Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr.

Raluca Purnichescu-Purtan
SERII TAYLOR

▪ Să se determine polinomul Taylor de grad specificat, în punctele indicate, pentru următoarele funcții :

1. f ( x) = −
1
, a = 0, n =3 2. f ( x ) = tg x , a = 0 , n = 3
x +1
f ( x ) = x2 − 2x + 5 , a = 0 , n = 3
3. f ( x ) = arcsin x , a = 0 , n = 2 4.


3
6. f ( x ) = sin x , a = , n=4
5. f ( x) = x , a = 1, n = 4
2 2
1
8. f ( x) = , a =5, n =5
7. f ( x ) = x , a = 100 , n = 3 ( x − 4)
2

 10. f ( x ) = e x  sin x , a = 0 , n = 4
9. f ( x ) = tg x , a = , n=4
4

▪ Determinați reprezentarea în serie Taylor și mulțimea de convergență a acestei serii pentru

următoarele funcții (se consideră a = 0 și n arbitrar) folosind formulele derivatelor de ordin n și formula
 ( − 1)( − 2 ) ... ( − n + 1)
seriei binomiale (1 + y ) = 1 + 

yn :
n 1 n!

11. f ( x ) =
1 12. f ( x ) = ln ( x + 1)
1− x
14. f ( x ) = cos x
13. f ( x ) = e
x

16. f ( x ) = arctg x
15. f ( x ) = sin x
18. f ( x ) = e
−x
17. f ( x ) = sin 2 x
20. f ( x ) = arcsin x
19. f ( x ) = sin 2 x

▪ Dezvoltați următoarele funcții în serie de puteri ale lui ( x − a ) precizat și determinați mulțimea de
convergență a seriei obținute:

21. f ( x ) = x 3 − 2 x 2 − 5 x − 2 ; ( x + 4) 22. f ( x ) = ln x ; ( x − 1)
1
23. f ( x ) =
1
( x + 1) 24. f ( x ) = ; ( x + 4)
; x + 3x + 2
2
x2
 
26. f ( x ) = cos x ,  x −
25. f ( x ) = x; ( x + 2) 

2

▪ Folosind seriile de puteri (și / sau seria Taylor), aproximați cu o eroare mai mică de 10−3 numerele:
27. 3
65 28. sin ( 32 ) 29. arctg ( 0.5 ) 30. e− 0.2 31. ln (1.1)

1
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

Indicații și răspunsuri
3 5 7
1 1 3 3 15
f ( x) = ( x + 1) 2 , f  ( 0) =; f  ( x ) = − ( x + 1) 2 , f  ( 0 ) = − ; f  ( x ) = ( x + 1) 2 ,
− − −
1.
2 2 4 4 8
15 f  ( 0) f  ( 0 ) 2 f  ( 0 ) 3 1 3 5
f  ( 0 ) = ; T3 ( x ) = f ( 0 ) + x+ x + x = 1 + x − x 2 + x3 .
8 1! 2! 3! 2 8 16
2. Pentru calcularea derivatelor într-un mod mai simplu este indicată folosirea formulei (echivalente)

( tg x ) = 1 + tg 2 x . Se obține: f  ( x ) = 1 + tg 2 x , f  ( 0 ) = 1 ; f  ( x ) = 2tg x (1 + tg 2 x ) , f  ( 0 ) = 0 ;
f  ( x ) = 2 (1 + tg 2 x ) + 6tg 2 x (1 + tg 2 x ) , f  ( 0 ) = 2 ;
f  ( 0) f  ( 0 ) 2 f  ( 0 ) 3 1
T3 ( x ) = f ( 0 ) + x+ x + x = x + x3 .
1! 2! 3! 3
3

( )
1
= (1 − x
)
1 −
2 −2
3. f  ( x ) = , f  ( 0 ) = 1 ; f  ( x ) = x 1 − x
, f  ( 0 ) = 0 ;
2 2

1 − x2
f  ( 0) f  ( 0 ) 2
T2 ( x ) = f ( 0 ) + x+ x = x.
1! 2!
4. f ( x ) este chiar polinomul Taylor de ordin 2 în jurul lui a = 0 (și toate derivatele de ordin mai mare ca
2 sunt nule).
3 12 3 3 −1 3 3 −3 3
5. f  ( x ) = x , f  (1) = ; f  ( x ) = x 2 , f  (1) = ; f  ( x ) = − x 2 , f  (1) = − ;
2 2 4 4 8 8
5
9 − 9
f ( 4) ( x ) = x 2 , f ( 4) (1) = ;
16 16
f  (1) f  (1) f  (1) f ( 4) (1)
T4 ( x ) = f (1) + ( x − 1) + ( x − 1) + ( x − 1) + ( x − 1) =
2 3 4

1! 2! 3! 4!
3 3 1 3
= 1 + ( x − 1) + ( x − 1) − ( x − 1) + ( x − 1) = ....
2 3 4

2 8 16 128
     
6. f  ( x ) = cos x , f    = 0 ; f  ( x ) = − sin x , f    = −1 ; f  ( x ) = − cos x , f    = 0 ;
2 2 2
 
f ( 4) ( x ) = sin x , f ( 4)   = 1 ;
2
       
f   f    f    f ( 4)  
     
2 3 4
 2   2   2   2 
T4 ( x ) = f   + x− + x−  + x−  + x−  =
2 1!  2 2!  2 3!  2 4!  2
 
2 4
1 1 
= 1−  x −  +  x −  .
2 2  24  2
1 − 12 1 1 − 32 1 3 − 52
7. f  ( x ) = x , f (100 ) =
 ; f ( x) = − x ,
 f (100 ) = −
 ; f ( x) = x ,

2 20 4 4 103 8
3 f  (100 ) f  (100 ) f  (100 )
f  (100 ) = ; T3 ( x ) = f (100 ) + ( x − 100 ) + ( x − 100 ) + ( x − 100 ) =
2 3

8 10 5
1! 2! 3!
( x − 100 ) + 1 x − 100 2 + 1 x − 100 3 .
= 10 + ( ) 4 5( )
2 10 23 103 2 10

2
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

8. f ( x ) = ( x − 4 ) ; f  ( x ) = −2 ( x − 4 ) , f  ( 5 ) = −2 ; f  ( x ) = 6 ( x − 4 ) , f  ( 5 ) = 6 ;
−2 −3 −4

f  ( x ) = −24 ( x − 4 ) , f  ( 5 ) = −24 ; f ( 4) ( x ) = 120 ( x − 4 ) , f ( 4) ( 5 ) = 120 ;

−5 −6

, f ( 5 ) = −720 ;
( 5)
f (5) ( x ) = −720 ( x − 4 )
−7

f  ( 5) f  ( 5) f ( 5) ( 5 )
T5 ( x ) = f ( 5) + ( x − 5) + ( x − 5) + ... + ( x − 5) =
2 5

1! 2! 5!
= 1 − 2 ( x − 5) + 3 ( x − 5) − 4 ( x − 5) + 5 ( x − 5) − 6 ( x − 5 ) .
2 3 4 5

9. Pentru calcularea derivatelor într-un mod mai simplu este indicată folosirea formulei (echivalente)
   
( tg x ) = 1 + tg 2 x . Se obține: f  ( x ) = 1 + tg 2 x , f    = 2 ; f  ( x ) = 2tg x (1 + tg x ) , f    = 4 ;
2

4 4
 
f  ( x ) = 2 (1 + tg 2 x ) + 6tg 2 x (1 + tg 2 x ) , f    = 16 ; f ( 4) ( x ) = 16tgx + 40tg 3 x + 24tg 5 x ,
4
( 4)     4    16    80   
2 3 4
 2
f   = 80 ; T4 ( x ) = 1 +  x −  +  x −  +  x −  +  x −  = .....
4 1!  4  2!  4  3!  4  4!  2
10. f  ( x ) = e ( sin x + cos x ) , f  ( 0 ) = 1 ; f  ( x ) = 2e cos x , f  ( 0 ) = 2 ; f  ( x ) = 2e ( cos x − sin x ) ,
x x x

1 2 2 0 x3
f  ( 0 ) = 2 ; f ( 4) ( x ) = −4e x sin x , f ( 4) ( 0 ) = 0 ; T4 ( x ) = 0 + x + x 2 + x3 + x 4 = x + x 2 + .
1! 2! 3! 4! 3
( n)
( −1) n!( −1) ( n)
n n

( x ) = 
( n) 1   1 
= , deci f ( ) ( 0 ) =  = ( −1) n ! = n ! ;
n 2n
11. Folosim formula f  
(1 − x )
n +1
 1− x   1− x 
n! n a
f ( x) =  x =  x n ; Mulțimea de convergență este ( −1,1) (avem an = 1 , și L = lim n +1 = 1 deci
→ an
n0 n !
n
n0

1
R= = 1 ).
L
( n −1)
( −1) ( n − 1)! ,
n −1

( x ) = 
1 ( n) 1 
12. f  ( x ) = f ( n ) ( 0 ) = ( −1) ( n − 1)!
n −1
, f  = deci și
1+ x  1+ x  (1 + x )
n

( −1) ( n − 1)! x n = ( −1) x n

n −1 n −1

f ( x ) = f ( 0) +   ; Mulțimea de convergență este ( −1,1) (avem

n 1 n! n 1 n
( −1)
n −1
an +1 1
an = , și L = lim = 1 deci R = = 1 ).
n n → an L
1 n
13. f ( n ) ( x ) = e x , deci f ( n ) ( 0 ) = 1 și f ( x ) =  x ; Mulțimea de convergență este (avem
n0 n !

1 a 1
an = , și L = lim n +1 = 0 deci R = = + ).
n! n → a L
n

 n   n 
f ( n ) ( x ) = cos  x +  , deci f ( 0 ) = cos 
( n)
14. ;
 2   2 
 n   3 5
cos   cos cos cos
  xn = cos 0 cos  cos 2
f ( x) = 
2 2 x1 + 2 x3 + 2 x5 + .... =
x0 + x2 + x4 +
n0 n ! 0! 1! 2! 3! 4! 5!

3
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan
1 2 1 4 1 6 1
= 1− x + x − x + .... =  ( −1)
n
x2n ;
2! 4! 6! n0 ( 2n ) !
( −1) , și L = lim an+1
n
1
Mulțimea de convergență este (avem an = = 0 deci R = = + ).
( 2n ) ! n → a
n L
 n   n 
15. f ( n ) ( x ) = sin  x +  , deci f ( 0 ) = sin 
(n)
;
 2   2 
 n   3 5
sin   sin sin sin
f ( x) =  
2  n sin 0 0
x = x + 2 x1 + sin  x 2 + 2 x3 + sin 2 x 4 + 2 x5 + .... =
n0 n! 0! 1! 2! 3! 4! 5!
1 1 1 1
= x − x3 + x5 − .... =  ( −1) x 2 n +1 ; Mulțimea de convergență este
n
(avem
1! 3! 5! n0 ( 2n + 1)!
( −1)
n
an+1 1
an = , și L = lim = 0 deci R = = + ).
( 2n + 1)! n → an L
1
= (1 + x 2 ) = 1 + 
−1 ( −1)( −2 )( −3) ... ( −n ) x 2n = −1 n x 2n
16. f ( x) =
1+ x 2
n 1 n!

n0
( ) (am folosit seria

y = x2  = −1). Relația f  ( x ) =  ( −1) x 2 n

n
binomială cu și se integrează și se obține
n0

x 2 n +1
f ( x ) =  ( −1) + C , cu C = 0 (se obține pentru x = 0 ). Mulțimea de convergență este ( −1,1)
n

n0 2n + 1
( −1)
n
an +1 1
(avem an = , și L = lim = 1 deci R = = 1 ).
2n + 1 n → an L
 n 
sin  
 n   n   2  n n
17. f ( ) ( x ) = 2n sin  2 x +
n
 , deci f ( 0 ) = 2 sin 
(n) n
 ; f ( ) 
x = 2 x =
 2   2  n0 n!
 3 5
sin sin sin
sin 0 sin  sin 2
= ( 2x ) + 2 ( 2x) + ( 2x ) + 2 ( 2x ) + ( 2 x ) + 2 ( 2 x ) + .... =
0 1 2 3 4 5

0! 1! 2! 3! 4! 5!
1 1 1 1
= 2 x − ( 2 x ) + ( 2 x ) − .... =  ( −1) ( 2 x ) ; Mulțimea de convergență este
3 5 n 2 n +1
(avem
1! 3! 5! n0 ( 2n + 1)!
( −1) 22 n +1
n
a 1
an = , și L = lim n +1 = 0 deci R = = + ).
( 2n + 1)! n → a
n L

( −1)
n
(n)
( x ) = ( −1) −x (n)
( 0 ) = ( −1) și f ( x ) = 
n n
18. f e , deci f x n ; Mulțimea de convergență este
n0 n!
( −1)
n
an+1 1
(avem an = , și L = lim = 0 deci R = = + ).
n! n → an L
 ( n − 1)    ( n − 1)  
19. f  ( x ) = 2sin x cos x = sin 2 x , f (
n)
( x ) = 2n−1 sin  2 x +  și f ( 0 ) = 2 sin 
(n) n −1
,
 2   2 
pentru n  1. Obținem astfel :
1  ( n − 1)   n −1 n 1
f ( x ) = f ( 0 ) +  sin    2  x = .... =  ( −1) (2x ) .
n +1 2n
Mulțimea de
n 1 n !  2  n0 2  ( 2n ) !

4
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan
( −1)  2
n +1 2n
an+1 1
convergență este (avem an = , și L = lim = 0 deci R = = + ). Observație: Se
2 ( 2n ) ! n → an L
1 − cos 2 x 1 1
poate folosi și transformarea trigonometrică f ( x ) = sin 2 x = = − cos 2 x și apoi derivata de
2 2 2
ordin ”n” a lui cos 2x . Evident, in final se va obține aceeași serie.
 1  3  5   1 
 −  −  −  ...  − − n + 1
( )
1

= 1 + ( − x2 ) = 1+   ( )
1 − 2  2  2   2  − x 2 n = ...
20. f ( x) = 2

1− x 2
n 1 n!
1 3  5  ...  ( 2n − 1)
= 1+ 
1
x 2 n (am folosit seria binomială cu y = − x 2 și  = − ).
n 1 2  n!
n
2
1 3  5  ...  ( 2n − 1) 2 n
Relația f ( x) = 1+  x se integrează și se obține
n 1 2n  n !
1 3  5  ...  ( 2n − 1) 2 n +1
f ( x) = x +  n x + C , cu C = 0 (se obține pentru x = 0 ). Mulțimea de convergență
n 1 2  n ! ( 2n + 1)
1 3  5  ...  ( 2n − 1) a 1
este ( −1,1) (avem an = , și L = lim n +1 = 1 deci R = = 1 ).
2  n!
n n → an L
21. f ( x ) este polinom de ordinul 3, deci toate derivatele de ordin  4 vor fi nule. Această funcție nu se
dezvoltă în serie de puteri ale polinomului ( x + 4 ) , ci se determină polinomul Taylor corespunzător de
ordin 3), pentru a = −4 . Avem: f ( −4 ) = −78 , f  ( x ) = 3x 2 − 4 x − 5 , cu f  ( −4 ) = 59 , f  ( x ) = 6 x − 4
cu f  ( −4 ) = −28 și f  ( x ) = 6 , cu f  ( −4 ) = 6 , f ( 4) ( x ) = ... = f ( n ) ( x ) = 0 .
3
f ( k ) ( −4 )
f ( x) =  ( x + 4 ) = ... = −78 + 59 ( x + 4 ) − 14 ( x + 4 ) + ( x + 4 ) .
k 2 3

k =0 k!
( −1) ( n − 1)! ,
n −1
( n −1)
( x ) = ( f  ( x ))
1 ( n)
f ( x) = f ( n ) (1) = ( −1) ( n − 1)!
n −1
22. a = 1, și f = n
cu ;
x x
( −1) ( −1)
n −1 n −1

f ( x ) = f (1) +  ( x − 1) = ( x − 1)
n n
; Pentru determinarea mulțimii de convergență
=0
n 1 n n 1 n

( −1) ( −1)
n −1 n −1

notăm x − 1 = y și calculăm raza de convergență pentru seria 

n 1 n
n
y : avem an =
n
și

an +1
= 1 deci R = = 1 și mulțimea de convergență pentru seria în y este ( −1,1) . Pentru seria
1
L = lim
n → an L
în x avem: −1  x −1  1 , deci x  ( 0, 2 ) .

( −1) ( n + 1)! și f ( n) −1 = n + 1 ! ;
n
1
23. a = −1 , f ( x ) = 2 = x −2 , f ( x ) = ( −1)  ( n + 1)! x
( n) − ( n + 2)
= ( ) ( )
n

x xn+2

f ( x) = 
( n + 1)! x + 1 n = n + 1 x + 1 n ; Pentru determinarea mulțimii de convergență notăm
( )  ( )( )
n0 n! n 1

an +1
x + 1 = y și calculăm raza de convergență pentru seria  ( n + 1) y
n 1
n
: avem an = n + 1 și L = lim
n → an
=1

5
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

deci R = = 1 și mulțimea de convergență pentru seria în y este ( −1,1) . Pentru seria în x avem:
1
L
−1  x + 1  1, deci x  ( −2, 0 ) .
1 1 1 1 1
24. a = −4 , f ( x) = =  −  (desfacere în fracții simple), deci
x + x − 2 3 x −1 3 x + 2
2

1 ( −1) n ! 1 ( −1) n ! ( −1) n!  1 1 

n n n

f ( n)
( x) = − , cu f ( n)
( −4 ) =  −  . Obținem astfel
3 ( x − 1)n +1 3 ( x + 2 )n +1 3  ( −5)n +1 ( −2 )n +1 

1  ( −1) n !  1 1 
n
1  1 1 
f ( x) =    −   ( x + 4 ) = ..... =   n +1 − n +1  ( x + 4 ) ;
n n
Pentru
3 n0  n !  ( −5) n +1
( −2 )
n +1

 3 n 1  2 5 

determinarea mulțimii de convergență notăm x + 4 = y și calculăm raza de convergență pentru seria

 1 1  n 1 1 a 1 1
  2
n 1
n +1
− n +1 
5 
y : avem an = n +1 − n +1 și L = lim n +1 =
2 5 n → an 2
deci R = = 2 și mulțimea de
L
convergență pentru seria în y este ( −2, 2 ) . Pentru seria în x avem: −2  x + 4  2 , deci x  ( −6, 2 ) .

25. Funcția f ( x ) = x este definită pentru x  0 , deci NU se poate dezvolta într-o vecinătate a
numărului a = −2 .
  n      n   ( n + 1)  
26. a = , f ( n ) ( x ) = cos  x + , deci f ( n )   = cos  +  = cos   ;
2  2  2 2 2   2 
 ( n + 1)  
cos  
( −1)  x −  2n+1 ; Pentru determinarea mulțimii de
n
  x −   = .... =
n

f ( x) =   2
n0 n!

 2
  
n  0 ( 2n + 1) !  2


( −1)
n

convergență notăm x −
2
= y și calculăm raza de convergență pentru seria  ( 2n + 1)! y
n0
2 n +1
: avem

( −1)
n
an+1 1
an = și L = lim = 0 deci R = = + și mulțimea de convergență pentru seria în y este
( 2n + 1)! n → an L
. Pentru seria în x mulțimea de convergență este tot .
1
1 − 23
27.Se consideră funcția f ( x ) = 3
x = x ; Se calculează câteva derivate consecutive: f  ( x ) =
3
x ,
3
2 − 53 2  5 − 83 2  5  8 − 113 2  5  8 11 − 143
f  ( x ) = −
x , f  ( ) 3
x = x , f ( 4)
( )
x = − x , f ( 5)
( )
x = x după care se
32 3 34 35
n 2  5  ...  ( 3n − 4 ) − 3
3 n −1
poate deduce că f ( x ) = ( −1)
( n)
x (ar trebui demonstrată prin inducție...) și astfel
3n
f ( n) ( a ) f ( ) ( )
n +1

avem aproximarea f ( x ) =  ( x − a ) = Tn ( x ) + Rn ( x ) , cu Rn ( x ) = ( x − a ) (restul

n n +1

n0 n! ( n + 1)!
lui Lagrange). Avem x = 65 și alegem a = 64 (este ”aproape” de x și 3
64 = 4 ); Restul lui Lagrange este:
2  5  ...  ( 3n − 1) −
3n + 2
−
3n + 2
−
3n + 2
−
3n + 2
Rn ( x ) = ( −1)
n +1
n +1
 ; avem 3
succesiv: 64    65 , 65 3
  3
 64 3
, apoi
3
2  5  ...  ( 3n − 1) − (3n + 2) 1
Rn ( x )  n +1
4  3 ; Dăm valori lui n și obținem, pentru n = 1 ,
3 10

6
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan
2 −5 1 1
 4 = 2 9  3 . Aproximarea cerută va conține primii 2 termeni ai seriei Taylor:
3 2
3  2 10
1 193
3
65 4 +  4−2 = = 4, 0208 ( 3) .
3 48
28. Metoda 1 (cu dezvoltare în serie Taylor): Se consideră funcția f ( x ) = sin x , cu

 n  f ( n) ( a )
f ( n ) ( x ) = sin  x + ( ) 
= ( x − a) Tn ( x ) + Rn ( x ) , cu
n
 și astfel avem aproximarea f x
 2  n0 n!
f ( ) ( )
n +1

Rn ( x ) = ( x − a ) (restul lui Lagrange). Avem x = 32 și alegem a = 30 (este ”aproape” de x

n +1

( n + 1)!
1 
și sin 30 = , respectiv x−a = 2 = ); Restul lui Lagrange este:
2 90
 
Rn ( x ) =  
1 
n +1

sin   +
( n + 1)   ; Deoarece funcția sinus NU are aceeași monotonie pe
 
 90  ( n + 1)!  2 
cadranele CI, CII, CIII, CIV, NU putem construi ”clasic” forma lui Rn ( x ) , pornind de la inegalitatea
 ( n + 1)   1
30    32 . Astfel, vom majora funcția sin : sin   +   1 , deci Rn ( x )  4 devine
 2  10
n +1
  1 1
    4 . Vom folosi în calcule  = 3.1415 . Dăm valori lui n (începând cu 0 ) și obținem,
 90  ( n + 1)! 10
  1
3
1
pentru n = 2 ,     4 (adevărat). Aproximarea cerută va conține primii 2 termeni ai seriei Taylor:
 90  6 10
  1 
2

sin 32 sin 30 +
 cos 30 −     sin 30 = 0,5 + 0, 030228 − 0, 000304 = 0,529... .
90  90  2
x 2 n +1 x x3 x5
Metoda 2 (dezvoltare în serie de puteri): sin x =  ( −1) = − + − ..... ; Pentru
n

n0 ( 2n + 1)! 1! 3! 5!
8
x = 32 = 0,55848 obținem o serie numerică alternantă, convergentă (se arată cu criteriul lui
45
2 n +1
 8  1
Leibniz, an =    ), deci are suma S și determinăm n minim pentru care
 45  ( 2n + 1)!
1
S − Sn  an +1  4 . Dăm valori lui n (începând cu 0 ) și obținem n + 1 = 3 , deci n = 2 și
10
a3 − S2  S  a3 + S2 , adică 0,529...  S  0,529... deci S 0,529 .
29. Deoarece forma derivatei de ordin n a funcției arctg este de tip recurent, nu vom folosi seria Taylor ci
x 2 n +1 x x3 x5
dezvoltarea în serie de puteri (vezi ex.16) arctg x =  ( −1) = − + − ..... ; Pentru
n

n0 2n + 1 1 3 5
1
x = 0,5 = obținem o serie numerică alternantă, convergentă (se arată cu criteriul lui Leibniz,
2
2 n +1
1 1 1
an =   ), deci are suma S și determinăm n minim pentru care S − Sn  an +1  4 . Dăm

2 2n + 1 10
valori lui n (începând cu 0 ) și obținem n + 1 = 4 , deci n = 3 și a4 − S3  S  a4 + S3 , adică
0, 46327...  S  0, 46369... , deci S 0, 463 .

7
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan
f ( x) = e −x (n)
( x ) = ( −1) −x
n
30. Pentru avem f e și seria Taylor corespunzătoare este

f ( n) ( a ) f ( ) ( )
n +1

f ( x) =  ( x − a) Tn ( x ) + Rn ( x ) , cu Rn ( x ) = ( x − a ) (restul lui Lagrange).

n n +1

n0 n! ( n + 1)!
( −1)  0, 2 n+1 ;
n +1

Avem x = 0, 2 și alegem a = 0 ; Restul lui Lagrange este: Rn ( x ) = e −

 ( ) Construim
( n + 1)!
”clasic” forma lui Rn ( x ) , pornind de la inegalitatea 0    0, 2 și obținem

( 0, 2 )  e−  ( 0, 2 ) , deci vom determina valoarea minimă a lui n pentru care

n +1 n +1

Rn ( x ) =
( n + 1)! ( n + 1)!
( 0, 2 )  1 ; Dăm valori lui n (începând cu 0 ) și obținem, pentru n = 3 , 1  1 (adevărat).
n +1

( n + 1)! 104 15000 104

Aproximarea cerută va conține primii 3 termeni ai seriei Taylor:
( 0, 2 ) ( 0, 2 )
2 3

e−0,2 1 − 0, 2 + − = 1 − 0, 2 + 0, 02 − 0, 00133 = 0,818... .

2! 3!
Observație: se poate rezolva și folosind direct dezvoltarea în serie, pentru că se ajunge la o serie numerică
1
alternantă (și se poate folosi S − Sn  an +1  ).
104
31. Se consideră funcția f ( x ) = ln x (sau se poate folosi funcția f ( x ) = ln ( x + 1) ) și se folosește seria
( n −1)
( −1) ( n − 1)!
n −1

( x ) =  
1
Taylor. Pentru f ( x ) = ln x avem f  ( x ) =
1 ( n)
și f = și seria Taylor
x  x xn
f ( n) ( a ) f ( ) ( )
n +1

f ( x) =  ( x − a) Tn ( x ) + Rn ( x ) , cu Rn ( x ) = ( x − a)
n n +1
corespunzătoare este
n 1 n! ( n + 1)!
(restul lui Lagrange). Avem x = 1,1 și alegem a =1; Restul lui Lagrange este:

( −1)
n
1
Rn ( x ) =  ( 0,1) ; Construim ”clasic” forma lui Rn ( x ) , pornind de la inegalitatea 1    1,1
n +1

n +1  n +1

( 0,1)  1  ( 0,1)
n +1 n +1

și obținem Rn ( x ) = , deci vom determina valoarea minimă a lui n pentru care

( n + 1)  n+1 n + 1
( 0,1)
n +1
1 0, 0001 1
; Dăm valori lui n (începând cu 0 ) și obținem, pentru n = 3 ,
  4 (adevărat).
n +1 10 4
4 10
Aproximarea cerută va conține primii 3 termeni ai seriei Taylor: ln (1,1) 0,1 − 0, 005 + 0, 0003 = 0, 095... .
Observație: se poate rezolva și folosind direct dezvoltarea în serie a primei derivate, pentru că se ajunge la o
1
serie numerică alternantă (și se poate folosi S − Sn  an +1  ).
104