Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

Integrarea funcțiilor raționale

5.1. Reamintim că o funcție f : I→ R, unde I este un interval din R, se numește rațională dacă
există două polinoame P si Q cu coeficienți numere reale, astfel încat
P( x )
(Ɐ) x ꞓ I → f(x) = .
Q(x)
O funcție rațională f se va numi simplă daca este de una din următoarele forme:

i) f(x) = a 0 x n + a 1 x n−1 + ..... + a n−1 x +a n;

A
ii) f(x) = n , unde nꞓ N* ;
( x−a)
Bx+C 2
iii) f(x) = 2 n , unde nꞓ N* și b – 4ac ¿ 0.
(a x +bx +c )
Se arată că orice funcție rațională se scrie ca o sumă finită de funcții raționale simple si
prin aceasta calculul primitivelor unei funcții raționale se reduce la calculul primitivelor
funcțiilor raționale simple.
Vom da în continuare metode de calcul a primitivelor funcțiilor de tipul ii) si iii) analizand
pe rand diverse cazuri particulare.

5.2. Dacă funcția rațională f : I → R este de forma

1
f(x) = si I ⸦ ( a , ∞ ) sau I ⸦ (-∞, a)
x−a
1
avem ∫ dx = ln |x−a| + C
x−a
1
adică∫ dx = ln (x−a) + C dacă I ⸦ (a, ∞)
x−a
1
si ∫ x−a dx = ln (a−x) + C dacă I ⸦ (-∞, a).
Dacă funcția rațională f : I→ R este de forma
1
f(x) = n , nꞓ N, n≥ 2
( x−a)
I ⸦ (a, ∞) sau I ⸦ (-∞, a),
1 1 1
∫ ( x −a)n dx = - n−1 ·
( x−a)
n−1 + C.

5.3. Dacă funcția rațională f : I→ R este de tipul

pag. 1
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

1 1
f(x) = 2 2 , a ≠ 0 si I ⸦ R , atunci se știe că ∫ 2 2
dx = 1 arctg x + C.
x +a x +a a a
Dacă funcția rațională f : I→ R (I ⸦ R) este de tipul
1
f(x) = n , nꞓ N , n≥ 2
( x ¿ ¿ 2+a 2) ¿
Înmulțind si împărțind mai întai cu a2, apoi adunand si scăzand x2 la numărător obținem:

[ x2
]
2 2 2 2
1 a 1 a +x 1 x 1
f(x) = 2 ∫ 2 2 n dx = 2
a (x +a ) a
∫ ( x 2 +a 2)n dx - a2 ∫ ( x 2 +a 2)n = a2 n−1 ∫ ( x2 +a 2)n dx .
dx I −

Primitiva din paranteză se va calcula prin părți

2
x 1 1 1 1
∫ ( x 2 +a 2 n
)
dx = - · 2 2 n−1 · x + ∫ ( x )
2(n−1) ( x +a )
'
·
2(n−1) ( x 2 +a2 )n−1
dx = -

1 x 1
· 2 2 n−1 + · In-1.
2(n−1) ( x + a ) 2(n−1)

Deci In =
1
[1
−
x
a 2( n−1) ( x 2 +a 2 )
2 n−1
+
2n−3
2 ( n−1 )
· I n−1 .
]
Înainte de a trece la calcularea primitivelor celorlalte funcții de tipul iii) vom face
următoarele observații.
Observații: (α ) Funcțiile de tipul iii) pot fi considerate (dacă se dă a factor comun forțat la
numitor) ca fiind de forma
'
B x +C '
f(x) = 2 n
( x + px + q)

() c b2−4 ac
2
b
p2 - 4q = -4 = ¿ 0.
1 α α
2

( β ¿ Dacă p2 – 4q ¿ 0, atunci x2 + px + q se poate scrie ca suma de două pătrate:

( ) ( )
2 2 2 2
p p p p 4 q−n
x2 + px + q = x 2 +2 x+ +q- = x+ + + φ 2( x) - δ 2,
2 4 4 2 4

p
√
2
unde 𝝋(x) = x + și δ = 4 q− p ¿ 0.
2 4

5.4. Dacă funcția f : I → R (I ⸦ R) este de tipul

1
f(x) = 2 ,
x + px +q
atunci folosind observația ( β ), avem
1 φ ' (x) ) 2 2x+ p
∫ x 2+ px +q dx = ∫ φ 2 ( x ) +δ 2 dx = 1δ arctg - φ(x +C= arctg + C.
δ √ 4 q− p 4
√ 4 q− p4
pag. 2
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

Dacă funcția rațională f este de tipul

1
f(x) = n , n ꞓ N* , n≥ 2,
( x + px +q )
2

cu p2 – 4q ¿ 0 , atunci în baza observației ( β ), putem scrie

1
f(x) = n ,
[ φ2 ( x ) + δ 2 ]
2
p 4 q− p
unde 𝝋(x) = x + și δ 2 = .
2 4
1 φ '(x )
Deci ∫ f ( x ) dx = ∫ [ φ 2 ( x ) +δ 2 ]n dx = ∫ [ φ 2 ( x ) +δ 2 ]n dx = F ⸰ 𝝋 + C

Unde F este o primitivă a funcției

1
u→ n ,
( u2 +δ 2)
al cărei calcul a fost descris in 4.3.
Dacă funcția rațională f este de tipul
x
f(x) = n , n ꞓ N*,
( x 2+ px +q )
atunci, înmulțind si împărțind întai cu 2, apoi adunand și scăzand p, obținem

1 2x+ p p 1
f(x) = · 2 n - · 2 n .
2 ( x + px +q ) 2 ( x + px +q )

p
A doua funcție din membrul drept este, abstracție făcand de constanta , de tipul
2
precedent.
Pentru a calcula o primitivă a primei funcții din membrul drept, facem schimbarea de
variabilă
𝝋(x) = x2 + px + q ,
2x+ p φ ' (x) 1 1 1
Și obținem: ∫ dx = ∫n dx = - + C = - · n−1
( x 2+ px +q ) φn (x )
n−1
(n−1)φ ( x) n−1 ( x 2+ px +q )
+ C.

5.5. Exemplu: Se consideră funcția rațională

x +1
f(x) = 2 .
( x + x +1 )
2

Avem, aplicand procedeul de mai sus

pag. 3
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

'
x +1 1 ( x + x +1 )
2
1 1
2 = · 2 + · 2 2
( x + x +1 )
2
2 ( x + x +1 )
2 2 ( x + x +1 )

1 1 1 1
Și deci ∫ f ( x ) dx = - 2 · ( x 2 + x+ 1) + 2 ∫ ( x 2+ x+1 ) 2 dx .
Aplicand acum procedeul de la 5.4 funcției
1
X→ 2
( x + x +1 )
2

vom avea (2x+1)( x 2 + x+1)’ = 4¿) – 3

1 1 4 ( x 2+ x +1 ) −(2 x+ 1)(x 2 + x +1)' 4 1

și deci ∫ 2
dx = ·∫ dx = · ∫ 2 dx - 1
( x + x+1 )
2
3 ( x + x +1 )
2 2
3 x + x +1 3
2
(x + x+1)’
·∫ ( 2 x +1 ) · 2
dx .
( x 2 + x+ 1 )
Aplicand formula integrării prin părți la termenul al doilea din mebrul drept avem
2
1 (x + x+1)’ 1 2 x+1 2 1
· ∫ ( 2 x +1 ) · 2 2
dx = - · 2 + ·∫ 2 dx
3 ( x + x+ 1 ) 3 x + x +1 3 ( x + x +1)

1
și deci ∫ dx = 1 · 22 x+1 + 2 · ∫ 2 1
2 dx.
( x + x+1 )
2
3 x + x +1 3 x + x +1
Aplicand acum procedeul de la 5.3 obținem:

1
1 ∫
∫ x 2+ x +1 dx = x+ 1 + √ 3
2
2

2 ( )( )
2
dx
=
2
√3
· arctg [ √ ( )]
2
3
1
· x+ + c.
2

În final găsim
x+ 1
∫ dx = - 1 · 2 1
2
1 2 x+1
+ · 2
1 2
+ · · arctg
2 x +1 1
+c= · 2
x−1
( x + x+1 )
2
2 x + x +1 6 x + x +1 3 √ 3 √3 3 x + x +1
1 2 2 x +1
+ · · arctg + c.
3 √3 √3
Admitem fără demonstrație următorul rezultat:

5.6. Teorema (Descompunerea funcțiilor raționale la funcții raționale simple).

Fie f : I → R o funcție rațională
P( x )
f(x) = (Q(x) ≠ 0 ( ∀ ) x ꞓ I)
Q(x)
unde P si Q sunt polinoame prime între ele. Presupunem că descompunerea lui Q în factori
primi are forma
pag. 4
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

Q(x) = (x−a1)a ....... (x−aq )a · (x 2 + M 1 x + N 1) β .....(x 2 + M 1 x + N r )β ,

1 q 1 r

Atunci f se descompune, în mod unic,

[ ]
q n n n
A1 A2 An
f(x) = L(x) + ∑ + +…+ +
n =1 (x−a n) x n
( x−an )
x n−1
x−a n

[ ]
r m m m m m m
B1 x +C 1 B 2 x +C 2 Bm x +C m
∑ ( x 2 + M m x + N m) β m
+
( x 2+ M mx + N m )β m −1
+…+
(x 2 + M m x + N m)
m=1

unde L este un polinom cu coeficienți reali, iar am1, Mm1, Nm1, Ani , Bmj , C mj sunt constante reale
și M 3m – 4Nm ¿ 0.

5.7. Observații. Practic, pentru a realiza o descompunere a unei funcții raționale ca sumă de
funcții raționale simple se procedează astfel:
Se face împărtirea cu rest a lui P la Q. Vom avea
P=L·Q+R
unde R este un polinom de grad strict mai mic decat gradul lui O și deci
P( x ) R (X )
= L(x) + .
Q(x) Q( x )
i). Se scrie formula de descompunere ca în enunțul teoremei în care coeficienții A,.., B,..,
C,... sunt nedeterminați.
ii). Se aduce la același numitor în membrul drept si se pune condiția ca numărătorul fracției
care rezultă in membrul drept să coincidă cu numărătorul fracției din membrul stang, de fapt
aceasta revine la a scrie că două polinoame coincid.
iii). Se obține un sistem liniar în care necunoscutele sunt coeficienții căutați A,..., B,.., C,..
Deci, existența si unicitatea soluției acestui sistem este echivalentă cu existența si unicitatea
coeficienților din teorema 5.6.
Procedeul descris mai sus de găsire a coeficienților A,.., B,.., C,.. se numește metoda
coeficienților nedeterminați.

5.8. Exemple
1). Să se calculeze
4
∫ xx 3 +1
+1
dx

pe un interval I care nu conține punctul x = -1.

x +1 −x+1 4
Vom avea f(x) = 3 =x+ 3
x +1 x +1
și din x3 + 1 = (x+1) (x2 – x + 1) deducem că are loc o descompunere de forma
pag. 5
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

−x+1 A Bx +C
3 = + 2 ,
x +1 x+1 x −x+1
Aducand la același numitor în membrul drept obținem
-x + 1 = A(x2 – x + 1) + (Bx + C)(x + 1), (Ɐ) x ꞓ I
și deci -x + 1= x2(A + B) + x(-A + B + C) + A + C, (Ɐ) x ꞓ I,
ceea ce conduce la sistemul

{
A+ B=0 ,
−A + B+C=−1 ,
A +C=1.

2 2 1
Un calcul simplu ne dă A = , B = - , C = .
3 3 3
2 1 1 2 x−1
Deci f(x) = x + · - · 2 .
3 x+1 3 x −x+1
4 2 2
1 (x+ 1)
Prin urmare ∫ xx 3 +1
+1
dx = x
2
+ · ln 2
3 x −x+1
+c .

2). Să se calculeze
1
∫ x 3+ x5 dx
pe un interval care nu conține punctul x=0.
Divizorii ireductibili ai lui x 3 + x5 sunt x si x2 + 1. Primul are ordinul de multiplicitate 3, iar
al doilea are ordinul 1. Avem deci
1 A 1 A 2 A 3 B x +C
3 5 = + 2 + 3 + 2 .
x +x x x x x +1
Aducand la același numitor în membrul drept obținem:
1= A1x2(x2 + 1) + A2x(x2 + 1) + A3(x2 + 1) + x3(Bx + C)

și deci sistemul

{
A1 + B=0 ,
A 2+ C=0 ,
A 2 + A 3=0 ,
A 2=0 ,
A 3=1.

a cărei soluție este A1= -1, A2 = 0, A3 = 1, B = 1, C = 0.

pag. 6
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

1 1 x
Deci f(x) = - + 3+ 2 .
x x x +1

Prin urmare ∫
dx
= ln √ x 2 +1 - 1 + c.
3 5 2
x +x |x| 2x

3). Să se calculeze
x+ 1
∫ x 4 + x 2 +1 dx
Divizorii ireductibili ai lui x 4 + x 2 +1 sunt x3 + x + 1 și x2 – x + 1. Fiecare dintre acești divizori
are ordinul de multiplicitate 1. Avem deci
Bx+ C B ' x +C '
f(x) = 2 + 2 .
x + x +1 x −x +1
Aducand la același numitor în membrul drept obținem:
x + 1 = (Bx + C) (x2 – x +1) + (B’x + C’) (x2 + x +1)
care conduce la sistemul

{
'
B+ B =0
−B+ C+ B' +C' =0
B−C+ B' +C ' =1
'
C +C =1

echivalent cu sistemul

{
'
B+ B =0 ,
'
−B+ B =−1,
C+ C' =1 ,
'
−C+ C =1.

1 1
a cărui soluție este B= , B’= - , C = 0, C’ = 1.
2 2
1
1 x 1 x−2 1 2 x−1 1 2 1 2 x−1 3
Avem f(x) = · 2 - · 2 = · 2 - · 1 3 - · 2 + ·
2 x + x +1 2 x −x+1 4 x + x +1 4 ( x + ) + 4 x −x+1 4
2 4
1
2
1 3 ,
( x− ) +
2 4
x +1 2
1 2 x +1 1 2 x−1
de unde ∫ x 4 + x +1 dx = 14 ·ln x2 + x+1 -
2 √3
· arctg +
√3 2 √3
· arctg
√3
+ c.
x −x+1

4). Să se calculeze

pag. 7
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

1
∫ 2 sin x−cos x +5 dx pe intervalul (-𝝅, 𝝅).

Facem substituția
π
t = tg , x ꞓ (-𝝅,𝝅)
2
obținem x = 𝝋(t) = 2 arctg t, t ꞓ (-∞, ∞)
2
și 𝝋’(t) = 2 ,
1+ t
1
Punand f(x) = , xꞓ (-𝝅, 𝝅),
2sin x−cos x+ 5
1
x x
2 tg 1−tg 2
obținem f(x) = 2 2 ,
2 − +5
2 x 2 x
1+tg 1+tg
2 2
1
2 2 2 1
f(𝝋(t))·𝝋’(t)dt = 4 t 1−t · 2 = = 2 ,
2
− 2
+ 5 1+ t 2
6 t + 4 t+ 4 3t +2 t+2
1+t 1+t
1 1 3t +1
Deoarece ∫ f (φ(t))· φ ’ (t) dt = ∫ 3 t2 +2 t+ 2 dt = √5 · arctg √ 5 + c.

x
1 3tg +1
Obținem ∫ f ( x ) dx = √5 · arctg 2 +c.
√5

5.9. Exerciții. Să se calculeze primitivele următoarelor funcții rationale, utilizand

descompunerea în funcții rationale simple:
1
1. f(x) = 2 , xꞓ R.
x +2 x+ 3
3 2
x + x + x +1
2. f(x) = 3 2 , xꞓ (-∞, 0).
x −x + x−1
2
x + x +1
3. f(x) = 3 , xꞓ (-∞, 1).
( x−1) ¿ ¿

x 2 +1
4. f(x) = , xꞓ (-2, -1).
( x+1 )3 (x 3 +3 x +2)
2
x −1
5. f(x) = 4 2 , xꞓ R.
x + x +1

pag. 8
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

2
1+ x
6. f(x) = 4 3 2 , xꞓ R.
x −2 x + 3 x −2 x +1
7
x +1
7. f(x) = 2 3 , xꞓ (0, 1).
x ( x−1)
1
8. f(x) = , xꞓ (0, ∞).
x ( x +1 ) ( x +2)
1
9. f(x) = , xꞓ (0, ∞).
x ( x +1 ) ( x +2 ) (x +3)
3
x +1
10. f(x) = 3 2 , xꞓ (0, ∞).
x + x ( 1−√ 2 ) + x ( 1−√ 2 )+ 1
1
11. f(x) = 3 , xꞓ (0, ∞).
1+ x

2
x
12. f(x) = 4 , xꞓ R.
1+ x
2
x −3
13. f(x) = 2 , xꞓ R.
x + 4 x+ 5
x
14. f(x) = 2 , xꞓ (0, ∞).
( x +3)(x+1)
1
15. f(x) = 2 ,2 xꞓ (0, ∞).
x( x +1)

5.10. Exerciții. Să se calculeze primitivele următoarelor funcții reductibile la funcții

raționale:
I.
1
1. f(x) = , xꞓ (-1, ∞).
1+ √ x +2 x+2 2

1 1+ √ 5
2. f(x) = , xꞓ (0, ).
(1+ x ) √ 1+ x−x 2
2
1
3. f(x) = , xꞓ R.
x−√ x −2 x +4 2

Bibliografie: Elemente de analiză matematică din manualul de clasa a XII-a, Editura

Didactică si Pedagogică, București- 1990, pag. 40-49.
Autor: Creteanu Andreea-Mihaela, Liceul Teoretic Callatis, Mangalia, Constanța,
România, 2023
pag. 9
 Proiect Didactic Elevi-Recapitulare la Matematică -2023

pag. 10