Formule de analiză matematică 

Asimptote

•  Asimptote orizontale

Pentru a studia existen ţa asimptotei orizontale spre +∞ la graficul unei func ţii se
calculează   xlim
→+∞
 f ( x ) .
Cazul 1. Dacă această limită nu există sau este infinit ă atunci graficul nu are asimptot ă 
orizontală spre +∞ .
Cazul 2. Dacă această limită există şi este finită,egală cu un num ăr real l  ,atunci graficul
are asimptotă orizontală spre +∞ dreapta de ecuaţie y= l  .
Analog se studiaz ă existenţa asimptotei orizontale spre −∞  

•  Asimptote oblice

Asimptota oblic ă spre +∞  (dacă există) are ecuaţia y=mx+n unde m şi n se calculeaz ă cu
formulele:
 f ( x )
m = lim
 x →+∞  x
 
n = lim [ f ( x ) − m ⋅ x ]
 x →+∞

Analog se studiaz ă existenţa asimptotei oblice spre −∞  

•  Asimptote verticale

Se calculează   xlim
→x
 f ( x ) şi lim  f ( x ) .
 x → x
0 0
 x < x0  x > x0

Dacă una din aceste limite este infinit ă atunci graficul are asimptot ă verticală dreapta de
ecuaţie  x = x0 .

Derivata unei funcţii intr-un punct:

 f ( x ) − f ( x0 )
 f ′( x 0 ) = lim  
 x → x0  x − x0

Tangenta la graficul unei func ţii in punctul de abscis ă x0:

 y − f ( x0 ) = f ′( x0 )( x − x0 )  
 

Reguli de derivare:

( f + g )′ = f ′ + g ′
( f − g )′ = f ′ − g ′
( c ⋅ f )′ = c ⋅ f ′ 
( f ⋅ g )′ = f ′ ⋅ g + f ⋅ g ′
 
⎛  f ⎞′   f ′ ⋅ g − f ⋅ g ′
⎜g⎟ = g2
⎝ ⎠

Tabel cu derivatele unor funcţii uzuale Tabel cu derivatele funcţiilor compuse

c′ = 0 ′ 1 u′
( ln x ) = ( ln u )′ =
 x′ = 1  x (u )′ = 2u ⋅ u′
2
u
1 u′
( x 2 )′ = 2 x ( loga  x )′ = (u 3 )′ = 3u 2 ⋅ u′ ( loga u )′ =
 x ⋅ ln a u ⋅ ln a
( x )′ = 3x
3 2 (u 4 )′ = 4u 3 ⋅ u′
( sin x )′ = cos x n −1
( sin u )′ = cos u ⋅ u′
( x 4 )′ = 4 x 3 (u )′ = n ⋅ u
n
⋅ u′
( cos x )′ = − sin x ( cos u )′ = − sin u ⋅ u′
⎛ 1 ⎞′   u′
n −1
( x )′ = n ⋅ x
n
u′
( tgx )′ =
1
⎜ u ⎟ = − u2 ( tgu )′ =
⎛ 1 ⎞′ ⎝ ⎠
2
1 cos  x cos2 u
⎜ x ⎟ = − x 2 ′ u′
( u )′ = u
1
⎝ ⎠ ( ctgx )′ = − 2 ( ctgu )′ = − 2
sin  x 2 u sin u
(  x )′ = 1 ( arcsin x )′ =
1
( arcsin u )′ =
u′
2  x 1 − x 2 ( e )′ = e
u u
⋅ u′ 1 − u2

( e )′ = e
 x x
( arccos x )′ = −
1
( e− )′ = − e −
u u
⋅ u′ ( arccos u )′ = −
u′
1 − x 2 1 − u2
( e− )′ = − e−
 x x
  ( arctgx )′ =
1
( a )′ = a
u u
⋅ ln a ⋅ u′   ( arctgu )′ =
u′
1 + x 2 1 + u2
( a )′ = a
 x x
⋅ ln a ( arcctgx )′ = −
1  
( arcctgu )′ = −
u′  
1 + x 2 1 + u2
 

Tabel cu integrale nedefinite

∫ 1dx = x + C   ∫ sin xdx = − cos x + C 

∫ cos xdx = sin x + C 
2
 x
∫ xdx =
2
+ C 
1
 x 3
∫ cos  x dx = tgx + C  
2
∫ x 2dx =
3
+ C 
1
 x 4 ∫ sin  x dx = − ctgx + C  
2

∫ x dx = + C 
3

4 1 1  x
 x n +1 ∫ x 2
+a 2
dx =
a
arctg
a
+C 
∫ x dx = n + 1 + C 
n

1 1  x − a
1 ∫ x 2
−a 2
dx =
2a
ln
x+a
+ C 
∫  x dx = ln x + C   1
∫ (  
dx = ln x + x 2 + a 2 + C   )
∫ e dx = e + C  
 x x
 x 2 + a 2
1
∫ e dx = − e + C   ∫
− x −x
dx = ln x + x2 − a2 + C  
 x 2 − a 2
 x
a
∫ a dx = ln a + C 1  x  
 x
 
 
∫ a2 − x2
dx = arcsin
a
+ C 

Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:  

∫  f ( x) g ′( x)dx = f ( x) g( x) − ∫ f ′( x) g( x) dx  
Formula de integrare prin părţi pentru integrale definite este:

b b

∫  f ( x ) g ′( x) dx = f ( x) g( x) − ∫ f ′( x) g( x) dx  
b
a
a a

Aplicaţii ale integralei definite

•  Aria subgraficului unei funcţii
Dacă   f : [a, b]  →    este o func ţie continu ă pozitivă atunci avem:
b
 A( Γ f  ) = ∫ a
f ( x) dx  
•  Volumul unui corp de rotaţie
Dacă   f : [a, b]  →    este o func ţie continu ă atunci avem:
b
V (C f  ) = π   ∫
2
f ( x ) dx  
a
 

∫ u′( x ) dx = u( x ) + C   ∫ sin u( x ) ⋅ u′( x )dx = − cos u( x) + C  

∫ u( x ) ⋅ u′( x )dx =
u2 ( x)
+C   ∫ cos u( x) ⋅ u′( x)dx = sin u( x) + C  
2 u′( x )
3
u ( x) ∫ cos 2
dx = tgu( x) + C  
∫ u 2 ( x ) ⋅ u′( x )dx =
3
+C   u( x )
u′( x )
4
u ( x) ∫ sin 2
dx = − ctgu( x) + C  
∫ u ( x ) ⋅ u′( x )dx = +C   u( x )
3

4 u′( x ) 1 u( x )
∫ u ( x) + a
2 2
dx =
a
arctg
a
+C  
n +1
u ( x)
u′( x )
∫ u ( x ) ⋅ u′( x )dx = +C    1 u( x ) − a
n

n +1 ∫ u ( x) − a
2 2
dx =
2a
ln
u( x) + a
+ C 
u′( x )
∫ u( x ) dx = ln u( x) + C   ∫
u′( x )
(  
dx = ln u( x) + u 2 ( x) + a 2 + C )
u ( x) + a
2 2

∫e u′( x ) dx = e u ( x ) + C  
u( x )

u′( x )
∫e
−u ( x )
u′( x ) dx = − e −u( x )
+C   ∫ u ( x) − a
2 2
dx = ln u( x) + u2 ( x) − a 2 + C  

 
a u( x) u′( x ) u( x )
∫a
u( x)
u′( x ) dx =
ln a
+C   ∫ a 2 − u2 ( x)
dx = arcsin
a
+ C 
 

Formule de algebr ă 

Ecuaţia de gradul doi

•  Ecuaţia ax + bx + c = 0 .Se calculează  Δ = b − 4ac  

2 2

•  Dacă  Δ > 0   atunci ecuaţia de gradul doi are două r ădăcini reale diferite date de formula
−b ± Δ
 x1 , x2 =  
2a
•  Dacă  Δ = 0   atunci ecuaţia de gradul doi are două r ădăcini reale egale date de formula
b
 x1 = x2 = −  
2a
•  Dacă  Δ < 0   atunci ecuaţia de gradul doi are două r ădăcini complexe diferite date de formula
−b ± i −Δ
 x1, x2 =  
2a

•  ax + bx + c = a ( x − x1 )( x − x2 )  
2

•  Relaţiile lui Viete pentru ecua ţia de gradul doi ax 2 + bx + c = 0 :

⎧ b
⎪⎪ S = x 1 + x 2 = −
a
⎨
⎪ P c  
  = x1 ⋅ x2 =
⎪⎩ a
•  Alte formule folositoare la ecua ţia de gradul doi:
 x12 + x22 = S 2 − 2 P
 
 x13 + x23 = S 3 − 3SP

Funcţia de gradul doi

 f  : R → R
 f ( x ) = ax + bx + c  
2

⎛ b Δ⎞
Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V  ⎜ − ,− ⎟.
⎝ 2 a 4a ⎠
Δ
Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este  f min = −  
4a
Δ
Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este  f max = −  
4a

Progresii aritmetice

•  Formula termenului general:

an = a1 + ( n − 1) ⋅ r    
 

•  Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este: 

n  (a1 + an )
S n =  
2
•  Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
a+c
= b 
2

Progresii geometrice

•  Formula termenului general:

  −1
bn = b1 ⋅ q n  
•  Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
b1 ( q n − 1)
S n =  
q −1
•  Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2 = a ⋅ c  

Numere complexe

 z = a + bi   este forma algebrică a unui număr complex

 z = r ( cos θ + i sin θ  )  este forma trigonometrică a unui număr complex unde:

•  r = a 2 + b2 este modulul numărului complex

b
•  θ ∈ [0, 2π ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tgθ  =  
a
i 2 = −1

a + bi = a 2 + b 2  

 z = a − bi
Formula lui Moivre
n
( cos θ + i sin θ ) = ( cos nθ + i sin nθ )    

Elemente de combinatorică 

n ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ .... ⋅ n
Pn = n !
n!
 Ank  = Calculează numărul de submulţimi ordonate  cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
( n − k )!  
n!
C n =
k 
Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !( n − k )!

Binomul lui Newton:

 

 
n −1
( a + b) = C a + C a
n 0
n
n 1
n b + C a n − 2b 2 + ... + Cnk a n−k b k + ... + Cnnb n  
2
n
n −k
Formula termenului general din binomul lui Newton este Tk +1  = Cn a
k
b k   

Formule cu logaritmi 

loga b  există dacă  a > 0, a ≠ 1, b > 0  

loga b = c  ⇔ a c = b   Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate f ăr ă logaritm 

log a 1 = 0
log a a = 1
ln1 = 0
ln e = 1
lg1 = 0
lg10 = 1
log a  A + log a B = log a ( A ⋅ B)
⎛  A ⎞
log a  A − log a B = log
  a⎜ ⎟
⎝  B ⎠
log a  An = n ⋅ log a A
logc b
loga b =
logc a
1  
loga b =
logb a

Probabilitatea unui eveniment  

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P( E ) =  
nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.

•  Legea * este asociativă dacă  ( x ∗ y ) ∗ z = x ∗ ( y ∗ z )   ∀ x, y , z ∈ M

•  Legea * este comutativă dacă   x ∗ y = y ∗ x   ∀ x , y ∈ M
•  Legea * are element neutru e dacă   x ∗ e = e ∗ x = x   ∀ x ∈ M
•  Un element ∈ M se numeşte simetrizabil dacă  ∃ ∈ M astfel incât  x ∗ x′ = x′ ∗ x = e  
 x  x ′
 

Relaţiile lui Viete pentru ecua ţia de gradul trei

Dacă  ax + bx + cx + d  = 0  are r ădăcinile  x1 , x2 , x3  atunci avem: 

3 2

⎧ b
⎪ x1 + x2 + x3 = − a
⎪
⎪ c
⎨ x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x3 + x2 ⋅ x3 =  
⎪ a
⎪ d 
⎪⎩ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 = − a

Relaţiile lui Viete pentru ecua ţia de gradul patru

Dacă  ax + bx + cx + dx + e = 0  are r ădăcinile  x1 , x2 , x3 , x4  atunci avem: 

4 3 2

⎧ b
⎪ x1 + x2 + x3 + x4 = − a
⎪
⎪ x  ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x = c
⎪ 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
⎨  
⎪ x 1 ⋅ x2 ⋅ x3 + x1 ⋅ x2 ⋅ x4 + x1 ⋅ x3 ⋅ x4 + x2 ⋅ x3 ⋅ x4 = − d 
⎪ a
⎪ e
⎪ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 ⋅ x4 =
⎩ a
 

Formule de trigonometrie

sin 2  x + cos2 x = 1 formula fundamentală a trigonometriei Formule pentru transformarea sumelor in produse
sin :  → [ −1,1]
 p + q p−q
sin( − x ) = − sin x funcţia sin este impar ă  sin  p + sin q = 2sin cos
2 2
cos :  → [ −1,1]  p − q p+q
sin  p − sin q = 2 sin cos
cos( − x ) = cos x funcţia cos este par ă  2 2
 p + q p−q  
⎛ π   ⎞ cos  p + cos q = 2 cos cos
sin ⎜ −  x ⎟ = cos x 2 2
⎝2 ⎠
 p + q p−q
⎛ π   ⎞ cos  p − cos q = − 2sin sin
cos ⎜ −  x ⎟ = sin x 2 2
⎝2 ⎠
Formule pentru transformarea produselor in sume
tg ( − x) = −tgx
ctg ( − x ) = − ctgx sin( x + y ) + sin( x − y )
sin  x ⋅ cos y =
 x x 2
sin 2 x = 2 sin x cos x ⇒ sin x = 2 sin cos
2 2 cos( x + y  ) + cos( x − y )
cos x ⋅ cos y =  
cos 2 x = cos x − sin x
2 2 2
cos( x − y )  − cos( x + y )
1 + cos 2 x sin  x ⋅ sin y =
cos 2 x = 2 cos2 x − 1 ⇒ cos2 x = 2
2
1 − cos 2 x
cos2 x = 1 − 2 sin 2 x ⇒ sin 2 x =
2
sin 3 x = sin x (3 − 4 sin 2 x )
cos 3 x = cos x (4 cos 2 x − 3)

sin( a + b) = sin a cos b + sin b cos a

sin( a − b) = sin a cos b − sin b cos a
cos( a + b) = cos a cos b − sin a sin b
cos( a − b) = cos a cos b + sin a sin b

tga + tgb
tg ( a + b ) =
1 − tga ⋅ tgb
tga − tgb
tg ( a − b ) =
1 + tga ⋅ tgb
sin  x
tgx =
cos x  
cos x
ctgx =
sin x
 

3tgx − tg 3 x
tg 3x =
1 − 3tg 2 x
 
ctg 3 x − 3ctgx
ctg 3x =
3ctg2 x − 1

⎧ ⎧ 2tgx
2t 
⎪ sin2  x =
⎪sin x = 1 + t 2 1 + tg 2 x
⎪ ⎪
⎪cos x = 1 − t 
2 ⎪   1 − tg 2 x
⎪ ⎪cos2 x = 1 + tg 2 x
  1 + t 2 ⎪
⎨  x ⎨
⎪tgx 2t    unde t = tg   ⎪tg 2  x = 2tgx  
  = 2
⎪   1 − t 2 ⎪   1 − tg 2 x
⎪ ⎪
1 − t 2 ⎪ctg 2 x = 1 − tg x
2
⎪ctgx
  =
⎩ 2t  ⎪⎩ 2tgx
Ecuaţii trigonometrice fundamentale

1)Ecuaţia sin x = a are soluţii dacă şi numai dacă  a ∈ [ −1,1] .

In acest caz soluţiile sunt
{
 x ∈ ( −1) arcsin a + k π   / k  ∈
k 
   . }
2)Ecuaţia cos x = b are soluţii dacă şi numai dacă  b ∈ [ −1,1] .
In acest caz soluţiile sunt
 x ∈ {± arccos b + 2kπ   / k  ∈  } .
3)Ecuaţia tgx = c are solu
  ţii ∀c ∈   .
Soluţiile sunt  x ∈ {arc tgc + kπ   / k  ∈  } .
  ţii ∀d  ∈
4)Ecuaţia ctgx = d   are solu    .

Soluţiile sunt  x ∈ {arc ctgd + kπ   / k  ∈  } .

sin(arcsin  x ) = x   ⎫
⎪
sin(arccos x ) = 1 − x 2 ⎪
⎬ ∀ x ∈ [ −1.1]  
cos(arccos x ) = x ⎪
2 ⎪
cos(arcsin x ) = 1 − x  ⎭
 

Formule de geometrie

1) Teorema lui Pitagora

Intr-un triunghi dreptunghic are loc relaţia:
cateta 2 + cateta 2 = ipotenuza 2  

2)Teorema lui Pitagora generalizat ă(teorema cosinusului)

Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
 BC = AB + AC − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A  
2 2 2

3)Aria unui triunghi echilateral de latur ă  este:

l2 3
 Aria  =  
4

4)Aria unui triunghi oarecare (se aplică atunci cand se cunosc două laturi si unghiul dintre ele):
  ⋅ AC ⋅ sin A
 AB
 Aria =  
2
5)Aria unui triunghi oarecare (se aplică atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):
S= p ( p − a)( p − b)( p − c)   formula lui Heron
 a + b + c
unde  p =  este semiperimetrul.
2

6)Aria triunghiului dreptunghic este:

 
cateta ⋅ cateta
 Aria =  
2
7)Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
a b c
= = = 2 R  
sin  A sin B sin C 
unde a,b,c sunt laturile triunghiului
A,B,C sunt unghiurile triunghiului
R este raza cercului circumscris triunghiului

8)Distan ţa dintre două puncte(lungimea unui segment):

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci distanţa dintre ele este:
 AB = ( x2 − x1 ) 2 + ( y 2 − y1 ) 2  
9)Mijlocul unui segment:
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este

  1 + x2 y1 + y2 ⎞
⎛  x
 M  ⎜ , ⎟ 
⎝ 2 2 ⎠
10)Vectorul de pozi ţie al unui punct:
uuur r ur
Dacă A(x,y) atunci OA = x ⋅ i + y⋅ j  
 

uuur http://matematica.noads.biz
11)Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci vectorul  AB  este dat de formula:
uuur r r
 AB = ( x2 − x1 )i + ( y 2 − y1 ) j  
12)Ecuaţia unei drepte care trece prin dou ă puncte date
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci ecuaţia dreptei AB se poate afla cu formula:
 x − x1 y − y1
=  
 x2 − x1 y2 − y1
sau cu formula:
 x y 1
 x1 y1 1 = 0 
 x2 y2 1

13)Ecuaţia unei drepte care trece prin punctul  A( x0 , y0 )  şi are panta dată m
Este dată de formula:
 y − y0 = m( x − x0 )  

14)Condi ţia de coliniaritate a trei puncte in plan

Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai dacă
 x1 y1 1
 x2 y2 1 = 0 
 x3 y3 1
15)Aria unui triunghi  
Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Aria triunghiului ABC este dată de formula
1
  =
 AΔ ABC  ⋅Δ 
2
unde Δ este următorul determinant
 x1 y1 1
Δ =  x2 y2 1 
 x3 y3 1
16)Distan ţa de la un punct la o dreapt ă 
Dacă   A( x0 , y0 )  este un punct şi d : ax + by + c = 0  este o dreaptă in plan atunci distanţa de la punctul A la dreapta d
este dată de formula:
ax0 + by0 + c
dist( A, d ) =  
a +b
2 2

17)Panta unei drepte

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci panta dreptei AB este dată de formula:
 y2 − y1
m=  
 x2 − x1
18)Condi ţia de coliniaritate a doi vectori in plan:
ur r r uur r r ur uur
Fie v1 = a1 i + b1 j  şi v2 = a2 i + b2 j  doi vectori in plan.Condiţia de coliniaritate a vectorilor v1  şi v2  este:
a1 b1
=  
a2 b2
 

 
19)Condi ţia de perpendicularitate a doi vectori in plan:  
ur r r uur r r
Fie v1 = a1 i + b1 j  şi v2 = a2 i + b2 j  doi vectori in plan.Avem:
ur uur
v1 ⊥ v2 ⇔ a1 ⋅ a2 + b1 ⋅ b2 = 0  (produsul scalar este 0)
20)Condi ţia de paralelism a dou ă drepte in plan
Două drepte d 1  şi d 2  sunt paralele dacă şi numai dacă au aceeaşi pantă adică:
d1  d 2 ⇔  md1 = md 2  

Altfel,dacă dreptele sunt date prin ecuaţia generala: d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0  şi d 2 : a2 x + b2 y + c2 = 0  

a1 b1
atunci dreptele sunt paralele dacă  = .
a2 b2
21)Condi ţia de perpendicularitate a dou ă drepte in plan
Două drepte d 1  şi d 2  sunt perpendiculare dacă şi numai dacă produsul pantelor este egal cu − 1 adică:
d1 ⊥ d2 ⇔ md1 ⋅ md 2 = −1  
 

Funcţia cosinus
cos:R → [ −1;1]  

0 π  
90 =  
0 2π   2
120 =   0 π  
3 60 =  
3
0 3π   0 π  
135 =   45 =  
4 4

0 5π   0 π  
150 =   30 =  
6 6

3 2 1 1 2 3
0 −   −   −         0
180 = π     2 2 2 2 2 2 0
0
-1 0 1 360 = 2π    

0 7π   0 11π  
210 =   330 =  
6 6

0 7π  
0 5π   315 =  
225 =   4
4
0 4π   0 5π  
240 =   300 =  
3 0 3π   3
270 =  
2

Exemple:
3π   2
π   1 cos = −
cos = 4 2
3 2
3π  
cos π   = −1 cos = 0
  2  
cos 0 = 1
cos 2π   = 1
π  
cos = 0 7π   3
2 cos = −
6 2
 

 
Funcţia sinus
sin:R → [ −1;1]  

0 π  
90 =  
1 2
0 2π  
120 =   0 π  
3 3 60 =  
  3
2
0 3π  
135 =   2 0 π  
4 45 =  
2 4

0 5π   1 0 π  
150 =   30 =  
6 2 6

0 0
180 = π     0 0
0
360 = 2π    

0 7π   1 0 11π  
210 =   −   330 =  
6 2 6

2 0 7π  
0 5π   −   315 =  
225 =   2 4
4
3
0 4π   −   0 5π  
240 =   2 300 =  
3 3
0 3π  
-1 270 =  
2
Exemple:
3π   2
π   3 sin =
sin = 4 2
3 2
3π  
sin π   = 0 sin = − 1
  2  
sin 0 = 0
sin 2π   = 0
π  
sin = 1 7π   1
2 sin = −
6 2
 

Funcţia tangentă 
3
⎧ π   ⎫
tg :  \ ⎨ + kπ   / k ∈  ⎬ → 
⎩2 ⎭
 

0 π  
90 =  
2π   2 1
0
120 =   0 π  
3 60 =  
3
0 3π   0 π  
135 =   45 =  
4 4
3
 
0 5π   0 π   3
150 =   30 =  
6 6

0 0
180 = π   0 0
0
360 = 2π    

0 7π   0 11π  
210 =   330 =  
3
6 6 −  
3

0 5π  
225 =   0 7π  
4 315 =  
4
0 5π  
0 4π   300 =   −1
240 =   3
3 0 3π  
270 =  
2

Exemple:
⎛ π   ⎞ 3
tg ⎜ ⎟ =
⎝6⎠ 3  
⎛ π   ⎞
tg ⎜ ⎟ = 3
⎝ 3⎠ − 3 
⎛  π   ⎞
tg ⎜ ⎟  nu are sens
⎝2⎠
⎛ 5π   ⎞ 3
tg ⎜ ⎟=− 3  
⎝ 3 ⎠
tgπ   = 0