CLASA a IX a

I. NUMERE REALE
1) Formule de calcul prescurtat

(a + b)2 = a2 + b2 + 2ab (a + b)3 = a3 +b3 +3a2 b +3ab2

(a - b)2 = a2 + b2 - 2ab (a - b)3 = a3 - b3 - 3a2 b +3ab2

a2 - b2 = (a-b) (a+b) a3 - b3 =(a - b)(a2 + ab +b2)

9n a3 + b3 =(a +b)(a2 - ab +b2)

(a+b+c)2 = a2 + b2 + c2 +2ab +2ac + 2bc

2) Modulul sau valoarea absoluta | |={

PROPRIETATI
| | | | | | ⇒ a = b sau a = - b
| | ⇔ a=0 | | | |= 0 ⇒ a = b =0
| | | |
| | | | | |
√ =| |
| | n si n>0 ⇔ -n ⇔a , -
| | | | | |
| | | | si n>0 ⇔ a ( - , )
| | | |
b

3) Partea intreaga si partea fractionara , - + * + = a

, - Z
* + , )⇔ 0 * + 1
, - ⇔ n +1

1
 II. PROGRESII
aritmetice geometrice
a 1 , a 2 , a 3 , a 4 , …. , a n 1 , a n , a n 1 , … b 1 , b 2 , b 3 , b 4 , ….. b n 1 , b n , b n 1 , ….
bn 1
ratia q =
r = a n 1 - a n bn

un termen
n 1
al sirului a n = a 1 + (n-1) · r b n = b1 · q

termeni a n 1  a n 1 bn
2
= b n 1 · b n 1
consecutivi an =
2

(a1  a n )  n qn 1
suma termenilor S= S = b1 ·
2 q 1

III. FUNCTII f : A B

Apartenenta unui punct la graficul functiei M(x;y) => f(x)=y

Imaginea unei functii Imf = f(A) = f ( x) x  A  B

Functia de grad I f : R R f(x) = ax+b a ; b R ; a  0

Graficul functiei este o dreapta.

Monotonia a>0 f este strict crescatoare

a<0 f este strict descrescatoare

Semnul functiei de gradul I conform tabelului

x  x1 +
f(x) semn contrar lui a 0 semnul lui a

2
FUNCTIA DE GRADUL al II - lea f : R  R ; f(x) = ax2 + bx + c a ; b; c  R ; a  0
 b 
Graficul este o parabola de varf V   ; 
 2a 4a 
b
Axa de simetrie a parabolei x= 
2a
Semnul VALOAREA IMAGINEA
lui a INTERVALE DE MONOTONIE PUNCT DE EXTREM EXTREMA A FUNCTIEI
Gf FUNCTIEI
 b f este strict descrescatoare
xV = 
b
a>0   ;     
 2a  2a ymin = 
 (punct de minim) 4a  4a ; 
 b  f este strict crescatoare
 2a ; 

 b f este strict crescatoare

xV = 
b
a<0   ;    
 2a  2a ymax =    ; 
 (punct de maxim) 4a  4a 
 b  f este strict descrescatoare
 2a ; 

Semnul functiei de gradul al II-lea

x  x1 x2 +
 > 0 f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

x  x1 +
= 0 f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

x  +
< 0 f(x) semnul lui a

INTERPRETAREA GEOMETRICA A FUNCTIEI DE GRADUL AL II- LEA

> 0 Parabola intersecteaza axa OX in 2 puncte distincte
< 0 Parabola nu intersecteaza axa OX
= 0 Parabola este tangenta axei OX
 < 0 si a <0 Parabola se afla sub axa OX
 < 0 si a >0 Parabola se afla deasupra axei OX

Descompunerea trinomului ax2 + bx + c = a·(x-x1)·(x-x2)

b c
Relatiile lui Viete S = x 1 + x2 =  si P = x1·x2 =
a a

Formarea ecuatiei de grad II cand se cunosc solutiile sale x2 – Sx + P = 0 unde S = x1 + x2 si P = x1·x2

3
 IV. VECTORI

1) VECTORI IN PLAN
Exemple de vectori :
b) vectorul ⃗⃗⃗⃗⃗

a) vectorul u
A este originea,
B este extremitatea
B

Doi vectori sunt egali daca au aceeasi directie, acelasi sens si aceeasi lungime.
Exp de vectori egali :
a)

u = v

b) ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗

D C

A B

Exp de vectori care nu sunt egali : ⃗ ⃗

 
Opusul vectorului u este vectorul - u
Opusul vectorului ⃗⃗⃗⃗⃗ este vectorul - ⃗⃗⃗⃗⃗ (notat ⃗⃗⃗⃗⃗ )

Asadar ⃗⃗⃗⃗⃗ = - ⃗⃗⃗⃗⃗  ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ = 0


Vectorul nul se noteaza 0 si este de tipul ⃗⃗⃗⃗⃗ , ⃗⃗⃗⃗⃗ , etc

4
 Operatii cu vectori: adunarea
Regula triunghiului Regula paralelogramului
(originea unui vector coincide cu extremitatea celuilalt vector) (vectorii au aceeasi origine)
⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗
A
D C

B M C
A B
M mijlocul lui , - ⇒ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = (⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ )

2)VECTORI INTR-UN REPER CARTEZIAN

In reperul cartezian xOy, fie punctul M(x ;y) atunci ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = x + y

Fie punctele A(x A ; y A ) si B(x B ; y B )

•Vector determinat de 2 puncte ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = (xB - xA) + (yB - yA)
•Lungimea unui vector ‖⃗⃗⃗⃗⃗ ‖ = √( ) ( )

Fie vectorii ⃗⃗⃗ = a + b⃗ ‖⃗ ‖ = √

⃗⃗⃗ = c + d⃗ => ‖ ‖ = √

⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗ = a +b

•Produsul scalar a doi vectori ⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗ = ‖ ⃗ ‖ ∙ ‖ ‖ ∙ cos

⃗⃗⃗
cos( ⃗̂ ) > 0 m( ⃗̂ ) < 90 0

⃗⃗⃗

⃗⃗⃗
cos( ⃗̂ ) < 0 m( ⃗̂ ) > 900
⃗⃗⃗

•Vectori perpendiculari ⃗⃗⃗  ⃗⃗⃗ ⇒ ⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗ = 0

•Vectori paraleli(coliniari) ⃗⃗⃗ ‖ ⃗⃗⃗⃗ ⇒ =
•Vectorii ⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗ sunt coliniari ⇔ R* astfel incat ⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗

5
 V. TRIGONOMETRIE
Transformari (grade  radiani) Reducerea la un unghi ascutit
grade radiani 
sin(  x ) = cos x
360 0
2 sin(   x ) =  sin x 2
0
180 
 
0
cos(   x ) = - cos x cos(  x ) =  sin x
90 2 2
Calcule pt alte transformari
1800 …………………. 
300 …………………. X
Periodicitate
30 0   
sin(2k  + x) = sin x
cos(2k  + x) = cos x
x = =
180 0 6

300 —>
6
Valorile functiilor trigonometrice Paritatea functiilor
radiani 0     functie impara functie para
sin(-x) = - sin x cos(-x) = cos x
6 4 3 2
grade 00 300 450 600 900 1800
Formula trigonometriei
sin 0 1 2 3 1 0
2
sin 2 x + cos 2 x = 1
2 2
cos 1 3 2 1 0 -1 Formule pentru unghiuri duble
2 2 2 sin2x = 2sinx∙cosx
Cercul trigonometric
cos 2x = cos 2 x - sin 2 x= 2cos 2 x -1= 1- 2sin 2 x

Suma si diferenta
sin(a b) = sin a cos b sin b cos a
cos(a b) = cos a cos b sin a sin b

sin a sin b = 2sin cos

cos a cos b = 2cos cos

cos a cos b = - 2sin sin

Semnul functiei
I II III IV
sin + + - - -1
Alte formule
cos + - - + -1 tgx = sin x ctgx = cos x
cos x sin x

6
 VI. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE
A
a
1) Teorema sinusurilor = b = c = 2R
sin A sin B sin C
c b

B a C

2) Teorema cosinusului b2  c2  a2
cos A =
2bc
a 2 = b 2 + c 2 - 2·b·c·cos A
a2  c2  b2
b 2
= a + c
2 2
- 2·a·c·cos B cos B =
2ac

a2  b2  c2
c 2
= a + b
2 2
- 2·a·b·cos C cos C =
2ab

3) Formule pentru aria triunghiului

=√ ( ) ( ) ( ) (formula lui Heron)

4) Formule pentru raza cercului circumscris si raza cercului inscris

R= r=

a, b si c laturile triunghiului A = aria triunghiului R = raza cercului circumscris triunghiului

BC = a
AC = b p
r = raza cercului inscris triunghiului
AB = c (semiperimetrul triunghiului)