Seminar 9

Serii Fourier

Probleme rezolvate

Problema 9.1. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier următoarele funcţii periodice (dacă sunt
definite pe un interval atunci perioada funcţiei este egală cu lungimea intervalului):

a) f (x) = x, x ∈ (−π, π];

b) f (x) = |x| , x ∈ [−π, π];
c) f (x) = |sin 5x| , x ∈ R;

1, x ∈ (0, 1)
d) f (x) =
x + 2, x ∈ [1, 2);

e) f (x) = cos x, x ∈ [1, 2].

Soluţie 9.1. a) Pentru o funcţie f periodică de perioadă principală 2π seria Fourier

ataşată este
∞
a0 X
S(x) = + an cos nx + bn sin nx
2 n=1

iar coeficienţii an şi bn se calculează prin

π
1
Z
an = f (x) cos nx dx, pentru n = 0, 1, . . .
π −π
π
1
Z
bn = f (x) sin nx dx, pentru n = 1, 2, . . .
π −π

Conform Teoremei lui Dirichlet S(x) = f (x) ı̂n toate punctele x ı̂n care funcţia f este
continuă.
Pentru că funcţia este impară (relaţia f (−x) = −f (x) este adevărată pentru orice x)

1
2 SEMINAR 9. SERII FOURIER

rezultă că toţi coeficienţii an sunt nuli: an = 0. Calculăm coeficienţii bn :

1 π
Z
bn = f (x) sin nx dx
π −π
2 π
Z
= x sin nx dx (pentru că x sin nx este pară)
π 0
cos nx π 1 π
 
2
Z
= −x  + cos nx dx (prin integrare prin părţi)
π n 0 n 0
 π 
2 cos nπ 1 sin nx 
= −π + ·
π n n n 0
2(−1)n+1
= . (pentru că cos nπ = (−1)n şi sin nπ = 0)
n
Dezvoltarea funcţiei f ı̂n serie Fourier este

O π X

Figura 9.1: Funcţia periodică de la a)

∞
X 2(−1)n+1
x= sin nx, pentru orice x ∈ (−π, π).
n=1
n

b) Perioada principală a funcţiei f este 2π. Funcţia f este pară (pentru că f (−x) = f (x))
şi deci bn = 0. Avem
1 π 2 π
Z Z
a0 = f (x) dx = |x| dx (am folosit paritatea funcţiei f )
π −π π 0
π
2 π 2 x2 
Z
= x dx = ·  = π.
π 0 π 2 0
1 π
Z
an = f (x) cos nx dx
π −π
π Z π
2 π
 
2 sin nx  sin nx
Z
= x cos nx dx = x − dx
π 0 π n 0 0 n
Z π
2 2 cos nx π 2 [(−1)n − 1]
=− sin nx dx = ·  = .
πn 0 πn n 0 πn2
Pentru că f este continuă, rezultă că următoarea egalitate este adevărată pentru orice
x ∈ [−π, π]
∞ ∞
π X 2 [(−1)n − 1] π 4X 1
|x| = + 2
cos nx = − cos(2k − 1)x.
2 n=1 πn 2 π k=1 (2k − 1)2
 3

O π X

Figura 9.2: Funcţia periodică de la b)

În particular, să observăm că pentru x = 0 se obţine

∞
X 1 π2
= .
k=1
(2k − 1)2 8

π
c) Perioada principală a funcţiilor |sin mx| şi |cos mx| este T = m . Pentru funcţia noastră
π
T = 5 . Seria Fourier pentru o funcţie periodică de perioadă T este

∞
a0 X 2nπ 2nπ
S(x) = + an cos x + bn sin x
2 n=1
T T

iar coeficienţii an şi bn se calculează prin

T
2 2nπ
Z
2
an = f (x) cos x dx, pentru n = 0, 1, . . .
T − T2 T
T
2 2nπ
Z
2
bn = f (x) sin x dx, pentru n = 1, 2, . . .
T − T2 T

Funcţia este pară, deci bn = 0. Avem

O π
5

Figura 9.3: Funcţia f (x) = |sin 5x|

π π π
10 20 20
Z Z Z
10 10 10
a0 = f (x) dx = |sin 5x| dx = sin 5x dx
π π
− 10 π 0 π 0
π
20 cos 5x  10 4
=− · = .
π 5 0  π
4 SEMINAR 9. SERII FOURIER
π π
10 20
Z Z
10 10
an = f (x) cos 10nx dx = sin 5x cos 10nx dx
π π
− 10 π 0
π
10
Z
10
= [sin(5x + 10nx) − sin(10nx − 5x)] dx
π 0
π π!
10 cos 5x(2n + 1)  10 cos 5x(2n − 1)  10
= − +
π 5(2n + 1) 0 5(2n − 1) 0
 
10 1 1 4
= − =− .
π 5(2n + 1) 5(2n − 1) π(4n2 − 1)
Dezvoltarea ı̂n serie Fourier a funcţiei va fi
∞
2 4X 1
|sin 5x| = − 2
cos 10nx.
π π n=1 4n − 1

d) Pentru o funcţie definită pe un interval oarecare [a, b] avem T = b − a. În cazul nostru
T = 2. Funcţia nu este nici pară, nici impară. Calculăm coeficienţii seriei Fourier.
Z 2 Z 1 Z 2
a0 = f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx
0 0 1
1 2
2
(x + 2)2  9
Z Z
= dx + (x + 2) dx = 1 + = .
0 1 2 
1 2

O 1 2 X

Figura 9.4: Funcţia periodică de la e)

Z 2 Z 1 Z 2
an = f (x) cos πnx dx = f (x) cos πnx dx + f (x) cos πnx dx
0 0 1
Z 1 Z 2
= cos πnx dx + (x + 2) cos πnx dx
0 1
1 2 Z 2
sin πnx  sin πnx  sin πnx
= + (x + 2) · − dx
nπ 0  nπ 1 
1 nπ
Z 2 2
1 1  1
=− sin nπx dx = 2 2 cos πnx = 2 2 (1 − (−1)n ) .
nπ 1 nπ 1 nπ
 5
Z 2 Z 1 Z 2
bn = f (x) sin πnx dx = sin πnx dx + (x + 2) sin πnx dx
0 0 1
Z 2
cos πnx 1 cos πnx 2 cos πnx
=−  − (x + 2) ·  + dx
nπ 0 nπ 1 1 nπ
2
−(−1)n 1 4 3(−1)n 1 
= + − + + 2 2 sin πnx
nπ nπ nπ nπ nπ 1

2(−1)n − 3
= .
nπ

Rezultă
∞
9 X 1 − (−1)n 2(−1)n − 3
f (x) = + cos πnx + sin πnx, x ∈ (0, 2) \ { 1 } .
4 n=1 n2 π 2 nπ

e) Avem T = 1. Coeficienţii seriei Fourier se calculează astfel

Z 2
a0 = 2 cos x dx = 2(sin 2 − sin 1),
1
Z 2 Z 2
an = 2 cos x cos 2πnx dx = [cos(x + 2πnx) + cos(2πnx − x)] dx
1 1
2 2
sin x(1 + 2πn)  sin(2πn − 1)x  2(sin 2 − sin 1)
= + =− .
1 + 2πn 
1 2πn − 1 
1 4π 2 n2 − 1

Z 2 Z 2
bn = 2 cos x sin 2πnx dx = [sin(x + 2πnx) + sin(2πnx − x)] dx
1 1
2 2
cos x(1 + 2πn)  cos(2πn − 1)x  4πn(cos 1 − cos 2)
=− − = .
1 + 2πn 
1 2πn − 1 
1 4π 2 n2 − 1

Pentru orice x ∈ (1, 2) seria Fourier este

X 2(sin 1 − sin 2) 4πn(cos 1 − cos 2)

cos x = sin 2 − sin 1 + cos 2πnx + sin 2πnx.
n=1
4π 2 n2 −1 4π 2 n2 − 1

Problema 9.2. Să se dezvolte ı̂n serie de sinusuri funcţia f (x) = cos 2x, x ∈ (0, π).

Soluţie 9.2. Introducem funcţia


 f (x), x ∈ (0, π)
fs (x) = 0, x = 0
−f (−x), x ∈ (−π, 0).


Funcţia fs este impară cu T = 2π. Determinăm seria Fourier a acestei funcţii. Coeficienţii
6 SEMINAR 9. SERII FOURIER

an sunt nuli, iar coeficienţii bn se calculează astfel:

1 π 2 π
Z Z
bn = fs (x) sin nx dx = cos 2x sin nx dx
π −π π 0
1 π
Z
= [sin(2x + nx) + sin(nx − 2x)] dx
π 0
 π π 
1 cos(n + 2)x  cos(n − 2)x 
= − − , n 6= 2
π n + 2 0 n − 2 0
1 1 − (−1)n+2 1 − (−1)n−2 1 − (−1)n
   
1 1
= + = +
π n+2 n−2 π n+2 n−2
2n(1 − (−1)n )
= .
π(n2 − 4)
π
1 π cos 4x 
Z
b2 = sin 4x dx = − = 0.
π 0 4π 0
Atunci
∞ ∞
X 2n(1 − (−1)n ) 1 X 4(2k − 1)
fs (x) = sin nx = sin(2k−1)x, x ∈ [−π, π]\{ 0 } .
n=1
π(n2 − 4) π k=1 (2k − 1)2 − 4

Rezultă
4X 2k − 1
cos 2x = sin(2k − 1)x, x ∈ (0, π).
π k=1 (2k + 1)(2k − 3)

Problema 9.3. Să se dezvolte ı̂n serie de cosinusuri funcţia f (x) = eax , x ∈ [0, π) şi să
se calculeze ∞
X (−1)n
.
n=1
n2 + a2

Soluţie 9.3. Introducem funcţia


f (x), x ∈ (0, π)
fc (x) =
f (−x), x ∈ (−π, 0).
Dezvoltăm ı̂n serie Fourier funcţia fc care este pară. Avem bn = 0. Iar coeficienţii an
sunt
2 π ax 2 aπ
Z
a0 = e dx = (e − 1) ,
π 0 πa
π
2 π ax n π ax
 
2 1 ax
Z Z

an = e cos nx dx = e cos nx + e sin nx dx
π 0 π a 0 a 0
π Z π
2 eaπ (−1)n − 1 2n 1 ax
 
 n ax
= · + e sin nx − e cos nx dx
π a πa a 0 a 0
2 eaπ (−1)n − 1 n2
= · − 2 an
π a a
Va rezulta că
2(eaπ (−1)n − 1)a
an = .
π(n2 + a2 )
 7

Conform Teoremei lui Dirichlet pentru x ∈ [0, π] avem

∞
ax 1 aπ 2a X eaπ (−1)n − 1
e = (e − 1) + cos nx, x ∈ [0, π].
πa π n=1 n2 + a2

Pentru x = 0 avem
∞
1 aπ 2a X eaπ (−1)n − 1
1= (e − 1) + .
πa π n=1 n2 + a2

Înmulţind ambii membrii ai ultimei egalităţi cu eaπ rezultă:

∞
aπ 1 2aπ
2a X e2aπ (−1)n − eaπ
e = e − eaπ + .
πa π n=1 n2 + a2

Conform Teoremei lui Dirichlet pentru x = π avem

∞
aπ 1 aπ 2a X eaπ − (−1)n
e = (e − 1) + .
πa π n=1 n2 + a2

Adunând ultimile două relaţii obţinem

∞
1 2aπ
2a X (e2aπ − 1)(−1)n
2eaπ = e −1 + .
πa π n=1 n2 + a2

Rezultă
∞
(−1)n 2eaπ
 
X π 1 π 1
2 + a2
= 2aπ − 1
− = − 2
.
n=1
n 2a e aπ 2a sh aπ 2a

Problema 9.4. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier funcţia periodică

f (x) = arcsin(sin x).

Soluţie 9.4. Perioada funcţiei f este T = 2π pentru că perioada funcţiei sin este 2π:

f (x + T ) = arcsin(sin(x + T )) = arcsin(sin x) = f (x).

Funcţia f este impară pentru că funcţia arcsin : [−1, 1] −→ − π2 , π2 este impară:
 

f (−x) = arcsin(sin(−x)) = arcsin(− sin x) = − arcsin(sin x) = −f (x).

Pentru o funcţie impară avem an = 0. Calculăm coeficienţii Fourier bn cu formula

2 π
Z
bn = f (x) sin nx dx.
π 0

Din definiţia funcţiei arcsin avem că arcsin(sin x) = x, pentru x ∈ − π2 , π2 . Pentru alte
 

valori ale lui x folosim reducerea la primul cadran. Avem

arcsin(sin x) = arcsin(sin(π − x)) = π − x,

8 SEMINAR 9. SERII FOURIER

pentru că π − x ∈ − π2 , π2 , dacă x ∈ π2 , 3π

   
2
. Aşadar,
Z π Z π !
2 2
bn = f (x) sin nx dx + f (x) sin nx dx
π 0 π
2

Z π Z π !
2 2
= x sin nx dx + (π − x) sin nx dx
π 0 π
2

Z π Z π !
2 cos nx  π2 2 cos nx cos nx π cos nx
= −x  − − dx − (π − x) π − dx
π n 0 0 n n 2
π
2
n
π π !
2 π nπ 1 2 π nπ 1 
= − cos + 2 sin nx + cos − 2 sin nx
π 2n 2 n 0 2n 2 n π
2

4 sin nπ
2
= 2
πn
Seria Fourier este
∞ ∞ ∞
X 4 X sin nπ2 4 X (−1)k
arcsin(sin x) = bn sin nx = 2
sin nx = 2
sin(2k + 1)x,
n=1
π n=1
n π k=0
(2k + 1)
formulă adevărată pentru orice x ∈ R.

Probleme propuse
9.5. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier următoarele funcţii

a) f (x) = π − x, x ∈ (−π, π]; c) f (x) = |cos 3x| , x ∈ R;

 
 1   π π
b) f (x) = x − , x ∈ [0, 1]; d) f (x) = sin x, x∈ − , ;
2 2 2
9.6. Să se calculeze suma următoarelor serii folosind eventual serii Fourier
∞
X 1
a) 2
;
n=1
n
∞
X 1
b) ;
n=1
n2 + a2
∞
X (−1)n−1
c) .
n=1
n2
9.7. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier
a) f (x) = arcsin(cos x)
b) f (x) = arccos(cos x)
c) f (x) = (2x − ⌊2x⌋)2
d) f (x) = (−1)⌊x⌋
e) f (x) = ch x, x ∈ [−1, 1]
 9

9.8. Să se dezvolte ı̂n serie de sinusuri

a) f (x) = x2 , x ∈ [0, π]
b) f (x) = 1, x ∈ [0, 2]
9.9. Să se dezvolte ı̂n serie de cosinusuri
a) f (x) = x, x ∈ [0, π]
b) f (x) = sin x, x ∈ [0, π]
9.10. Să se dezvolte ı̂n serie Fourier pe (−π, π) funcţia f (x) = cos ax, a ∈ R\Z şi arătaţi
că ∞  
1 X 1 1
ctg x = + + , x 6= kπ.
x n=1 x − nπ x + nπ

Indicaţii la problemele propuse

9.5. a)
∞
X 2(−1)n
π−x=π+ sin nx, x ∈ (−π, π).
n=1
n
b)
  ∞

x − 1  1 2 X 1
= + 2 cos 2π(2n − 1)x, x ∈ [0, 1].
 2  4 π n=1 (2n − 1)2
c)
∞
2 4 X (−1)n
|cos 3x| = − cos 6nx, x ∈ R.
π π n=1 4n2 − 1
d)
∞
8 X n(−1)n−1  π π
sin x = sin 2nx, x∈ − , .
π n=1 4n2 − 1 2 2
2
9.6. a) π6 ; se poate folosi dezvoltarea funcţiei f (x) = x2 , x ∈ [−π, π].
π ch aπ
b) 2a sh aπ
− 2a12 ; se poate folosi dezvoltarea funcţiei eax din problema 8.3, sau dezvoltarea
funcţiei f (x) = ch x, x ∈ [−π, π].
2 2 2
c) π12 ; se poate folosi dezvoltarea funcţiei f (x) = π −3x 12
, x ∈ [−π, π].
9.7. a) T = 2π; Se foloseşte faptul că funcţia f este pară şi arcsin(cos x) = arcsin sin π2 − x =



π
2
− x, x ∈ [0, π]. Avem a0 = 0 şi an = πn2 2 (1 − (−1)n ).
∞
4X 1
arcsin(cos x) = cos(2n + 1)x, x ∈ R.
π n=0 (2n + 1)2

b) T = 2π; Se foloseşte faptul că funcţia f este pară şi arccos(cos x) = x, x ∈ [0, π].
Avem ∞
π 4X 1
arccos(cos x) = − cos(2n + 1)x, x ∈ R.
2 π n=0 (2n + 1)2
c) Avem T = 1/2. Funcţia nu este nici pară, nici impară. Avem
Z T Z 1
2 2 T 2
Z
2 2
a0 = f (x) dx = f (x) dx = 4 (2x − 0)2 dx = .
T − T2 T 0 0 3
10 SEMINAR 9. SERII FOURIER

1 1
La fel se calculează an = n2 π 2
şi bn = − nπ . Avem
∞
2 1 X 1 1
(2x − ⌊2x⌋) = + 2 2
cos(4πnx) − sin(4πnx), x ∈ R \ { k/2, k ∈ Z } .
3 n=1 n π nπ

d) Perioada este T = 2 şi funcţia este impară. Seria Fourier este

∞
X 4
f (x) = sin(2n + 1)πx, x ∈ R \ Z.
n=0
π(2n + 1)

e) Avem T = 2 şi funcţia este pară.

∞
X 2(−1)n sh 1
ch x = sh 1 + cos(πnx), x ∈ [−1, 1].
n=1
1 + n2 π 2

9.8. a)
∞ 
2π(−1)n+1

2
X 4 n
x = + 3 ((−1) − 1)) sin nx, x ∈ [0, π)
n=1
n πn
b)
∞ ∞
X 2 n+1 πnx 4X 1 (2k + 1)πx
1= [(−1) + 1] sin = sin , x ∈ (0, 2).
n=1
πn 2 π k=0 2k + 1 2

9.9. a)
π 4X 1
x= − cos(2k + 1)x, x ∈ [0, π].
2 π n=0 (2k + 1)2
b)
∞
2 4X 1
sin x = − 2
cos(2kx), x ∈ [0, π].
π π k=0 4k − 1
9.10. Avem T = 2π, iar f este pară. Seria Fourier este
∞  
sin aπ sin aπ X n 1 1
cos ax = + (−1) + cos nx, x ∈ [−π, π].
aπ π n=1 a−n a+n

Pentru x = π şi aπ = t se obţine

∞  
sin t X 1 1
cos t = + sin t + , t 6= kπ, k ∈ Z.
t n=1
t − nπ t + nπ