Funcţii de mai multe variabile reale

1. Continuitatea funcţiilor de mai multe variabile

Se prezintă generalizarea conceptelor de continuitate şi derivabilitate din teoria funcţiilor de o

variabilă reală, precum şi aplicaţii ale acestora în domeniul economic. Astfel, se analizează funcţiile de
mai multe variabile reale, având ca domeniu de definiţie mulţimea Rn, sau o submulţime a acesteia. Ca
urmare, considerăm:
Rn={x=(x1, x2, …, xn)xi∈R, i=1,n }, n∈N*.
Definiţie
O funcţie d: Rn× Rn→[0, ∞) se numeşte distanţă pe Rn dacă verifică axiomele:
1) d(x, y)≥0, ∀x, y∈ Rn şi d(x, y)=0⇔x=y;
2) d(x, y)=d(y, x), ∀x, y∈ Rn (d este simetrică);
3) d(x, z)≤d(x, y)+d(y, z), ∀x, y, z∈ Rn (inegalitatea triunghiului).
Exemplu
Fie funcţia d: Rn× Rn→[0, ∞), definită prin
n
d(x, y)= ∑ ( xi − yi )2 pentru x=(x1, x2, …, xn), y=(y1, y2, …, yn).
k =1

Se verifică uşor că d este o distanţă pe Rn (numită distanţă euclidiană).

Cazuri particulare
Dacă n=1 atunci x=x1 şi y=y1 iar d(x, y)=x1-y1.

Dacă n=2 atunci x=(x1, x2) şi y=(y1, y2) iar d(x, y)= ( x1 − y1 )2 + ( x2 − y2 )2 .

Definiţie
Aplicația f : A ⊆  n →  astfel=
ca ∀x ( x1 , x2 ,..., xn ) ∈ A=
→ f ( x) f ( x1 , x2 ,..., xn ) ∈  se numește

funcție reală de n variabile reale.

Exemplu
=
P ( L, K ) ALα K 1−α , A > 0, 0 < α < 1 se numește funcția de producție Cobb-Douglas, unde L - orele de
muncă productivă prestate (munca) și K – fondurile fixe angajate în producție (capitalul).
Definiţii
• Fie x0∈Rn şi r>0. Atunci mulţimea Sr(x0)={x∈Rnd(x, x0)<r} se numeşte sfera deschisă de centru x0
şi rază r.
• O mulţime A⊂ Rn se numeşte vecinătate a punctului x0 dacă ∃r>0 astfel încât Sr(x0) ⊂ A.
1
• O vecinătate a lui x0 se va nota cu V(x0).
• x0∈Rn se numeşte punct interior mulţimii A⊂Rn ⇔∃ V(x0) astfel încât V(x0) ⊂ A.
Notaţie
o
A ={x0∈Rn x0 punct interior al mulţimii A} (sau IntA) - interiorul lui A .
• O mulţime care conţine numai puncte interioare se numeşte deschisă.
Observaţie
o
A este mulţime deschisă ⇔ A= A .
• x0∈Rn se numeşte punct aderent mulţimii A⊂ Rn ⇔∀ V(x0) avem V(x0) ∩A≠∅.
• O mulţime care îşi conţine toate punctele aderente se numeşte închisă.
Notaţie
A ={x0∈Rn x0 punct aderent mulţimii A} - aderenţa lui A.
Observaţie
A este mulţime închisă ⇔ A= A .
• x0∈Rn se numeşte punct de acumulare pentru mulţimea A⊂ Rn ⇔∀ V(x0) avem
(V(x0)-{x0}) ∩A≠∅.
Observație
In următoarele secţiuni vom considera n=2, dar noţiunile pot fi extinse uşor pentru n>2.
Definiţie (limita unei funcţii într-un punct)
Fie A⊆ R2, f : A→R şi ( a, b ) ∈ A′
n →∞
Spunem că lim f (x, y ) =l∈ R dacă şi numai dacă ∀{(xn, yn)}n≥1⊂A cu (xn, yn) → (a, b) şi
(x,y ) →(a ,b )

(xn, yn)≠(a, b) ∀n≥1 avem lim f (xn , yn ) =l.

n →∞

Exemple
Examinați existența următoarelor limite :
1) lim
( x, y )→ (2,3)
(x 2 − 3 y )
Fie f :  2 → , f ( x, y ) =
x 2 − 3 y și {( x , y )}
n n n ≥1
⊂  ×  - un șir a.î. ( x n , y n )  →(2,3) , i.e.
n→∞
xn 
n →∞
→ 2, yn 
n →∞
→ 3 . Atunci lim f ( x n , y n ) = lim
n→∞ n→∞
( x n2 )
− 3 y n = −5 , deci lim
( x, y )→ (2,3)
(x 2 − 3 y ) = −5 .
2 2
x y
2) lim
( x , y )→( 0,0 ) x4 + y 4

x2 y 2
Fie f :  * × * → , f ( x, y ) =
x4 + y 4
. Să considerăm șirurile {( x , y )}
n n n ≥1
⊂  * × * și

{( x′ , y′ )}
n n n ≥1
⊂  * × *

2
 ( xn , yn )  ,   ( xn′ , yn′ )  ,  
1 1 1 2
Alegem = n →∞
→ ( 0, 0 ) respectiv = n →∞
→ ( 0, 0 )
n n n n
1 4
Atunci lim f ( xn , yn ) = respectiv lim f ( xn′ , yn′ ) = . Deoarece valoarea limitei depinde de alegerea
n →∞ 2 n →∞ 17
2 2
x y
șirurilor rezultă că lim nu există.
( ) ( ) x4 + y 4
x , y → 0,0

Definiţie
Fie A⊂R2, f: A→R, ( a, b ) ∈ A′ . Spunem că funcţia f este continuă în (a, b) dacă şi numai dacă

lim f (x, y ) există şi este egală cu f(a, b) ( lim f (x, y ) =f(a, b)).
(x,y ) →(a ,b ) (x,y ) →(a ,b )

Exemple
 2 xy
 , (x, y ) ≠ (0, 0)
1) Să se demonstreze că funcţia f :  →  , f(x, y) =  x 2 + y 2
2
este continuă în origine.
 0, (x, y ) = (0, 0)

Vom demonstra continuitatea folosind definiţia.
n →∞ n →∞ n →∞
Fie {(xn, yn)}n≥1⊂R2, un şir cu (xn, yn) → (0, 0) (adică xn → 0 şi yn → 0) şi
2 xn yn
(xn, yn)≠(0, 0) ∀n≥1. Atunci f(xn, yn)= ∀n≥1. Aplicând inegalitatea mediilor de obţine uşor
xn2 + yn2

xn2 + yn2 ≥2xnyn∀n≥1, ca urmare putem scrie:

2 xn yn
 f(xn, yn) ≤ ∀n≥1 adică  f(xn, yn) ≤ 2 xn yn ∀n≥1.
2 xn yn

Cum lim 2 xn yn =0, rezultă, folosind inegalitatea anterioară, că şi lim f (xn , yn ) =0, deci
n →∞ n →∞

lim f (x, y ) =0. Dar f(0, 0)=0 atunci putem scrie lim f (x, y ) = f(0, 0)=0 de unde deducem că f
(x,y ) → (0 , 0) (x,y ) → (0 ,0)

este continuă în (0, 0).

 x2 − y2
 , (x, y ) ≠ (0, 0)
2) Să se demonstreze că funcţia f :  2 →  , f(x, y) =  x 2 + y 2 nu este continuă în
 0, (x, y ) = (0, 0)

origine.
In acest caz vom arăta că nu există lim f (x, y ) .
(x,y ) → (0 ,0)

n →∞
Pentru aceasta considerăm {(xn, yn)}n≥1⊂R, un şir cu (xn, yn) → (0, 0), (xn, yn)≠(0, 0) ∀n≥1 şi o
anumită dependenţă între yn şi xn. Forma acestei relaţii între yn şi xn este dată de cerinţa ca f(xn, yn) să nu
mai depindă de n.

xn2 − yn2
Aici, calculând f(xn, yn) avem f(xn, yn)= , ∀n≥1.
xn2 + yn2
3
 1 − λ2 1 − λ2
Astfel luând yn=λxn, λ∈R, obţinem f(xn, yn)= ,∀n≥1. Ca urmare lim f (xn , yn ) = , care nu
1 + λ2 n →∞ 1 + λ2
este unică, deci lim f (xn , yn ) nu există ⇒ lim f (x, y ) nu există. In concluzie, f nu este continuă în
n →∞ (x,y ) → (0 ,0)

(0, 0).

2. Derivatele parţiale ale unei funcţii de mai multe variabile

Definiţii
Fie o mulţime A⊆ R2, f: A→R şi (a, b) un punct interior al lui A.
f ( x, b ) − f ( a, b )
→ Dacă lim există şi este finită spunem că f admite derivată parţială în raport cu x
x →a x−a
în punctul (a, b) şi scriem:
f ( x, b ) − f ( a, b ) ∂f
f ' x ( a, b ) = lim (sau ( a, b ) ).
x →a x−a ∂x
→ In acelaşi mod definim derivata parţială în raport cu y în punctul (a, b)
f ( a, y ) − f ( a, b ) ∂f
f ' y ( a, b ) = lim (sau ( a, b ) ).
y →b y −b ∂y
Exemple
1) Folosind definiția să se calculeze derivatele parțiale de ordinul întâi în punctul (1,2) ale funcție
f :  2 →  , f ( x, y ) =
x2 + y 2 .

f ( x, 2 ) − f (1, 2 ) f (1, y ) − f (1, 2 )

f x′ (1, 2 ) lim
= = 2,= f x′ (1, 2 ) lim = 4
x →1 x −1 y →2 y−2
2. O companie care produce telefoane mobile are următoarea funcție de de producție pentru un tip de
2 1
smartphone P( x, y ) = 50 x y . 3 3

a) Găsiți numărul de unități produse cu 125 unități de muncă și 64 unități de capital.

P(125,64)=5000 unități
b) Aflați productivitățile marginale.
1 2
100 y 3 50 x 3
Px′ ( x, y ) =
= 1
, Py(
′ x , y ) 2
3
3x 3y 3
c) Evaluați productivitățile marginale pentru x=125, y=64.
2 1
Px′ (125, 64 ) 26
= = , Py′ (125, 64 ) 26
3 24
Cazul general (n∈N*)

4
→ Dacă A ⊆Rn şi a=(a1, a2, …, an) un punct interior al lui A, atunci ∀ i=1,n definim
f ( a1 ,...,xi ,ai +1 ,...,an ) − f ( a1 ,...,ai ,ai +1 ,...,an )
f ' xi ( a ) = lim
xi → ai xi − ai
derivata parţială în raport cu xi în punctul a.
→ (derivate parţiale de ordinul al doilea)
Fie A ⊆R2, f: A→R astfel încât ∃ f ' x , f ' y : A→R. Dacă f ' x , f ' y admit de asemenea, derivate parţiale

în raport cu x şi y, atunci derivatele parţiale ale acestora se numesc derivate parţiale de ordinul al doilea
ale lui f şi notăm
∂2 f ∂  ∂f 
f " x 2 ( x, y ) ( x ( )) x
=
f ′ x, y ′ sau ( x, y )   ( x, y ) ,
∂x  ∂x 
∂x 2

∂ f
2
∂  ∂f 
f " xy ( x, y ) (=
f x′ ( x, y ) )′ sau
y ∂y∂x
( x, y )   ( x, y )
∂y  ∂x 

∂ f
2
∂  ∂f 
f " yx ( x, y ) (=
f y′ ( x, y ) )′ sau
x ∂x∂y
( x, y )   ( x, y ) ,
∂x  ∂y 

∂ f
2
∂  ∂f 
f " y 2 ( x, y ) (=
f y′ ( x, y ) )′ sau 2 ( x, y )
y ∂y
  ( x, y ) .
∂y  ∂y 

Criteriul Schwartz
Dacă A ⊆R2 şi f: A→R admite derivate parţiale de ordinul al doilea pe Dacă A ⊆R2 şi f: A→R admite
derivate parţiale mixte de ordinul al doilea pe V(a, b) ⊆A şi acestea sunt continue în (a, b)
atunci f " xy ( a,b ) = f " yx ( a,b ) .

Exemplu
Să se calculeze derivatele parțiale de ordinul I si II pentru funcția f : R2→R, f(x, y)=2x3y2-x2-3y+7+4e2x-y.
Aplicând regulile de derivare descrise mai sus se obţine
f ' x ( x, y ) =6x2y2-2x+8e2x-y; f ' y ( x, y ) =4x3y-3-4e2x-y;

f " x 2 ( x, y ) =12xy2-2+16e2x-y; f " xy ( x, y ) = 12x2y-8e2x-y;

f " yx ( x, y ) = 12x2y-8e2x-y; f " y 2 ( x, y ) =4x3+4e2x-y.