Geometrie afina

Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea

E-mail: cpintea math.ubbcluj.ro

Cuprins
1 Saptamana 13 1

2 Endomorfismele unui spatiu afin 1

2.1 Translatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
2.2 Subspatii invariante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.3 Omotetii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.4 Proiectii. Ecuatiile proiectiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.5 Simetrii. Ecuatiile simetriilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.6 Translatiile ca produse de simetrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

3 Apendix 5
3.1 Proiectii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
3.2 Simetrii vectoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3.3 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Coordonator: Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea

Departmentul de Mathematica,
Universitatea Babes-Bolyai
400084 M. Kogalniceanu 1,
Cluj-Napoca, Romania

1
MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

1 Saptamana 13

2 Endomorfismele unui spatiu afin

Definitia 2.1. Se numeste endomorfism afin al unui spatiu afin X orice aplicatie afina f : X X.
Un endomorfism afin inversabil al lui X se numeste automorfism afin al lui X
Daca R = (O, b) este un reper cartezian al lui X, atunci

[ f ( M)]R = [ f 0 ]b [ M]R + [ f (O)]R (2.1)

Daca [ f 0 ]b = ( aij ), [ f (O)] R = (bi ) si

x1 y1
[ M] R = ... , [ f ( M)]R = ... ,

xn yn

atunci formula (2.1) se scrie astfel

n
yi = aij x j + bi , i = 1, . . . , n.
j =1

Daca f , g : X X sunt doua endomorfisme afine ale spatiului afin X, atunci f g :

X X este un nou endomorfism liniar al X si ( f g)0 = f 0 g0 . De asemea aplicatia
identica a lui X este o un automorfism afin al lui X si (idX )0 = id . Demonstratia acestor
X
fapte este lasata n seama cititorului. Prin urmare multimea End a f ( X ) a endomorfismelor

afine ale lui X formeaza, asemenea multimii endomorfismelor liniare End( X ) ale lui X un
monoid. Elementele unitate ale celor doua monoide sunt aplicatiile identice ale spatiilor

X respectiv X . Mai mult multimea Aut a f ( X ) a automorfismelor afine ale lui X formeaza
un submonoid al lui End a f ( X ) care este grup n raport cu operatia indusa. Amintim ca

multimea Aut( X ) a automorfismelor liniare ale lui X este un submonoid al monoidului

End( X ) care este de fapt un grup fata de operatia indusa. Mai mult, avem urmatoarea

Propozitie 2.2. Corespondeta care asociaza endomorfismului afin f : X X urma sa f 0 : X X
este un morfism unitar al monoidului endomorfismelor lui X pe monoidul aplicatiilor liniare ale

spatiului X . Acest morfism nu este inversabil si transforma grupul automorfismelor afine ale lui X

n grupul automorfismelor liniare ale lui X .

2.1 Translatia
Definitia 2.3. Se numeste translatie orice endomorfism liniar t : X X al unui spatiu afin

X cu proprietatea ca t0 = id , adica t( A)t( B)= AB, pentru orice A, B X, sau, echivalent
X

At( A)= Bt( B) pentru orice A, B X.
Observatia 2.4. 1. Multimea T ( X ) a translatiilor unui spatiu afin X formeaza un subgrup nor-

mal al grupului automorfismelor afine ale lui X, numit grupul translatiilor lui X. Intr-adev ar,
T ( X ) este nucleul restrictiei morfismului evidentiat de Propozitia 2.1, la grupul automorfis-
melor afine ale lui X.

Cornel Pintea Page 1 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

2. Pentru A, B X, exista o unica translatie t : X X astfel ncat t( A) = B.

Propozitia 2.5 2.5. Daca X este un spatiu afin, atunci corespondenta T ( X ) X , t 7 At( A)

este izomorfism al grupului ( T ( X ), ) pe grupul ( X , +).
Acest izomorfism ne permite sa definim pe grupul translatiilor lui X o unica structura
de spatiu vectorial peste K astfel ncat izomorfismul de grupuri din Propozitia 2.5 sa fie un
izomorfism de spatii vectoriale. Acesta se defineste astfel: daca c K si t, t1 , t2 T ( X ),
atunci translatiile ct si t1 + t2 se definesc prin relatiile

A(ct)( A)= c At( A) si A(t1 + t2 )( A)= A(t1 t2 )( A) .

2.2 Subspatii invariante

Definitia 2.6. O varietate liniara Y a spatiului afin X se numeste invarianta fata de un en-
domorfism f al lui X daca f (Y ) Y. Varietatile liniare 0-dimensionale invariante fata de
endomorfismul f se numesc puncte fixe ale lui f
Obsevam ca A X este punct fix al endomorfismului liniar f : X X daca si numai
daca f ( A) = A.
Propozitia 2.7. Multimea punctelor fixe ale unui endomorfism f : X X este un subspatiu afin al
lui X.
Demonstratie. Daca multimea Ff := { M X : f ( M) = M } a punctelor fixe ale lui f
este vida nu avem nimic de aratat. Altfel consideram un punct A Ff f ( A) = A si
observam ca avem succesiv:
Ff = { M X : f ( M) = M}

{ M X : f ( A) f ( M) = f ( A)M }
=
 
= M X : f 0 AM = AM
  

0
= M X : f AM id ( AM) = 0
X
    
= M X : f id0 AM = 0
X

  
= M X : AM ker f id 0 .
X

 
Asadar Ff este, ntr-adevar, subsatiu afin al lui X si Ff = ker f 0 id .
X

2.3 Omotetii
Definitia 2.8. Se numeste omotetie a spatiului afin X orice automorfism liniar h : X X

cu proprietatea ca h0 : X X este o omotetie a spatiului vectorial X , adica h( A)h( B)= r AB,
unde r este raportul omotetiei h0 .
Fata de un reper cartezian R = (O, b), ecuatiile omotetiei sunt de forma
yi = rxi + ai , i = 1, . . . , n,
unde n = dim( X ).

Cornel Pintea Page 2 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

Propozitia 2.9. O omotetie cu raportul diferit de 1 are un singur punct fix numit centrul omotetiei.

Demonstratie. Intr-adevar, daca omotetia h : X X are raportul r 6= 1, determinam un
punct O X astfel ncat
1
OA= Ah( A) , (2.2)
r1

unde A X este un punct dat. Observam  ca egalitatea (2.2) este echivalenta cu Oh( A)=


r OA , astfel ncat obtinem h(O)h( A)= h0 OA = r OA =Oh( A) si deci h(O) = O.
Unicitatea punctului fix o lasam n seama cititorului.

2.4 Proiectii. Ecuatiile proiectiilor

Definitia 2.10. Se numete proiectie a spatiului afin X orice endomorfism liniar p : X X
care verifica relatia p2 = p.
Propozitia 2.11. Orice proiectie p : X X are puncte fixe. Mai exact punctele imaginii Im( p) sunt

punctele fixe ale lui p. Urma p0 este o proiectie a spatiului vectorial X . Reciproc, un endomorfism
liniar f : X X care are cel putin un punct fix O X si a carui urma f 0 este o proiectie vectoriala,
este el nsusi o proiectie.
Demonstratie. Daca p este proiectie, atunci evident Fp = Im( p) si urma p0 este o proiectie
vectoriala. Invers, daca urma f 0 este o proiectie vectoriala si A este un punct fix al lui f ,
atunci pentru orice punct M X avem

02
f ( A) f ( M) = f ( AM ) A f ( M)= AM f 2 ( M ) = M.
2 2 2

Propozitia 2.12. Orice morfism liniar f : X Y se poate obtine compunand o proiectie p : X X

cu un morfism liniar injectiv g : Im( p) Y.

Ecuatiile proiectiilor
Fie p : X X o proiectie, si n = dim( X ). Consideram un reper afin A0 , . . . , Am n varietatea
p( X ), iar n fibra p1 ( A0 ) consideram reperul afin A0 , Am+1 , . . . , An (amintim ca dim p( X ) +
dim p1 ( A0 ) = dim X. Atunci ( A0 , . . . , An ) este un reper afin al lui X. Fata reper cartezian
asociat R, ecuatiile proiectiei p sunt
y1 = x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = 0, . . . , yn = 0.

Intr-adev
ar

(

0 0 i
p (A A ) = A0 A i daca i = 1, . . . , m
0 daca i = m + 1, . . . , n.
n
Asadar, daca A0 M = 0 i
xi A A , atunci, notand cu y1 , . . . , yn coordonatele lui p( M ) fata de
i =0
reperul R si aplicand p0 n ambii membrii avem

A0 p( M ) =x 1 A0 A1 + + xm A0 A m

=y1 A0 A1+ +y m A0 A m + y m +1 A Am+1+ +y
0
n A0 A n ,

Cornel Pintea Page 3 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

adica y1 = x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = 0, . . . , yn = 0.

2.5 Simetrii. Ecuatiile simetriilor

Definitia 2.13. Se numeste simetrie a spatiului afin X orice endomorfism afin involutiv s :
X X, adica s s = idX .
Propozitia 2.14. Daca char(K ) 6= 2, atunci orice simetrie s : X X are puncte fixe.
Demonstratie. Observam ca baricentrul 12 M + 12 s( M) este punct fix al simetriei s pentru orice

M X. Intr-adev ar, avem succesiv:
 
1 1 1 1 1 1
s M + s( M ) = s( M) + s (s( M)) = s( M) + M.
2 2 2 2 2 2

Multimea punctelor fixe Fs ) se numeste axa simetriei s : X X.

Observaitia 2.15 2.15. Urma s0 a unei simetrii s : X X este o simetrie a spatiului X .
Teorema 2.16. (Teorema de legatura dintre simetrii si proiectii afine) Daca s : X X este o

simetrie a spatiului X (char(K ) 6= 2), atunci aplicatia p : X X definita prin p( M ) = 12 M +
1
a p : X X este o proiectie atunci s : X X, s( M ) =
2 s ( M ) este o proiecie. Reciproc, dac
2p( M) M este o simetrie.
Demonstratie. Observam ca

 
1
p( M ) p( N )= MN + Ms( N ) + s( M) N + s( M )s( N ) .
4
Pe de alta parte egalitatea

Ms( N ) + s( M) N = MN + s( M)s( N ) este echivalenta cu Ns( N ) + s( N ) N = 0. Asadar
1
   
1 1 0
p( M) p( N )= MN + s( M )s( N ) = idX + s ( MN ).
2 2 2

Aceasta arata ca p este un endomorfism afin si p0 = 12 (idX + s0 ). Pe de alta parte p ( p( M)) =

1 1
at s ( p( M)) = 21 s( M) + 12 s (s( M )) = 12 s( M ) + 12 M =
2 p ( M ) + 2 s ( p ( M )) = p ( M ), ntruc
p( M). Asadar p este o proiectie. Reciproc, presupunand ca p este o proiectie, se poate arata,
folosind argumente similare, ca s este involutiva si deci o simetrie.
Simetria s : X X si proiectia asociata p au aceeasi varietate de puncte fixe Fs = Fp =
Im( p) numita axa simetriei s. Directia proiectiei p, adica spatiul director al fibrelor p1 ( A),
A Im( p), se numeste directia lui s.

Ecuatiile simetriilor
Consideram un reper afin A0 , . . . , Am n varietatea Fs = Fp = Im( p), iar m fibra p1 ( A0 )
consideram reperul afin A0 , Am+1 , . . . , An (amintim ca dim p( X ) + dim p1 ( A0 ) = dim X).
Atunci ( A0 , . . . , An ) este un reper afin al lui X fata de care, ecuatiile proiectiei p sunt y1 =
x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = 0, . . . , yn = 0. Cum nsa s = 21 idX + 12 p, deducem ca ecuatiile lui s
fata de reperul afin ( A0 , . . . , An ) sunt y1 = x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = xm+1 , . . . , yn = yn .

Cornel Pintea Page 4 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

2.6 Translatiile ca produse de simetrii

Propozitia 2.17. Orice translatie t a spatiului afin X se poate reprezenta ca un produs de doua
simetrii ntre care una poate fi aleasa arbitrar dintre simetriile ale caror directie contine directia lui t.

Demonstratie. Fie s o simetrie a carei directie contine directia lui t si consideram un reper afin
( A0 , . . . , An ) astfel ncat ( A0 , . . . , Am ) este un reper al lui Fs = Fp = Im( p) si ( A0 , Am+1 , . . . , An )
este un reper afin al unei fibre p1 ( A0 ) si t( A0 ) = An . Fata de acest reper, ecuatiile lui t
sunt yi = xi , i = 1, . . . , n 1 si yn = xn + 1, iar ecuatiile lui s fata de ( A0 , . . . , An ) sunt
y1 = x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = xm+1 , . . . , yn = yn . Prin urmare automorfismul afin
r = s t are ecuatiile

y1 = x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = xm+1 , . . . , yn1 = yn1 , yn = xn 1.

Asadar r este o simetrie deorece s2 = idX , dupa cum se poate usor verifica. Rezolvand
ecuatia r = s t n raport cu t obtinem t = s r.

Propozitia 2.18. Produsul a doua simetrii ale lui X care au aceeasi directie si ale caror axe sunt
varietati liniare paralele este o translatie.

Demonstratie. Fie s1 , s2 simetrii ndeplinind conditiile enuntului si p1 , p2 proiectiile asociate.

Acestea vor avea aceeasi fibra si Imp1 = Imp2 . Putem alege un reper al lui X fata de care
ecuatiile simetriei s1 sunt y1 = x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = xm+1 , . . . , yn = yn . Ecuatiile
proiectiei asociate
p1 = 12 idX + 12 s1 vor fi y1 = x1 , . . . , ym = xm , ym+1 = 0, . . . , yn = 0.
Intruc
at proiectia

p2 are aceeasi fibra cu p1 si Imp1 = Imp2 , deducem ca ecuatiile lui p2 au forma z1 =
y1 , . . . , zm = ym , zm+1 = am+1 , . . . , zn = an . Simetria s2 va avea ecuatiile z1 = y1 , . . . , zm =
ym , zm+1 = ym+1 + 2am+1 , . . . , zn = yn + 2an . Prin urmare ecuatiile automorfismului afin
s2 s1 sunt z1 = x1 , . . . , zm = xm ,zm+1 = xm+1 + 2am+1 , . . . , zn = xn + 2an , adica s2 s1 este
translatia de vector (0, . . . , 0, 2am+1 , . . . , 2an ).

3 Apendix
3.1 Proiectii vectoriale
O clasa importanta de endomorfisme ale unui spatiu vectorial V este constituita de proiectiile
lui V. Fie A si B doua spatii suplimentare ale lui V. Orice vector X V se poate scrie n mod
unic sub forma a + b cu a A si b B. Aplicatia p A,B : V V, definita prin p A,B ( a + b) = a
pentru orice a A si orice b B este o aplicatie liniara a lui V n el nsusi, un endomorfism.

Intr-adev ar, daca xi = ai + bi , cu ai A si bi B, i = {1, 2}, atunci

p A,B ( x1 + x2 ) = p A,B (( a1 + a2 ) + (b1 + b2 ))

= a1 + a2 = p A,B ( x1 ) + p( x2 )

si p A,B (x1 ) = p A,B (a1 + b1 ) = a1 = p A,B ( x1 ) pentru orice C. Observam ca pentru

orice x V, p( x ) = x daca si numai daca x A. Intr-adev ar, putem scrie, n mod unic
x = a + b cu a A, b B. Prin definitia lui p A,B avem p A,B ( x ) = a. Egalitatea p A,B ( x ) = x
daca si numai daca b = 0, adica daca si numai daca x = a A. Aplicatia liniara p A,B ,

Cornel Pintea Page 5 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

p A,B ( a + b) = a se numete proiectia lui V pe A de-a lungul lui B. Sa presupunem ambii membri
ai egalitatii p A,B ( a + b) = a, endomorfismului p A,B :

p2A,B ( a + b) = p A,B ( a) = a = p A,B ( a + b).

Astfel, proiectia p A,B are proprietatea ca pentru orice x V, avem relatia p2A,B ( x ) = p A,B ( x );
prin urmare p2A,B = p A,B , p A,B este idempotent.
Reciproc, are loc

Teorema 3.1. Un endomorfism f L(V, V ), care ndeplineste conditia f 2 = f este o proiectie a lui
V.

Demonstratie. Intr-adev ar, sa punem A = Im( f ) si B = ker( f ). Orice vector x V satisface

egalitatea x = f ( x ) + ( x f ( x )), Obsevam ca x f ( x ) ker( f ). Intr-adev
ar,

f ( x ) f (v) = A, f ( x f ( x )) = f ( x ) f 2 ( x ) = f ( x ) f ( x ) = 0,

deci x f ( x ) B. Astfel V = A + B. Observam apoi ca daca y apartine intersectiei A B,

atunci f (y) = 0 si exista x V, astfel ncat y = f ( x ). Rezulta

0 = f (y) = f ( f ( x )) = f 2 ( x ) = f ( x ) = y.

Prin urmare A B = 0v . Acest lucru nseamna ca suma A + B este directa, adica compo-
nentele f ( x ) si ( x f ( x )) ale lui x n A, respectiv n B sunt unic determinate.
Asadar aplicatia idempotenta f este de fapt proiectia
spatiului V pe A := Im( f ) de-a lungul lui B := ker( f ), adica f = pIm( f ),ker( f ) .

Corolarul 3.2. Orice baza (e1 , ..., er ) a lui A = Im( f ) si orice baza (er+1 , ..., en ) a lui B = ker( f ),
luate mpreuna formeaza o baza R = (e1 , ..., en ) a lui V; fata de aceasta baza, ecuatiile lui f sunt:

f (ei ) = ei , 1 i r, f (e j ) = 0, r + 1 j n.

Matricea lui f fata de aceasta baza are forma

1 0 0 0

.. . . . .. .. ..
. . . .
0 1 0 0

0 0 0 0

. .... . . ..
.. . . . .
0 0 0 0

3.2 Simetrii vectoriale

Strans legate de proiectiile unui spatiu vectorial, sunt involutiile (de ordinul 2), ale lui V, sau
simetriile lui V.

Definitia 3.3. Se numeste involutie a unui spatiu vectorial V un endomorfism al lui V care
verifica ecuatia 2 = 1v (aplicatia identica).

Legatura dintre involutiile si proiectiile lui V este data de

Cornel Pintea Page 6 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

Teorema 3.4. Presupunem ca spatiul vectorial V are corpul scalarilor K de caracteristica diferita de
2. Atunci endomorfismul p : V V este o proiectie daca si numai daca = 2p 1v , este o
involutie.

Demonstratie. Prin calcul direct, din relatia

2 = 4p2 4p + 1v ,

deducem ca p2 = p 2 = 1v . Reciproc, daca 2 = 1v , atunci 4( p2 p) = 0. Asadar, pentru

orice x V avem 4( p2 ( x ) p( x )) = 0 si deoarece char(K ) 6= 2, rezulta p2 ( x ) p( x ) = 0, de
unde rezulta p2 = p.
Daca p este o proiectie pe subspatiul A de-a lungul subspatiului B, atunci A se numeste
axa, iar B directia simetriei = 2p 1v .

Corolarul 3.5. Presupunem ca spatiul vectorial V are corpul scalarilor K de caracteristica diferita
de 2. Fie p : V V o proiectie a lui V si = 2p 1v involutia asociata si fie x un vector din V:
urmatoarele conditii sunt echivalente:

1. x = p( x ),

2. x = ( x ).

De asemenea sunt echivalente:

1. p( x ) = 0,

2. ( x ) = x.

Corolarul 3.6. Presupunem ca spatiul vectorial V are corpul scalarilor K de caracteristica diferita
de 2. Fie p : V V o proiectie a lui V si = 2p 1v involutia asociata. O baza (e1 , ..., er ) a
subspatiului vectorial A := Im( p), mpreuna cu o baza (er+1 , ..., en ) a subspatiului B := ker( p) ne
da o baza (e1 , ..., en ) a spatiului vectorial V pentru care (ei ) = ei , 1 i r, (e j ) = e j , r + 1
j n unde = 2p 1v . Asadar reprezentarea matriceaa a lui fata de aceasta baza are forma

1 0
.. . . ..
. . .
. ..
.
. 1 .

. ..
.. 1 .

.. .. ..
. . .
0 1

Teorema 3.7. Orice aplicatie liniara f : V W poate fi obtinuta compunand o proiectie p :

V p(V ) cu o aplicatie liniara injectiva g : p(V ) W.

Demonstatie. Fie U un subspatiu suplimentar al lui ker( f ) n V, adica V = ker( f ) U.

Restrictia lui f la U, g = f |U este o aplicatie injectiva, caci x U, g( x ) = 0W implica x
U ker f = 0V . Descompunerea unica a elementului x V,

x = y + z, cu y ker( f ), z U,

Cornel Pintea Page 7 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

defineste o proiectia lui V pe U paralela cu ker( f ), adica

pU,ker( f ) : V V, p( x ) = z.

Din egalitatile
f ( x ) = f (y) + f (z) = f (z) = f ( p( x )) = g( p( x )),
care au loc pentru orice x V, deducem ca f = g p. .

Propozitia 3.8. Daca f : Rn R este o functionala liniara si d Rn \ ker( f ), atunci

h a, x i
Rn = H D si p H,D ( x ) = x d,
h a, di

unde H = ker( f ), D = Span(d), a = [ f ]bT , iar b este baza canonica a lui Rn .

Corolarul 3.9. s H,D = 2p H,D idRn , unde notatiile sunt cele din Propozitia 3.8.

Corolarul 3.10.
1 2
[ p H,D ]b = In [di a j ], [s H,D ]b = In [ d a ].
h a, di h a, di i j

3.3 Probleme
spatiul afin 3-dimensional X raportat la un reper cartezian R = (O, e1 , e2 , e3 ) se dau
1. In
punctele A1 (2, 0, 0), A2 (0, 0, 1), A3 (1, 1, 1), A10 (0, 2, 2), A20 (4, 4, 5) si A30 (3, 3, 5).
Fie f : X X aplicatia afina pentru care f ( Ai ) = Ai0 , i = 1, 2, 3 si f (O) = O0 (2, 2, 2).

(a) Sa se scrie ecuatiile lui f ;


x=z
(b) Sa se determine f (d), unde .
y=0
(c) Sa se arate ca f este involutiva.
(d) Sa se determine multimea punctelor fixe ale lui f .

2. Intr-un spatiul afin 5-dimensional X se considera reperul afin ( A0 , A1 , A2 , A3 , A4 , A5 ),
reperul cartezian asociat R si endomorfismul afin f : X X definit de relatiile

f ( A0 ) = A1 , f ( A1 ) = A2 , f ( A2 ) = A0 , f ( A3 ) = A4 , f ( A4 ) = A5 , f ( A5 ) = A3 .

(a) Sa se scrie ecuatiile lui f fata de reperul cartezian R asociat reperulu afin dat.
(b) Sa se determine ecuatiile si dimensiunea varietatii afine

F f = { M X | f ( M ) = M }.

(c) Aratati ca f este bijectiva si determinati ordinul lui f n grupul permutarilor lui
X.

3. Daca X este un spatiu afin doi dimensional si f : X X este o aplicatie afina astfel
ncat Tr[ f 0 ] = 0, aratati ca f f este o omotetie sau o aplicatie constanta.

Cornel Pintea Page 8 of 9 Babes-Bolyai University 2016

MLR0015-Geometrie Afina, Seminar Universitatea Babes-Bolyai, Departmentul de Matematica

4. Daca f : X X este o aplicatie afina bijectiva de ordin finit (automorfism afin de

ordin finit) n grupul automorfismelor afine ale lui X, sa se arate ca f are cel putin un
punct fix.

5. Daca f : X X este o aplicatie afina bijectiva de ordin finit (automorfism afin de

ordin finit) n grupul automorfismelor afine ale lui X care are un punct fix unic, sa se
arate ca id + f 0 + ( f 0 )2 + + ( f 0 )o1 = 0, unde o = ord( f ).
X

6. Daca X este un spatiu afin n-dimensional peste un corp de caracteristica n + 2 si

( A0 , A1 , . . . , An ) un reper afin al lui X, sa se arate

(id + f 0 + ( f 0 )2 + + ( f 0 )o1 )(v) = 0

X

unde f : X X este aplicatia afina bijectiva definita prin

f ( A 0 ) = A 1 , f ( A 1 ) = A 2 , , f ( A n 1 ) = A n , f ( A n ) = A 0 .

7. Fie f , g : X Y doua aplicatii afine si , K, + = 1. Sa se arate ca aplicatia

f + g : X Y, ( f + g)( M) = f ( M ) + g( M ) este o aplicatie afina.

8. Fie f 1 , . . . , f r : X Y (r 2) aplicatii afine si 1 , . . . , r K, 1 + + r = 1. Sa se

arate ca aplicatia f := 1 f 1 + + r f r : X Y, f ( M) = 1 f 1 ( M) + + r f r ( M)
este o aplicatie afina.

References
F., Geometrie, Editura didactica si pedagogica-Bucuresti, 1979.
[1] Galbura Gh., Rado,

F., Orban, B., Groze, V., Vasiu, A., Culegere de Probleme de Geometrie, Lit. Univ.
[2] Rado,
Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1979.

Cornel Pintea Page 9 of 9 Babes-Bolyai University 2016