Curs 5

Anuităţi temporare imediate anticipate. Valori finale şi valori actuale ale anuităţilor

Şir de plăţi la diverse scadenţe t 1 , t 2 , … , t n → plăţi eşalonate

Cazul anuităţilor : - interval de lungime egală între 2 plăţi consecutive

l=t k −t k−1 = 1 an
R=¿rata constantă ; n=¿nr. de perioade

Anuităţi anticipate (temporare, imediate)

Plăţile se fac la începutul fiecărei perioade , conform schemei:

R R R … R
0 1 2 … n−1 n u=1+ i = factor de fructificare

Ne interesează suma echivalentă a şirului de plăţi, la sfârşitul celui de-al n−¿lea an.

A n n−1
Valoare finală : V f ( R , n )=R ( 1+i ) + R ( 1+ i ) +…+ R ( 1+i )=¿
¿ R ∙ ( 1+i ) [ ( 1+ i ) + …+ ( 1+i )+ 1 ]=¿
n−1 n−2
+ ( 1+i )

( 1+i )n−1 n
u −1
R ∙ ( 1+i ) =R ∙ u∙ .
i i

Observăm că formula obţinută diferă de cea de la anuităţi posticipate printr-un factor u .

Aplicaţie. Cu ce sumă ar putea fi înlocuit un şir de 5 anuităţi anticipate, rata constantă fiind
R=8500u.m. , cu un procent al dobânzii anuale p=4,35 % , la sfârşitul celui de-al 5-lea an?

p 4,35
i= = =0,0435 →u=1+i=1,0435 .
100 100

A ( 1,0435 )5−1 0,237264

V ( R , n )=8500∙ 1,0435 ∙
f =8500 ∙ 1,0435∙ =48378,6 u.m.
0,0435 0,0435

Valoare actuală :

1
Cum se ştie din cursul trecut, se foloseşte v= , numit factor de actualizare.
1+i
 Acesta va fi adaptat în funcţie de context ( a se vedea fracţionalităţi ).

Un mijloc simplu de a găsi valoarea actuală este următorul:

A u n−1 n 1−v n
V a ( R , n )=¿ V fA ( R , n ) ∙ v n=R ∙u ∙ ∙ v =R ∙ u ∙ .
i i
n n
1−v 1−v
( Altfel : R+ Rv+ R v 2 +… R v n−1=R ( 1+ v+ …+v n−1 ) =R ∙ =R ∙ ( 1+ i ) .)
1−v i
i
Am folosit mai devreme egalităţile uv=1 şi 1−v= .
1+i

Utilizăm formula găsită în cazul unor semestrialităţi.

Aplicaţie. O firmă intenţionează să cumpere un mijloc de producţie în perspectiva următorilor 2

ani. Care e valoarea ratei ce ar trebui achitată semestrial (la început de semestru), cu un procent
anual real p=8,15 % aşa încât să poată face achiziţia, dacă aceasta s-ar ridica la momentul
actual la suma de 42728 euro ?

2
Vom afla dobânda semestrială unitară i 1 din relaţia ( 1+i 1 ) −1=0,0815 , de unde i 1 ≈ 0,04 .
1
Deci u=1,04 şi v= =0,961538 . Din formula dedusă anterior rezultă:
1,04
4
1−( 0.961538 ) 42728∙ 0,04
R ∙1,04 ∙ =42728 → R= =11318 u.m.
0,04 1,04 ∙0,1452

Aplicaţii la calcule legate de cont individual de pensii

Tratăm folosindu-ne de o aplicaţie concretă tematica pensiilor private, rezultate dintr-un proces
de acumulare pe o durată mare de timp.
Se presupune o perioadă de cotizare de 30 ani (de ex. de la vârsta de 35 ani la 65 ani).
Se presupun plăţi semestriale anticipate, pt. care este dat procentul anual (nominal) p=4,65 %.
Scop: Obţinerea unei pensii suplimentare viagere în valoare de 3200 CHF, plătibilă la finele
fiecărei luni.
Cerinţă : Rata semestrială R .
4,65
Vom avea n=2∙ 30=60 , =0,0465=i , de unde i 1=i/2=0,023 2 5.
100

n 60
A u1 −1 1,02325 −1 3200 3200∙ 0,02325
V f =R u1 =R ∙ 1,02325 ∙ = → R= =6315,6
i1 0,02325 0,003875 1,02325 ∙ 0,003875∙ 2.971