Model 1

Problema 1. Valorile parametrilor  ,   R pentru care există x, y, z  R nu toate nule astfel

încât
2 x − y + 3 z = 0
2 x + y + z = 0


3 x + y +  z = 0
 x + y + ( + 1) z = 0
sunt:
a.  = 2 şi  = 0
b.  = 2 şi   R \ 0
c.   R \ 2 şi  = 0
d.   R \ 2 şi   R \ 0
e.  = 0 şi  = 0 .

Problema 2. Dacă
 2x x x1 + x2 
A =  1 2 
 x1 + x2 1 
unde x1 , x2 sunt rădăcinile ecuaţiei
x 2 − 3x + 2 = 0
atunci
− 21 2 x1 + x2

−1 
a. A = x1 + x2x1 + x2 x12 + x22 
 2 2 − 22x1x22 
 x1 + x2 x1 + x2 

− 1 3

b. A−1 =  3 5 5 2 
 5 − 5
− 1 2 
c. A−1 =  2 5 5 4 
 5 − 5
 − 15 52 
d. A =  2
−1

2
 5 − 5

5 5
1 2

e. A−1 =  2 2  .
5 5
Problema 3. Dacă a  n nN *
este un şir de numere reale definit prin
n

 C ( −1)
k
k
n
+n
an = k =0
,nN*
n +1
atunci:
a. lim n→ an = 1
b. lim n → an  2
c. lim n→ an  1
d.  lim n → an
e. lim n → an = 1,5 .

Problema 4. Dacă S n nN este un şir de numere reale definit prin

1 4 (−2) 2 n
Sn = + 2 + .... + n +1 , n  N
5 5 5
atunci:

a. lim Sn = 2
n →

1
b. lim Sn =
n →
9
c. lim Sn = 0
n →

d. lim Sn = 1
n →

e. lim Sn = −1 .
n →

Problema 5. Dacă F , f , g : R → R sunt funcţii definite prin

f (x ) = e x (x + 1) , g (x ) = x 2 , F (x ) = ( f  g )(x )
2 2

atunci
 ( )
a. F (x ) = 2 x 2 x 2e x x 2 + 1 + 2 x 2 + 1 e x
4 2
( ) 4

b. F (x ) = 4 xe x (x 2 + 1)(x + x 2 + 1)(− x + x 2 − 1)
4

c. F (x ) = 4 xe x (x 2 + 1)(x + x 2 − 1)(− x + x 2 + 1)

4

d. F (x ) = 4 xe x (x 2 − 1)(x + x 2 + 1)(− x + x 2 + 1)

4

e. F  ( x ) = xe x ( x 2 − 1)( x + x 2 + 1)( − x + x 2 + 1)
4
 1 3
Problema 6. Dacă f : R → R este definită prin f (x ) = − x3 + x 2 − 2 x atunci:
3 2
a. x = 1 este punct de minim local pentru funcţia f iar x = 2 este punct de maxim
local pentru funcţia f
b. x = 1 şi x = 2 sunt puncte de minim local pentru funcţia f
c. x = 1 şi x = 2 sunt puncte de maxim local pentru funcţia f
d. x = 1 este punct de maxim local pentru funcţia f iar x = 2 este punct de minim
local pentru funcţia f
e. f nu are puncte de extrem local.

Problema 7. Dacă
A =  (x + 1) e− x dx
1 2
0
atunci:
a. A = 5 − 10 e −1
b. A = 5e −1 − 10
c. A = 5e − 10
d. A = 5 − 10 e
e. A = −10e .

Problema 8. Valoarea lui m  R  pentru care parabola

f : R → R, f ( x ) = mx 2 + 2 x + 1
are vârful în punctul V (− 1, 0 ) este:
a. m = 1
b. m = −1
c. m = 2
d. m  
e. m = −2 .

Problema 9. Numărul de numere de 6 cifre distincte care se pot forma cu cifre de la 1 la 9 este:
a. C96
b. A96
c. P6
d. C96 − P6
e. A96 − A85
Problema 10. Dacă
1 1
E (x ) = − , x  (1,  ),
x − x −1 x + x −1
atunci soluţia ecuaţiei E ( x ) = 2 este:
a. x  3
b. x  4
c. x = 4
d. x  
e. x = 3, 5 .
Model 2

Problema 1. Valorile parametrilor α , β ∈ R pentru care sistemul

2 x + 2 y + 3 z + t = 0

− x + y + β z + α t = 0
3 x + y + 2 z + (α + 1)t = 1

este incompatibil sunt:

a. α = 0 şi β = 1
b. α ∈ R \ {0} şi β = 1
c. α = 0 şi β ∈ R \ {1}
d. α ∈ R \ {0} şi β ∈ R \ {0}
e. nu există α , β ∈ R pentru care sistemul să fie incompatibil

Problema 2. Dacă
1 2
A =  
2 1
și S este suma elementelor matricei A n ( n ∈ N ∗ ) atunci:

a. S = 2 ⋅ 3n
[
b. S = 2 ⋅ 3n − (− 1)
n
]
c. S = 2 ⋅ 3 − (− 1) + 1
n n

d. S = 3n
e. S = 2 ⋅ (− 1)
n

Problema 3. Fie R n [X ] mulţimea polinoamelor de grad cel mult n ∈ Ν \ {0,1} , de coeficienţi

reali în nedeterminata X . Dacă P şi Q sunt polinoame din R n [X ] definite prin
P( X ) = (a + b ) X n + (b + c ) X n −1 + c, Q( X ) = X 2 − X + 1
atunci P( X ) = Q( X ) dacă şi numai dacă:

a. n=2 , a = 3 , b = −2 , c =1
b. n=2 , a = −2 , b = 3 , c =1
c. n=2 , a = −3 , b = 2 , c =1
d. n=2 , a = 4 , b = −3 , c =1
e. n=2 , a = 2 , b = −3 , c =1
Problema 4. Dacă
{an }n∈N
este un şir de numere reale definit prin

an =
(− 1)n n 2 1 + 1  n
 
n2 + 1  n
atunci:
a. şirul este divergent deoarece subșirul termenilor de rang par converge la e iar al celor
de rang impar la − e
b. şirul este convergent
c. subșirul termenilor de rang par converge la − e
d. subșirul termenilor de rang impar converge la e
e. limita șirului există

Problema 5. Dacă f : R → R este o funcţie definită prin

 x −1 dacă x ≠1
f (x ) =  x −1
1 dacă x =1
atunci:
a. f nu este continuă în punctul x = 1
b. limita la stânga în punctul x = 1 a lui f este egală cu 1
c. limita la dreapta în punctul x = 1 a lui f este egală cu − 1
d. f nu este continuă la dreapta în punctul x = 1
e. f este discontinuă în orice punct x diferit de 1

Problema 6. Reprezentarea grafică a funcţiei

f : [− 2, 2] → [0, ∞ ), f (x ) = 4 − x 2
în sistemul cartezian de coordonate xOy

a. este porțiunea din cercul C(O,2) situată deasupra axei Ox:

2
y
1

-2 -1 0 1 2
x
b. este porțiunea din cercul C(O,4) situată deasupra axei Ox:
4
y3
2
1

-4 -2 0 2 4
x
 c. este porțiunea din cercul C(O,6) situată deasupra axei Ox:
6
y
5
4

-4 -2 0 2 4
x
d. este porțiunea din cercul C(O,3) situată deasupra axei Ox:

3
y
2
1

-2 0 2
x
e. nu este o porțiune dintr-un cerc

Problema 7. Dacă există o unică funcţie derivabilă f : R → R care verifică

f ′(x ) − 2 f (x ) = 3, f (0) = 0
atunci:
a. f ( x ) = 3 xe 2 x
b. f ( x ) = 2 xe3 x
c. f ( x ) = 2 xe 2 x
d. f (x ) = 3 xe3 x
e. f ( x ) = xe 3 x

Problema 8. Dacă (an )n∈N∗ este un şir de numere reale definit prin
1 1
an = ∫
−x
e n dx
0 x+n 2

atunci:
a. lim an = 0
n →∞

b. lim an nu există
n →∞

c. lim an < 0
n →∞

d. lim an > 0
n →∞

e. șirul (an )n∈N∗ are limita +∞

Problema 9. Valorile lui x ∈ R pentru care al şaselea termen al dezvoltării binomului

 2lg (x 2 +1) + 5 2lg x 2 
7

 
este 21⋅ 2lg 2 sunt:
a. x = −1, x = 1
b. x = −1, x = 10
 c. x = −10, x = 1
d. nu există valori reale ale lui x care să îndeplinească cerinţa
e. există cel puțin 3 valori reale ale lui x care să îndeplinească ipoteza

Problema 10. Valoarea reală a lui m pentru care sistemul de ecuaţii

x − 3 y = m

− x + 3 y = −3
are o infinitate de soluţii este:
a. m = 3
b. m = 1
c. m = 0
d. nu există m real care să îndeplinească cerinţa
e. există o infinitate de valori ale lui m ce îndeplinesc cerința
Model 3

Problema 1. La un turneu de tenis de masă, 9 tenismeni au participat și fiecare dintre ei s-a întâlnit
o singură dată cu ceilalți. Numărul total de meciuri jucate între ei este:
a. C92
b. A92
c. P2
d. A92 − P2
e. C92 − P2

Problema 2. Dacă A={x∈R 2 x − 1 − x − =

1 2 x − 9 }, atunci:
a. A=∅
b. A=2
c. A=1
d. A∩(1,6)= ∅
e. A∩(-2, 0)≠ ∅

Problema 3. Valoarea lui m ∈ (0, ∞ ) pentru care sistemul de ecuaţii

x − 3 y − m = 0
 2
3 y − 3 x + 3 = 0
are doar soluţiile ( x, y ) = (10, 3) şi (x, y ) = (1, 0 ) este:
a. m = 1
b. m = 5
c. m = 0
d. nu există m ∈ (0, ∞ ) care să îndeplinească cerinţa
e. m = 3

Problema 4. Complementara mulţimii

A = {x ∈ R x 2 + 2 x + 1 > 0}
este mulţimea:
a. {−1}
b. {1}
c. R \{1}
d.
e. {−1,1}
Problema 5. Soluţia inecuaţiei:
x2
1 1
  ≤
8 8
este:
a.
b. [ −1,1]
c. ( −∞, − 1] ∪ [1, ∞ )
d. [1, ∞ )
e. niciuna dintre variantele de răspuns de mai sus nu este corectă

Problema 6. Numărul maxim al termenilor din şirul

18, 24, 30, 36,...
ce trebuie aleşi în ordine astfel încât suma termenilor să fie 798 este:
a. 14 termeni
b. 16 termeni
c. 13 termeni
d. 15 termeni
e. 17 termeni

Problema 7. Fie f : R → R definită prin

f ( x ) = x 2 + px − q.
Valorile parametrilor reali p , q pentru care V (3,−3) este vârful parabolei f sunt:
a. p = −6 , q = −6
b. p = −6 , q = 6
c. p = 6 , q = −6
d. nu există p , q ∈ R astfel V să fie vârful parabolei f
e. p = 6 , q = 6

Problema 8. Fie
3 2 1
 
A=  0 0 0  şi PA ( λ ) =− det ( A λ I 3 ) pentru λ ∈ R.
1 2 3
 
Dacă λ1 , λ2 , λ3 ∈ R sunt soluţiile ecuaţiei PA (λ ) = 0 atunci
a. λ1 = 2, λ2 = 0, λ3 = 4
b. λ1 = −2, λ2 = 0, λ3 = 4
c. λ1 = 2, λ2 = 0, λ3 = −4
d. λ1 = −2, λ2 = 0, λ3 = −4
e. = λ1 2,= λ2 0,=
λ3 3
Problema 9. Fie R 1 [X ] mulţimea polinoamelor de grad cel mult 1 , de coeficienţi reali în
nedeterminata X . Care afirmaţie este adevărată:
a. ∀α , β ∈ R ∀P, Q ∈ R 1 [ X ] are loc αP + βQ ∈ R 1 [X ]
b. ∀α , β ∈ R ∀P, Q ∈ R 1 [ X ] are loc αP + βQ ∉ R 1 [X ]
c. ∀P, Q ∈ R 1 [ X ], ∃ α , β ∈ R astfel încât αP + βQ ∉ R 1 [X ]
d. ∃α , β ∈ R astfel încât ∀P, Q ∈ R 1 [ X ], are loc αP + βQ ∉ R 1 [X ]
e. niciuna dintre variantele de răspuns de mai sus nu este corectă

Problema 10. Dacă f : ( 0, ∞ ) → R este definită prin

3 x 2 + 27
f (x ) = e−x
(3 + x )
2 2

atunci ecuaţia f ( x ) = 1 are:

a. o unică soluţie în intervalul (0, ∞ )
b. două soluţii în intervalul (0, ∞ )
c. trei soluţii în intervalul (0, ∞ )
d. ∃/x ∈ (0, ∞ ) care să verifice ecuaţia
e. niciuna dintre variantele de răspuns de mai sus nu este corectă
Model 4

Problema 1. Dacă A = {x ∈ N 1 ≤ x ≤ 4} şi B = {3, 4, 5, 6, 7} atunci:

a. A ∩ B = {3, 4} , A \ B = {1, 2}
b. A ∩ B = {3, 4} , A \ B = {3}
c. A ∩ B = {x ∈ N 1 ≤ x ≤ 7} , A \ B = {4, 5, 6, 7}
d. A ∩ B = {3, 4} , A \ B = {x ∈ N 1 ≤ x ≤ 3}
e. niciuna dintre variantele de răspuns de mai sus nu este corectă

Problema 2. Dacă
A = {1, 2, 3, 4} şi B = {3, 4, 5, 6, 7}
atunci sunt funcţii f : A → B următoarele relaţii definite prin tabelul:
a.
x 1 2 3 4
f(x) 3 4 5 7

b.
x 1 2 3 4 4
y=f(x) 3 4 5 6 7

c.
x 1 2 3 4
y=f(x) 3 3 7

d.
x 1 2 2 3 4
y=f(x) 7 4 3 5 6

e. nu există funcții f : A → B

Problema 3. Fie f : (0, ∞ ) → [0, ∞ ) definită prin

f ( x ) = e 2 ln x − 2e ln x + 1.
Soluţia ecuaţiei f (x ) = 0 este:
a. x = 1
b. x = e
c. x = 2
d.
e. ecuația nu are soluții numere reale
Problema 4. Valorile lui x ∈ R care verifică simultan inegalitățile
0 ≤ 0.4 − x ≤ 1
0 ≤ 0.5 − x ≤ 1


0 ≤ 0.1 + x ≤ 1
0 ≤ x ≤ 1
sunt
a. x ∈ [0, 0.4]
b. x ∈ [0, 0.5]
c. x ∈ [0.1, 0.4]
d. x ∈ [0.1, 0.5]
e. x ∈ [0, 0.9]

Problema 5. Soluţia ecuaţiei

( )
log x x 2 − 6 x + 18 = 2
este:
a. x = 3
b. x = 2
c. x = 4
d. x = 5
e. ecuația nu are soluții numere reale

Problema 6. Dacă
3 2 1 1
0 −1 0 0
D=
1 2 3 1
4 3 2 1
atunci:
a. D = 4
b. D = −4
c. D > 4
d. D < 4
e. niciuna dintre variantele de răspuns de mai sus nu este corectă

Problema 7. Fie n ∈ N ∗ şi M n , n (R ) mulţimea matricelor cu n linii şi n coloane de elemente

reale. Pentru A ∈ M n , n (R ) notăm det(A)=│A│. Dacă A1 ,..., An ∈ M n , n (R ) sunt astfel încât
Ai = i 2 i pentru orice i ∈ {1, 2,..., n} atunci:
a. A1 ⋅ ... ⋅ An = n! 2n (n+1)
+1
b. A1 ⋅ ... ⋅ An = n!2n
2
 c. A1 ⋅ ... ⋅ An = n! 2n+ 2 n
d. A1 ⋅ ... ⋅ An = n!2n
2

e. niciuna dintre variantele de răspuns de mai sus nu este corectă

Problema 8. Fie f : R → R definită prin

f (x ) = x − 6 + 6 + x 2 .
Soluţia ecuaţiei f (x ) = 0 este:
a. x = 3
b. x = −3
c. x = 10
d. x = −10
e. ecuația nu are soluții numere reale

Problema 9. Dacă {an }n∈N∗ este un şir de numere reale definit prin
 1  1  1
an = ln1 +  + ln1 +  + ... + ln1 + 
 2  3  n
atunci
a. lim an = ∞
n →∞

b. lim an = −∞
n →∞

c. lim an = 0
n →∞

d. ∃/ lim an
n →∞

e. {an }n∈N ∗ este monoton descrescător

Problema 10. Fie R 1 [ X ] mulţimea polinoamelor de grad cel mult 1 , de coeficienţi reali în
nedeterminata X şi f : R 1 [ X ]  R definită prin
f (P( X )) = ∫ (P(t ) − P′(t )) dt
1

oricare ar fi P( X ) = aX + b ∈ R 1 [ X ] . Ecuaţia
f (P( X )) = 0
este verificată pentru
a. P( X ) = a( X + 12 ) unde a ∈ R sau P( X ) = b(2 X + 1) unde b ∈ R
b. P( X ) = a( X − 12 ) unde a ∈ R sau P( X ) = b(2 X − 1) unde b ∈ R
c. P( X ) = a(− X + 12 ) unde a ∈ R sau P( X ) = b(− 2 X + 1) unde b ∈ R
d. singurul polinom care verifică ecuația este P( X ) = 0
e. nu există P( X ) ≠ 0 care să verifice ecuația dată