G f nu are asimptotă spre ±∞.
Dacă lim  f ( x)   sau lim f ( x)    x  a asimptotă verticală pentru G f. Asimptotele verticale se
 x a x a
 x  a x a

caută în capetele finite, deschise, ale domeniului de definiție.

Continuitate  f e continuă în a  D dacă lim  f ( x)  lim f ( x)  f ( a)

 x a x a
 x  a x a

 f e continuă dacă e continuă în fiecare punct al domeniu lui D.

O funcție continuă, f , are cel puțin o rădăcină în intervalul [ a,b] dacă  f (a )  f (b )  0  .

 f  x   f ( a)
Derivata unei funcții într -un punct lim   f   a 
 x  a  x  a

5
    1 , 3 x    e  ,... 
  e , a   a ln a,
1 1
 a  0, x  1,  x   ax ,  ln x     
1 x

a a x x x x x  
, e x , e
3 2
  x  2 x  3 x  

    f  f   g  f  g 
Reguli de derivare:     
  f  g   f  g ,  af   af ,  f  g   f  g  f  g ,   
g g2
Intervale de monotonie: Se studiază semnul derivatei întâi (eventual cu tabel de semne); unde  f   x   0, f  este

strict crescătoare; unde  f   x   0, f  este strict descrescătoare

Puncte de extrem local (minime sau maxime) – se deduc din studiul monotoniei.
Inegalități  f ( x)  a, x  I , f ( x)  a, x  I , f  a   f  b  – se deduc din studiul monotoniei.
Intervale de convexitate: Se studiază s emnul derivatei a doua (eventual cu tabel de semne); unde  f   x   0, f 
este convexă; unde  f   x   0, f  este concavă. Punctele de inflexiune sunt cele în care se schimbă convexitatea.

Ecuația tangentei într-un punct x=a la graficul funcției  y  f (a)  f   a  x  a 

2. ANALIZĂ MATEMATICĂ – clasa a XII-a

Primitive F  e primitiva lui f   F   f   f  F  c  . Dacă se cere o primitivă care îndeplinește o

condiție (de exemplu F(1)=3), se afla primitivele F(x) = ...  c , apoi se pune condiția dată, aflându -se c.
O funcție continuă admite primitive.
a 1
 x 1
  ax  c,    c, a  1,  x dx  ln x  c,  e dx  e  c,
a x x
Formule de integrare: a dx x dx
a 1
xa
 x
a 1 1 x 1 1
  c,  a dx  x x
 x x
e dx  e x
 c, dx  arctg  c, dx  ln  c,
ln a
2
a 2
a a 2
a 2
2a x a
1 1  x
  x2  a2
dx  ln x  x2  a2  c,  a2  x2
dx  arcsin
a
 c.

  x 1 x  2  dx   x  3 x  2dx  ...

2
Artificii de calcul:

 x
2
x
2
1 1 1
  x 2
1
dx 
  x 2
1

 x  1
2
dx   x 2  1 dx  ...
1 

1 1  x  1   x  1 1 1 1 1
  x 1 x  1 dx 
2
  x  1 x  1
dx   
2 x 1 x  1
dx   ln x  1  ln x  1   c
2

u  u
a 1

  ln u  c,  e  u  e  c,  u  u   c, a  1,... Ultima formulă

u u a
Formule generale de integrare:
u a 1
1 2
se aplică și pentru radicali sau puteri negative! (de ex emplu   x  2 2
dx    x  2 dx  ...  ).

Integrarea prin părți:   f   g  f  g   f  g

 x
2
x
2

Exemplu    xe  xe  e  c,  ln xdx  x ln x  x  c,  x ln xdx  ln x  c 
 x x x
dx
 2 4 
2 2
 f F 
  f   f ,  f   f ,  f  f   ,  f  F   F  F  
, e  fe
 f f 
Integrale întâlnite frecvent:
2 2
b

Integrala definită:   f  x dx  F  b  F  a

a

6
 b c c b a a

Proprietăți:   f  x dx   f  x dx   f  x dx,  f  x dx    f  x dx,  f  x  impara dx  0

a b a a b a

b b
  x 
 f  x   g  x  x   a b 
, ,
 f  x dx   g  x dx  ,
a a
   f  t dt   f ( x)
a 
b

Aria suprafeței plane cuprinse între Gf, axa Ox și dreptele x=a, x=b este  A  

a
f  x  dx

Volumul corpului de rotație obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției  f :  a, b    este
b


V     f 2  x dx
a