Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr.

Raluca Purnichescu-Purtan

ȘIRURI ȘI SERII DE FUNCȚII

Studiați convergența simplă și uniformă pentru șirurile de funcții (ex. 1 – 9):

1
1. f n : ( 0,1) → , fn ( x ) = , pentru n  0
nx + 1

f n :  0,1 → , f n ( x ) = nx (1 − x ) , pentru n  0
n
2.

3. f n :  0,1 → , f n ( x ) = x − x , pentru n  0
n 2n

1
4. fn : → , fn ( x ) = x2 + , pentru n  0
n2
e nx − 1
5. f n : ( −, 0 ) → , fn ( x ) = , pentru n  0
e nx + 1

f n :  −1,1 →
x
6. , fn ( x ) = , pentru n  0
nx + 1
2

x
7. fn : → , f n ( x ) = arctg , pentru n  0
1 + n ( n + 1) x 2

x
8. f n : ( 0, + ) → , f n ( x ) = arctg , pentru n  1
n2

→ , f n ( x ) = 2n 2  x  e − n , pentru n  1
2 2
x
9. fn :

1
10. Fie f n : → , fn ( x ) = x + , cu n  0 . Să se studieze convergența simplă și uniformă
n
pentru f n ( x ) și pentru f n ( x ) .
2

11. Se consideră seria de funcții  n− x , cu

n 1
x  . Studiați convergența simplă și uniformă și decideți

dacă se poate deriva termen cu termen.

e− n x + n
 ( −1) , cu x  +
n
12. Se consideră seria de funcții . Studiați convergența simplă și absolut
n 1 n
convergența seriei.

sin n x
13. Se consideră seria de funcții  3 , cu x  . Studiați convergența uniformă a seriei, proprietatea
n 1 n
de derivare termen cu termen și proprietatea de integrare termen cu termen.

14. Se consideră seria de funcții  (1 − x ) x n , cu x  ( 0,1) . Studiați convergența simplă și uniformă a

n 1

seriei.

1
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

x n , cu x   −1,1 . Studiați convergența simplă și uniformă

1
15. Se consideră seria de funcții n
n 1
2
+ n +1
a seriei.

3− n x
 ( −1) , cu x   0, + ) . Studiați convergența simplă și uniformă
n
16. Se consideră seria de funcții
n 1 x + n2
a seriei.

INDICAȚII ȘI RĂSPUNSURI

1. C.S: lim f n ( x ) = 0 , deci f n ( x ) ⎯⎯

1
s
→ 0 ; C.U: Fie g ( x ) = f n ( x ) − 0 = , cu
n → nx + 1
sup g ( x )  g ( 0 ) = 1 (se deduce din studiul variației funcției g ( x ) pe ( 0,1) , cu g  ( x ) = −
n
), și
( nx + 1)
2
x( 0,1)

 
lim  sup f n ( x ) − 0  = 1  0 , deci f n ( x ) ⎯⎯
u
→0.

n → x( 0,1)

2. C.S: lim f n ( x ) = 0 (se folosește criteriul raportului pentru șiruri), pentru x  ( 0,1 deci f n ( x ) ⎯⎯ →0
s
n →

pentru x  ( 0,1 ; C.U: Se studiază tot pe intervalul ( 0,1 ; Fie g ( x ) = f n ( x ) − 0 = nx (1 − x ) , cu

n

n
 1  n  1 
sup g ( x )  g  = 1 −  (se deduce din studiul variației funcției g ( x ) pe ( 0,1 , cu
x( 0,1  n +1 n +1 n +1
n
  n  1  1
g  ( x ) = n (1 − x ) 1 − x ( n + 1)  ), și lim  sup f n ( x ) − 0  = lim
n −1
 1−  =  0 , deci

n → x( 0,1)
 n→ n + 1  n + 1  e
f n ( x ) ⎯⎯
u
→ 0 ; Pentru x = 0 avem f n ( 0 ) = 0 (funcția constantă).

n → n →
( )
3. C.S: lim f n ( x ) = lim x n 1 − x n = 0 , pentru x   0,1 deci f n ( x ) ⎯⎯
s
→0 ;

 1   1 
n
  1 n 
C.U: Fie g ( x ) = f n ( x ) − 0 = x 1 − x n
( n
) , cu sup g ( x )  g  n  =  n  1 −  n   (se deduce din
  2 
x0,1  2  2  
studiul variației funcției g ( x ) pe  0,1 , cu g  ( x ) = nx n −1 1 − 2 x n ), și ( )
   1 
n
  1 n  1
lim  sup f n ( x ) − 0  = lim  n  1 −  n   =  0 , deci f n ( x ) ⎯⎯
u
→0.

n → x0,1
 n →
 2   2  4
 
4. C.S: lim f n ( x ) = lim x = x , pentru x  deci f n ( x ) ⎯⎯ →x;
2 s
n → n →

1 1 1
C.U: sup f n ( x ) − x = sup x2 + − x 2 = sup  (deoarece maximul funcției
x x n2  x1  n
n2  x2 + 2 + x2 
 n 
  1
este atins pentru x = 0 ), și lim  sup f n ( x ) − x  = lim = 0 , deci f n ( x ) ⎯⎯
u
→x.
n →  x  n → n
2
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

2enx
5. C.S: lim f n ( x ) = −1 , deci f n ( x ) ⎯⎯ → −1 ; C.U: Fie g ( x ) = f n ( x ) + 1 =
s
, cu
n → enx + 1
2nen x
sup g ( x )  g ( 0 ) = 1 (se deduce din studiul variației funcției g ( x ) pe ( −, 0 ) , cu g  ( x ) = ), și
( enx + 1)
2
x 0

 
lim  sup f n ( x ) + 1  = 1  0 , deci f n ( x ) ⎯⎯
u
→ −1.

n → x0,1

x
6. C.S: lim f n ( x ) = 0 , pentru x   −1,1 deci f n ( x ) ⎯⎯ → 0 ; C.U: Fie g ( x ) = f n ( x ) − 0 =
s
, cu
n → 1 + nx 2
 1 
(se deduce din studiul variației funcției g ( x ) pe  −1,1 , cu
1
sup g ( x )  g   =
x −1,1  n 2 n
1 − nx 2   1
g ( x) = ), lim  sup f n ( x ) − 0  = lim = 0 , deci f n ( x ) ⎯⎯
u
→0.
(1 + nx )
2 2 n →
 x−1,1 
n → 2 n

7. C.S: lim f n ( x ) = 0 , pentru x  deci f n ( x ) ⎯⎯ →0 ;

s
n →

x  1  1
C.U: g ( x ) = f n ( x ) − 0 = arctg , cu sup g ( ) 
x  g   = arctg (se
1 + n ( n + 1) x 2
x n ( n + 1)  2 n ( n + 1)
 
1 − n ( n + 1) x 2
deduce din studiul variației funcției g ( x ) pe , cu g  ( x ) = ), și
x 2 + (1 + n ( n + 1) x 2 )
2

 
lim  sup f n ( x ) − 0  = lim  arctg  = 0 , deci f n ( x ) ⎯⎯
1 u
→0.
n →  x  n → 
 2 n ( n + 1) 

8. C.S: lim f n ( x ) = 0 , pentru x  0 deci f n ( x ) ⎯⎯ →0 ;
s
n →

x 
C.U: g ( x ) = f n ( x ) − 0 = arctg 2
, cu sup g ( x )  g ( + ) = (se deduce din studiul variației funcției
n x 0 2
n2    
g ( x ) pe ( 0, + ) , cu g  ( x ) = ), și lim  sup f n ( x ) − 0  = lim = , deci f n ( x ) ⎯⎯
u
→0.
n +x
4 2 n →  x 0  n → 2 2
9. C.S: lim f n ( x ) = 0 , pentru x  deci f n ( x ) ⎯⎯ →0 ;
s
n →

 2 −n x
 x  2n e x0
2 2
,  1   1  n 2
C.U: Fie g ( x ) = f n ( x ) − 0 =  , cu sup g ( x )  g  −  = g = (se
−  2 −n x
    
2 2

 x 2 n e , x 0 x n 2 n 2 e

 2n 2
 n2 x2 (1 − 2n x ) , x0
2 2

e
deduce din studiul variației funcției g ( x ) pe , cu g  ( x ) =  2
), și

 e n2 x2 ( )
 − 2n 1 − 2n 2 x 2 , x  0

lim  sup f n ( x ) − 0  = lim

n 2
= + , deci f n ( x ) ⎯⎯
u
→0.
n →  x  n → e
10. Pentru f n ( x ) : C.S: lim f n ( x ) = x , pentru x  deci f n ( x ) ⎯⎯ →x;
s
n →

→ 0 , deci f n ( x ) ⎯⎯
1 n→
C.U: sup f n ( x ) − x = sup ⎯⎯⎯ →x;
u

x x n
3
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

2
 1
Pentru f ( x ) =  x +  : C.S: lim f n ( x ) = x , pentru x  deci f n ( x ) ⎯⎯ → x2 ;
2 2 2 s
n
 n  n →

2x 1
C.U: Fie g ( x ) = f n2 ( x ) − x 2 = + , cu sup g ( x )  g ( + ) = +  (se deduce din studiul variației
n n2 x

funcției g ( x ) pe , cu g  ( x ) = , g ( x ) este strict crescătoare), deci f n ( x ) ⎯⎯

2 2 u
→ x2 .
n
11. C.S: seria converge simplu pentru x  (1, + ) (seria armonică generalizată); C.U. Se folosește criteriul

lui Weierstrass (pentru x  (1, + ) ) , cu un =

1
și va rezulta că seria este uniform convergentă pe
n
 , + ) cu   1 . Pentru ca seria de funcții să se poată deriva termen cu termen, pentru x  (1, + ) , se
s u
verifică că f n ( x ) = n este de clasă C1 , am arătat că f  f → g .
−x
n → f și mai avem de arătat că n
n 1 n 1

Seria derivatelor este  f  = − n

n 1
n
n 1
−x
ln n și folosim criteriul lui Weierstrass:

1 1 u
n − x ln n  n − x  n = = un , seria  x −1
este convergentă pentru x  ( 2, + ) , deci  f n → g .
n x −1 n 1 n n 1
−n x
e + n s
12. C.S. Se aplică criteriul lui Leibniz (de la serii numerice) pentru un =
n
și rezultă f
n 1
n →f.

1 1 1
Absolut convergența: f n ( x ) =
e nx
+
n

n
= un , seria u
n0
n este divergentă (seria armonică

generalizată, cu   1), deci  x  pentru care seria  f ( x ) să fie absolut convergentă.

n 1
n

13. Vom studia direct convergența uniformă (care va implica convergența simplă) - folosim criteriul lui
sin n x 1
Weierstrass:
n 3
 3 = un , seria
n
u
n0
n este convergentă (seria armonică generalizată, cu   1 ), deci

u s
 f n → f , ceea ce implică și  f n → f . Pentru integrarea termen cu termen: f n ( x ) sunt funcții
n 1 n 1
u
continue (elementare) și seria f
n 1
n → f , deci seria se poate integra termen cu termen. Pentru ca seria de

sin nx
funcții să se poată deriva termen cu termen, se verifică că f n ( x ) = 3
este de clasă C1 (și funcția și
n
s
prima derivată sunt funcții continue – elementare), am arătat că f
n 1
n → f și mai avem de arătat că

n −1
u cos x  sin x
 f  → g . Seria derivatelor este  f  = 
n 1
n
n 1
n
n 1 n2
și folosim criteriul lui Weierstrass:

cos x  sin n −1 x sin n −1 x 1 u

n2

n2
 2 = un , seria
n
u
n0
n este convergentă, deci  f → g
n 1
n și seria se poate

deriva termen cu termen.

4
Analiza Matematică (sem.1) Lect.dr. Raluca Purnichescu-Purtan

s
14. C.S: Se aplică criteriul raportului (de la serii numerice) pentru un = (1 − x ) x și rezultă f →f.
n
n
n 1

C.U: Criteriul lui Weierstrass: f n ( x ) = (1 − x ) x = (1 − x ) x  x = un , seria

n n n
u
n0
n este convergentă

u
(seria geometrică cu x  ( 0,1) ), deci f n →f.
n 1

15. C.S: Se aplică criteriul comparației cu inegalități (de la serii numerice) pentru x  ( −1,1) :
1
un = x n  x n = vn , seria v este convergentă (seria geometrică cu x  ( −1,1) ); pentru
n + n +1
2 n
n0

1
x = −1 avem seria numerică alternantă  ( −1)
n
care este convergentă (se arată cu criteriul lui
n0 n + n +1
2

1
Leibniz) iar pentru x = 1 avem seria numerică n
n0
2
+ n +1
care este convergentă (se arată cu criteriul de

→ f pentru x   −1,1 . C.U: Criteriul Weierstrass:

s
comparație la limită). Rezultă că f
n 1
n

u
f n ( x )  x n = un , seria u n este convergentă (seria geometrică cu x  ( −1,1) ), deci f n → f pentru
n0 n 1

x  ( −1,1) .
16. Vom studia direct convergența uniformă (care va implica convergența simplă) - folosim criteriul lui
( −1)3− nx
n
1 1 1
Weierstrass:
x+n 2
= nx 2

3 (x + n ) x + n
2
 2 = un , seria
n
u
n0
n este convergentă (seria armonică

u s
generalizată, cu   1 ), deci f
n 1
n → f , ceea ce implică și f
n 1
n→ f .