Varianta 6

Subiectul I.
a) AB = 26 .
b) Raza cercului este 4.
c) x − 2 y + 5 = 0 .
5 − 2i
d) =1
2 − 5i
5
e) S MNP = .
2
f) a = −1 , b = 0 .

Subiectul II.
1.
a) 92.
2
b) Probabilitatea c utat este p = .
5
∧ ∧
c) În grupul (Z11 , + ) , avem 0̂ + 1̂ + ... + 10 = 55 = 0̂ .
d) E = 0 .
e) x = 1 .

2.
a) f ′( x ) = 2006 x 2005 .
1

∫ f (x ) dx = 2007 .
2008
b)
0

c) f ′′( x ) = 2006 ⋅ 2005 ⋅ x 2004 ≥ 0 , ∀ x ∈ R , deci f este convex pe R .

f (x ) − f (0 )
d) lim =0.
x→0 x
e) Ecua ia tangentei este d : 2006 x − y − 2004 = 0 .

Subiectul III.
a) det (J ) = 0 i det (I 2 ) = 1 .
b) J 2 = O2 .
c) Se arat prin calcul direct.
d) Matricea M = J are rangul egal cu 1, iar rang (M 2 ) = rang (O2 ) = 0
e) Dac matricea B ∈ M 2 (C ) este inversabil , atunci det (B ) ≠ 0 .
Pentru n ∈ N ∗ , ob inem det (B n ) = (det (B )) ≠ 0 , deci matricea B n este inversabil .
n
  p q
f) Consider m matricea C =   ∈ M 2 (C ) neinversabil , deci cu det (C ) = 0 .
r s
Not m p + s = t ∈ C . Din c) ob inem C 2 = t ⋅ C i folosind aceast egalitate se
demonstreaz prin induc ie c ∀ n ∈ N , n ≥ 2 , C n = t n−1 ⋅ C .
g) Consider m D ∈ M 2 (C) astfel încât rang (D ) = rang D 2 . ( )
Dac D = O2 , atunci D = O2 , i rang (D ) = rang (D ) = 0 , pentru orice n ∈ N ∗ .
n n

Dac rang (D ) = 1 , atunci det (D ) = 0 .

Not m cu t suma elementelor de pe diagonala principal a matricei D.
Folosind c) rezult c t ≠ 0 i din f) deducem c D n = t n−1 ⋅ D , ∀ n ∈ N* i apoi
c rang (D ) = rang (t n −1
⋅ D ) = rang (D ) , ∀ n ∈ N .
n *

Dac rang (D ) = 2 , atunci det (D n ) ≠ 0 , deci rang (D n ) = 2 , pentru orice n ∈ N∗ .

Subiectul IV.
a) Calcul direct.
b) f ′′( x ) < 0 , ∀ x ∈ R , deci func ia f ′ este strict descresc toare pe R .
c) Pentru orice k ∈ [0, ∞ ) , func ia f este o func ie Rolle pe intervalul [k , k + 1] , deci
conform teoremei lui Lagrange, exist c ∈ (k , k + 1) , astfel încât
f (k + 1) − f (k )
= f ′(c ) ⇔ f (k + 1) − f (k ) = c
1
.
k +1− k e +1
f ′ s .d .
d) k < c < k + 1 ⇔ f ′(k ) > f ′(c ) > f ′(k + 1) ⇔ k +1 < f (k + 1) − f (k ) < k
a), e)
1 1
,
e +1 e +1
pentru orice k ∈ [0, ∞ ) .

> 0 , deci irul (an )n ≥1 este strict

1
e) Pentru orice n ∈ N∗ , an+1 − an = n+1
e +1
cresc tor.
f) Din d), avem f (k + 1) − f (k ) < k , k ∈ [0, ∞ ) .
1
e +1
Pentru n ∈ N∗ , înlocuind succesiv în inegalitatea precedent k cu fiecare din
numerele 1, 2, ..., n i adunând rela iile, ob inem f (n + 1) − f (1) < an (1)

< f (k + 1) − f (k ) .
1
Din d), avem k +1
e +1
Înlocuind succesiv în inegalitatea precedent k cu fiecare din numerele 0, 1, 2, ...,
n − 1 i adunând rela iile, ob inem an < f (n ) − f (0 ) (2)
Din (1) i (2) rezult concluzia.
g) Din a) deducem c func ia f este strict cresc toare pe R .
Avem: lim f (x) = 0 , de unde rezult c f ( x ) < 0 , ∀ x ∈ R .
x→∞
Din f) deducem c irul (a n )n≥1 este m rginit superior i fiind i strict cresc tor,
este convergent.
Trecând la limit în dubla inegalitate din f) ob inem − f (1) ≤ lim an ≤ − f (0 ) ,
n →∞

de unde deducem concluzia.