TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 1

CAPITOLUL 5
TEORIA CÂMPULUI
Probleme rezolvate

xy
PROBLEMA 1. Fie câmpul scalar  :  2    ,   x, y, z   .
z
a) Să se determine suprafaţa de nivel ce trece prin punctul M  2,1, 2 .

b) Să se calculeze derivata câmpului  în punctul M după direcţia OM , unde O este
originea axelor.
Soluţie. a) Pentru determinarea suprafeţei de nivel ce trece prin punctul M calculăm:
2 1
  M     2,1, 2   1 .
2
Ecuaţia suprafeţei de nivel ce trece prin punctul M  2,1, 2 este:

xy
  x, y , z     M   1  xy  z  0 .
z
       
b) Vectorul OM este OM   xM  xO  i   y M  yO  j   z M  zO  k  2i  j  2k .

Notăm versorul corespunzător vectorului OM cu
      
 OM 2i  j  2k 2i  j  2k 2  1  2 
s      i j k,
OM 2  1   2 
2 2 2 3 3 3 3

2 1 2
deci cos   , cos   , cos    .
3 3 3
Calculăm:
 y  1
 x, y , z    2,1, 2  
x z x 2
 x  2
 x, y , z    2,1, 2    1
y z y 2
  xy  2 1
 x, y , z   2  2,1, 2     .
z z z 4 2

Derivata câmpului  după direcţia versorului s este:
 2 CAPITOLUL 5
d   
  cos   cos   cos 
ds x y z

d 2 y 1 x 2   xy  1  2 y x 2 xy  1
               2 xy  2 yz  xz  .
d s 3 z 3 z 3  z 2  3  z z z 2  3z 2

Derivata câmpului  în punctul M  2,1, 2  după direcţia versorului s este:

d 2  1  1 2  1  1
  M         1       .
ds 3  2 3 3  2 3

PROBLEMA 2. Să se calculeze derivata câmpului scalar  :  3  ,   x, y, z   xyz în


punctul M 1,1, 2  după direcţia MN , unde N  2,3, 4 .
       
Soluţie. Vectorul MN este MN   2  1 i   3  1 j   4  2  k  3i  2 j  6k .

Notăm versorul corespunzător vectorului MN cu
      
 MN 3i  2 j  6k 3i  2 j  6k 3 2  6 
s      i j k ,
2 7 7 7 7
MN  
3  2 2  6 2

3 2 6
deci cos    , cos   , cos   .
7 7 7
Calculăm:
 
 x, y, z   yz 1,1, 2  2
x x
 
 x, y, z   xz 1,1, 2  2
y y
 
 x, y, z   xy 1,1, 2  1.
z z

Derivata funcţiei  după direcţia versorului s este:
d   
  cos   cos   cos 
ds x y z
d 3 2 6 1
   yz  xz  xy   3 yz  2 xz  6 xy  .
ds 7 7 7 7

Derivata funcţiei  în punctul M 1,1, 2 după direcţia versorului s este scalarul:

d 1 8
  M     3 1   2   2 1   2   6 1 1  .
ds 7 7
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 3
PROBLEMA 3. Să se calculeze gradientul câmpurilor scalare:

a)   x, y, z   x 3 y 2 z

b)   x, y, z   xyze x  y  z

c)   x, y, z   ln  x 2  y 2  z 2 
 
 x  y  z  xyz 
d)   x, y, z   arctg  
 1  xy  yz  xz 


e)   x, y, z   f x  y  z , x 2  y 2  z 2 
f)   x, y, z   f  x, xy, xyz 

 x
g)   x, y, z   f   g  xyz 
 y
  5     
 
h)   a  r , unde r  OM  xi  y j  zk este vectorul de poziţie al unui punct curent
   
M  x, y, z  şi a  a1i  a2 j  a3 k este un vector constant
    
a r
i)   2 , cu a  a1i  a2 j  a3 k un vector constant
          
 
j)   a, b, r , cu a  a1i  a2 j  a3 k şi b  b1i  b2 j  b3 k doi vectori constanţi

1    
k)   r   ln r , unde r  r  xi  y j  zk  x 2  y 2  z 2 , r  0 .
r2
Soluţie. a) Calculăm:

 x, y , z   3 x 2 y 2 z
x

 x, y, z   2 x3 yz
y

 x, y , z   x 3 y 2 .
z
Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z
  
grad  3 x 2 y 2 zi  2 x 3 yz j  x 3 y 2 k .
 4 CAPITOLUL 5
b) Calculăm:

 x, y, z   yze x  y  z  xyze x  y  z  yz 1  x  e x  y  z
x

 x, y, z   xze x  y  z  xyze x  y  z  xz 1  y  e x  y  z
y

 x, y, z   xye x  y  z  xyze x  y  z  xy 1  z  e x  y  z .
z
Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z
  
grad  e x  y  z  yz 1  x  i  xz 1  y  j  xy 1  z  k  .

c) Calculăm:
 1 2x x
 x, y , z    
x 2
x y z 2 2 2
2 x y z 2 2 x  y2  z2
2

 y
 x, y , z   2 2 2
y x y z
 z
 x, y , z   2 2 2 .
z x y z
Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z
  
grad 
1
x2  y2  z 2
 xi  y j  z k  .
d) Calculăm:
 1 1  yz   1  xy  yz  xz    x  y  z  xyz     y  z 
 x, y , z   2

x  x  y  z  xyz 
1 
1  xy  yz  xz  2

 1  xy  yz  xz 


1  xy  yz  xz  2 
1 y2  z2  y2z2
x2  y2  z 2  x2 y2 z 2 1 x2 y2  y2 z 2  x2 z 2 1  xy  yz  xz  2
1 y2  z2  y2z2 1 y2  z2  y2z2
  .
  
x2 1  y 2  z 2  y2 z 2  1 y 2  z 2  y 2 z 2   
1 y 2  z 2  y 2 z 2  x2 1 
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 5

 1
Rezultă  x, y , z   2 .
x x 1
 1  1
Analog se arată că  x, y, z   2 şi  x, y, z   2 .
y y 1 z z 1
Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z
1  1  1 
grad  i j k.
x2 1 y2 1 z2 1

 
e) Notăm   x, y, z   f x  y  z, x 2  y 2  z 2  f  u, v  , unde

u  x, y, z   x  y  z
 .
v  x, y, z   x  y  z
2 2 2

Calculăm:
 f u f v f f
   1   2 x
x u x v x u v
 f u f v f f
   1   2 y
y u y v y u v
 f u f v f f
   1   2 z.
z u z v z u v
Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z

 f f    f f    f f 
grad     2 x  i     2 y  j     2 z  k .
 u v   u v   u v 

u  x, y, z   x

f) Notăm   x, y, z   f  x, xy, xyz   f  u, v, w , unde v  x, y, z   xy .
w  x, y, z   xyz

Calculăm:
 f u f v f w f f f
    1  y  yz
x u x v x w x u v w
 f u f v f w f f f
    0   x   xz
y u y v y w y u v w
 6 CAPITOLUL 5
 f u f v f w f f f
    0  0   xy.
z u z v z w z u v w
Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z

 f f f    f f   f 
grad     y   yz  i    x   xz  j  xyk .
 u v w   v w  w

 x
x u  x, y, z  
g) Notăm   x, y, z   f   g  xyz   f  u  g  v  , unde  y .
 y v  x, y, z   xyz

Calculăm:
 df u dg v 1
  g  v   f u   f   u    g  v   f  u   g   v   yz
x du x dv x y
 df u dg v  x 
 g  v   f u   f  u    
 y 2   
  g v  f  u   g   v   xz
y du y dv y  
 df u dg v
  g  v   f u   f   u   0  g  v   f  u   g   v   xy.
z du z dv z
Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z

 1 x    
grad  f   u  g  v   i 
y 
j   f  u  g   v  yzi  xz j  xyk .
y 2 


 
h) Notăm u  a  r , deci   u   u 5 . Folosim formula grad   u      u  gradu .

 
  4  
 
grad   u   grad u 5  5u 4 gradu  5 a  r grad a  r   
  4   4   
   
 5 a  r grad  a1x  a2 y  a3 z   5 a  r a1i  a2 j  a3 k  
  4
 
 5 a  r a.
    
i) Notăm u  a  r , deci   u   2u şi folosim grad   u      u  grad u şi grad a  r  a .  
 
 2
  
grad  u   grad 2 u u
ln 2 grad u  2 a r
  a r
ln 2 grad a  r  2 ln 2 a .
   
 
j) La punctul h) am arătat că grad a  r  a,   a un vector constant. Rezultă:
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 7
       

grad   grad a, b, r  grad   a  b   r   a  b .

r
k) Folosim formula grad   r      r  grad r     r  .
r
 1   2r 1 1
grad  r   grad  ln r      r  grad r    ln r  grad r 
 r2   r4 r2 r 

 2 1 1  r  2 ln r 1  
   ln r      r.
 r3 r2 r  r  r4 r4 

PROBLEMA 4. Să de determine unghiul  dintre gradienţii câmpului scalar

x
 :  3 \  0, 0, 0  ,   x, y, z  
x  y2  z2
2

în punctele A 1, 2, 2  şi B  3,1, 0  .

Soluţie. Calculăm:


 x , y , z  

1 x 2  y 2  z 2  x  2 x


x2  y2  z 2

   
x 2 2
x2  y 2  z 2 x2  y2  z 2
 2 xy
 x, y , z  
 x2  y 2  z 2 
y 2

 2 xz
 x, y , z   .
z
x 2
y z 2 2 2

Gradientul câmpului scalar  este
     
grad   x, y , z  i   x , y , z  j   x, y , z  k
x y z

  
1   
grad   x 2  y 2  z 2 i  2 xy j  2 xz k .
 x2  y2  z 2 
2

Gradientul câmpului scalar  în punctul A 1, 2, 2  este vectorul

   
1

a   grad  A   7i  4 j  4k .
81

Gradientul câmpului scalar  în punctul B  3,1, 0  este vectorul
 8 CAPITOLUL 5
  
b   grad  B 
1
100

 8i  6 j . 
Unghiul  dintre gradienţii câmpului  în punctele A şi B este unghiul dintre vectorii
 
a şi b :
1
 
a b 8100
 7   8   4  6   4  0 80 8
cos         , deci
1 9 10 9
a b  7 2   42   4 2   82  6 2
8100
 8
  arccos     153 .

9 

PROBLEMA 5. Să se calculeze derivata câmpului   r   r 2 după direcţia gradientului

    
câmpului scalar   r   ln  r  , unde r  OM  xi  y j  zk este vectorul de poziţie al unui

punct curent M  x, y, z  şi r  r  x 2  y 2  z 2 .
 
1r r
Soluţie. Calculăm grad  r      r  grad r   şi notăm versorul gradientului
r r r2

r  
 grad  r  2 r r 
funcţiei  cu s   r  . Calculăm grad   r      r  grad r  2r  2r .
grad  r  r r r
2
r

Atunci, derivata cămpului  după direcţia versorului s este
 2
d  r  r r2
  s  grad    2r  2   2  2r .
ds r r r

PROBLEMA 6. Să se determine liniile de câmp corespunzătoare următoarelor câmpuri

vectoriale:
    
a) V : 3  V3 , V  x, y, z   x  y  z  i  y  z  x j  z  x  y  k
    
b) V : 3  V3 , V  x, y, z    y  z  i   z  x j   x  y  k

 
    
c) V : 3  V3 , V  x, y, z   z 2  y 2 i  z j  yk
    
d) V : 3  V3 , V  x, y, z   zi  xy j  2 xzk
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 9
    
e) V : 3  V3 , V  x, y, z    y  x i   x  y  z  j   x  y  k

     
    
f) V : 3  V3 , V  x, y, z   x y 2  z 2 i  y z 2  x 2 j  z x 2  y 2 k
   
 
g) V  x, y, z   1  z  x  y i  j  2k .

Soluţie. a) Notăm P  x, y, z   x  y  z  , Q  x, y, z   y  z  x  , R  x, y, z   z  x  y  .

Sistemul diferenţial simetric al liniilor de câmp este:

dx dy dz dx dy dz
     .
P  x, y , z  Q  x, y , z  R  x , y , z  x  y  z  y  z  x z  x  y

Folosind metoda combinaţiilor integrale, se obţin 2 integrale prime independente,

adică se obţin ecuaţiile liniilor de câmp sub formă implicită.
O combinaţie integrabilă se obţine adunând numărătorii între ei şi numitorii între ei:
dx dy dz dx  dy  dz
   , deci dx  dy  dz  0 .
x  y  z  y  z  x z  x  y  0

Integrând se obţine prima integrală primă: x  y  z  C1 .

A doua combinaţie integrabilă se obţine în mod analog:

dx dy dz dx dy dz
 
x  y  z  x y z dx dy dz
, deci    0.
yz zx x y 0 x y z
Integrând se obţine a doua integrală primă: ln x  ln y  ln z  ln C2 , adică xyz  C2 .

 x  y  z  C1
Liniile de câmp sunt date de sistemul  .
 xyz  C2
dx dy dz
b) Sistemul simetric al liniilor de câmp este:   .
yz zx x y
Prima combinaţie integrabilă se obţine adunând numărătorii rapoartelor între ei şi
numitorii între ei:
dx dy dz dx  dy  dz
   , deci dx  dy  dz  0 .
yz zx x y 0
Integrând se obţine prima integrală primă x  y  z  C1 .

A doua combinaţie integrabilă se obţine amplificând primul raport cu x, al doilea

raport cu y, al treilea raport cu z şi adunând numărătorii între ei şi numitorii între ei:
10 CAPITOLUL 5
dx dy dz xdx  ydy  zdz xdx  ydy  zdz
    ,
y  z z  x x  y xy  xz  yz  yx  zx  zy 0
deci xdx  ydy  zdz  0 .

x 2 y 2 z 2 C2
Integrând se obţine     x 2  y 2  z 2  C2 .
2 2 2 2
 x  y  z  C1
Liniile de câmp sunt date de sistemul  2 2 2
(o familie de cercuri
 x  y  z  C2
depinzând de doi parametrii).
dx dy dz
c) Sistemul simetric al liniilor de câmp este:   .
2 2 z y
z y
Prima combinaţie integrabilă este dată de ultimele două rapoarte:

dy dz y 2 z 2 C1
   ydy  zdz , de unde obţinem     y 2  z 2  C1 .
z y 2 2 2
A doua combinaţie integrabilă se obţine amplificând al doilea raport cu  z , al treilea
raport cu  y şi adunând numărătorii între ei şi numitorii între ei ai tuturor rapoartelor:

dx dy dz dx  zdy  ydz dx  d  yz 
    , deci dx  d  yz  0  d  x  yz  0 şi
z2  y2 z  y z 2  y2  z 2  y2 0

rezultă x  yz  C 2 .

 y 2  z 2  C1
Liniile de câmp sunt descrise de sistemul:  .
 x  yz  C2
dx dy dz
d) Sistemul simetric al liniilor de câmp este:   .
z  xy 2 xz
Prima combinaţie integrabilă este dată de primul şi ultimul raport:
dx dz
  2 xdy  dz şi integrând obţinem x 2  z  C1  x 2  z  C1 .
z 2 xz
A doua combinaţie integrabilă se obţine folosind ultimele două rapoarte:
dy dz dy dz 1 1
   şi rezultă  ln y  ln z  ln C 2  ln y 2  ln z  ln C 2 ,
 xy 2 xz  y 2z 2 2

deci y 2 z  C2 .
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 11

 x 2  z  C
1
Obţinem sistemul liniilor de câmp:  .
2
 y z  C2

dx dy dz
e) Sistemul simetric al liniilor de câmp este:   .
yx x y z x y
Prima combinaţie integrabilă se obţine adunând numărătorii între ei şi numitorii între
dx dy dz dx  dz
ei ai rapoartelor unu şi trei:    , deci dx  dz  0 . Integrând se
yx x yz x y 0
obţine prima integrală primă x  z  C1 .

A doua combinaţie integrabilă este:

dx  dy  dz 3dx  dy  dz d  x  y  z d 3x  y  z 
  
x yz 3 x  y  z x yz 3x  y  z
şi integrând rezultă
ln  x  y  z    ln  3 x  y  z   ln C 2  ln  x  y  z   ln  3 x  y  z   ln C 2 ,

deci  x  y  z  3 x  y  z   C 2 .

 x  z  C1
Obţinem sistemul ce descrie liniile de câmp:  .
 x  y  z  3 x  y  z   C2
dx dy dz
f) Sistemul simetric al liniilor de câmp este:   .

x y z 2 2
  2
y z x 2
  z x  y2
2

O combinaţie integrabilă se obţine amplificând primul raport cu x, al doilea raport cu
y, al treilea raport cu z şi adunând numărătorii între ei şi numitorii între ei:
dx dy dz xdx  ydy  zdz xdx  ydy  zdz
   

x y z2 2
 yz 2
x 2
 zx 2
y 2
 2 2 2
y z z x x y 2 2 2 0

deci xdx  ydy  zdz  0 . Integrând se obţine prima integrală primă:

x 2 y 2 z 2 C1
    x 2  y 2  z 2  C1 .
2 2 2 2
A doua combinaţie integrabilă se obţine amplificând primul raport cu yz, al doilea
raport cu xz, al treilea raport cu xy şi adunând numărătorii între ei şi numitorii între ei:
12 CAPITOLUL 5
dx dy dz yzdx  xzdy  xydz
   

x y z 2 2
  2
y z x 2
  2
z x y 2
 xy z  xyz  xyz 3  x3 yz  x3 yz  xy 3 z
3 3

yzdx  xzdy  xydz

 ,
0
deci yzdx  xzdy  xydz  0  d  xyz   0 . Integrând se obţine a doua integrală primă:

xyz  C2 .

 x 2  y 2  z 2  C1
Liniile de câmp sunt date de sistemul  .
 xyz  C2
dx dy dz
g) Sistemul simetric al liniilor de câmp este:   .
1 z  x  y 1 2

dy dz
Prima combinaţie integrabilă este dată de ultimele două rapoarte  , de unde
1 2
z C1
rezultă y    2 y  z  C1 .
2 2
Pentru a găsi a doua integrală primă, amplificăm primul şi al doilea raport cu -1 şi
adunăm numărătorii între ei şi numitorii între ei:

dy dx  dy  dz dx  dy  dz d  z  x  y 
1
      z  x  y 2 d  z  x  y .
1 1  z  x  y  1  2  z  x  y zx y

Integrând se obţine y  2 z  x  y  C 2  y  2 z  x  y  C 2 .

2 y  z  C1
Sistemul liniilor de câmp este  .
 y  2 z  x  y  C2

PROBLEMA 7. Se dă câmpul vectorial

    
V : 3  V3 , V  x, y, z    x  y  i   y  x j  2 zk . Să se determine:

a) liniile de câmp
b) linia de câmp ce trece prin punctul A 1, 0,1

c) suprafeţele de câmp
 z  1
d) suprafaţa de câmp ce conţine dreapta    :  .
 y  3 x  0

Soluţie. a) Notăm P  x, y, z   x  y , Q  x, y, z   y  x, R  x, y, z   2 z .
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 13
Sistemul diferenţial simetric al liniilor de câmp este:
dx dy dz dx dy dz
     .
P  x, y , z  Q  x, y , z  R  x, y , z  x  y y  x 2 z

Folosind metoda combinaţiilor integrale, se obţin 2 integrale prime independente,

adică se obţin ecuaţiile liniilor de câmp sub formă implicită.
O combinaţie integrabilă se obţine amplificând primul raport cu x, al doilea raport cu y
şi adunând numărătorii şi numitorii între ei şi egalând raportul rezultat cu cel de-al treilea
raport din sistemul simetric dat:

xdx  ydy

dz

2
1d x y
2


1 dz


d x2  y2 dz
 .
 
2 2 2 z 2
2 x y 2 2 z 2 2 z
x y x y

   C

Integrând obţinem ln x 2  y 2   ln z  ln C1  ln x 2  y 2  ln 1 , deci prima
z

 
integrală primă este x 2  y 2 z  C1 .

A doua combinaţie integrabilă se obţine egalând primele două rapoarte:

y
1
dy y  x dy x
   , care este o ecuaţie diferenţială omogenă de grad 0 cu
dx y  x dx y  1
x
funcţia necunoscută y  x  .

Se efectuează schimbarea de funcţie y  x   z  x  , dată prin y  z  x . Ecuaţia

omogenă devine

dz z 1 dz z 1 dz 1  z 2  1 z 1 1
x z   x  z    dz   dx .
dx z 1 dx z 1 dx x z  1 2 x
z 1
Integrând obţinem
1
2
  C
 
ln z 2  1  arctg  z    ln x  2  ln z 2  1  2arctg  z    ln x 2  C2 .
2
Revenind la schimbarea efectuată rezultă a doua integrală primă
 y 2 
ln 
 x2



 y
 x
   y
 1  2arctg     ln x 2  C2  ln x 2  y 2  2arctg    C2 .
x
14 CAPITOLUL 5

 
 x2  y2 z  C
 1
Astfel ecuaţiile liniilor de câmp sunt:  , cu x  0 .


   y
ln x 2  y 2  2arctg    C2
x


b) Din condiţia că punctul A 1, 0,1 aparţine liniei de câmp se obţin: C1  12  0 2 1  1 , 
  0
C1  ln 12  0 2  2  arctg    0 , deci ecuaţiile liniei de câmp ce trece prin punctul A sunt:
1


 x2  y2 z  1
 
 cu x  0 .
   y
ln x 2  y 2  2arctg    0
 x
c) Ecuaţia suprafeţelor de câmp este

     y 
  C1, C2   0    x 2  y 2 z, ln x 2  y 2  2arctg     0 , cu x  0 ,
  x 

unde  este o funcţie arbitrară de clasă C 1 ..

d) Suprafaţa de câmp ce trece prin dreapta dată se obţine eliminând x, y, z între ecuaţiile
liniilor de câmp şi ecuaţiile dreptei    , adică între relaţiile:


 x2  y 2 z  C
 1

 
ln x 2  y 2  2arctg  y   C2
 x

z  1
 y  3x  0


Înlocuind z  1 în prima relaţie rezultă x 2  y 2  C1 ; din ultima relaţie rezultă

y
 3 . Folosind aceste două relaţii obţinute în ecuaţia a doua a sistemului rezultă:
x
2
ln C1  2arctg 3  C2  ln C1   C2 .
3
Eliminăm acum C1, C2 între ecuaţiile liniilor de câmp şi relaţia obţinută, se determină
ecuaţia suprafeţei de câmp cerută:
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 15

 
ln x 2  y 2 z 
2
3
   y
 ln x 2  y 2  2arctg   
x
  y  
2 arctg    
2  y  y  2  x  3 .
ln z   2arctg    ln z  2arctg    ze 
3 x  x 3
Ecuaţia explicită a suprafeţei de câmp ce conţine dreapta    este:

  y  
2 arctg    
ze   x  3  , cu x  0 .

PROBLEMA 8. Se dă câmpul vectorial

 
 
V :  3  V3 , V  x, y, z   grad x 2  y 2  2 z 2 . Să se determine suprafaţa de câmp ce trece

 z  1
prin cercul    :  2 2
.
 x  y  1

Soluţie. Notăm câmpul scalar  :  3  ,   x, y, z   x 2  y 2  2 z 2 şi calculăm

        
grad  i j k  2 xi  2 y j  4 zk .
x y z
   
Atunci câmpul vectorial considerat are expresia: V  x, y, z   2 xi  2 y j  4 zk .

dx dy dz
Sistemul diferenţial simetric al liniilor de câmp este:   .
2 x 2 y 4 z
Prima combinaţie integrabilă se obţine folosind primele două rapoarte:
dx dy dx dy
   .
2x 2 y x y
x
Integrând obţinem ln x  ln y  ln C1 , deci prima integrală primă este  C1 .
y
A doua combinaţie integrabilă se obţine folosind ultimele două rapoarte:
dy dz dy dz
   .
2 y 4 z y 2 z
1 1
Integrând obţinem a doua integrală primă: ln y   ln z  ln C2  y 2 z  C2 .
2 2
x
  C1
Ecuaţiile liniilor de câmp sunt:  y , cu y  0 .
y2z  C
 2
16 CAPITOLUL 5
Ecuaţia suprafeţelor de câmp este
x 
  C1, C2   0    , y 2 z   0 , cu y  0 ,
y 

unde  este o funcţie arbitrară de clasă C 1 .

Suprafaţa de câmp ce trece prin cercul    rezultă din eliminarea variabilelor x, y, z

între ecuaţiile liniilor de câmp şi ecuaţiile cercului    :

x
 y  C1

 2
 y z  C2
z  1

 x 2  y 2  1

Înlocuind z  1 în a doua relaţie rezultă y 2  C2 ; din prima relaţie rezultă

x 2  y 2C12  x 2  C2C12 . Folosind aceste două relaţii obţinute în ultima ecuaţie a sistemului
rezultă condiţia de compatibilitate:

 
C2C12  C2  1  C2 C12  1  1 .

Se elimină C1, C2 între ecuaţiile liniilor de câmp şi relaţia obţinută şi se determină

ecuaţia suprafeţei de câmp cerută:

 2 
2  x 

y z    1  1  z x 2  y 2  1.
 y  

 

 

PROBLEMA 9. Se consideră câmpul vectorial V  x, y, z  grad a  grad , unde 
x 4 x  y  z  x 2 yz
    3
a  i  j  k ,   x, y, z      f  y  x, z  x şi f o funcţie derivabilă. Să se
12 6 2

determine liniile de câmp ale câmpului vectorial V şi suprafaţa de câmp ce trece prin elipsa
z  1
   :  2 2
.
 x  4 y  1

Soluţie. Notăm u  x, y, z  y  x, v  x, y, z  z  x , deci f  y  x, z  x   f  u, v  şi calculăm

TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 17

     
grad  i j k
x y z

 x3 x 2  y  z  f u f v    x3 x 2 z f u f v  
   xyz   i       j
 3 2 u x v x   6 2 u y v y 
 

 x3 x 2 y f u f v  
    k 
 6 2 u z v y 


 x3 x 2  y  z  f f    x3 x 2 z f    x3 x 2 y f  
   xyz    i       j      k.
 3 2 u v   6 2 u   6 2 v 
 

x3 x  y  z 
    2
f f
 
a  grad   i  j  k  grad  
3

2
 xyz   
u v .
x 3 x 2 z f x 3 x 2 y f
       xyz.
6 2 u 6 2 v
   
Rezultă câmpul vectorial V  x, y, z   grad  xyz   yzi  xz j  xyk

dx dy dz
Sistemul diferenţial simetric al liniilor de câmp este:   .
yz xz xy
Prima combinaţie integrabilă se obţine folosind primul şi al doilea raport:
dx dy dx dy
    xdx  ydy .
yz xz y x

x 2 y 2 C1
Integrând se obţine   , deci prima integrală primă este x 2  y 2  C1 .
2 2 2
Analog, a doua combinaţie integrabilă se obţine folosind ultimele două rapoarte:
dy dz dy dz
    ydy  zdz .
xz xy z y

y 2 z 2 C2
Integrând obţinem a doua integrală primă:    y 2  z 2  C2 .
2 2 2
 x 2  y 2  C
1
Liniile de câmp au ecuaţiile:  .
2 2
 y  z  C2

Suprafaţa de câmp ce conţine elipsa    se obţine din eliminarea variabilelor x, y, z

între ecuaţiile liniilor de câmp şi ecuaţiile elipsei    :

18 CAPITOLUL 5

x2  y 2  C
1

2 2
 y  z  C2

z  1
 2 2
x  4 y  1

Înlocuind z  1 în a doua relaţie rezultă y 2  C2  1 ; din prima relaţie rezultă

x 2  y 2  C1  x 2  C1  C2  1 . Folosind aceste două relaţii obţinute în ultima ecuaţie a

sistemului rezultă condiţia de compatibilitate:

C1  C2  1  4  C2  1  1  C1  5C2  4  0 .

Se elimină C1, C2 între ecuaţiile liniilor de câmp şi relaţia obţinută şi se determină

ecuaţia suprafeţei de câmp cerută:

 
x 2  y 2  5 y 2  z 2  4  0  x 2  4 y 2  5 z 2  4  0.

(un hiperboloid cu două pânze cu axa de simetrie Oz)

PROBLEMA 10. Să se calculeze derivata câmpului vectorial

    
V :  3  V3 , V  x, y, z   sin 2 x i  cos 2 y j  zk
      
după direcţia vectorului s  2i  j  2k în punctul A  ,  , 0  .
4 3 
   
Soluţie. Notăm V  x, y, z   P( x, y, z ) i  Q( x, y, z ) j  R( x, y, z )k , unde

P  x, y, z  sin 2 x , Q  x, y, z   cos 2 y, R  x, y, z   z .

  dV  dP  dQ  dR
Derivata câmpului V după direcţia s este   i   j   k  , unde
ds ds ds ds
dP      P  P  P  
ds
 
  s  gradP  2i  j  2k   i 
 x y
j k 
z 
   
 
 2i  j  2k  2sin x cos xi  4sin x cos x  2sin 2 x

dQ      Q  Q  Q  
ds

  s  gradQ  2i  j  2k   
 x
i
y
j k 
z 
   
 
 2i  j  2k   2 cos y sin y  j  2sin y cos y  sin 2 y
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 19

dR       

  s  gradR  2i  j  2k
ds
   Rx i  Ry j  Rz k  
   
 
 2i  j  2k  k  2

dV   
Rezultă   2sin 2 xi  sin 2 y j  2k .
ds
    
Derivata câmpului V după direcţia s în punctul A  ,  , 0  este vectorul:
4 3 

dV  2    2     3 
  A  2sin   i  sin    j  2k  2i  j  2k .
ds  4   3  2

PROBLEMA 11. Pentru câmpurile vectoriale următoare să se calculeze divergenţa şi rotorul:

     
   
a) V  x, y, z   x 2  yz i  xy  z 2 j  x 2  y 2 zk

b) V  x, y, z   z 1  e y  i  xze y j  x 1  e y  k
   

        
 
c) V  r  a a , r  OM  xi  y j  zk este vectorul de poziţie al unui punct curent
   
M  x, y, z  şi a  a1i  a2 j  a3 k este un vector constant
  
d) V    r  r , unde r este vectorul de poziţie şi  este un câmp scalar de clasă C1

    r    
e) V   1 r , unde r este vectorul de poziţie şi  un câmp scalar de clasă C1
 r 
  r  
f) V  e   r , unde r este vectorul de poziţie şi  este un câmp scalar de clasă C1
      
g) V  r 2 a , unde r  r  x 2  y 2  z 2 şi a  a1i  a2 j  a3 k un vector constant.
   
Soluţie. a) Notăm câmpul vectorial V  x, y, z   P( x, y, z ) i  Q( x, y, z ) j  R( x, y, z )k , unde


P  x, y, z  x2  yz, Q x, y, z  xy  z 2, R  x, y, z  x2  y 2 z .

Divergenţa câmpului vectorial V este funcţia scalară:
 P Q R
divV     2 x  x  x 2  y 2  3x  x 2  y 2 .
x y z

Rotorul câmpului vectorial V este vectorul:
20 CAPITOLUL 5
  
i j k
     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R
  
  2 yz  2 z  i   2 xz  y  j   y  z  k .

  
b) Notăm P  x, y, z  z 1 e y , Q x, y, z  xze y , R  x, y, z  x 1 e y . 
 P Q R
divV     0  xze y  0  xze y .
x y z
  
i j k
     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R

     
    
  xe y  xe y i  1  e y  1  e y j  ze y  ze y k  2 xe y i  2 ze y k .
     
 
c) Folosim formulele div V  grad  V   divV , grad r  a  a .  
Calculăm:
         
      
divV  div r  a a  grad r  a  a  r  a div a 
    2 2
 
 a  a  r  a 0  a  a 2 , unde a 2  a .
  
 
Folosim formula rot V  grad  V   rotV şi calculăm:
               
      
rotV  rot r  a a  grad r  a  a  r  a rot a  a  a  r  a 0  0.  
d) Folosim formulele
  
 
div V  grad  V   divV ,

r
grad   r      r  grad r     r  .
r
Calculăm:
   
 
divV  div   r  r  grad   r    r    r  divr 

 r 
    r  grad r  r    r 1  1  1     r   r  3  r  
r
 r   r   3  r  .
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 21
  
 
Folosim formula rot V  grad  V   rotV şi calculăm:
   
 
rotV  rot   r  r   grad  r    r    r  rot r 

   r   r    r   
    r  grad r   r    r  0      r    r  rr  0  0.
 r r r

e) Calculăm:
   r       r      r   
divV  div    1  r   grad   1  r    1 divr 
 r 
    r   r 
   r       r  
  grad    grad 1  r  3   1 
 
  r    r 
1 1     r  
  grad   r      r  grad  0   r  3   1 
r r   r 

1 r  1      r  
     r     r     grad r   r  3   1 
r r  r2    r 

 r    r  r     r  
 r   r  3  1 
2
 r r2 r   r 
 r   r       r    r   r   2   r  
  r  r  3  1     r  3  1 
2 3  2 3
 r r   r   r r   r 
  r     r    r 
    r     3  1     r   2  3.
 r   r  r

    r        r      r   
rotV  rot    1  r    grad  1 r    1  rot r 
   
 r     r   r 
 r   r       r      r   r    
   rr  1 0     0  0.
2
 r r3   r   r
2
r3 
f) Calculăm

   
  r    r 
divV  div e   r  grad e    r  e   divr 
 r


 r    r   r  r 
e    r  grad r  r  3e e    r   r  3e  r  
r
 r   r  2   r
e   r  3   e      r  r  3 .
 r 

   
  r    r 
rotV  rot e   r  grad e    r  e   rot r 
 r
22 CAPITOLUL 5
  r 
  r    
 r    r     r  r  e
 e    r  grad r  r  e 0  e r    r  rr  0 .
 r r

g) Calculăm

   2   2 r   
2
    2
divV  div r a  grad r  a  r div a  2r grad r  a  r  0  2r  a  2 r  a .
r
 
   
     
rotV  rot r 2 a  grad r 2  a  r 2 rot a   2r grad r   a  r 2 0 

 r   
  2r   a  2 r  a .  
 r

PROBLEMA 12. Se dă câmpul vectorial

    
V :  3  V3 , V  x, y, z    2 x  sin x  i  2 y j  4 zk

a) Să se calculeze rotorul şi divergenţa câmpului V
b) Să se determine potenţialul scalar   x, y, z  .

Soluţie. a) Notăm P  x, y, z  2x  sin x, Q x, y, z  2 y, R  x, y, z  4z .

 P Q R
divV     2  cos x  2  4  4  cos x
x y z
  
i j k
     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R
   
 0  i  0  j  0  k  0,

deci V este un câmp irotaţional.

b) Se ştie că orice câmp irotaţional V este câmp potenţial, adică există un câmp scalar  ,

numit potenţialul scalar, a. î. grad   V şi  este dat de următoarea integrală curbilinie
(care nu depinde de drumul de integrare):
  x, y , z    P  x, y, z dx  Q  x, y, z  dy  R  x, y, z  dz 
M 0M
x y z

x0
 2 x  sin x  dx  y  2 y  dy  z 4 zdz 
0 0

 x
x y z
 x 2  cos x  y2  2z 2  x 2  cos x  y 2  2 z 2  C
0
y0 z0
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 23


unde am notat cu C   x02  cos x0  y02  2 z02 . 
Aşadar potenţialul scalar este   x, y, z   x 2  cos x  y 2  2 z 2  C .

PROBLEMA 13. Să se arate că următoarele câmpuri vectoriale sunt biscalare:

   
a) V  x, y, z   yz  y  z  i  xz  x  z  j  xy  x  y  k

 
   
b) V  x, y, z   2 xzi  2 yz j  x 2  y 2 k

c) V  x, y, z   z 1  e y  i  xze y j  x 1  e y  k
   


d) V  grad   grad ,  ,  unde sunt două câmpuri scalare derivabile

 
   
e) V  x, y, z   xzi  yz j  f x 2  y 2 k , unde f este o funcţie derivabilă.
  
Soluţie. a) Un câmp vectorial V este biscalar dacă V  rotV  0 . Facem notaţiile

P  x, y, z  yz  y  z , Q x, y, z  xz  x  z , R  x, y, z  xy  x  y .

Calculăm
  
i j k
     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R

           
  
 x 2  2 xy  x 2  2 xz i  2 xy  y 2  y 2  2 yz j  2 xz  z 2  2 yz  z 2 k 
  
  2 xy  2 xz  i   2 xy  2 yz  j   2 xz  2 yz  k .
 
V  rotV  yz  y  z    2 xy  2 xz   xz  x  z    2 yz  2 xy   xy  x  y    2 xz  2 yz  
 2 xyz  y  z    y  z   2 xyz  x  z    z  x   2 xyz  x  y    x  y  


 2 xyz y 2  z 2  z 2  x 2  x 2  y 2  0. 

Aşadar câmpul vectorial V este biscalar.


b) Facem notaţiile P  x, y, z  2xz, Q x, y, z  2 yz, R  x, y, z   x2  y 2 . 
Facem următoarele calcule:
24 CAPITOLUL 5
  
i j k
     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j    k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R
    
  2 y  2 y  i   2 x  2 x  j   0  0 k  4 yi  4 x j.

 
 
V  rot V  2 xz   4 y   2 yz  4 x   x 2  y 2  0  8 xyz  8 xyz  0.

  
c) Facem notaţiile P  x, y, z  z 1 e y , Q x, y, z  xze y , R  x, y, z  x 1 e y .
  
i j k

     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R

     
    
  xe y  xe y i  1  e y  1  e y j  ze y  ze y k  2 xe y i  2 ze y k .

V  rot V  z 1  e    2 xe   xze  0  x 1  e   2 ze
  y y y y y


 2 xze 1  e   2 xze 1  e   0.
y y y y

d) Calculăm (folosind proprietăţile rotorului şi gradientului):


rotV  rot  grad   grad   rot  grad   rot  grad  
 
 0  grad  grad   rot  grad   grad  grad    0  grad  grad .

 
V  rotV   grad   grad    grad  grad  
 grad   grad  grad    grad   grad  grad   .
  grad , grad , grad     grad , grad , grad   0    0  0

e) Facem notaţiile u  x, y, z  x2  y 2, P  x, y, z  xz, Q x, y, z  yz, R  x, y, z  f u .

Calculăm:

R df u R df u
  f   u   2 x,   f  u   2 y .
x du x y du y
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 25
Rezultă:
  
i j k
     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R
  
  2 y  f  u   y  i   2 x  f  u   x  j   0  0 k 
 
 y  2  f   u   1 i  x  2  f   u   1 j.
 
V  rotV  xyz  2  f   u   1  xyz  2  f   u   1  f  u   0  0.

PROBLEMA 14. Să se arate că următoarele câmpuri vectoriale sunt irotaţionale şi să se

determine potenţialul scalar pentru fiecare câmp:
  x y  x2  y2 
a) V :  2    , V  x, y, z   2  i  2  j  k
z z z2
    
b) V :  3  , V  x, y, z   yz  2 x  y  z  i  zx  x  2 y  z  j  xy  x  y  2 z  k
        
 
c) V  r  a a , r  OM  xi  y j  zk este vectorul de poziţie al unui punct curent
   
M  x, y, z  şi a  a1i  a2 j  a3 k este un vector constant.
  
Soluţie. a) Un câmp vectorial V este irotaţional dacă rotV  0 .

x y x2  y 2
Facem notaţiile P  x, y, z  2  , Q x, y, z  2  , R  x, y, z   . Prin calcul direct
z z z2
găsim
  
i j k

     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R

 2 y 2 y   2x 2x    
    i      j   0  0  k  0.
 z2 z2   z2 z2 

Aşadar câmpul vectorial V este irotaţional.

Orice câmp irotaţional V este câmp potenţial, adică există un câmp scalar  , numit

potenţialul scalar, a. î. grad   V . Câmpul  este dat de integrala curbilinie, care nu
26 CAPITOLUL 5
depinde de drumul de integrare, deci putem integra pe un drum paralel cu axele de
coordonate:
  x, y , z    P  x, y, z dx  Q  x, y, z  dy  R  x, y, z  dz 
M 0M

x x y y z  x 2  y02 
  2  dx   2  dy     0  dz 
x0 z y0 z z0  z 2 

x y z
x2 y2 x 2  y02 x2  y2
   0  C
z z z z
x0 y0 z0

x 2  y02
unde am notat cu C   0 , M 0  x0 , y0 , z0  este un punct fix din spaţiu şi M  x, y, z 
z0
este un punct arbitrar variabil al spaţiului.

x2  y2
Aşadar potenţialul scalar este   x, y, z   C .
z
b) Facem notaţiile
P  x, y, z  yz  2x  y  z , Q x, y, z  zx  x  2 y  z , R  x, y, z  xy  x  y  2z .

Prin calcul direct găsim

  
i j k

     R Q    R P    Q P  
rotV    i     j   k 
x y z  y z   x z   x y 
P Q R

   
 
 x 2  2 xy  2 xz  x 2  2 xy  2 xz i  2 xy  y 2  2 yz  2 xy  y 2  2 yz j 

 
 
 2 xz  2 yz  z 2  2 xz  2 yz  z 2 k  0.

Potenţialul scalar  se calculează cu integrala curbilinie independentă de drum:

TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 27

  x, y , z    P  x, y, z dx  Q  x, y, z  dy  R  x, y, z  dz 
M 0M
x y z
  yz  2 x  y  z  dx   zx0  x0  2 y  z  dy   x0 y0  x0  y0  2 z  dz 
x0 y0 z0

 x  y
x y
 x 2 yz  xy 2 z  xyz 2  x02 yz  x0 y 2 z  x0 yz 2 
0 0

 z
z
 x02 y0 z  x0 y02 z  x0 y0 z 2  x 2 yz  xy 2 z  xyz 2  C
0


unde am notat cu C   x02 y0 z0  x0 y02 z0  x0 y0 z02 . 
Aşadar potenţialul scalar este   x, y, z   xyz  x  y  z   C .
     
 
c) Folosim formulele rot V  grad  V   rotV şi grad r  a  a şi calculăm:  
               
      
rotV  rot r  a a  grad r  a  a  r  a rot a  a  a  r  a 0  0.  

Câmpul V vectorial se scrie sub forma
            
   
V  r  a a   xi  y j  zk  a1i  a2 j  a3 k  a1i  a2 j  a3 k 
  
 

  a1x  a2 y  a3 z  a1i   a1x  a2 y  a3 z  a2 j   a1x  a2 y  a3 z  a3 k .

Facem notaţiile
P  x, y, z   a1x  a2 y  a3z a1, Q x, y, z   a1x  a2 y  a3z a2, R  x, y, z   a1x  a2 y  a3z a3 .

Potenţialul scalar  se calculează cu integrala curbilinie independentă de drum:

  x, y, z    P  x, y, z dx  Q  x, y, z  dy  R  x, y, z  dz 
M0M
x y

x0
 a1x  a2 y  a3 z  a1dx  y  a1x0  a2 y  a3 z  a2dy 
0
z

z0
 a1x0  a2 y0  a3 z  a3dz 
x y
 2 x2   2 y
2 
  a1  a1a2 xy  a1a3 xz    a1a2 x0 y  a2  a2 a3 yz  
 2   2 
  x0   y0
z
 2 z
2
  a1a3 x0 z  a2a3 y0 z  a3  
 2 
 z0

a2 a2 a2 1 2
 1 x 2  2 y 2  3 z 2  a1a2 xy  a1a3 xz  a2 a3 yz  C   a1x  a2 y  a3 z   C
2 2 2 2
28 CAPITOLUL 5
1   2
  x, y , z  
2
 
r a C ,

 a2 a2 a2 
unde am notat cu C    1 x02  2 y02  3 z02  a1a2 x0 y0  a1a3 x0 z0  a2 a3 y0 z0  .
 2 2 2 
 

PROBLEMA 15. Să se arate că următoarele câmpuri vectoriale sunt solenoidale şi să se

determine potenţialul vector pentru fiecare câmp:

 
 
 

a) V  x, y, z   x 2  yz i   sin x  xy  j  y 2  xz k
   
b) V  x, y, z   y tg z i  z tg x j  x tg yk .
 
Soluţie. a) Un câmp vectorial V este solenoidal dacă divV  0 .

Facem notaţiile P  x, y, z  x2  yz, Q x, y, z  sin x  xy, R  x, y, z  y 2  xz . Prin calcul

direct găsim:
 P Q R 
divV     2 x  x  x  0 , deci V este un câmp solenoidal.
x y z
 
Orice câmp solenoidal V este un câmp de rotori, adică există un câmp vectorial W ,
 
numit potenţialul vector, a. î. rotW  V .
  
Vom căuta o soluţie particulară de forma W0  x, y, z   A  x, y, z  i  B  x, y, z  j a. î.
   
V  rotW0 , iar potenţialul vector căutat este W  x, y, z   W0  x, y, z   grad  x, y, z  , unde

  C1  D  este o funcţie arbitrară.

Avem relaţia
  
i j k
     B  A   B A  
V  rotW0   i j   k ,
x y z z z  x y 

A B 0
de unde rezultă
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 29

z2
B

z
 
 P  x 2  yz  B  x, y, z     x 2  yz dz   x 2 z  y
2
   x, y 
A
 Q  sin x  xy  A  x, y , z     sin x  xy  dz  z  sin x  xyz
z
B A  
  R  y 2  xz  2 xz   xz  y 2  xz   y 2    x, y   xy 2 .
x y x x

z2
Atunci rezultă A  x, y, z   z  sin x  xyz , B  x, y, z    x 2 z  y  xy 2 , deci
2
   z2  
W0  x, y, z    z  sin x  xyz  i   xy 2  x 2 z  y  j
 2 

 
iar potenţialul vector este W  x, y, z   W0  x, y, z   grad  x, y, z  , cu   C1  D  arbitrară.

b) Facem notaţiile P  x, y, z  y tgz, Q x, y, z  z tgx, R  x, y, z  x tg y . Prin calcul direct găsim:

 P Q R 
divV     0  0  0  0 , deci V este un câmp solenoidal.
x y z
 
Orice câmp solenoidal V este un câmp de rotori, adică există un câmp vectorial W ,
 
numit potenţialul vector, a. î. rotW  V .
  
Vom căuta o soluţie particulară de forma W0  x, y, z   A  x, y, z  i  B  x, y, z  j a. î.
   
V  rotW0 , iar potenţialul vector căutat este W  x, y, z   W0  x, y, z   grad  x, y, z  , unde

  C1  D  este o funcţie arbitrară.

Avem relaţia
  
i j k
     B  A   B A  
V  rotW0   i j   k ,
x y z z z  x y 

A B 0
de unde rezultă
B
  P  y tg z  B  x, y, z      y tg z  dz  y ln cos z    x, y 
z
A z2
 Q  z tg x  A  x, y, z     z tg x  dz  tg x
z 2
B A 2
  R  x tg y  0    0  x tg y    x tg y    x, y   x tg y.
x y x x 2
30 CAPITOLUL 5

z2 x2
Atunci rezultă A  x, y, z   tg x, B  x, y, z   y ln cos z  tg y , deci
2 2
 z2   x2 
W0  x, y, z   tg xi   y ln cos z  tg y  j
2  2 
 
 
iar potenţialul vector este W  x, y, z   W0  x, y, z   grad  x, y, z  , cu   C1  D  arbitrară.

     
PROBLEMA 16. Se consideră câmpurile vectoriale V    r  r şi W    r  a  r , unde r  
   
este vectorul de poziţie,  un câmp scalar de clasă C1 şi a  a1i  a2 j  a3 k este un vector

constant.
 
a) Să se arate că V este un câmp irotaţional şi W este un câmp solenoidal.

b) Să se determine  a. î. V să fie câmp solenoidal.
  
Soluţie. a) Un câmp vectorial V este irotaţional dacă rotV  0 .
Calculăm
   
 
rotV  rot   r  r   grad  r    r    r  rot r 

   r  
    r  grad r   r    r   0      r    r  0.
 r
 
Un câmp vectorial W este solenoidal dacă divW  0 .
      
    
divW  div   r  a  r   grad  r    a  r    r  div a  r   
     
  
    r  grad r   a  r    r   rota  r  a  rotr 

 r       r    
   
    r    a  r    r   0  r  a  0 
r r
 
r  ar  0 

r     r 

r
 
r , a, r 
r
 0  0.

b) Calculăm
   
 
divV  div   r  r   grad  r    r    r  div r 

  r  r2
    r  grad r   r    r   3      r    r  3  r      r   3  r  
 r r
 r   r   3  r  .
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 31

Se caută câmpul scalar  a. î. divV  0  r   r   3  r   0 . Această ecuaţie este

ecuaţie diferenţială cu variabile separabile şi rezultă că se poate scrie sub forma:

d  r  d  r  3
r   r   3  r   0  r  3  r   0    dr .
dr  r  r

C C
Integrând se găseşte ln   r   3ln r  ln C  ln   r   ln , deci   r   .
r3 r3
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 33
PROBLEME PROPUSE

1) Se dă câmpul scalar  :  3  ,   x, y , z   x 2  y 2  z 2 .

a) Să se determine suprafaţa de nivel ce trece prin punctul M 1, 0, 1 .


b) Să se calculeze derivata câmpului scalar  în punctul A 1, 2, 2  după direcţia OA
   
c) Să se calculeze derivatele câmpului scalar  după direcţiile a  2i  3 j  3k şi
   
b  i  2 j  2k .
   
2 2 2
 OA i  2 j  2k
Răspuns: a) x  y  z  2 (sfera cu centrul în O şi rază 2 ); b) s    ;
OA 3
       
d  a 2i  3 j  3k  b i  2 j  2k d 4x  2 3y  6z
  A  6 ; c) s1    ; s2    ;   ;
ds a 4 b 3 ds1 4

d 2x  4y  4z
  .
ds2 3

2) Fie câmpul scalar  :  3  ,   x, y, z   2 x 3  3 y 2  6 xyz .

a) Să se determine suprafaţa de nivel ce trece prin punctul M 1, 1, 0  .

b) Să se calculeze derivatele câmpului scalar  în punctul M după direcţiile axelor de


coordonate şi după direcţia MA , unde A  4, 2,3 .

d d d
Răspuns: a) 2 x 3  3 y 2  6 xyz  1 ; b)   M   6 ;   M   6 ;   M   6 ;
di dj dk
   
 MA 3i  j  3k d 6
s    ;  M   .
MA 19 ds 19

3) Se dă câmpul scalar  :  3  ,   x, y, z   x 2  y 3  z 2  3 xyz . Să se determine punctele

M   3 pentru care vectorul grad  este:

a) perpendicular pe axa Oy.
b) paralel cu axa Ox.

 
  
Indicaţie: a) grad   2 x  3 yz  i  3 y 2  3 xz j   2 z  3 xy  k
34 CAPITOLUL 5
 
grad   Oy  grad  j  j  grad  0  y 2  xz  0 , adică punctele M se găsesc pe

suprafaţa conică y 2  xz .

    y 2  xz  0
b) grad   Ox  grad  i  i  grad  0   , adică punctele M aparţin
2 z  3 xy  0
3
ambelor suprafeţe y 2  xz şi z  xy .
2
4) Să se calculeze gradientul câmpului scalar:

a)   x, y, z   e x  y sin  y  z 
2 2 2
b)   x, y, z   xyz e x  y  z

c)   x, y, z   x 2  y 2  yz

x
d)   x, y, z   arcsin   e xyz
 y
e)   x, y, z   x f  yz 

 xy 
f)   x, y, z   e xy f  
 z 

 
g)   x, y, z   f x 2  y 2 g  x 2  y 2  z 2 
 
       
 
h)   a, rr , a  r , cu r  xi  y j  zk vectorul de poziţie al unui punct curent
    
M  x, y, z  , r  r  x 2  y 2  z 2 şi a  a1i  a2 j  a3 k un vector constant.
  
Răspuns: a) grad  e x  y sin  y  z  i   sin  y  z   cos  y  z   j  cos  y  z  k 

     
2 2 2   
b) grad  e x  y  z  yz 1  2 x 2 i  xz 1  2 y 2 j  xy 1  2 z 2 k 
 
1   
c) grad  2 xi   2 y  z  j  y k 
 
2 x 2  y 2  yz

 x      x  
  y

d) grad  e xyz arcsin   yzi  xz j  xy k   2
1
2 
i  j 
y 
 y x 
  
e) grad  f  u  i  xzf   u  j  xyf   u  k , unde u  x, y, z   yz
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 35

 y   x   xy    xy
f) grad  e xy  yf u   f  u   i   x f  u   f   u   j  f  u  k  , u  x, y , z  
2
 z   z  z  z
    
 
g) grad  2 f  u  g  v  xi  y j  f  u  g   v 
1
 xi  y j  zk  , unde
x2  y2  z 2

u  x, y, z   x2  y 2 şi v  x, y, z   x 2  y 2  z 2

h)
5) Să se calculeze derivata câmpului scalar  după direcţia gradientului câmpului scalar  ,
unde:
1
a)   x, y, z   ,   x, y , z   x 2  y 2  z 2
2 2 2
x y z
2 2 2 1
b)   x, y, z   e x  y  z ,   x, y, z   .
x2  y2  z 2
6) Să se determine liniile de câmp ale câmpurilor vectoriale:
   
a) V  x, y , z   xyi  x 2 j  yzk
   
b) V  x, y, z    y  z  i   x  z  j   x  y  k
  
 

c) V  x, y, z   xi  y j  z  x 2  y 2 k
   
d) V  x, y, z   yi  x j   x  y  k

 
   
e) V  x, y, z   x 2  y 2 i  2 xy j  z 2 k

 
   
f) V  x, y, z   zi  z 2  x 2 j  xk

   
g) V  x, y, z   2 y 4 i  xy j  x z 2  1k
   
h) V  x, y , z   x 2 z i  y 2 z j   x  y  k .

x  y x
x2  y 2  C  y  C1
 1  y  z  C1 
Răspuns: a)  z ; b)  ; c)  2 ;
2
  C2  x yz yz 2 C x  y  z
x    2  x
 C2
36 CAPITOLUL 5
 1 1
 x 2  y 2  C  x  y  z  C1  x 2  z 2  C
x2  y 4  C
1
1 ; e)  1 ; g) 
d)   ; f)   2  ;
 x  y  z  C 2  1 1 C  xz  y  C 2  z  z  1  y  C2
 x  y z 2  

1 1
   C1
h)  x y .
2 ln xy  z 2  C
   2

 
 
7) Se dau câmpurile vectoriale V  x, y, z   grad   grad  , U  x, y, z   grad x 2 y 2 z 2 ,

    2
W  x, y, z   zi  z j   y  x  k , unde   x, y, z    x  y  z  ,   x, y, z   xy  yz  xz . Să se

determine:
  
a) liniile de câmp ale câmpurilor V , U , W
 z  0
b) suprafaţa de câmp generată de câmpul V ce trece prin curba  1  :  .
 xy  2
  z  0
c) suprafaţa de câmp generată de câmpul U ce trece prin curba   2  :  2 2
 x  y  4

  x  1
d) suprafaţa de câmp generată de câmpul U ce trece prin curba   3  :  2
 z  y
   
Indicaţie: a) V  x, y, z   2  x  y  z   y  z  i   z  x  j   x  y  k 
   

U  x, y, z   2 xyz yzi  xz j  xyk . 
  x  y  z  C1
Liniile de câmp pentru V :  2 2 2
(cercuri).
 x  y  z  C2

 x2  y 2  C1  x  y  C1

Liniile de câmp pentru U :  ; Liniile de câmp pentru W :  2 .
 y 2  z 2  C2  x  y  2z  C2
2 2 2
b) xy  xz  yz  2 ; c) x 2  y 2  2 z 2  4 ; d)  2  x  y   2  x  y  1   x  y   2 z .
   
8) a) Fie câmpul vectorial V  x, y, z   xi  y j  zk . Să se determine suprafaţa de câmp ce

 x  y
trece prin curba  3
.
 z  x
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 37
   
b) Fie câmpul vectorial V  x, y, z   zi  xy j  2 xzk . Să se determine suprafaţa de câmp ce

 yz  1
trece prin curba  .
x  y  2
   
c) Fie câmpul vectorial V  x, y, z   xy 3 i  x 2 y 2 j  y 3 zk . Să se determine suprafaţa de

 x   z 3
câmp ce trece prin curba  .
2
 y  z

d) Fie câmpul vectorial V  x, y, z   grad   grad , unde   x, y, z   x  y  z ,

z  0
  x, y, z   xy  yz  zx . Să se determine suprafaţa de câmp ce trece prin curba  .
 xy  1

  
2
Răspuns: a) x 2 y  z ; b)  y 2 z  2  z  x 2  y 2 z  1 ; c) y 2  xz ; d) xy  yz  xz  1 .
 
9) Pentru următoarele câmpuri vectoriale să se calculeze divergenţa şi rotorul:
   
a) V  x, y, z   yz  y  z  i  xz  x  z  j  xy  x  y  zk
 1  1  1 
b) V  x, y, z   i j k
x yz x y z x yz

 

c) V  x, y, z   grad x 2 y 2 z 2
        
 
d) V  r  a r , r  OM  xi  y j  zk este vectorul de poziţie al unui punct curent
   
M  x, y, z  şi a  a1i  a2 j  a3 k este un vector constant
       
e) V  a  r , r  OM  xi  y j  zk este vectorul de poziţie al unui punct curent
   
M  x, y, z  şi a  a1i  a2 j  a3 k este un vector constant
   
f) V  r 2 a , unde r este vectorul de poziţie şi a este un vector constant
   
g) V    r  a , unde r este vectorul de poziţie, a este un vector constant şi  un câmp

scalar de clasă C1
  r   
h) V  e   a , unde r este vectorul de poziţie, a este un vector constant şi  un câmp

scalar de clasă C1 .
    
Răspuns: a) divV  0, rotV  2 x  y  z  i  2 y  z  x  j  2 z  x  y  k ;
38 CAPITOLUL 5

 
 3     
b) divV   , rotV  0 ; c) divV  2 x 2 y 2  x 2 z 2  y 2 z 2 , rotV  0 ;
 x  y  z 2
        
 
d) divV  4 a  r , rotV  a  r ; e) divV  0, rotV  2a ;

          r        r   
 
f) divV  2 a  r , rotV  2 a  r ; g) divV  r

r  a, rotV 
r
ra;

  r  e  r    r   
h) divV  e     r  r , rotV  ra .
r
9) Să se arate că următoarele câmpuri vectoriale sunt irotaţionale şi să se determine
potenţialul scalar pentru fiecare câmp:
   
a) V  x, y, z  
1
1 x2 y2 z 2
yzi  zx j  xyk 
   
b) V  x, y, z  
1
x yz

i jk 
   
c) V  x, y, z    yz  4 z  i   xz  4 y  j   xy  4 x  k
   
2
 yzi  zx j  xyk 
2
d) V  x, y, z  
 x  yz 
      
e) V  r 2 r , unde r  OM  xi  y j  zk este vectorul de poziţie al unui punct curent

M  x, y, z  şi r  r  x 2  y 2  z 2

   r   r     
f) V  r , unde r  xi  y j  zk este vectorul de poziţie şi  un câmp scalar de
r

clasă C1
     
g) V    r  r , unde r  xi  y j  zk este vectorul de poziţie şi  un câmp scalar de clasă

C1 .
Răspuns: a)   x, y , z   arctg  xyz   C ; b)   x, y, z   ln x  y  z  C

2x
c)   x, y, z   xyz  4 xz  2 y 2  C ; d)   x, y, z   C ;
x  yz

 x2  y2  z 2 
2
1 4 r2
e)   x, y, z      r  dr  C ;
2 
C  r  C ; f)  
4 4
TEORIA CÂMPULUI - MARIANA ZAMFIR 39

g)    r  r  dr  C .

10) Să se verifice că următoarele câmpuri vectoriale sunt solenoidale şi să se determine

potenţialul vector pentru fiecare câmp:
   
a) V  x, y, z   yzi  zx j  xyk
   
b) V  x, y, z   x 2 yzi  xy 2 z j  2 xyz 2 k
   
c) V  x, y, z   x 2  y  z  i  y 2  z  x  j  z 2  x  y  k

     
   
d) V  x, y, z   y 2  z 2 i  x 2  z 2 j  x 2  y 2 k
   
e) V  x, y, z   x 2 yzi  xy 2 z j  2 xyz 2 k .

 r 
11) Se consideră câmpul vectorial V    r   r  , unde r este vectorul de poziţie şi  un
r

câmp scalar de clasă C1 . Să se arate că V este un câmp irotaţional şi să se determine  a. î.

V să fie câmp solenoidal.
C
Răspuns:   r    r 
r2
 
12) Se consideră câmpul vectorial V  grad   r     r  grad  r  , unde r este vectorul de

poziţie şi  , sunt două câmpuri scalare derivabile. Să se arate că V este un câmp biscalar.

13) Se consideră câmpul vectorial V    grad   grad  , unde  , sunt două câmpuri

scalare. Să se arate că V este un câmp solenoidal.
   
14) Se dă câmpul vectorial V  2 x  x i  y  x  j  6 x 2 zk ,  x, y, z   3 . Să se determine

funcţia derivabilă  a. î. V să fie câmp solenoidal.
6 C
Răspuns:   x    x 2  ,x  0.
5 x