Educat ia Matematica Vol. 1, Nr.

1 (2005), 7788
Siruri din clasa de adiacent a ln 2
Maria Batinet u - Giurgiu, D.M. Batinet u - Giurgiu
Abstract
In this paper we study a class of sequences which converge to ln2.
2000 Mathematical Subject Classication: 40A05
Init ial am intitulat acest articol Asupra unui sir din manuale. Am fost
tentat i sa dam acest titlu din dorint a de a evident ia faptul ca sirul (x
n
)
n1
de termen general:
x
n
=
n

k=1
1
n + k
=
1
n + 1
+
1
n + 2
+ ... +
1
2n
(1)
apare n mai multe manuale scolare cu diferite cerint e dup a cum urmeaza:
i) Sa se demonstreze inegalitatea:
1
n + 1
+
1
n + 2
+ ... +
1
2n
>
13
14
, n 2 (a se vedea [6], pag. 48). (2)
ii) Ce se poate spune despre (enunt adaptat):
lim
n
_
1
n + 1
+
1
n + 2
+ ... +
1
2n
_
(a se vedea [5], pag. 48). (3)
77
78 Maria Batinet u - Giurgiu, D.M. Batinet u - Giurgiu
iii) Sa se arate ca:
lim
n
_
1
n + 1
+
1
n + 2
+ ... +
1
2n
_
= ln 2 (a se vedea [3], pag. 80). (4)

In [5] nu se da raspuns la ntrebarea ii), de aceea aratam c a sirul (x

n
)
n1
este strict crescator, margint superior si deci convergent, adica exista
lim
n
x
n
= x R.

Intradevar,
x
n+1
x
n
=
1
2n + 1
+
1
2n + 2

1
n + 1
=
1
2(n + 1)(2n + 1)
> 0, n 1,
ceea ce arata ca sirul (x
n
)
n1
este strict crescator.
De asemenea avem:
x
n
=
n

k=1
1
n + k
<
n

k=1
1
n
=
n
n
= 1, n N

,
ceea ce arata marginirea superioara a sirului (x
n
)
n1
.
Deoarece sirul (x
n
)
n1
este strict crescator si marginit superior, rezulta
ca el este convergent, adica exista lim
n
x
n
= x R.

In [3] cu ajutorul integralei denite (al sumelor Riemann) se arata ca

lim
n
x
n
= lim
n
_
_
_
1
n
n

k=1
1
1 +
k
n
_
_
_
=
1
_
0
1
1 + x
dx = ln(1 + x)

1
0
= ln 2.
De asemenea n [2] si [4] se arata ca sirul (
n
)
n1
,
n
= ln n +
n

k=1
1
k
(sirul constantei lui Euler) este convergent catre celebra constanta a lui
Euler, lim
n

n
= = 0, 577215664901532... .
Sa observam ca:
x
n
=
n

k=1
1
n + k
=
2n

k=1
1
k

n

k=1
1
k
=
2n

n
+ ln 2, n N

Siruri din clasa de adiacent a ln 2 79

de unde deducem ca lim
n
x
n
= x = ln 2.
Fie (R) mult imea tuturor sirurilor de numere reale. Doua siruri
X = (x
n
)
n1
, Y = (y
n
)
n1
(R) se zic adiacente daca lim
n
(x
n
y
n
) = 0.
Apare prin urmare urmatoarea relat ie de adiacent a, R (R) (R) unde
(X, Y ) R daca si numai daca lim
n
(x
n
y
n
) = 0.
Relat ia R este o relat ie de echivalent a pe (R).

Intradevar,
j) XRX daca si numai daca (X, X) R, X (R) ceea ce este echiva-
lent cu lim
n
(x
n
x
n
) = 0. Deci R este reexiva.
jj) R este tranzitiva adica (X, Y ), (Y, Z) R implica (X, Z) R.

Intr-adevar, din
(X, Y ), (Y, Z) R avem lim
n
(x
n
y
n
) = lim
n
(y
n
z
n
) = 0.
Prin urmare,
lim
n
(x
n
z
n
) = lim
n
((x
n
y
n
)+(y
n
z
n
)) = lim
n
(x
n
y
n
)+ lim
n
(y
n
z
n
) = 0,
de unde deducem ca (X, Z) R.
jjj) Relat ia R este simetrica adica din (X, Y ) R rezulta (Y, X) R.

Intr-adevar, din
(X, Y ) Ravem lim
n
(x
n
y
n
) = 0, adica lim
n
(y
n
x
n
) = lim
n
(x
n
y
n
) = 0,
de unde rezulta (Y, X) R.
Sa mai observam ca daca (X, Y ) R si X = (x
n
)
n1
este un sir conver-
gent atunci sirul Y = (y
n
)
n1
este si el convergent si lim
n
x
n
= lim
n
y
n
R.

Intr-adevar, daca (X, Y ) R atunci lim

n
(x
n
y
n
) = 0 si deoarece (x
n
)
n1
este convergent rezulta ca exista lim
n
x
n
= x R. Avem:
lim
n
(y
n
x) = lim
n
((y
n
x
n
)+(x
n
x)) = lim
n
(x
n
x) lim
n
(x
n
y
n
) = 0,
80 Maria Batinet u - Giurgiu, D.M. Batinet u - Giurgiu
de unde deducem ca lim
n
y
n
= x = lim
n
x
n
.
Deoarece R este o relat ie de echivalent a pe (R) rezulta ca R mparte
mult imea sirurilor convergente din (R)n clase de echivalent a. Daca (x
n
)
n1
este un sir convergent din (R) cu lim
n
x
n
= x R atunci vom nota cu x
mult imea tuturor sirurilor convergente din (R) care au limita x R. Daca
x, x R este o clasa de adiacent a din (R) atunci orice sir (x
n
)
n1
x se
va numi un reprezentant al clasei x.
Ca reprezentant i ai clasei

ln 2 putem alege, de exemplu, sirurile (v
n
)
n1
,
v
n
= ln 2, n N

, (reprezentatntul canonic al clasei

ln 2);
(w
n
)
n1
, w
n
= ln 2
1
4n + a
, a (1, 2); (t
n
(b))
n1
, t
n
(b) =
n

k=1
1
n + k + b
unde (a
n
)
n1
este un sir de numere reale pozitive.
Pentru studiul echivalent ei sirurilor convergente (de fapt adiacent a siru-
rilor Cauchy de numere reale) recomandam excelenta monograe [7], Capi-
tolul IV, intitulat Numere reale, pag. 68 - 112.
Sa revenim la clasa

ln 2 notata, atunci cand nu este pericol de confuzie,
cu ln 2.
Propozit ia 1. Daca (a
n
)
n1
este un sir marginit de numere reale pozitive,
atunci sirul (z
n
)
n1
, z
n
=
n

k=1
1
n + k + a
k
este din clasa

ln 2.
Demonstrat ie. Este evident ca:
0 < x
n
z
n
=
n

k=1
_
1
n + k

1
n + k + a
k
_
=
n

k=1
a
k
(n + k)(n + k + a
k
)

M
n

k=1
1
(n + k)(n + k + a
k
)
M
n

k=1
1
(n + k)
2
, n N

unde |a
n
| M,
pentru orice n N

.
Siruri din clasa de adiacent a ln 2 81
Dupa cum a demonstrat Leonhard Euler sirul (s
n
(2))
n1
, s
n
(2) =
n

k=1
1
k
2
,
este convergent cu lim
n
s
n
(2) = s(2) =

2
6
, (a se vedea [1]). Deoarece
n

k=1
1
(n + k)
2
= s
2n
(2) s
n
(2), n N

, rezulta ca
lim
n
n

k=1
1
(n + k)
2
= s(2) s(2) = 0.
Din faptul ca 0 < x
n
z
n
< M
n

k=1
1
(n + k)
2
, n N

, rezulta ca:
0 lim
n
(x
n
z
n
) M lim
n
n

k=1
1
(n + k)
2
= 0, de unde avem lim
n
(x
n
z
n
) = 0,
adica lim
n
z
n
= lim
n
x
n
= ln 2.
Cu aceasta propozit ia este demonstrata.
Sa mai observam ca, daca a
n
= b R
+
, n N

atunci z
n
= t
n
(b) si
deci lim
n
t
n
(b) = lim
n=
n

k=1
1
n + k + b
= ln 2. Deci t
n
(b)

ln 2, b R
+
.
Teorema 1. Fie m N

{1} si f : R
+
R o funct ie continua si strict
descrescatoare pe R
+
cu lim
x
f(x) = 0. Daca F : R
+
R, este o primitiva
a funct iei f si lim
n
(F(mn)F(n)) = b R, atunci lim
n
(m1)n

k=1
f(n+k) = b.
Demonstrat ie. Este evident ca:
F(m n) F(n) =
(m1)n

k=1
(F(n + k) F(n + k 1)), n N

. (5)
Pe ecare interval [n+k1, n+k], n N

, k = 1, n, aplicam teorema lui

Lagrange funct iei F si prin urmare, exista c
k
(n +k 1, n +k), k = 1, n,
n N

astfel ncat:
F(n + k) F(n + k 1) = f(c
k
) = F

(c
k
).
82 Maria Batinet u - Giurgiu, D.M. Batinet u - Giurgiu
Prin urmare,
F(mn)F(n) =
(m1)n

k=1
(F(n+k)F(n+k1)) =
(n1)n

k=1
f(c
k
), n N

. (6)
Deoarece funct ia f este strict descrescatoare, rezulta ca:
f(n + k) < f(c
k
) < f(n + k 1), n N

, k = 1, n. (7)
Din relat iile (6) si (7) deducem ca:
(m1)n

k=1
f(n+k) <
(m1)n

k=1
f(c
k
) = F(mn)F(n) <
(m1)n

k=1
f(n k1) (8)
F(m n) F(n) +f(m n) f(n) <
(m1)n

k=1
f(n +k) < F(m n) F(n),
pentru orice n N

.
Daca n (8) trecem la limita cu n si t inem seama ca
lim
n
f(n) = lim
n
f(m n) = 0, deducem ca:
lim
n
(F(m n) F(n)) lim
n
(m1)n

k=1
f(n + k) lim
n
(F(m n) F(n)),
de unde rezulta ca lim
n
(F(m n) F(n)) = lim
n
(n1)n

k=1
f(n + k) = b.
Cu aceasta teorema este demonstrata.
Caz particular. Daca m = 2 din Teorema deducem ca:
lim
n
n

k=1
f(n + k) = lim
n
(F(2n) F(n)). (9)
Am obt inut astfel problema XII 87, propusa de Cristian Chiser n R.M.T.,
nr. 1/ 2001, pag. 40.
Siruri din clasa de adiacent a ln 2 83

In acest caz pentru f : R

+
R

+
, f(x) =
1
x
rezulta ca F(x) = ln x iar
din (9) deducem ca lim
n
x
n
= lim
n
n

k=1
1
n + k
= lim
n
(ln(2n) ln n) = ln 2.
Prezentam n continuare si alte proprietat i ale sirului (x
n
)
n1
,
x
n
=
n

k=1
1
n + k
cu lim
n
x
n
= x = ln 2.
Calculam deci unele limite (folosite n [8]). Pentru calculul acestor limite
utile si interesante vom utiliza teorema Cesaro - Stolz
_
cazul
0
0
_
.
1) a
1
= lim
n
n(x
n
x) = lim
n
x
n
x
1
n
= lim
n
x
n+1
x
n
1
n + 1

1
n
= lim
n
x
n
x
n+1
1
n

1
n + 1
=
= lim
n
n
2
2(n + 1)(2n + 1)
=
1
4
.
2) a
2
= lim
n
n(n(x
n
x)a
1
) = lim
n
n
2
_
x
n
x
a
1
n
_
= lim
n
x
n
x +
1
4n
1
n
2
=
= lim
n
x
n+1
x
n
+
1
4(n + 1)

1
4n
1
(n + 1)
2

1
n
2
=
= lim
n
_
_
_
_
1
2(n + 1)(2n + 1)
+
1
4(n + 1)

1
4n
(2n + 1)
(n(n + 1))
2
_
_
_
_
=
=
1
2
lim
n
_
1
4n(n + 1)

1
2(n + 1)(2n + 1)
_
n
3
=
=
1
8
lim
n
n
3
n(n + 1)(2n + 1)
=
1
16
.
3) a
3
= lim
n
n(n(n(x
n
n) a
1
) a
2
) = lim
n
n
3
_
x
n
x +
1
4n

1
16n
2
_
=
= lim
n
x
n
x +
1
4n

1
16n
2
1
n
3
=
84 Maria Batinet u - Giurgiu, D.M. Batinet u - Giurgiu
= lim
n
x
n+1
x
n
+
1
4(n + 1)

1
4n

1
16(n + 1)
2
+
1
16n
2
1
(n + 1)
3

1
n
3
=
= lim
n
_
_
_
_
1
2(n + 1)(2n + 1)

1
4n(n + 1)
+
2n + 1
16n
2
(n + 1)
2
(3n
2
+ 3n + 1)
(n(n + 1))
3
_
_
_
_
=
=
1
3
lim
n
__
4n
2
+ 2n 1
16n
2
(n + 1)
2

1
2(n + 1)(2n + 1)
_
n
4
_
=
=
1
48
lim
n
_
(4n
2
+ 2n 1)(2n + 1) 8n
2
(n + 1)
n
2
(n + 1)
2
(2n + 1)
n
4
_
=
=
1
96
lim
n
8n
3
+ 4n
2
2n + 4n
2
+ 2n 1 8n
3
8n
2
n
=
1
96
lim
n
1
n
= 0.
4) a
4
= lim
n
n(n(n(n(x
n
x)a
1
)a
2
)a
3
) =
= lim
n
n
4
_
x
n
x +
1
4n

1
16n
2
_
=
= lim
n
x
n
x +
1
4n

1
16n
2
1
n
4
=
=
1
4
lim
n
__
1
4n(n + 1)(2n + 1)

2n + 1
16n
2
(n + 1)
2
_
n
5
_
=
=
1
16
lim
n
__
1
2n + 1

2n + 1
4n(n + 1)
_
n
3
_
=
=
1
16
lim
n
_
4n
2
+ 4n 4n
2
4n 1
4n(n + 1)(2n + 1)
n
3
_
=
1
16 8
=
1
128
.
5) a
5
= lim
n
n(n(n(n(n(x
n
x) a
1
) a
2
) a
3
) a
4
) =
= lim
n
n
5
_
x
n
x
a
1
n

a
2
n
2

a
3
n
3

a
4
n
4
_
=
= lim
n
n
5
_
x
n
x +
1
4n

1
16n
2
+
1
128n
4
_
=
Siruri din clasa de adiacent a ln 2 85
= lim
n
x
n
x
a
1
n

a
2
n
2

a
3
n
3

a
4
n
4
1
n
5
=
= lim
n
1
1
(n + 1)
5

1
n
5

_
x
n+1
x
n
+
1
4(n + 1)

1
4n

1
16(n + 1)
+
+
1
16n
+
1
128(n + 1)
4

1
128n
4
_
=
= lim
n
1
(n + 1)
5
n
5
_
1
n + 1

1
2n + 1

1
2n + 2
+
1
4
1
n(n + 1)

1
16
1
n
2
(n + 1)
2
+
1
128
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
n
4
(n + 1)
4
_
(n(n + 1))
5
=
= lim
n
n
4
(n + 1)
5
n
5
lim
n
__
1
4(n + 1)(2n + 1)n

2n + 1
16n
2
(n + 1)
2
+
+
1
128
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
n
3
(n + 1)
4
_
n
6
_
=
=
1
5
lim
n
__
1
4(n + 1)(2n + 1)

2n + 1
16n(n + 1)
2
+
+
1
128
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
n
3
(n + 1)
4
_
n
5
_
=
=
1
20
lim
n
__
1
(n + 1)(2n + 1)

2n + 1
4n(n + 1)
2
+
+
1
32
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
n
3
(n + 1)
4
_
n
5
_
=
=
1
20
lim
n
__
1
32
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
n
3
(n + 1)
4

1
4n(n + 1)
2
(2n + 1)
_
n
5
_
=
=
1
80
lim
n
__
1
8
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
n
2
(n + 1)
2

1
2n + 1
_
n
2
_
=
=
1
80
lim
n
(4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1)(2n + 1) 8n
2
(n + 1)
2
8(n + 1)
2
(2n + 1)
=
=
1
80
lim
n
6n
2
+ 6n + 1
8(n + 1)
2
(2n + 1)
= 0.
86 Maria Batinet u - Giurgiu, D.M. Batinet u - Giurgiu
6) a
6
= lim
n
n(n(n(n(n(n(x
n
x) a
1
) a
2
) a
3
) a
4
) a
5
) =
= lim
n
n
6
_
x
n
x
a
1
n

a
2
n
2

a
3
n
3

a
4
n
4

a
5
n
5
_
=
= lim
n
_
x
n
x +
1
4n

1
16n
2
+
1
128n
4
_
=
= lim
n
x
n
x +
1
4n

1
16n
2
+
1
128n
4
1
n
6
=
= lim
n
1
1
(n + 1)
6

1
n
6
_
x
n+1
x
n
+
1
4(n + 1)

1
4n

1
16(n + 1)
2
+
1
16n
2
+
+
1
128(n + 1)
4

1
128n
4
_
=
= lim
n
1
1
n
6

1
(n + 1)
6
_
x
n
x
n+1
+
1
4
_
1
n

1
n + 1
_

1
16
_
1
n
2

1
(n + 1)
2
_
+
1
128
_
1
n
4

1
(n + 1)
4
__
=
= lim
n
1
(n + 1)
6
n
6
_
1
n + 1

1
2n + 1

1
2n + 2
+
1
4
1
n(n + 1)

1
16
2n + 1
n
2
(n + 1)
2
+
1
128
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
128n
4
(n + 1)
4
(n(n + 1))
6
_
=
= lim
n
n
5
(n + 1)
6
n
6

__
1
4n(n + 1)(2n + 1)

2n + 1
16n
2
(n + 1)
2
+
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
128n
4
(n + 1)
4
_
n
7
_
=
=
1
6
1
4
lim
n
__
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
32 n
3
(n + 1)
3

1
4n(n + 1)(2n + 1)
_
n
5
_
=
=
1
6 4 4
lim
n
__
4n
3
+ 6n
2
+ 4n + 1
8n
2
(n + 1)
2

1
2n + 1
_
n
3
_
=
=
1
96
lim
n
_
6n
2
+ 6n + 1
8n
2
(n + 1)
2
(2n + 1)
n
3
_
=
Siruri din clasa de adiacent a ln 2 87
=
1
768
lim
n
6n
2
+ 6n + 1
(n + 1)(2n + 1)
=
3
768
.
Deci relat ia (10) din [8] devine:
x
n
=
n

k=1
1
n + k
= ln 2 +
a
1
n
+
a
2
n
2
+
a
3
n
3
+
a
4
n
4
+
a
5
n
5
+
a
6
n
6
+ ... =
= ln 2
1
4n
+
1
16n
2

1
128n
4
+
3
768n
6
...
References
[1] Acu D, Asupra unei probleme date la bacalaureat, G. M., nr. 11/ 2002,
pag. 428 - 431.
[2] Batinet u M.D., Siruri, Editura Albatros, Bucuresti, 1979.
[3] Boboc N., Colojoara I., Elemente de analiza matematica, Manual pen-
tru clasa a XII-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980.
[4] Dinculeanu N., Radu E., Elemente de analiza matematica, Manual
pentru clasa a XI-a reala, Editura de Stat Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1960.
[5] Gussi Gh., Stanasila O., Stoica T., Elemente de analiza matematica,
Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bu-
curesti, 1983.
[6] Nastasescu C., Nit a C., Popa S., Algebra, manual pentru clasa a X-a,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
[7] Nicolescu M., Analiza Matematica, vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti,
1957.
88 Maria Batinet u - Giurgiu, D.M. Batinet u - Giurgiu
[8] Vernescu A., Asupra convergent ei unui sir cu limita ln 2, G.M. 10 - 11/
1975, pag. 370 - 374.
Colegiul Nat ional Matei Basarab - Bucuresti
Str. Matei Basarab, nr. 32, sector 3,
030674 - Bucuresti, Romania
e-mail: cnmb@basarab.ro
Academia Tehnica Militara - Bucuresti
Bd. George Cosbuc 81-83, Sect. 5
75275 - Bucuresti, Romania
e-mail: atm@mta.ro