Sunteți pe pagina 1din 61

CAPITOLUL 8 FUNCŢII DE MAI MULTE VARIABILE REALE

8.1. LIMITĂ. CONTINUITATE. DERIVATE PARŢIALE. DIFERENŢIABILITATE

BREVIAR TEORETIC

Definiţia 1. Fie f reale. Spunem că

A

:

lim

R

f

(

n

x

(x

m

)

m

N

A, x

x

m

x

0

x

0

şi

) =

R

l

o funcţie reală de n variabile dacă pentru orice şir

lim x

m

→∞

m

=

x

0

avem

lim

m

→∞

f

(

x

m

) =

l

.

Definiţia 2. Fie f

reale şi (a,b) A . Spunem că f este continuă în punctul (a,b)

dacă pentru oice şir {

2

: A R R

o funcţie reală de două variabile

(

x

n

,

y

n

)

}

n

N

lim

A

f (x

n

cu proprietatea că

, y

lim (x

n

, y

n

)

=

(a,b) , atunci

n

)

=

f (a,b) .

n

→∞

n

→∞

Definiţia 3. Fie f reale şi (a,b) A .

Spunem că funcţia f este derivabilă parţial în raport cu x în

2

: A R R

o funcţie reală de două variabile

punctul (a,b) A dacă

lim

f

(

x , b

)

f

(

a , b

)

există şi este finită.

x

a

 

'

Vom nota această limită cu

f

x

(

a , b

x

)

a

sau

f

(

a , b

) .

x

Analog, funcţia f este derivabilă parţial în raport cu y în punctul

f

(

a

,

y

)

f

(

a , b

)

(a,b) A dacă

y

b

y

b

'

f

y

(

a b

,

lim

există şi este finită.

)

sau

f

(

a b

,

) .

y

Vom nota această limită cu

Definiţia 4. Spunem că funcţia f

în punctul (a,b) int A dacă există două numere reale λ şi µ şi o funcţie ω : A R , continuă şi nulă în (a,b) , astfel încât:

2

: A R R

este diferenţiabilă

f (x, y) f (a,b) = λ(x a) + µ( y b) + ω(x, y) ρ(x, y) , unde

2 2

2

2

ρ(x, y) = (x a) + (y b) .

Propoziţia 1. Dacă funcţia f

punctul (a,b) A , atunci f admite derivate parţiale

2

: A R R

este diferenţiabilă în

f

'

x

(

a b

,

) şi

f

'

x

µ=

a b

(

y

,

(

'

f

)

a b

,

şi

)

f

'

y

(

a b

,

)

în punctul (a,b) şi, în plus,

λ=

Propoziţia 2. Dacă funcţia f

punctul (a,b) A , atunci f este continuă în (a,b) .

2

: A R R

este diferenţiabilă în

.

:

parţiale

(a,b) A , continue în (a,b) , atunci f este diferenţiabilă în punctul (a,b) A .

Propoziţia 3. Dacă funcţia f

A R

2

R

admite derivate

f

'

x

(

x

,

y

)

şi

f

'

y

(

x

,

y

) într-o vecinătate a punctului

Definiţia 5. Fie f

2

: A R R

(a,b) interior lui A .

o funcţie diferenţiabilă în punctul

Se numeşte diferenţiala de ordinul întâi a funcţiei f în punctul (a,b) funcţia liniară:

df

(

x

,

y a b

;

,

)

=

f

'

x

(

a b

,

)(

x

a

)

+

f

'

y

(

a b

,

)(

y

b

)

=

f

'

x

(

a b dx

,

)

+

f

'

y

(

a b dy

,

)

.

Se numeşte diferenţiala de ordinul n a funcţiei f în punctul

(a,b) funcţia:

d

n

f

(

x

,

y a b

;

,

)

=

⎡ ∂

x

y

dx +

dy

(

n

)

f

(

a b

,

)

.

Observaţie. Toate definiţiile valabile pentru funcţii de două

variabile f

: A R

:

2

R

R

n

se pot extinde pentru cazul funcţiilor de

R

, n N, n 3 .

n variabile, f

A

PROBLEME REZOLVATE

1. Să se calculeze:

3 5 tg ( x + y ) ln(1 + xy ) ; b) lim
3
5
tg
(
x
+ y
)
ln(1
+ xy
)
; b)
lim
.
a) lim
2
4
2
2
(
x
,
y
)
→ (0,0)
x
+ y
(
x
,
y
)
→ (0,0)
x
+ y
Rezolvare:
*
*
a) Fie şirul
(x n
, y
)
R
×
R
astfel încât
lim (
x
,
y
) = (0,0)
.
n
n
n
n →∞
3
5
tg
(
x
+
y
)
*
*
Notăm
f
:
R
×
R
R
,
f
(
x
,
y
)
=
. Avem că:
2
4
x
+
y
3
5
tg
(
x
+ y
)
n
n
lim
f
(
x
,
y
)
=
lim
=
n
n
2
4
n →∞
(
x
,
y
)
(0,0)
x
+ y
n
n
n
n
3
5
3
5
3
5
tg
(
x
+
y
)
x
y
x
+ y
n
n
n
n
n
n
= lim
+ lim
=
1
;
3
5
2
4
2
4
(
x
,
y
)
(0,0)
x
+
y
x
+ ,
y
(
x
y
)
(0,0)
x
+ y
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
5
3
5
x
3 + y
x
n
n
n
y n
lim
≤ lim
+ lim
2
4
2
4
2
4
(
x
,
y
)
(0,0)
x
+ y
(
x
,
y
)
(0,0)
+ y
(
x
,
y
)
(0,0)
+ y
n
n
n
n
n
n
x n
n
n
n
x n
n
3
5
3
5
x
y
x
+ y
n
n
n
n
;
≤ lim
+ lim
= ⇒
0
lim
= 0
2
4
2
4
(
x
,
y
)
(0,0)
(
x
,
y
)
(0,0)
y
(
x , y ) →
(0,0)
+ y
n
n
x n
n
n
n
x n
n

prin urmare, conform definiţiei 1, rezultă că

=

(

1

 

tg

(

x

3

+ y

5

)

= 0

 
 

.

 

x

2

+ y

4

lim

 

ln(1

+ xy

)

=

lim

 

ln(1

+ xy

)

xy

 

=

)

(0,0)

x

2

2

+ y

y

x

,

(

)

(0,0)

xy

 

x

2

+ y

2

 

x

2

xy

+

y

2

; vom arăta că nu există

(

x

,

y

lim

)

(0,0)

x

2

xy

+

y

2

;

lim

x , y )

(0,0)

b)

(

x

,

y

(

x

,

y

lim

)

(0,0)

notăm f

(x

încât

{

n

, y

n

)

: R

}

n

*

×

N

R

y

R

,

R

*

×

R

f

(

x

,

*

şi {

y

)

(x'

=

n

; considerăm şirurile

2

x

, y'

n

+ y

)

}

n

2

N

R

*

×

R

*

, astfel

*

xy

lim (

n

→∞

(

x

n

,

y

n

lim

n →∞

f

)

=

(

x

n

(

,

x

1

n

n

,

y

n

,

1

n

)

n

)

,

=

) = (0,0)

şi lim ( ' , ' ) = (0,0)

x

n

y

n

:

(

x

'

n

,

y

1

'

n

)

=

n

(

1

lim

n

2

=

2

2

2

n

→∞ n

→∞

1

n

,

2

n

)

; avem că

şi

lim

n

→∞

f

(

x

'

n

,

y

'

n

)

=

2

2

n

2

lim

=

5

2

5

n →∞ n

deoarece

lim

n →∞

f

(

x

n

,

y

n

)

definiţiei 1, că nu există

există

(

x

,

y

lim

)

(0,0)

ln(1

(

x

+ xy

)

,

x

2

+

y

2

lim

n

→∞

f

(

y

lim

)

(0,0)

.

x

'

n

y

xy

,

'

n

) , rezultă, conform

, prin urmare nu

x

2

+ y

2

;

2. Să se studieze continuitatea următoarelor funcţii de două

variabile:

a)

f

:

R

2

R

,

f

(

x

,

y

)

=

⎧ 2 3 x y ⎪ , ⎪ 4 2 ⎨ x + y ⎪
2
3 x
y
,
4
2
x
+ y
⎪ ⎪
0 ,

(

x

,

y )

(0,0)

;

(

x

,

y )

(0,0)

b)

f

:

R

2

R

,

f

(

x

,

y

)

=

2

⎩ ⎪ 0,

(

1

+

2

xy

)

1

x

3

+ y

3

, (

(

x

x

,

,

y

y

)

)

(0,0)

(0,0)

.

Rezolvare:

\ {(0,0)}

algebrice cu funcţii elementare, deci continue. Rămâne să studiem continuitatea în punctul (0,0) . Avem că:

a) f este continuă pe

R

2

, fiind rezultatul unor operaţii

2 2 2 3 x y 3 x y 3 x y lim = lim
2
2
2
3 x
y
3 x
y
3 x
y
lim
= lim
lim
(
x y
,
)
(0,0)
4
2
(
x y
,
)
(0,0)
4
2
(
x y
,
)
(0,0)
4
x + y
x + y
x
=
lim
3
y
=
0
= f
(0,0)
, deci funcţia f este continuă şi în
(
x
,
y
)
(0,0)

punctul (0,0) , prin urmare este continuă pe

R

2

.

b) f este continuă pe

R

2

\ {(0,0)}

, fiind rezultatul unor operaţii

=

algebrice cu funcţii elementare. Rămâne să studiem continuitatea în punctul (0,0) .

1

2 xy

2

 

lim

 

f

(

x

,

y

)

=

lim

 

(

1

(

x

,

y

)

(0,0)

(

x

,

y

)

(0,0)

+

2 xy

demonstrăm că limita

(

x , y

lim

)

(0,0)

2 xy

2

x

3

+

y

3

2 )

(

x

n

, y

n

)

=

(

1

n

,

k

n

)

; avem că

lim

n →∞

f

(

x

n

,

y

x

=

y

3

lim

3

+

=

(

e

x

,

y

)

(0,0)

x

3

+

y

3

;

2 k

2

2

 

n

2

2

k

 
 

=

;

k

3

+

1

k

3

+ 1

 

2

   

nu există. Fie şirul

n

)

lim

n

→∞

n

deoarece valoarea acestei limite depinde de alegerea lui k , rezultă,

conform definiţei 1, că nu există

2 xy

2

x

3

+

y

3

( x

,

lim

y

)

(0,0)

şi implicit nu

există

(

x

,

y

(0,0) f

lim

)

(

x

,

y

)

, deci f nu este continuă în punctul (0,0) .

3. Folosind definiţia, să se calculeze derivatele parţiale de

ordinul întâi în punctul (3, 2) ale funcţiei

f

:

(

)

0, ∞× R R,

Rezolvare:

f (x, y) = x

y

.

f

'

x

(3,2)

=

lim

x

3

f

(

x

,2)

(3,2)

f

=

lim

x

2

3

2

=

x

3

x

3

x

3

f

'

y

(3,2)

=

lim

y

2

f y

(3,

)

f

(3,2)

= lim

3

y

3

2

 

=

y

2

y

2

y 2

 
 

3

2

(3

y

2

1)

3

y 2

1

= lim

 

= 9 lim

=

9 ln 3

.

y 2

y

2

y 2

y 2

lim (

x

3

x

+

3)

=

6 .

4. Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul întâi şi doi ale

funcţiei

f

:

R

2

R

,

f

(

x

,

y

)

= kx

α β

y

;

k α β R

,

,

Rezolvare:

x

f

f

f

f

'

x (

''

x

''

xy

''

y

2

2

,

y

)

= kαx

x

(

( ,

x

,

x

y

y

)

)

=

=

kαα

(

x

k

α

α

1

1)

x

α

2

β

y

β

1

y

=

β

;

f

( ,

x y

)

=

α

kx β β

(

1)

y

β

.

α

1

y

β

; f

'

y (

,

y

''

yx

)

(

= kx

x

,

y

)

α β

βy

;

1

.

.

Observaţie. Pentru k > 0, α 0, β 0 , funcţia

f : R

2

R,

f (x, y) = kx

Cobb-Douglas.

α β

y

se numeşte funcţia de producţie

5.

Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul întâi ale funcţiei

⎧ xy , ( x , y ) ≠ (0,0) ⎪ 2 2 f :
xy
,
(
x
,
y ) ≠
(0,0)
2
2
f
: R
2 →
R
,
f
(
x
,
y
)
=
,
x
+ y
0
,
(
x
,
y ) =
(0,0)
Rezolvare:
• Pentru (x, y) ≠ (0,0) avem:
2 x
2
2
y
x
+
y
xy
2
2
3
2
x
+ y
y
'
(
x
,
y
) =
=
.
f x
2
2
x
+ y
( x
2
2
+
y
) 2 3
3
' x
Analog, obţinem
f
x
,
y
) =
.
y (
( x
2
2
+
y
) 2 3

Pentru a determina derivatele parţiale în punctul (0,0) vom folosi definiţia:

f

f

'

x

'

y

(0,0)

(0,0)

Rezultă:

 

f

(

x

,0)

f

(0,0)

=

lim

0

0

=

lim 0

=

0

 

0

 

x

0

 

x

0

 

x

x

0

 

.

 

f

(0,

y

)

f

(0,0)

=

lim

0

0

=

lim 0

y

0

=

0

 

0

 

y

0

 

y

0

 

y

.

 

y

3

)

3

,

(

x

,

y

)

(0,0)

 
 

x

=

 

2

2

2

;

(

,

y

)

(

x

+ y

0

 

,

(

x

,

y

)

=

(0,0)

 

x

3

)

3

,

(

x

,

y

)

(0,0)

(

x

,

y

)

=

(

x

2

+ y

0

2

2

,

(

x

,

y

)

=

(0,0)

.

lim

= x

= y

lim

f

'

x

'

f y

6. Folosind definiţia, să se arate că funcţia f

: R

2

R

f (x, y)

=

4x

2

3y

este diferenţiabilă în punctul (1, 2).

Rezolvare:

,

Funcţia f este diferenţiabilă în punctul (1,2) dacă există

R

încât: f (x, y) f (1,2) = λ(x 1) + µ( y + 2) + ω(x, y) ρ(x, y) ,

unde

din breviarul teoretic, avem că dacă f este diferenţiabilă în

2)

punctul (1,2) , atunci

Astfel, relaţia din definiţie devine:

λ, µ R şi o funcţie

ω :

R

2

, continuă şi nulă în (1,2) , astfel

( x 1)

2

+ ( y +

2 )

2

(1, − 2) , astfel ( x − 1) 2 + ( y + 2 )

λ =

f

'

x

(1,

2)

=

8

ρ ( x , y )

=

. Conform propoziţiei 1

şi µ =

f

'

y

(1,

− =−

3 .

4x

2 3y 10 = 8(x 1) 3( y + 2) + ω(x, y)

( x − 1) 2 + ( y + 2) 2

(x 1)

2

+ ( y + 2)

2

Pentru (x, y) (1,2) rezultă că

ω

(

x

,

y

)

=

2 2 4 x − 8 x + 4 4( x − 1) = 2
2
2
4
x
8
x
+
4
4(
x
− 1)
=
2
2
2
2
(
x
− 1)
+
(
y
+
2)
(
x
1)
+
(
y
+
2)

, iar pentru

(x, y) = (1,2) vom considera ω(x, y) = 0 (pentru ca funcţia ω(x, y) să se anuleze în punctul (1,2) ).

Avem că

(

x

,

y

lim

(

x , y

)

(1,

2)

4(

x

1)

2

2 2 ( x − 1) + ( y + 2)
2
2
(
x
1)
+
(
y
+
2)

lim

ω

(

x

,

y

)

=

lim

 
 

(

x

,

y

)

(1,

2)

2

)

(1,

4(

x

2)

1)

2 ( x − 1)
2
(
x
1)

=

0 =

ω (1,

2)

, deci funcţia ω este continuă

în punctul (1,2) .

În concluzie, există λ = 8 , µ = −3 şi funcţia

ω :

R

2

R

,

ω ( x

,

y

)

=

4(

1)

2

x − ⎪ ⎪

2

 

2

x − 1) + ( y + 2)

x

1)

+

(

y

+

2)

(

0,

,

în (1,2) , astfel încât

(

x

(

x

,

,

y

)

y

)

=

(1,

2)

(1,

2)

, continuă şi nulă

f x y f − =λ x − +µ y + +ω x y ρ x y x y R

(

,

)

(1,

2)

(

1)

(

2)

(

,

)

(

,

),

(

,

)

Conform definiţiei 4, rezultă că funcţia f punctul (1,-2).

este diferenţiabilă în

2

.

7. Să se studieze diferenţiabilitatea următoarelor funcţii în

punctele indicate:

f

a) : R

2 R,

f (x, y) =

2

b) f

f

: R

R

,

(

x

,

y

)

=

2

c) f

f

:

R

R

,

(

x

,

y

) =

Rezolvare:

3(x 1)

2

+ 5y

4

⎪ ⎧


(

1

+

xy

0,

)

1

sin x

,

(

(

x

x

,

,

y

y

în punctul (1,0) ;

)

)

(0,2)

(0,2)

în (0,2) ;

e

x

sin

y

în punctul (3,4).

a) Dacă f este diferenţiabilă în punctul (1,0) , atunci rezultă, în

 

' '

 

baza propoziţiei 1, că există

f x

(1,0)

 

şi

f y

(1,0)

.

   

3(

x

1)

2

3 x − 1
3
x −
1

Calculăm

lim

f

(

x

,0)

f

(1,0)

=

lim

Calcul ă m lim f ( x ,0) − f (1,0) = lim   = lim
 

=

lim

     
 

x

1

x

1

x

1

x

1

x

1

x

1

'

cum limitele laterale sunt diferite, rezultă că nu există

ceea ce contrazice propoziţia 1. Prin urmare, f nu este diferenţiabil