Seminar 14

Serii Fourier

Probleme rezolvate

Problema 14.1. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier următoarele funcţii periodice (dacă sunt
definite pe un interval atunci perioada funcţiei este egală cu lungimea intervalului):

a) f (x) = x, x ∈ (−π, π];

b) f (x) = |x| , x ∈ [−π, π];
c) f (x) = |sin 5x| , x ∈ R;

1, x ∈ (0, 1)
d) f (x) =
x + 2, x ∈ [1, 2);

e) f (x) = cos x, x ∈ [1, 2].

Soluţie 14.1. a) Pentru o funcţie f periodică de perioadă principală 2π seria Fourier

ataşată este
∞
a0 X
S(x) = + an cos nx + bn sin nx
2
n=1

iar coeficienţii an şi bn se calculează prin

π
1
Z
an = f (x) cos nx dx, pentru n = 0, 1, . . .
π −π
π
1
Z
bn = f (x) sin nx dx, pentru n = 1, 2, . . .
π −π

Conform Teoremei lui Dirichlet S(x) = f (x) ı̂n toate punctele x ı̂n care funcţia f este
continuă.
Pentru că funcţia este impară (relaţia f (−x) = −f (x) este adevărată pentru orice x)

1
2 SEMINAR 14. SERII FOURIER

rezultă că toţi coeficienţii an sunt nuli: an = 0. Calculăm coeficienţii bn :

1 π
Z
bn = f (x) sin nx dx
π −π
2 π
Z
= x sin nx dx (pentru că x sin nx este pară)
π 0
cos nx π 1 π
 
2
Z
= −x + cos nx dx (prin integrare prin părţi)
π n 0 n 0


1 sin nx π
  
2 cos nπ
= −π + ·
π n n n 0
2(−1)n+1
= . (pentru că cos nπ = (−1)n şi sin nπ = 0)
n
Dezvoltarea funcţiei f ı̂n serie Fourier este

O π X

Figura 14.1: Funcţia periodică de la a)

∞
X 2(−1)n+1
x= sin nx, pentru orice x ∈ (−π, π).
n
n=1

b) Perioada principală a funcţiei f este 2π. Funcţia f este pară (pentru că f (−x) = f (x))
şi deci bn = 0. Avem
1 π 2 π
Z Z
a0 = f (x) dx = |x| dx (am folosit paritatea funcţiei f )
π −π π 0
π
2 π 2 x2 
Z
= x dx = · = π.
π 0 π 2 0
1 π
Z
an = f (x) cos nx dx
π −π
2 π sin nx π
  Z π 
2 sin nx
Z
= x cos nx dx = x − dx
π 0 π n 0 0 n
Z π
2 2 cos nx π 2 [(−1)n − 1]
=− sin nx dx = ·  = .
πn 0 πn n 0 πn2
Pentru că f este continuă, rezultă că următoarea egalitate este adevărată pentru orice
 3

O π X

Figura 14.2: Funcţia periodică de la b)

x ∈ [−π, π]
∞ ∞
π X 2 [(−1)n − 1] π 4X 1
|x| = + 2
cos nx = − cos(2k − 1)x.
2 πn 2 π (2k − 1)2
n=1 k=1

În particular, să observăm că pentru x = 0 se obţine

∞
X 1 π2
= .
(2k − 1)2 8
k=1

π
c) Perioada principală a funcţiilor |sin mx| şi |cos mx| este T = m . Pentru funcţia noastră
π
T = 5 . Seria Fourier pentru o funcţie periodică de perioadă 2` este
∞
a0 X nπ nπ
S(x) = + an cos x + bn sin x
2 n=1
` `

iar coeficienţii an şi bn se calculează prin

`
1
Z
nπ
an = f (x) cos x dx, pentru n = 0, 1, . . .
` −` `
`
1
Z
nπ
bn = f (x) sin x dx, pentru n = 1, 2, . . .
` −` `

Funcţia este pară, deci bn = 0. Avem

O π
5

Figura 14.3: Funcţia f (x) = |sin 5x|

4 SEMINAR 14. SERII FOURIER
π π π
10 20 20
Z Z Z
10 10 5
a0 = f (x) dx = |sin 5x| dx = sin 5x dx
π π
− 10 π 0 π 0
π
20 cos 5x  5 8
=− · = .
π 5 0  π

π π
10 20
Z Z
10 10
an = f (x) cos 10nx dx = sin 5x cos 10nx dx
π π
− 10 π 0
π
10
Z
10
= [sin(5x + 10nx) − sin(10nx − 5x)] dx
π 0
π π!
10 cos 5x(2n + 1)  10 cos 5x(2n − 1)  10
= − +
π 5(2n + 1) 0 5(2n − 1) 0
 
10 1 1 4
= − =− .
π 5(2n + 1) 5(2n − 1) π(4n2 − 1)
Dezvoltarea ı̂n serie Fourier a funcţiei va fi
∞
4 4X 1
|sin 5x| = − 2
cos 10nx.
π π 4n − 1
n=1

d) Pentru o funcţie definită pe un interval oarecare [a, b] avem ` = b−a 2 . În cazul nostru
` = 1. Funcţia nu este nici pară, nici impară. Calculăm coeficienţii seriei Fourier, folosind
proprietatea că integrala unei funcţii periodice pe un interval arbitrar de lungime egal
cu perioada are totdeauna aceeşi valoare.
Z 1 Z 2 Z 1 Z 2
a0 = f (x) dx = f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx
−1 0 0 1

1 Z 2 2
(x + 2)2  9
Z
= dx + (x + 2) dx = 1 +  = 2.
0 1 2 1

Z 1 Z 2
an = f (x) cos πnx dx = f (x) cos πnx dx
−1 0
Z 1 Z 2
= f (x) cos πnx dx + f (x) cos πnx dx
0 1
Z 1 Z 2
= cos πnx dx + (x + 2) cos πnx dx
0 1

sin πnx 1 sin πnx 2

  Z 2
sin πnx
= + (x + 2) · − dx
nπ 0 nπ 1 1 nπ
Z 2 2
1 1 1
sin nπx dx = 2 2 cos πnx = 2 2 (1 − (−1)n ) .

=−
nπ 1 n π 1 n π
 5

O 1 2 X

Figura 14.4: Funcţia periodică de la e)

Z 1 Z 2
bn = f (x) sin πnx dx = f (x) sin πnx dx
−1 0
Z 1 Z 2
= sin πnx dx + (x + 2) sin πnx dx
0 1
Z 2
cos πnx 1 cos πnx 2 cos πnx
=−  − (x + 2) ·  + dx
nπ 0 nπ 1 1 nπ
2
−(−1)n 1 4 3(−1)n 1 
= + − + + 2 2 sin πnx
nπ nπ nπ nπ n π 1

2(−1)n − 3
= .
nπ

Rezultă
∞
9 X 1 − (−1)n 2(−1)n − 3
f (x) = + cos πnx + sin πnx, x ∈ (0, 2) \ { 1 } .
4 n=1 n2 π 2 nπ

e) Avem ` = 21 . Coeficienţii seriei Fourier se calculează astfel

1
Z
2
Z 2
a0 = 2 f (x) dx = 2 cos x dx = 2(sin 2 − sin 1),
− 21 1

1
Z
2
Z 2
an = 2 f (x) cos 2πnx dx = 2 cos x cos 2πnx dx
− 21 1
Z 2
= [cos(x + 2πnx) + cos(2πnx − x)] dx
1

sin x(1 + 2πn) 2 sin(2πn − 1)x 2

 
2(sin 2 − sin 1)
= + =− .
1 + 2πn 
1 2πn − 1 
1 4π 2 n2 − 1
6 SEMINAR 14. SERII FOURIER
1
Z
2
Z 2
bn = 2 f (x) sin 2πnx dx = 2 cos x sin 2πnx dx
− 21 1
Z 2
= [sin(x + 2πnx) + sin(2πnx − x)] dx
1

cos x(1 + 2πn) 2 cos(2πn − 1)x 2 4πn(cos 1 − cos 2)

 
=−  − = .
1 + 2πn 1 2πn − 1 1 4π 2 n2 − 1
Seria Fourier este
X 2(sin 1 − sin 2) 4πn(cos 1 − cos 2)
cos x = sin 2−sin 1+ cos 2πnx+ sin 2πnx, x ∈ (1, 2).
4π 2 n2 −1 4π 2 n2 − 1
n=1

Problema 14.2. Să se dezvolte ı̂n serie de sinusuri funcţia f (x) = cos 2x, x ∈ (0, π).
Soluţie 14.2. Introducem funcţia

 f (x), x ∈ (0, π)
fs (x) = 0, x = 0
−f (−x), x ∈ (−π, 0).


Funcţia fs este impară cu T = 2π. Determinăm seria Fourier a acestei funcţii. Coeficienţii
an sunt nuli, iar coeficienţii bn se calculează astfel:
1 π 2 π
Z Z
bn = fs (x) sin nx dx = cos 2x sin nx dx
π −π π 0
1 π
Z
= [sin(2x + nx) + sin(nx − 2x)] dx
π 0
cos(n + 2)x π cos(n − 2)x π
   
1
= − − , n 6= 2
π n + 2 0 n − 2 0
1 1 − (−1)n+2 1 − (−1)n−2 1 − (−1)n
   
1 1
= + = +
π n+2 n−2 π n+2 n−2
2n(1 − (−1)n )
= .
π(n2 − 4)
1 π cos 4x π
Z 
b2 = sin 4x dx = − = 0.
π 0 4π 0
Atunci
∞ ∞
X 2n(1 − (−1)n ) 1 X 4(2k − 1)
fs (x) = sin nx = sin(2k−1)x, x ∈ [−π, π]\{ 0 } .
n=1
π(n2 − 4) π (2k − 1)2 − 4
k=1

Rezultă
4X 2k − 1
cos 2x = sin(2k − 1)x, x ∈ (0, π).
π (2k + 1)(2k − 3)
k=1
 7

Problema 14.3. Să se dezvolte ı̂n serie de cosinusuri funcţia f (x) = eax , x ∈ [0, π) şi
să se calculeze
∞
X (−1)n
.
n=1
n 2 + a2
Soluţie 14.3. Introducem funcţia

f (x), x ∈ (0, π)
fc (x) =
f (−x), x ∈ (−π, 0).
Dezvoltăm ı̂n serie Fourier funcţia fc care este pară. Avem bn = 0. Iar coeficienţii an
sunt
2 π ax 2 aπ
Z
a0 = e dx = (e − 1) ,
π 0 πa
π
2 π ax n π ax
 
2 1 ax
Z Z

an = e cos nx dx = e cos nx + e sin nx dx
π 0 π a 0 a 0
π
2 eaπ (−1)n − 1 2n 1 ax n π ax
 Z 

= · + e sin nx −
 e cos nx dx
π a πa a 0 a 0
2 eaπ (−1)n − 1 n2
= · − 2 an
π a a
Va rezulta că
2(eaπ (−1)n − 1)a
an = .
π(n2 + a2 )
Conform Teoremei lui Dirichlet pentru x ∈ [0, π] avem
∞
1 aπ 2a X eaπ (−1)n − 1
eax = (e − 1) + cos nx, x ∈ [0, π].
πa π n2 + a2
n=1
Pentru x = 0 avem
∞
1 aπ 2a X eaπ (−1)n − 1
1= (e − 1) + .
πa π n 2 + a2
n=1

Înmulţind ambii membrii ai ultimei egalităţi cu eaπ rezultă:

∞
aπ 1
2a X e2aπ (−1)n − eaπ
e = e2aπ − eaπ + .
πa π n 2 + a2
n=1
Conform Teoremei lui Dirichlet pentru x = π avem
∞
aπ 1 aπ 2a X eaπ − (−1)n
e = (e − 1) + .
πa π n2 + a2
n=1
Adunând ultimile două relaţii obţinem
∞
1
2a X (e2aπ − 1)(−1)n
2eaπ = e2aπ − 1 + .
πa π n 2 + a2
n=1
Rezultă
∞
(−1)n 2eaπ
 
X π 1 π 1
2 2
= 2aπ
− = − 2.
n +a 2a e − 1 aπ 2a sh aπ 2a
n=1
8 SEMINAR 14. SERII FOURIER

Probleme propuse
14.4. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier următoarele funcţii

a) f (x) = π − x, x ∈ (−π, π]; c) f (x) = |cos 3x| , x ∈ R;

 
 1   π π
b) f (x) = x − , x ∈ [0, 1]; d) f (x) = sin x, x∈ − , ;
2 2 2

14.5. Să se calculeze suma următoarelor serii folosind eventual serii Fourier
∞
X 1
a) ;
n2
n=1
∞
X 1
b) ;
n2 + a2
n=1
∞
X (−1)n−1
c) .
n2
n=1

Indicaţii la problemele propuse

14.4. a)
∞
X 2(−1)n
π−x=π+ sin nx, x ∈ (−π, π).
n
n=1

b)
  ∞

x − 1  1 2 X 1
= + cos 2π(2n − 1)x, x ∈ [0, 1].
 2  4 π n=1 (2n − 1)2
2

c)
∞
2 4 X (−1)n
|cos 3x| = − cos 6nx, x ∈ R.
π π n=1 4n2 − 1

d)
∞
8 X n(−1)n−1  π π
sin x = sin 2nx, x∈ − , .
π n=1 4n2 − 1 2 2
2
14.5. a) π6 ; se poate folosi dezvoltarea funcţiei f (x) = x2 , x ∈ [−π, π].
π ch aπ 1 ax din problema 14.3, sau dezvoltarea
b) 2a sh aπ − 2a2 ; se poate folosi dezvoltarea funcţiei e
funcţiei f (x) = ch x, x ∈ [−π, π].
2 2 2
c) π12 ; se poate folosi dezvoltarea funcţiei f (x) = π −3x 12 , x ∈ [−π, π].