Sunteți pe pagina 1din 8

ECUATII CU DERIVATE PARTIALE DE ORDINUL AL II_LEA

Definitie
Se numeste ecuatie cu derivate partiale de ordinul al II-lea in doua variabile
independente, cvasiliniara, o ecuatie de forma:
(1) ( ) ( ) ( )
2 2 2
2 2
, 2 , , , , , , 0
z z z z z
A x y B x y C x y D x y z
x y x y
x y
_
+ + +



,
.
Asociem ecuatiei (1) urmatoarea ecuatie diferentiala, numita ecuatia caracteristicelor:
(2) ( ) ( ) ( )
2 2
, 2 , , 0 A x y dy B x y dxdy C x y dx + ,
care se poate aduce la forma:
(2)
( ) ( ) ( )
2
, 2 , , 0
dy dy
A x y B x y C x y
dx dx
_
+

,
.
Ecuatia (2) sau (2) se reduce, in general, la doua ecuatii diferentiale:
(3)
dy B
dx A
dy B
dx A

'

, unde
2
B AC
.
Definitie
Se numesc curbe caracteristice ale ecuatiei (1) cele doua familii de curbe plane (din
planul xOy) definita de ecuatia (2), independente de orice suprafata integrala a ecuatiei (1).
Clasificarea ecuatiilor cu derivate partiale de ordinul al II-lea in doua variabile
- Tipul hiperbolic, daca 0 > ;
- Tipul parabolic, daca 0 ;
- Tipul eliptic, daca 0 < .
Observatie
O aceeasi ecuatie poate fi de tipuri diferite in functie de regiunile din plan considerate.
Daca A(x,y), B(x,y), C(x,y) sunt functii continue intr-un domeniu, trecerea de la un
subdomeniu de hiperbolicitate (elipticitate) la altul de elipticitate (hiperbolicitate) se face prin
curbe de parabolicitate iar ecuatia cu derivate partiale (1) se numeste de tip mixt in domeniul
respectiv.
Clasificarea ecuatiilor cu derivate partiale de ordinul al II-lea in n variabile
Forma generala a ecuatiilor cu derivate patiale, cvasiliniare, de ordinul al II-lea, in n
variabile independente este:
(4)
( )
2
1 2 1 2
1 2
, 1
, ,..., , ,..., , , , ,..., 0
n
ij n n
i j n
i j
z z z z
a x x x F x x x z
x x x x x

_

+


,
,
careia i se ataseaza ecuatia diferentiala a caracteristicilor:
(5)
( )
1 2
, 1
, ,..., 0
n
ij n
i j
i j
G G
a x x x
x x




.
Definitie
(6)
, 1

n
ij i j
i j
A a

, cu
i
i
G
x

, este o forma patratica in variabilele


i

,
___
1, i n
si se numeste forma caracteristica a ecuatiei (4).
Clasificarea ecuatiilor se face de tip (4) se face punctual, in sensul ca se considera
( )
0 0 0
0 1 2
, ,...,
n
n
P x x x
, coeficientii ij
a
, devin constanti, se noteaza cu ( )
det
ij
a
si atunci:
1. Daca 0 si toate patratele in forma caracteristica A, adusa la o suma de patrate, au
acelasi semn, atunci ecuatia (4) se numeste de tip eliptic in
0
P
.
2. Daca 0 si 1 n patrate in forma caracteristica A, adusa la o suma de patrate, au un
semn iar unul are semn contrar, atunci ecuatia (4) este de tip hiperbolic (normal) in
0
P
.
3. Daca 0 si
n p
patrate in forma caracteristica A, adusa la o suma de patrate, au un
semn iar p patrate
1 p >
au semn contrar, atunci ecuatia (4) este de tip ultrahiperbolic in
0
P
.
4. Daca 0 si ( )
ij
rang a n p
, forma patratica A se reduce la o suma de
, 0 n p p >

patrate iar ecuatia (4) se numeste de tip parabolic in
0
P
.
Exemple
- Ecuatia lui Laplace (ecuatia potentialelor):
2 2 2
2 2 2
0
u u u
x y z

+ +

este de tip eliptic.
- Ecuatia undelor cilindrice:
2 2 2
2 2 2 2
1 u u u
x y a t

+

este de tip hiperbolic (normal).
- Ecuatia caldurii:
2 2 2
2 2 2 2
1 u u u u
t
x y z a

+ +


este de tip parabolic.
- Ecuatia:
2 2 2 2
2 2 2 2
0
u u u u
x y z t

+

este de tip ultrahiperbolic.
Reducerea la forma canonica
Fie ecuatia (1), pentru care presupunem ca A(x,y), B(x,y), C(x,y) sunt functii derivabile
intr-un domeniu
2
D
si ca nu se anuleaza simultan in D. Deasemenea, consideram ca in
domeniul D ecuatia (1) nu este de tip mixt, adica este fie de tip hiperbolic, fie de tip
parabolic, fie de tip eliptic.
In esenta, reducerea la forma canonica, inseamna a defini o transformare (schimbare de
variabile in
2

), astfel incat ecuatia transformata sa aiba o forma cat mai simpla, in sensul ca
sa contina cat mai putine derivate partiale de ordinul al doilea.
1. Cazul hiperbolic ( 0 > )
Exista doua familii reale si distincte de curbe caracteristice ( )
1 2
( , ) , , x y c x y c
,
1 2
, c c
, se face transformarea
( )
( )
,
,
x y
x y


'

, care conduce la forma canonica:


2
1
, , , , 0
z z z
F z

_
+


,
.
2. Cazul parabolic ( ) 0
Exista o singura familie de curbe caracteristice ( ) , x y c
, se face transformarea
( )
( )
,
,
x y
x y


'

,unde ( ) , x y
este aleasa arbitrar dar astfel incat transformarea sa fie
nesingulara. Se obtine forma canonica:
2
2
2
, , , , 0
z z z
F z

_
+

,
.
3. Cazul eliptic ( 0 < )
Exista doua familii complex-conjugate de curbe caracteristice ( )
1 2
( , ) , , x y c x y c
,

( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
, , ,
, , ,
x y u x y i v x y
x y u x y i v x y

'

, transformare care determina forma canonica:


2 2
3
2 2
, , , , 0
z z z z
F u v z
u v
u v
_
+ +


,
.
Problema coardei vibrante. Metoda lui DAlembert
Sa se determine solutia [ ]
( , ), 0, 0, u x t t x l
pentru problema:
( )
( )
2 2
2 2 2
1
, 0 ( )
, 0 ( )
u u
x a t
u x f x
u
x g x
t

'

, unde 0 a > , g este derivabila iar f de doua ori derivabila pe [ ]


0,l
.
Ecuatia este de tip hiperbolic, exista doua familii de curbe caracteristice
1
2
x at c
x at c

'
+


deduse din ecuatia caracteristicelor:
2
2
1
0
dt
dx
a
_


,
.
Se face schimbarea de variabile
x at
x at

'
+

si se obtine forma canonica:


2
0
u


,
ecuatie care are solutia generala ( ) , ( ) ( ) u +
.
Deci ( ) ( ) ( ) , u x t x at x at + +
,
cu
,
deocamdata arbitrare dar pe care le vom determina exact, in continuare, folosind cele
doua conditii initiale. Rezulta:
( ) ( ) ( )
1
( ) ( ) ( )
x x f x
x x g x
a


+

'


0
( ) ( ) ( )
1
( ) ( ) ( )
x
x
x x f x
x x g d
a


+

'

, cu [ ]
0
0, x l
arbitrar.
Rezolvand sistemul, rezulta:
0
0
1 1
( ) ( ) ( )
2
1 1
( ) ( ) ( )
2
x
x
x
x
x f x g d
a
x f x g d
a

1
]
'
1

1
+
1


0
0
1 1
( ) ( ) ( )
2
1 1
( ) ( ) ( )
2
x at
x
x at
x
x at f x at g d
a
x at f x at g d
a

1
]
'
1

1
+ + +
1

, de unde
obtinem constituie solutia problemei coardei vibrante:
[ ]
1 1
( , ) ( ) ( ( )
2 2
x at
x at
u x t f x at f x at g d
a

+

+ + +

( Formula lui DAlambert).


Problema coardei vibrante. Metoda separarii variabilelor (Bernoulli-Fourier)
Sa se determine solutia [ ]
( , ), 0, 0, u x t t x l
pentru problema la limita:
( )
( )
( )
( )
2 2
2 2 2
1
, 0 ( )
. . (conditii initiale)
, 0 ( )
u 0,t 0
. . (conditii la limita)
, 0
u u
x a t
u x f x
c i
u
x g x
t
c l
u l t


' ;

, unde f, g satisfac conditiile lui Dirichlet pe [ ]


0,l
.
Se cauta solutii de forma
( , ) ( ) ( ) u x t X x T t
, unde functiile X si T sunt neidentic nule.
Din c.l. rezulta
(0) 0, ( ) 0 X X l
iar din ecuatia coardei vibrante obtinem
2
( ) ( ) ( ) ( ) X x T t a X x T t


2
( ) 1 ( )
( ) ( )
X x T t
X x T t
a



, constant.
Prin urmare
2
( ) ( ) 0
(0) 0
( ) 0
( ) ( ) 0
X x X x
X
X l
T t a T t

'

.
Pentru ecuatia
( ) ( ) 0 X x X x
, careia i se asociaza conditiile la limita
(0) 0
( ) 0
X
X l

'

,
se obtine sirul de solutii:
( ) sin
n n
n
X x C x
l

, (
n
C
constante arbitrare) pentru
2 2
2
,
n
n
l


.
Rezulta pentru ecuatia in T sirul de solutii:
( ) cos sin
n n n
an an
T t A B
l l

+
, (
n
A
si
n
B
constante arbitrare).
Prin procedeul descris mai sus am determinat sirul de solutii:
( ) , cos sin sin
n n n
an an n
u x t a t b t x
l l l
_
+

,
, cu
,
n n n n n n
a A C b B C
,
n

,
care verifica din problema initiala ecuatia coardei vibrante si c.l. (conditiile la limita).
Solutia pentru intreaga problema initiala o vom cauta sub forma unei serii:
( ) ( )
1
, ,
n
n
u x t u x t

.
Impunand lui ( ) , u x t
c.i. (conditiile initiale), vom putea determina exact forma
coeficientilor
n
a
si
n
b
care sunt, deocamdata, arbitrari.
( )
1
, 0 ( ) sin ( )
n
n
n
u x f x a x f x
l

;
( )
1
, 0 ( ) sin ( )
n
n
u an n
x g x b x g x
t l l

.
Din ipotezele facute asupra functiilor f si g, rezulta ca
n
a
si
n
an
b
l

sunt coeficientii
dezvoltarii in serie Fourier pentru f si g. Prin urmare
n
a
si
n
b
sunt clar determinate:
0
0
2
( )sin
2
( )sin
l
n
l
n
n
a f x x dx
l l
n
b g x x dx
an l

'

.
Deci solutia problemei este:
( )
1
, cos sin sin
n n
n
an an n
u x t a t b t x
l l l

_
+

,

, cu
n
a
si
n
b
precizati mai sus.
Observatie (cazul neomogen)
Daca ecuatia este neomogena, adica de forma:
( )
2 2
2 2 2
1
,
w w
x t
x a t




,
cu aceleasi c.i. si c.l. atunci solutia este:
( ) ( ) ( ) , , , w x t u x t v x t +
,
unde ( ) , u x t
este solutia generala a ecuatiei omogene studiata si precizata mai sus iar ( ) , v x t

este o solutie particulara a ecuatiei neomogene data de:
( )
1
, ( )sin
n
n
n
v x t T t x
l

,
penru care,
n
T
se determina ca solutie a problemei Cauchy:
2
2
( ) ( ) ( )
( ) 0, ( ) 0
n n n
n n
an
T t T t a t
l
T t T t

_
+

,
'

, cu ( )
0
2
( ) , sin
l
n
n
t x t x dx
l l

.
Problema propagarii caldurii intr-un conductor infinit. Solutia lui Poisson
Sa se determine solutia ( ) , , , 0 u x t x t
pentru problema:
( )
2
2 2
1
, 0 ( )
u u
t
x a
u x f x

'

,unde 0 a > si f este continua, marginita si absolut integrabila pe .


Cautam solutia sub forma
( , ) ( ) ( ) u x t X x T t
, unde functiile X si T sunt neidentic nule.
Inlocuind in ecuatie, obtinem:
2
1
( ) ( ) ( ) ( ) X x T t X x T t
a


2
( ) 1 ( )
( ) ( )
X x T t
X x T t
a



, constant.
Rezulta ecuatiile
2
( ) ( ) 0
( ) ( ) 0
X x X x
T t a T t

'

.
Din considerente de ordin fizic, pentru ecuatia in T, nu se admite decat solutia in cazul
0 < (
2
), care are forma:
2 2
( ) ( )
a t
T t C e



.
Rezulta pentru ecuatia in X, solutia:
1 2
( ) ( )cos ( )sin X x C x C x

+
.
Prin urmare
( ) [ ]
2 2
, ; ( )cos ( )sin
a t
u x t A x B x e



+ ,
unde
1 2
( ) ( ) ( ), ( ) ( ) ( ) A C C B C C
sunt functii deocamdata arbitrare dar pe care le
vom determina in continuare folosind si conditia ( ) , 0 ( ) u x f x
din problema.
Ne propunem sa determinam solutia sub forma:
( ) ( )
0
, , ; u x t u x t d

.
Conditia initiala a problemei devine:
( )
0
, 0; ( ) u x d f x

, adica [ ]
0
( )cos ( )sin ( ) A x B x d f x

.
Din ipotezele facute asupra lui f, rezulta ca f se poate reprezenta printr-o integrala
Fourier:
( )
0
1
( ) ( )cos f x f x d d

1

1
]

, de unde explicitand ( ) cos x
se obtine:
1
( ) ( )cos
1
( ) ( )sin
A f d
B f d

'

. Cu aceste formule deducem:


( ) ( )
2 2
1
, ; ( ) cos
a t
u x t f e x d

, deci
( ) ( )
2 2
0
1
, ( ) cos
a t
u x t f e x d d

1

1
]

, sau schimband ordinea de integrare:
( ) ( )
2 2
0
1
, ( ) cos
a t
u x t f e x d d

1

1
]

Prin calcul direct se obtine:
( )
( )
2
2 2
2
4
0
1
cos
2
x
a t
a t
e x d e
a t

(integrala lui Poisson),


de unde rezulta solutia lui Poisson pentru problema propagarii caldurii intr-un conductor
infinit:
( )
( )
2
2
4
1
, ( )
2
x
a t
u x t f e d
a t

.
Observatie
Daca problema este considerata in spatiu:
( )
2 2 2
2 2 2 2
1
, , , 0 ( , , )
u u u u
t
x y z a
u x y z f x y z


+ +


'

solutia lui Poisson se generalizeaza astfel:


( )
( )
( )
( ) ( ) ( )
2 2 2
2
4
3
1
, , , , ,
2
x y z
a t
u x y z t f e d d d
a t

+ +

S-ar putea să vă placă și