Ikoyukl

Cuprins
0 Elemente preliminare
0.1 Multimi. Relatii. Functii . . . . . . . . . . . .
0.2 Corpul numerelor complexe . . . . . . . . . .
0.2.1 Forma algebric
a a numerelor complexe
0.2.2 Reprezentarea numerelor complexe . .
0.2.3 Planul complex extins . . . . . . . . .
0.2.4 Functii de o variabil
a complex
a . . . .
Exemple. Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
3
3
6
6
8
9
10
11
1 Spatii topologice
15
1.1 Structuri topologice. Vecin
at
ati . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.2 Sisteme fundamentale de vecin
at
ati. Baze de topologii . . . . . 24
1.3 Pozitionarea punctelor unui spatiu topologic fata de o multime 29
1.4 Spatii separabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
1.5 Spatii Hausdorff . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
1.6 Spatii topologice produs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Exemple. Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2 Convergent
a. Limit
a. Continuitate
2.1 S
iruri convergente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2 Limite de functii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.1 Limita unei functii complexe n punctul de la infinit
2.2.2 Limita n C a unei functii complexe . . . . . . . . .
2.3 Continuitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4 Secvential continuitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Exemple. Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
53
53
59
62
63
64
68
70
3 Spatii metrice
74
3.1 Definitii. Topologizarea unui spatiu metric . . . . . . . . . . . . 74
1
2
3.2
3.3
Convergenta n spatii metrice . . . . . . . . . . . . .

Spatii metrice complete . . . . . . . . . . . . . . . .
3.3.1 Completitudinea spatiilor Rn , C si M(M, Y )
3.3.2 Caracterizarea spatiilor complete . . . . . . .
Exemple. Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4 Spatii si multimi compacte

4.1 Definitii. Teoreme de caracterizare . . . . . . . .
4.2 Propriet
ati topologice ale multimilor compacte .
4.3 Spatii metrice compacte . . . . . . . . . . . . . .
4.3.1 Compactitatea n cazul spatiilor Rn , C, C
4.3.2 Produse de spatii compacte . . . . . . . .
4.3.3 Continuitate uniform
a . . . . . . . . . . .
4.4 Spatii local compacte. Compactificatul
Alexandrov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Exemple. Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5 Conexitate
5.1 Spatii si multimi conexe . .
5.2 Conexitatea n R . . . . . .
5.3 Conexitatea n C. Domenii
Exemple. Exercitii . . . . . . . .
Bibliografie
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
80
83
85
88
90
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
94
94
99
104
106
109
110
. . . . . . . . 112
. . . . . . . . 118
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
122
122
127
129
133
137
Capitolul 0
Elemente preliminare
0.1
Multimi. Relatii. Functii
Multimile uzuale de numere sunt: multimea numerelor naturale N, multimea numerelor ntregi Z, multimea numerelor rationale Q, multimea numerelor
reale R, multimea numerelor complexe C. Un asterisc asezat n dreapta sus
simbolizeaz
a faptul c
a, din multimea respectiv
a, a fost eliminat num
arul zero.
Astfel, de exemplu, N = {1, 2, . . .}.
Dac
a A si X sunt multimi iar A X, spunem c
a A este o parte sau
o submultime a lui X. O multime ale c
arei elemente sunt multimi se va
numi clas
a sau familie de multimi. Vom nota cu P(X) clasa tuturor p
artilor
multimii X.
Fie (Ai )i o familie de multimi. Definim reuniunea si, respectiv, intersectia acesteia, astfel:
S
Ai := {x : i astfel nc
at x Ai }
i
Ai := {x : x Ai , i }.
Vom utiliza conventia c

a
Ai = .
De asemenea, produsul cartezian al familei (Ai )i va fi

S
Q
Ai , f (i) Ai }.
Ai := {f : f :
i
In particular, dac
a = N , elementele produsului
Q
Ai =
n=1
An = A1 . . . An . . .
3
Cap.0 Elemente preliminare
vor fi siruri x = (xn )n cu xn An , pentru n = 1, . . ..

De asemenea, dac
a n N iar = {1, . . . , n}, avem
Q
Ai =
n
Q
i=1
Ai = A1 . . . An = {x = (x1 , . . . , xn ), xi Ai , i = 1, . . . , n}.
Dac
a A si B sunt dou
a multimi, not
am diferenta lor prin A \ B iar dac
a
A P(X), not
am complementara lui A (fata de X) prin A.
Pentru familia (Ai )i P(X), au loc relatiile lui De Morgan:
[ \
\ [
Ai =
Ai =
Ai ,
Ai .
i
Dac
a (Bj )jJ este o alt
a familie de multimi, vom folosi egalitatea demonstrabil
a imediat, utiliz
and distributivitatea intersectiei fata de reuniune,

[
[ [
[
[
Bj =
Ai
(1)
(Ai Bj ) =
(Ai Bj ).
i
jJ
jJ
(i,j)(J )
O familie de multimi indexat

a dup
a multimea numerelor naturale se numeste sir de multimi. Vom folosi notatia (An )nN sau, mai simplu, (An )n
pentru a desemna un astfel de sir. Un sir (An )n se numeste cresc
ator (respectiv
descresc
ator) dac
a
An An+1 (respectiv An An+1 ), pentru orice n N.
Spunem despre un sir c
a este monoton dac
a este cresc
ator sau descresc
ator.
Dac
a A si B sunt dou
a multimi, spunem c
a A este mai mic
a dec
at B
(respectiv B este mai mare dec
at A) n sensul incluziunii, dac
a A B.
O submultime a produsului cartezian A B se numeste relatie ntre
elementele multimii A si ale lui B. Not
am xy dac
a (x, y) . Dac
a A = B,
spunem c
a este o relatie pe A.
O relatie pe multimea A se numeste relatie de echivalenta
dac
a este
reflexiv
a (adic
a: x A xx), simetric
a (adic
a: xy yx) si tranzitiv
a
(adic
a: xy, yz xz).
Dac
a este o relatie de echivalenta pe multimea A, atunci, pentru fiecare
element x A, definim
x
:= {y A : xy}.
Atunci familia A| := {
x : x A} de p
arti ale lui A este o partitie a lui
A si se numeste multimea c
at (factor) a lui A prin .
0.1 Multimi. Relatii. Functii
O relatie pe multimea A (notat

a adesea ) se numeste relatie de ordine
dac
a este reflexiv
a, antisimetric
a (adic
a: x y, y x x = y) si tranzitiv
a.
In acest caz perechea (A, ) se numeste multime ordonat
a.
Dac
a (A, ) este o multime ordonat
a, dou
a elemente x, y A se numesc
comparabile dac
a avem x y sau y x.
O submultime B a lui A se va numi total ordonat
a dac
a orice dou
a elemente
ale sale sunt comparabile (n raport cu relatia indus
a de n B).
Un element z A este un majorant al multimii M (A, ), dac
a, pentru
orice x M , avem x z. Se spune c
a elementul z A este maximal pentru
multimea M , dac
a z M si, pentru orice x M , comparabil cu z, avem
x z. Putem enunta acum un rezultat foarte util n constructiile care vor
urma:
Axioma lui Zorn Fie (A, ) o multime ordonat
a cu proprietatea c
a orice
parte a sa total ordonat
a are un majorant. Atunci (A, ) posed
a un element
maximal.
Dac
a se dau dou
a multimi X si Y si o relatie f care face ca fiec
arui element
din X s
a-i corespund
a n mod unic un element din Y , spunem c
a am definit
o functie sau o aplicatie pe X cu valori n Y . Vom utiliza notatia cunoscut
a
f :X Y.
Fie, n continuare, f : X Y o functie si A X, B Y . Definim
multimile
f (A) := {y Y : x X, f (x) = y}, f 1 (B) := {x X : f (x) B}
numite imaginea (imaginea direct
a) a lui A prin f , respectiv preimaginea
(imaginea invers
a sau reciproc
a) a lui B prin f .
De asemenea, dac
a F P(X), G P(Y ) sunt clase de multimi, atunci
familiile
f (F) := {f (A) : A F}
respectiv
f 1 (G) := {f 1 (B) : B G},
se numesc imaginea direct
a a familiei F prin f , respectiv imaginea invers
a sau
reciproc
a a familiei G prin f .
Consider
am familiile de multimi (Ai )i P(X), (Bj )jJ P(Y ). Atunci
au loc relatiile (verificabile f
ar
a dificultate):
S
S
(a) f (
Ai ) =
f (Ai );
i
(b) f (
Ai )
f (Ai ), egalitatea av
and loc atunci c
and f este injectiv
a;

(c) f 1 (
Bj ) =
jJ
(d) f 1 (
jJ
f 1 (Bj );
jJ
Bj ) =
f 1 (Bj ).
jJ
De asemenea, sunt utile pentru cele ce urmeaz

a relatiile:
(a) f este injectiv
a f (A) f (A), A X;
(b) f este surjectiv
a f (A) f (A), A X;
(c) f este bijectiv
a f (A) = f (A), A X;
(d) f 1 (B) = f 1 (B), B Y .
0.2
0.2.1
Corpul numerelor complexe

Forma algebric
a a numerelor complexe
Se consider
a perechile ordonate de numere reale (a, b). Pe multimea acestor
perechi consider
am relatia de echivalenta dat
a de identitatea obisnuit
a, adic
a
elementul (a, b) este echivalent cu (a ,b ) dac
a a = a si b = b ; asadar fiecare
clas
a de echivalent
a se compune dintr-o singur
a pereche. Perechea (a, b) se
numeste num
ar complex. Operatiile algebrice adunare si nmultire se definesc,
pentru z1 = (a1 , b1 ), z2 = (a2 , b2 ), astfel:
z1 + z2 := (a1 + a2 , b1 + b2 ), respectiv z1 z2 := (a1 a2 b1 b2 , a1 b2 + a2 b1 ).
Prin definitie, multimea numerelor complexe C este multimea R2
dotat
a cu aceste operatii de adunare si nmultire.
Se arat
a c
a C este corp comutativ iar (0, 0) si (1, 0) sunt elemente
neutre pentru adunare si, respectiv, nmultire, z := (a, b) este opusul lui
z = (a, b). De asemenea, orice element z = (a, b) C = C \ {(0, 0)} are
a
1
b
invers, notat , acesta fiind
C .
,
z
a2 + b2 a2 + b2
Asadar, n C, putem efectua sc
aderi si mp
artiri:

z1
a1 a2 + b1 b2 a2 b1 a1 b2
z1 z2 = (a1 a2 , b1 b2 ),
=
,
, z2 6= (0, 0).
z2
a22 + b22
a22 + b22
Operatiile de mai sus au toate propriet
atile operatiilor cu numere reale n
afar
a de acelea n care intervin inegalit
ati. In domeniul numerelor complexe
nu s-a introdus o relatie de ordine.
0.2 Corpul numerelor complexe
Multimea R {0} = {(x, 0) : x R} C dotat

a cu operatiile induse
este un subcorp al lui C iar aplicatia : R R {0}, cu (x) = (x, 0),
este un izomorfism de corpuri. De aici deducem c
a numerele de tipul (x, 0)
cu x R pot fi tratate ca numere reale iar n loc de (x, 0) vom scrie simplu
x. Asadar putem scrie, av
and n vedere cele de mai sus, R C. Elementele
(0, y), y R, se numesc numere pur imaginare. O notatie special
a se foloseste
pentru num
arul complex imaginar, anume i := (0, 1) numit unitate imaginar
a.
Asadar, pentru simplificarea scrierii, se poate renunta acum la paranteze
si putem reprezenta fiecare num
ar complex z = (a, b) n mod unic sub forma
z = a + i b, unde a, b R iar i C si i 2 = 1. Asadar orice num
ar complex poate fi reprezentat ca suma unui num
ar real si a unui num
ar imaginar:
z = a + i b, a se numeste partea real
a iar b partea imaginar
a a lui z notate
Re z, respectiv Im z; aceast
a scriere este numit
a forma algebric
a a num
arului
complex z. Adunarea numerelor reale reprezint
a acum un caz particular al
adun
arii numerelor complexe. Vom scrie, asadar,
(a1 + i b1 ) + (a2 + i b2 ) = a1 + a2 + i (b1 + b2 )
si
(a1 + i b1 )(a2 + i b2 ) = a1 a2 b1 b2 + i (a1 b2 + a2 b1 ).
Definim, de asemenea, pentru num
arul complex z = a + i b, conjugatul si
modulul
arul complex z := ai b, respectiv num
arul real si pozitiv
ca fiind num
|z| := a2 + b2 .
Printr-un calcul direct se demonstreaz
a c
a, oricare ar fi numerele complexe
z, z1 , z2 , avem urm
atoarele propriet
ati fundamentale:
1
1
Re z = (z + z), Im z = (z z);
2
2i
z1 + z2 = z1 + z2 , z1 z2 = z1 z2 , z = z;
|z| Re z |z|, |z| Im z |z|, |z| = |z|;
|z|2 = zz, z R z = z,
1
z
= 2 , dac
a z 6= 0;
z
|z|
|z| = 0 z = 0, |z1 z2 | = |z1 ||z2 |, |z1 + z2 | |z1 | + |z2 |.

Folosind relatiile precedente, se deduc imediat:
|z1 + z2 |2 + |z1 z2 |2 = 2(|z1 |2 + |z2 |2 ) legea paralelogramului;

z1 |z1 |
=
a z2 6= 0.
z2 |z2 | dac
0.2.2
Reprezentarea numerelor complexe
Se consider
a un sistem de coordonate carteziene rectangulare si se reprezint
a
pe axa Ox partea real
a iar pe axa Oy partea imaginar
a av
and ca unitate pe
num
arul i . Astfel Ox se va numi ax
a real
a iar Oy ax
a imaginar
a. Num
arului
complex z = a + i b i se pune n corespondenta atunci punctul (z) cu coordonatele (a, b) sau vectorul ~z = care porneste din origine si are extremitatea n
acest punct. Aceste corespondente sunt biunivoce1 . Sumei z1 +z2 i corespunde
vectorul 1 + 2 obtinut prin adunare vectorial
a (regula paralelogramului) a
vectorilor 1 si 2 .
Pentru a putea reprezenta geometric si produsul a dou
a numere complexe
se reprezint
a z = a + i b cu ajutorul lungimii r a vectorului z si al unghiului
pe care-l face acest vector cu
axa Ox pozitiv
a; r este, de fapt, modulul
num
arului complex z, r = |z| = a2 + b2 . Din aceast
a reprezentare rezult
a
imediat c
a a = r cos , b = r sin si deci
(2)
z = r(cos + i sin ).
Pentru orice num
ar complex z 6= 0, orice solutie a ecuatiei
(3)
cos + i sin =
z
|z|
se numeste argument al num

arului complex z. Pentru z = 0 nu corespunde
nici un argument iar oric
arui num
ar complex z C i corespund o infinitate
de argumente, multimea acestora se noteaz
a Arg z. Solutia unic
a (, ]
a ecuatiei (3) se numeste argumentul principal al lui z si-l vom nota arg z.
Asadar Arg z arg z(mod 2) sau, echivalent
Arg z = {arg z + 2k : k Z}.
Egalitatea (2) se numeste forma trigonometric
a a num
arului complex z.
Dac
a z1 , z2 C, zi = ri (cos i + i sin i ), i = 1, 2, atunci:
z1 z2 = r1 r2 (cos(1 + 2 ) + i sin(1 + 2 ))
relatie care se extinde usor la un num
ar oarecare de factori. In particular se
obtine formula lui Moivre:
z n = rn (cos n + i sin n).
1
Av
and n vedere aceast
a reprezentare, vom identifica pe C cu planul R2 si vom folosi
adesea denumirea de plan complex
0.2 Corpul numerelor complexe
arul complex w
Dac
a n este un num
ar natural, prin n x se ntelege num
care ridicat la puterea n s
a dea z, adic
a solutia ecuatiei binome wn = z.
Fie w = (cos + i sin ). Din formula lui Moivre rezult
a, pentru
wn = z = r(cos + i sin ),

2k
2k
2k
n
n
n
= r, = r, = +
, w = r cos
+
+
+ i sin
n
n
n
n
n
n
pentru k = 0, 1, . . . , n 1. Rezult
a asadar n valori diferite pentru w. In
a mai multe numere spre

multimea numerelor complexe simbolul n z reprezint
deosebire de cazul n care z este real si pozitiv. In domeniul numerelor complexe se poate extrage f
ar
a restrictii r
ad
acina de orice ordin.
Se poate defini n acest mod z q pentru orice z C si orice q rational,
dac
a pentru exponentii negativi puterea se defineste ca n cazul numerelor
reale. De o deosebit
a importanta este urm
atoarea teorem
a fundamental
a a
algebrei, demonstrat
a prima dat
a de c
atre Friedrich Gauss (1777-1855):
Multimea numerelor complexe este algebric nchis
Teorema
a, adic
a orice
ecuatie algebric
a cu coeficientii complecsi este rezolvabil
a n multimea numerelor complexe.
0.2.3
Planul complex extins
Ca si n cazul dreptei reale, n unele probleme de analiz

a complex
a este necesar
a extinderea multimii C a numerelor complexe prin ad
augarea unui num
ar
impropriu notat cu . Obtinem astfel multimea C := C {} cu
/ C.
Leg
atura numerelor din C cu elementul se stabileste prin extinderea la
acest element a operatiilor cu numere complexe, pun
and
z + = + z := , z = z := , z C \ {0}.
Prin conventie special
a (referitoare la operatia de mp
artire) vom scrie
z
z
:= , z C \ {0} si
:= 0, z C.
0
0
,
.
0
De asemenea s
a remarc
am c
a, n C, nu avem elementul .
Deci n ce priveste structura algebric
a a lui C, se pot extinde operatiile
algebrice din C f
ar
a a fi peste tot definite.
Conventia || = extinde modulul de la C la C.
Multimea C cu structura algebric
a de mai sus se va numi multimea extins
a
a numerelor complexe sau planul complex extins.
Nu se definesc operatiile: , 0 ,
10
Pentru reprezentarea geometric

a vom conveni s
a consider
am pe ca element al oric
arei drepte din C. In schimb nu apartine nici unui cerc si nici
unui semiplan.
0.2.4
Functii de o variabil
a complex
a
O functie f : M C definit
a pe o multime M C din planul complex se
numeste functie complex
a de variabil
a complex
a. Dac
a z este un element din
M , atunci valoarea lui f n z se noteaz
a f (z) si va fi de forma
f (z) = u(z) + i v(z)
unde u si v sunt functii reale definite pe M , adic
a u, v : M R. Scriind
z = x + i y (x, y fiind numere reale), putem considera pe u si v ca fiind functii
de dou
a variabile reale x si y. Astfel putem scrie
w = f (x + i y) = u(x, y) + i v(x, y).
Functiile reale u si v se numesc partea real
a, respectiv partea imaginar
a,
ale functiei f . Not
am u = Re f , respectiv v = Im f .
De asemenea, vom mai utiliza notatia f (z) := f (z) = u(z) i v(z), pentru
a simboliza conjugata.
Functia complex
a f se interpreteaz
a geometric ca o transformare punctual
a
a unei multimi M C din planul (z) ntr-o multime f (M ) C din planul
(w).
O functie f : C C se numeste:
Aditiv
a, dac
a
f (z + w) = f (z) + f (w), z, w C ;
C-omogen
a, dac
a
f (z) = f (z), , z C ;
R-omogen
a, dac
a
f (z) = f (z), R, z C ;
C-liniar
a, dac
a este aditiv
a si C-omogen
a;
R-liniar
a, dac
a este aditiv
a si R-omogen
a.
Exemple. Exercitii
11
Exemple. Exercitii
1o . Fie X, Y dou
a multimi si f : X Y o functie. Atunci, pentru A X
si B Y , au loc relatiile:
(a) A f 1 (f (A)), egalitatea av
and loc dac
a f este injectiv
a;
(b) f (f 1 (B)) B, egalitatea realiz

andu-se c
and f este surjectiv
a.
2o . Consider
am o multime X si o functie F : P(X) P(X) care satisface
conditiile:
(a) F (A B) = F (A) F (B), pentru orice A, B X ,
(b) F (F (A)) = A, oricare ar fi A X.

Atunci exist
a o bijectie f : X X astfel nc
at f (A) = F (A), pentru orice
A X.
Indicatie : Se arata c
a, daca A are un singur punct, atunci F (A) este format
a
dintr-un singur element.
Pentru aceasta se arata c
a F mai are proprietatile:
() A B F (A) F (B) ;
() F (A) = A = .
De aici deducem c
a putem defini functia f : X X prin f (x) = y, unde
{y} = F ({x}) care, tinand cont de (b), are proprietatea c
a (f f )(x) = f (f (x)) = x,
fapt ce rezulta din F (F ({x})) = {x}.
Asadar f este inversabil
a, deci bijectiva.
3o . Fie X o multime nevid

a. Ar
atati c
a relatia definit
a pe P(X) prin
ABAB
este o relatie de ordine iar (P(X), ) este o multime complet ordonat
a (orice
parte nevid
a si majorat
a a sa are un supremum).
Dac
a X are cel putin dou
a elemente, atunci (P(X), ) nu este total ordonat
a.
Indicatie : Faptul c
a verifica axiomele relatiilor de ordine se constata imediat.
Apoi, daca F = (Ai )i P(X) este o familie nevida si majorata (evident de
S
X), atunci
Ai reprezinta supremumul lui F.
i
4o . Consider
am o multime X 6= si aplicatia F : P(X) P(X) dat
a prin
F (A) = A.
S
a se arate c
a F este strict descresc
atoare (n sensul incluziunii multimilor),
1
inversabil
a cu F = F .
12
5o . Pe familia tuturor p
artilor unei multimi X definim relatia:
F1 F2 B F2 , A F1 cu A B.
Stabiliti dac
a relatia astfel definit
a este reflexiv
a, antisimetric
a, tranzitiv
a.
Indicatie : Faptul c
a relatia este reflexiva si tranzitiv
a se observa cu usurinta.
Pentru a arata c
a nu este antisimetrica, consideram urm
atorul contraexemplu:
daca X = R iar
F1 := {(p, q) : p, q Q, p < q}, F2 := {(, ) : , R \ Q, < },
este evident c
a F1 F2 si F2 F1 fara a avea egalitatea F1 = F2 .
6o . Ar
atati c
a orice familie de intervale de numere reale disjuncte dou
a c
ate
dou
a este cel mult num
arabil
a.
Indicatie : Notam cu F = (Ii )i o familie nevida de intervale disjuncte si asociem
fiecarui interval Ii , un num
ar unic qi Ii Q. Fie Q := {qi : i }.
Stabilim, astfel, o bijectie ntre F si Q Q care argumenteaz
a afirmatia.
7o . Dac
a : [0, ) R este o functie concav
a cu (0) = 0, atunci este
subaditiv
a (adic
a
(x + y) (x) + (y), , x, y [0, )).
Indicatie : Din concavitatea lui rezulta c
a functia
t 7
(t) (0)
(t)
=
t0
t
este descresc
atoare. De aici rezulta
(x)
(x + y) (y)
(x + y)
, x, y (0, )
x
x+y
y
x+y
iar de aici deducem
(x) + (y)
y
x
(x + y) +
(x + y) (x) + (y) (x + y)
x+y
x+y
asadar este subaditiva.
8o . S
a se demonstreze urm
atoarele propriet
ati ale modulului pentru orice
z, w C:
(a) ||z| |w|| |z w| (continuitatea modulului);
(b) max{|Re z|, |Im z|} |z| |Re z| + |Im z|;
Exemple. Exercitii
13
(c) |z + w|2 = |z|2 + |w|2 + 2Re (z w).
9o . Ar
atati c
a, pentru z1 , . . . , zn , w1 , . . . , wn C, au loc inegalit
atile:
(a) Inegalitatea Cauchy-Schwarz-Buniakowski:

n
X
k=1
|zk wk |
2
n
X
k=1
|zk |2
n
X
k=1

|wk |2 ;
(b) Inegalitatea lui Minkowski:

v
v
v
u n
u n
u n
uX
uX
uX
2
2
t
t
|zk + wk |
|zk | + t
|wk |2 .
k=1
k=1
k=1
Solutie : (a) Pentru orice t R, avem

0
n
X
(|zk | t|wk |)2 = t2
k=1
n
X
k=1
|wk |2 2t
n
X
k=1
|zk wk | +
n
X
k=1
|zk |2
si, prin urmare, discriminantul trinomului (n t) este

n
n
n
X
X
2
X

=4
|zk wk | 4
|zk |2
|wk |2 0,
k=1
k=1
k=1
de unde inegalitatea din enunt.

(b) Utilizand inegalitatea precedenta, obtinem
n
X
k=1
n
X
k=1
|zk + wk |2 =
|zk + wk |(|zk | + |wk |) =
n
X
|zk + wk ||zk + wk |
n
X
|zk + wk ||zk | +
k=1
k=1
n
X
k=1
|zk + wk ||wk |
v
v
v
v
u n
u n
u n
u n
uX
uX
uX
uX
t
|zk |2 t
|zk + wk |2 + t
|wk |2 t
|zk + wk |2 =
k=1
k=1
v
u n
uX
|zk + wk |2
=t
k=1
k=1
k=1
v
v
!
u n
u n
uX
uX
2
2
t
t
|zk | +
|wk | ,
k=1
k=1
de unde rezulta, evident, inegalitatea respectiva.
10o . Se consider
a o functie f : C C. S
a se arate c
a:
14

(a) f este R-liniar
a dac
a si numai dac
a exist
a a, b C astfel nc
at
f (z) = az + b
z, z C ;
(b) f este C-liniar
a dac
a si numai dac
a exist
a a C astfel nc
at
f (z) = az, z C ;
(c) dac
a f este R-liniar
a, atunci f este C-liniar
a dac
a si numai dac
a verific
a
identitatea
f (i z) = i f (z), z C.
Indicatie : (a) Dac
a a, b C, se verifica simplu c
a aplicatia f (z) := az +b
z , z C,
este R-liniara.
Reciproc, daca f : C C este R-liniara, atunci, pentru orice z = x + i y C,
avem
f (z) = f (x + i y) = f (x) + f (i y) = xf (1) + yf (i ) =
f (1) f (i )
f (1) f (i )
z + z
z z
=
f (1) +
f (i ) =
+
z+
z = az + b
z.
2
2i
2
2i
2
2i
(b) Dac
a a C, atunci f (z) = az, z C, este C-liniara.
Reciproc, daca f : C C este C-liniara, atunci, pentru orice z C, avem
f (z) = f (1z) = zf (1) = az.
(c) Evident, orice functie C-liniara satisface conditia din enunt.
Reciproc, daca f : C C este R-liniara si satisface f (i z) = i f (z), z C, atunci,
pentru orice = + i C si z C, avem
f (z) = f (z + i z) = f (z) + f (i z) =
= f (z) + i f (z) = f (z) + i f (z) = f (z) ;
deci f este C-omogena si, cum este aditiv
a, este C-liniara.
Capitolul 1
Spatii topologice
1.1
Structuri topologice. Vecin

at
ati
Vom nota cu X o multime nevid

a arbitrar
a.
Definit
ia 1.1. Spunem c
a pe multimea X s-a definit o structura topologica
sau o topologie dac
a s-a fixat o multime de p
arti ale lui X cu urm
atoarele
propriet
ati:
(T1 ) , X ;
(T2 ) dac
a D1 , D2 , atunci D1 D2 ;
(T3 ) dac
a (Di )i este o familie de elemente din
, atunci
Di .
Perechea (X, ) se numeste spatiu topologic iar elementele lui vor fi

numite multimi deschise sau, mai simplu, deschise.
Dac
a X1 X, atunci X1 := {D X1 : D } este o topologie1 numit
a
topologia urma sau topologia indusa de pe X1 , iar spatiul topologic (X1 , X1 )
se va numi subspatiu topologic al lui X.
Rezult
a imediat, din definitia precedent
a, c
a, ntr-un spatiu topologic, o
intersectie finit
a de multimi deschise este deschis
a.
Definit
ia 1.2. O submultime F a unui spatiu topologic (X, ) se numeste
multime nchisa sau, mai simplu, nchisa dac
a F . Not
am clasa
multimilor nchise din spatiul topologic (X, ).
1
verificarea faptului c
a
este o topologie pe X1 este imediat

a
15
16
Cap.1 Spat
ii topologice
De aici si din propriet

atile topologiei deducem c
a:
(F1 ) X, ;
(F2 ) o reuniune finit
a de multimi nchise este nchis
a;
(F3 ) intersectia unei familii oarecare de multimi nchise este nchis
a.
Exemplul 1.1. Dac
a not
am d := P(X) si g := {, X}, obtinem dou
a structuri topologice pe multimea X numite topologia discreta, respectiv, topologia
grosiera. Aceste topologii sunt minimal
a, respectiv maximal
a n raport cu ordinea dat
a de incluziune. Altfel spus, pentru orice topologie pe multimea X,
avem g d .
Exemplul 1.2. Consider
am o multime nevid
a X si
0 := {U X :
U finit
a} {}.
Familia 0 defineste o topologie pe X, numit

a topologia cofinita, care, n cazul
c
and X este finit
a, coincide cu topologia discret
a.
Demonstratie. Axioma (T1 ) din definitia 1.1 este evident verificat
a, tin
and
seama c
a X = este finit
a.
Apoi, dac
a D1 , D2 0 cu D1 D2 = , avem D1 D2 0 iar dac
a
D1 D2 6= nseamn
a c
a D1 si D2 sunt finite si deci (D1 D2 ) = D1 D2
este finit
a ca reuniune a dou
a multimi finite.
Fie, acum, (Di )i 0 . In cazul n care toate elementele acestei familii
sunt vide, axioma (T3 ) este banal verificat
a. S
a presupunem c
a exist
a i0
astfel nc
at Di0 6= . Atunci Di0 este finit
a si deci multimea
[ \
Di Di0
Di =
este finit
a.
Exemplul 1.3. Fie z0 C. Dac
a > 0, numim disc deschis de centru z0 si
raza , multimea
D (z0 , ) := {w C : |z0 w| < }.
De asemenea, dac
a 0, definim discul nchis de centru z0 si raza ,
multimea
D [z0 , ] := {w C : |z0 w| }.
Consider
and X = C, atunci o structur
a topologic
a pe C se defineste astfel
C := {G C :
() z G () > 0 cu D (z, ) G} {}.

at
ati
17
Familia C se va numi topologia naturala sau uzuala sau obisnuita a planului complex C.
In acest spatiu topologic discurile deschise sunt multimi
deschise iar cele nchise sunt multimi nchise.
Demonstratie. S
a ar
at
am c
a C verific
a axiomele (T1 ), (T2 ), (T3 ).
Avem evident , C C .
Fie D1 , D2 C . Dac
a D1 D2 = , atunci (T2 ) este verificat
a. Presupunem c
a exist
a z D1 D2 . Atunci exist
a 1 > 0, 2 > 0 astfel nc
at
D (z, 1 ) D1 si D (z, 2 ) D2 . Lu
and acum = min{1 , 2 } > 0, rezult
a
D (z, ) D1 D2 , adic
a D1 D2 C .
Consider
am familia de multimi (Di )i C .
S
Dac
a
Di = , axioma (T3 ) este trivial verificat
a.
i
Presupunem,
a si consider
am un element
S asadar, reuniunea familiei nevid
arbitrar z
Di . Atunci exist
a i0 asa nc
at z Di0 . Apoi exist
a
i
S
i0 > 0 astfel nc
at D (z, i0 ) Di0 iar, cum Di0 Di , rezult
a c
a (T3 ) este
i
verificat
a si n acest caz.
In continuare, s
a consider
am discul deschis D (z, r) si s
a lu
am un element
w al s
au. Atunci, dac
a > 0, < r |w z|, atunci D (w, ) D (z, r) (vezi
Fig.1).
r
z
D(z, r)
Fig.1
Intr-adev
ar, dac
a D (w, ), avem
| z| | w| + |w z| < + |w z| < r |w z| + |w z| = r,
adic
a D (z, r).
18
Cap.1 Spat
ii topologice
Pentru a justifica si ultima afirmatie, consider

am z C si 0 si s
a
ar
at
am c
a D [z, ] C .
Pentru aceasta, lu
am w D [z, ]. Atunci |z w| > .
Fie > 0, < |z w| , si vom ar
ata c
a D (w, ) D [z, ] ceea ce va
dovedi afirmatia.
Fie D (w, ). Atunci avem
< |z w| |z | + | w| < |z | + = |z |,
ceea ce nseamn
a c
a D [z, ].
Exemplul 1.4. Fie X = Rn (n N ) si
nR := {D Rn :
unde
() a = (a1 , ..., an ) D () > 0 cu B(a, ) D} {}
n
n
o
X
B(a, ) = x = (x1 , x2 , ..., xn ) Rn :
(xi ai )2 < 2
i=1
se numeste bila sau sfera deschisa de centru a si raz

a .
Familia nR verific
a (T1 ), (T2 ), (T3 ) deci (Rn , nR ) este un spatiu topologic,
iar nR se numeste topologia naturala a lui Rn .
Bilele deschise B(x, ) apartin topologiei nR .
particular, pentru n = 1, obtinem topologia naturala, R , a dreptei
In
reale. Se constat
a usor c
a aceasta poate fi definit
a echivalent si cu ajutorul
intervalelor deschise
R = {D R :
() x D, () a, b R, a < x < b cu (a, b) D} {}.
De asemenea, pentru n = 2, obtinem topologia natural

a pe C, dac
a asimil
am
numerele complexe z = x + i y cu perechile (x, y) R2 .
Demonstratie. Demonstratia este similar
a celei de la exemplul precedent nlocuind D (z, ) cu B(x, ).
Exemplul 1.5. Spat
iul topologic C
Se consider
a planul complex extins, adic
a multimea C = C {}, unde
este un element care nu apartine lui C (vezi sectiunea 0.2.3).
Pe C definim familia de multimi
C := C

at
ati
unde prin C am notat topologia natural
a a lui C iar prin
G ale lui C cu propriet
atile:
19
submultimile
c1 ) pentru orice z G \ {}, exist

a > 0 astfel nc
at D (z, ) G ;
c2 ) exist
a > 0 astfel nc
at C \ D [0, ] G.
Atunci C reprezint
a o topologie numit
a topologia naturala pe C.
Se observ
a c
a multimile din contin pe iar (C, C ) este un subspatiu
topologic al lui (C, C ).
at
ati pentru z C,
Multimile de forma D (z, ), C \ D [0, ] sunt vecin
respectiv pentru n spatiul topologic (C, C ).
Altfel spus, la sistemele fundamentale de vecin
at
ati ale punctelor z C
formate din discuri deschise centrate n z, se adaug
a un sistem fundamental
de vecin
at
ati ale punctului de la infinit format din
{C \ B[0, ] : > 0} = {} {w C : |w| > }.
Demonstratie. Verificarea axiomelor unei structuri topologice se face f
ar
a dificultate.
De asemenea, tin
and cont de propriet
atile c1 ), c2 ) din enunt, rezult
a si
celelalte afirmatii.
: Pe tot cuprinsul acestei lucr
Nota
ari, multimile R, C, C, Rn , n 2,
vor fi presupuse spatii topologice cu topologiile naturale, dac
a nu se
precizeaz
a altfel.
spatiul topologic (R, R ) au loc urm
Observat
ia 1.1. In
atoarele propriet
ati:
0
1 orice interval deschis este o multime deschis
a iar orice interval nchis
si multimile finite sunt nchise ;
20 exist
a multimi care nu sunt nici deschise nici nchise ;
30 o intersectie oarecare de deschise nu este, n general, deschis
a.
Demonstratie. 10 Fie x (a, b) cu a, b R si d = min{x a, b x}. Atunci
(x d/2, x + d/2) (a, b). Rezultatul este adev
arat si pentru a = sau
b = .
De asemenea, [a, b] = (, a) (b, ) este deschis
a ca reuniune de deschise. In plus, dac
a a R, atunci {a} = (, a) (a, ) R si deci {a}
este nchis
a. Apoi, deoarece multimile finite sunt reuniuni finite de multimi
formate dintr-un singur punct, utiliz
and (F2), deducem si ultima afirmatie.
20 De exemplu, intervalul [a, b) cu a, b R, a < b, nu este multime deschis
a
pentru c
a nu exist
a > 0 astfel nc
at (a r, a + r) [a, b).
20
Cap.1 Spat
ii topologice
La fel [a, b) nu este nici nchis

a deoarece [a, b) = (, a) [b, ) si nu
avem > 0 asa nc
at (b , b + ) (, a) [b, ).
T
30 Dac
a lu
am, de exemplu, Dk = ( k1 , k1 ), k N , atunci
Dk = {0}
kN
iar multimile formate dintr-un singur punct nu sunt deschise.
Definit
ia 1.3. Fie (X, ) un spatiu topologic si x X. Spunem c
a o multime
V X este o vecinatate a punctului x, dac
a exist
a o multime deschis
a D X,
astfel nc
at x D V . Not
am (x) familia tuturor vecin
at
atilor lui x.
Din aceast
a definitie rezult
a imediat:
spatiul topologic (R, R ) o multime V R este vecin
Observat
ia 1.2. In
atate
a punctului x R, dac
a si numai dac
a exist
a > 0 asa nc
at (x, x+) V .
De asemenea, n (C, C ), multimea V C este vecin
atate a lui z C
atunci si numai atunci c
and exist
a > 0 astfel nc
at D (z, ) V .
Teorema 1.1. (Teorema de caracterizare a deschiselor) O multime D este
deschis
a n (X, ) dac
a si numai dac
a D este vecin
atate a oric
arui punct al
s
au.
Simbolic,
D D (x), x D.
Demonstratie. Fie D si x D. Evident x D D, deci D (x).
Reciproc, presupunem c
a, pentru orice x D, avem D (x). Exist
a
atunci Dx cu x Dx D. De aici rezult
a
[
[
D=
{x}
Dx = D
xD
xD
si deci D se poate scrie ca o reuniune de multimi deschise. Ca urmare D .

spatiul topologic al dreptei reale (R, R ), o multime este
Propozit
ia 1.1. In
deschis
a dac
a si numai dac
a este vid
a sau este reuniune cel mult num
arabil
a
de intervale deschise cu extremit
ati rationale.
Demonstratie. Fie D R, D 6= . Atunci, pentru fiecare x D, exist
a x > 0
astfel ca (x x , x + x ) D. Aleg
and numerele rationale x (x x , x),
x (x, x + x ), avem x (x , x ) D si
[
[
D=
{x}
(x , x ) D.
xD
xD

at
ati
Asadar
D=
21
(x , x ).
xD
T
in
and seama c
a multimea perechilor de numere rationale (x , x ), x D,
este inclus
a n multimea num
arabil
a Q Q, deducem c
a reuniunea de mai sus
este cel mult num
arabil
a.
Suficienta conditiei din enunt este imediat
a dac
a tinem cont c
a intervalele
deschise sunt multimi deschise iar o reuniune de deschise este deschis
a.
spatiul topologic (C, C ) o multime este deschis
Propozit
ia 1.2. In
a dac
a si
numai dac
a este vid
a sau este reuniune cel mult num
arabil
a de discuri deschise.
Demonstratie. Fie D C , D 6= . Atunci, din teorema 1.1, rezult
a c
a, pentru
orice z D, avem D (z) si deci exist
a z > 0 astfel nc
at D (z, z ) D.
Not
am Q [ i ] := {w = p + i q : p, q Q}.
Dac
a z = a + i b, a, b R, fie w(z) := p + i q unde
z
z
z
z
p (a , a + ) Q, q (b , b + ) Q.
2 2
2 2
2 2
2 2
Atunci w(z) Q [ i ] si avem

z
(1.1)
D (z, z ).
z D w(z),
2
Intr-adev
ar, avem
p
|z w(z)| = (p a)2 + (q b)2 <

z
Apoi, dac
a D w(z),
, avem
2
| z| | w(z)| + |w(z) z| <
2z
2
z
+ z = .
8
8
2
z
z
+
= z .
2
2
Asadar avem (1.1).

Not
am W := {w(z) : z D} Q [ i ].
Folosind, acum, relatia (1.1), obtinem
[
[ z
[
D=
{z}
D w,
D (z, z ) D.
2
zD
wW
zD
22
Cap.1 Spat
ii topologice
De aici rezult
a
D=
wW

z
D w,
2
ceea ce dovedeste, multimea Q [ i ] fiind num

arabil
a, c
a reuniunea este cel mult
num
arabil
a.
Reciproca este imediat
a tin
and seama c
a discurile deschise din C apartin
lui C .
Teorema 1.2. (Caracterizarea structurilor topologice prin vecin
at
ati) Fie
(X, ) un spatiu topologic si x X. Familia vecin
at
atilor lui x, (x), verific
a
propriet
atile:
(V1 ) dac
a V (x), atunci x V ;
(V2 ) dac
a V (x) si W V , atunci W (x);
(V3 ) dac
a (Vi )ni=1 (x), n N , atunci
n
[
i=1
Vi (x);
(V4 ) pentru orice V (x), exist

a W (x) asa nc
at oricare ar fi y W ,
avem V (y).
Reciproc, dac
a n multimea nevid
a X, pentru orice element x exist
a o
familie de p
arti U(x) verific
and propriet
atile (V1 ), (V2 ), (V3 ), (V4 ), atunci
exist
a pe X o structur
a topologic
a unic
a, , astfel ca, pentru fiecare x X,
s
a avem (x) = U(x).
Demonstratie. S
a ar
at
am c
a (x) verific
a (V1 ), (V2 ), (V3 ), (V4 ).
Pentru (V1 ): Fie V (x). Exist
a D cu x D , deci x V .
Pentru (V2 ): Fie V (x) si W V . Atunci
D , x D V D W
si deci W (x).
Pentru (V3 ): Fie (Vi )ni=1
Di cu x Di Vi , deci
x
ceea nseamn
a c
a
n
S
i=1
(x).
n
S
i=1
Di
Pentru fiecare i = 1, . . . , n, exist

a
n
S
Vi
i=1
Vi (x).
Pentru (V4 ): Vom defini vecin

atatea W .

at
ati
23
Fie V (x). Exist

a D cu x D V . Fie W := D. Este evident
c
a W (x). Apoi, dac
a y W , din teorema 1.1, deducem c
a W (y) si,
ntruc
at V W , rezult
a c
a V (y).
Reciproc, s
a presupunem c
a, n multimea X, printr-un procedeu oarecare,
putem asocia fiec
arui element x o familie de p
arti U(x) verific
and (V1 ), (V2 ),
(V3 ), (V4 ).
Vom defini topologia astfel
:= {D X :
x D D U(x)} {}.
Asadar este alc

atuit
a din acele p
arti ale lui X care au proprietatea c
a,
lu
and un element x D, D apartine familiei U(x) asociat
a prin ipotez
a lui x.
Vom ar
ata c
a familia verific
a axiomele (T1 ), (T2 ), (T3 ) din definitia 1.1.
Pentru (T1 ): Fie x X. U(x) contine cel putin un element, deci exist
a
U U(x). Dar X U si U(x) verific
a (V2 ), deci X U(x).
Faptul c
a U(x) rezult
a, evident, din definitia lui .
Pentru (T2 ): Fie D1 , D2 . Dac
a D1 D2 = , avem c
a D1 D2 .
Dac
a D1 D2 6= si x D1 D2 , rezult
a c
a D1 , D2 U(x). Din (V3 )
deducem D1 D2 U(x) si, x fiind arbitrar n D1 D2 , rezult
a D1 D2 .
S
Pentru (T3 ): Fie (Di )i o familie de deschise. Dac
a
Di = , axi
ioma S
(T3 ) este banal verificat
a. Presupunem asadar reuniunea nevid
a si fie
Di . Exist
a i0 cu x Di0 . Dar Di0 implic
a Di0 U(x).
x
i
S
Deoarece Di0
Di , deducem, tin
and seama de (V2 ), c
a
i
ceea ce nseamn
a
Di U(x)
Di .
R
am
ane de ar
atat c
a, pentru x0 X arbitrar, U(x0 ) = (x0 ), unde (x0 )
este familia vecin
at
atilor lui x0 n raport cu topologia .
U(x0 ) (x0 ):
Fie U U(x0 ) si U0 := {y X : U U(y)}. Vom ar
ata c
a x0 U0 si
U0 U .
Intr-adev
ar x0 U deoarece U U(x0 ).
Apoi, dac
a y U0 , rezut
a U U(y) si deci, cu (V1 ), avem y U .
Fie, n continuare, y0 U0 . Deci U U(y0 ) si, din proprietatea (V4 )
aplicat
a lui U , exist
a W U(y0 ) asa nc
at, pentru orice y W , s
a avem
24
Cap.1 Spat
ii topologice
U U(y). De proprietatea elementelor multimii W (y W U U(y))

se bucur
a, prin definitie, elementele multimii U0 , introdus
a mai sus, fapt ce
implic
a W U0 .
Am definit, deci, pornind de la U U(x0 ), o multime U0 cu propriet
atile:
x0 U0 ,
y U0 U U(y),
U0 U ,
iar, pentru y0 U0 arbitrar, o multime W cu propriet
atile:
W U(y0 ),
y W U U(y),
W U0 .
De aici deducem:
W U(y0 ), W U0 U0 U(y0 )
U0 U(y0 ), y0 U0 U0
x0 U0 , U0 U U (x0 ).
(x0 ) U(x0 ):
Fie V (x0 ). Exist
a D cu x0 D V . Dar
D D U(y), y D,
n particular D U(x0 ). Din V D si (V1 ), rezult

a V U(x0 ).
S
a ar
at
am, n final, c
a topologia definit
a mai sus este unic
a cu proprietatea
c
a familia vecin
at
atilor unui element oarecare x X n aceast
a topologie
coincide cu U(x).
Fie o alt
a topologie pe X si x X. Not
am (x) familia vecin
at
atilor
lui x n topologia si presupunem c

a (x) = U(x). Dar (x) = U(x), deci
(x) = (x).
De aici si din teorema 1.1 rezult
a
adic
a
1.2
D D (x), x D D (x), x D D ,
= .
Sisteme fundamentale de vecin

at
ati. Baze de
topologii
Definit
ia 1.4. Fie (X, ) un spatiu topologic si x X. O submultime B(x)
a lui (x) se numeste baza de vecinatati sau sistem fundamental de vecinatati
ale punctului x dac
a
V (x), U B(x) cu U V.

at
ati. Baze de topologii
25
Teorema care urmeaz

a este analoag
a teoremei 1.2 si ofera o caracterizare
a bazelor de vecin
at
ati ale unui punct x. In plus stabileste faptul c
a, dac
a
pentru fiecare punct x X se d
a o familie B(x) de p
arti ale lui X satisf
ac
and
anumite propriet
ati, se poate construi n mod unic o topologie pe X n raport
cu care B(x) reprezint
a o baz
a de vecin
at
ati ale lui x.
Teorema 1.3. (Caracterizarea bazelor de vecin
at
ati) Fie (X, ) un spatiu
topologic si x X. Dac
a B(x) este o baz
a de vecin
at
ati ale lui x, atunci
aceasta are urm
atoarele propriet
ati:
(B1 ) x U , pentru orice U B(x);
(B2 ) pentru orice U1 , U2 B(x), exist
a U B(x) cu U U1 U2 ;
(B3 ) pentru orice U B(x), exist
a U1 B(x), U1 U astfel ca, pentru orice
y U1 , s
a existe U B(y) cu U U .
plus familia vecin
In
at
atilor lui x este dat
a de:
(1.2)
(x) = {V
X / U B(x) cu U V }.
Reciproc, dac
a pentru fiecare punct x al unei multimi nevide X se d
a o familie
B(x) P(X) av
and propriet
atile (B1 ), (B2 ), (B3 ), atunci exist
a n mod unic
o topologie pe X astfel c
a B(x) reprezint
a o baz
a de vecin
at
ati ale lui x n
spatiul topologic (X, ).
Demonstratie. S
a presupunem c
a B(x) este o baz
a de vecin
at
ati ale lui x n
spatiul topologic (X, ) si s
a verific
am propriet
atile (B1 ), (B2 ), (B3 ).
(B1 ): Avem B(x) (x) x U, U B(x).
(B2 ): U1 , U2 B(x) U1 U2 (x) U B(x), U U1 U2 .
(B3 ): Fie U B(x). Atunci U (x) deci, cu (V4 ) (teorema 1.2), exist
a
W (x) astfel nc
at U (y), pentru orice y W .
Dar U W (x) deci exist
a U1 B(x) cu U1 U U W . Apoi
U1 W y U1 , avem U (y)
deci
y U1 , U B(y) cu U U.
Faptul c
a, dac
a B(x) este o baz
a de vecin
at
ati ale lui x, atunci (x) dat
a
prin (1.2) este chiar familia vecin
at
atilor lui x se verific
a f
ar
a nici o dificultate.
Reciproc, fie, pentru x X arbitrar, B(x) o familie de p
arti ale lui X
satisfac
and (B1 ), (B2 ), (B3 ). Vom construi familia U(x) dup
a formula (1.2)
26
Cap.1 Spat
ii topologice
si vom demonstra c
a aceasta satisface propriet
atile (V1 ), (V2 ), (V3 ), (V4 ) din
teorema 1.2. Concluzia rezult
a, apoi, din teorema 1.2.
Astfel, not
am U(x) := {V X / () U B(x) cu U V }.
(V1 ): avem V U(x) U B(x), U V . Dar (din (B1 )) x U
deci x V .
(V2 ): dac
a V U(x) si W V , atunci exist
a U B(x) cu U V deci
U W , prin urmare W U(x).
(V3 ): avem
V1 , V2 U(x) U1 , U2 B(x), U1 V1 , U2 V2 .
Apoi, din (B2 ), deducem
U B(x), U U1 U2 V1 V2 V1 V2 U(x).
(V4 ): Fie V U(x). Exist
a U B(x) cu U V . Utiliz
and (B3 )
deducem c
a exist
a U1 B(x) cu U1 U si astfel nc
at , pentru orice y U1 ,
exist
a U B(y), U U .
Fie W := U1 U(x) si y W . Atunci exist
a U B(y) cu U U V si
deci V U(y).
Urm
atoarele exemple sunt evidente:
spatiul topologic (C, C ) (vezi exemplul 1.3) familiile
Exemplul 1.6. In
B1 (z) = {D (z, ) : > 0},
si
B2 (z) = {D (z, ) : > 0, Q}

1
: n N
D z,
n
reprezint
a baze de vecin
at
ati ale num
arului complex z, ultimile dou
a fiind
num
arabile.
B3 (z) =
spatiul topologic (Rn , n ), n N , (a se vedea exemplul

Exemplul 1.7. In
R
1.4) urm
atoarele familii de multimi reprezint
a baze de vecin
at
ati ale unui punct
arbitrar x, ultimile dou
a fiind num
arabile:
B1 (x) = {B(x, ) : > 0},
si
B2 (x) = {B(x, ) : > 0, Q}

1
: nN .
B3 (x) = B x,
n

at
ati. Baze de topologii
27
Definit
ia 1.5. Spunem despre un spatiu topologic c
a satisface prima axioma a
numarabilitatii dac
a orice punct al s
au posed
a un sistem fundamental num
arabil
de vecin
at
ati.
Din exemplele de mai sus, deducem c
a spatiile topologice (C, C ) si
(Rn , nR ), n N , (n particular (R, R )) satisfac prima axiom
a a num
arabilit
atii. Vom descrie, n capitolul 3, o clas
a mai general
a de astfel de spatii,
anume spatiile metrice.
Dup
a cum s-a v
azut n cele de mai sus, este suficient s
a cunoastem c
ate o
baz
a de vecin
at
ati pentru fiecare punct x X pentru a putea reconstitui
familia vecin
at
atilor acelui punct si, n final, topologia. Dup
a cum se va putea
constata si n cele ce urmeaz
a, anumite propriet
ati (de ex. limita, continuitatea) este suficient a fi verificate doar pe elementele unei baze de vecin
at
ati
n loc de clasa tuturor vecin
at
atilor.
Aceast
a reprezentativitate a unei multimi dintr-un spatiu s-a putut constata si n alte mprejur
ari (de exemplu a avea o baz
a a unui spatiu vectorial
este suficient pentru a obtine ntreg spatiul). In acest sens vom introduce, n
continuare, o familie de p
arti ale unui spatiu topologic cu ajutorul c
areia se
poate obtine ntreaga topologie a spatiului.
Definit
ia 1.6. Fie (X, ) un spatiu topologic. O submultime B a lui se
numeste baza a topologiei (sau o baza de deschise sau o baza a spatiului
(X, )) dac
a orice multime D se scrie ca o reuniune de elemente ale lui
B.
Spunem c
a spatiul topologic (X, ) satisface a doua axioma a numarabilitatii,
dac
a admite o baz
a num
arabil
a a topologiei sale.
spatiul topologic (R, R ), familia intervalelor deschise cu
Exemplul 1.8. In
extremit
ati rationale constituie o baz
a num
arabil
a a topologiei R (vezi propozitia 1.1). Ca urmare (R, R ) este un spatiu care satisface a doua
axiom
a a num
arabilit
atii.
De asemenea spatiul (C, C ) satisface a doua axiom
a a num
arabilit
atii, o baz
a num
arabil
a a topologiei sale put
and fi considerat
a familia
B := {D (w, ) : w Q [ i ], Q, > 0}
(a se vedea propozitia 1.2).
Propozit
ia 1.3. O clas
a B de p
arti ale lui X este o baz
a pentru o topologie
pe X daca si numai daca satisface urmatoarele conditii:
28
Cap.1 Spat
ii topologice
(a)
B =X;
BB
(b) pentru orice U, V B, multimea U V se poate scrie ca reuniune de

elemente din B.
Demonstratie. Suficienta este evident
a.
Pentru necesitate, s
a presupunem c
a B P(X) satisface (a) si (b).
Not
am cu familia submultimilor lui X scrise ca reuniuni de elemente ale
lui B si s
a ar
at
am c
a este o topologie pe X. S
Intr-adev
ar, X, (utiliz
and conventia
Bi = ).
i
S
S
Fie D, G , D =
Ui , D =
Vj , Ui , Vj B. Atunci, folosind (1),
jJ
DG=
(i,j)(J )
(Ui Vj ),
deci, cu (b), D G = .
T
in
and cont si de faptul c
a o reuniune oarecare de elemente din
, deducem ca este o topologie pe X iar B este o baza a sa.
este n
Exemplul 1.9. Familiile de intervale de numere reale

B+ := {(a, ) : a R}, B := {(, a) : a R}
reprezint
a bazele unor topologii + , respectiv
perioara, respectiv inferioara pe R.
pe R, numite topologia su-
Teorema care urmeaz

a evidentiaz
a leg
atura dintre notiunile de baz
a a topologiei si de baz
a de vecin
at
a
ti.
Teorema 1.4. (Caracterizarea bazei unei topologii prin sisteme fundamentale
de vecin
at
ati) O familie B este o baz
a a topologiei dac
a si numai dac
a, pentru
orice x X,
Bx = {B B : x B}
este o baz
a de vecin
at
ati pentru x.
Demonstratie. S
a presupunem c
a B este o baz
a a topologiei .
Fie x X arbitrar, fixat.
Dac
a V (x), exist
a D S cu x D V . Dar, pentru D , exist
a
(Bi )i B astfel nc
at D =
Bi . Asadar exist
a i0 cu x Bi0 V .
i
Apoi, Bi0 fiind deschis

a, rezult
a, utiliz
and teorema 1.1, Bi0 (x).
1.3 Pozitionarea punctelor unui spatiu topologic fata

de o multime
29
Prin urmare Bx = {B : B B, x B} este un sistem fundamental de

vecin
at
ati ale lui x.
a Bx este o baz
a de vecin
at
ati pentru x si consider
am o multime deschis
a D. Va trebui s
a dovedim c
a D se poate scrie ca
reuniune de multimi apartin
and lui B.
Fie x D. Atunci D (x) si deci exist
a Bx Bx cu x Bx D. De
aici rezult
a
S
S
D=
{x}
Bx D,
adic
aD=
xD
xD
1.3
xD
Bx , deci B este o baz

a.
Pozitionarea punctelor unui spatiu topologic fat

a
de o multime
Definit
ia 1.7. Fie (X, ) un spatiu topologic si A X. Spunem c
axX
este punct interior pentru A dac
a:
(In)
(x), cu V
A.
Multimea punctelor interioare lui A se numeste interiorul lui A si se noteaz

a
A sau IntA.
topologia natural
Exemplul 1.10. In
a pe R, avem:
z }| {
Q= , R \ Q= , [a, b)= (a, b), [a, b]= (a, b),
unde a, b R, a < b.
Demonstratie. S
a presupunem c
a, prin absurd, exist
a x Q.
Atunci exist
a V (x) cu V Q. De aici rezult
a c
a exist
a > 0 astfel
nc
at (x, x+) V Q. Acest lucru este absurd deoarece, n orice interval
de numere reale, exist
a si numere irationale.
z }| {
Utiliz
and aceleasi argumente se arat
a si c
a R \ Q= .
In continuare fie x (a, b) si > 0, < min{xa, bx}. Atunci se obsev
a
imediat c
a
(x , x + ) [a, b),
intervalul (x , x + ) fiind o vecin
atate a lui x.
30
Cap.1 Spat
ii topologice
Dac
a x a sau x b se constat
a usor c
a nu exist
a > 0 asa nc
at
(x , x + ) [a, b) si deci nu exist
a V (x) cu V [a, b). Asadar
[a, b)= (a, b).

Analog se arat
a si cealalt
a egalitate din enunt.
spatiul topologic (C, C ), avem
Exemplul 1.11. In
z }| {
D [z, ]= D (z, ),
D (z, ) fiind discul deschis iar D [z, ] este discul nchis de centru z si raz
a
(vezi exemplul 1.3).
Demonstratie. Fie w D (z, ) si > 0, < |z w|. S
a demonstr
am c
a
D (w, ) D (z, ). Avem, pentru D (w, ),
| z| | w| + |z w| < + |w z| < |z w| + |z w| = .
Asadar, deoarece D (w, ) (w), deducem c
a w este punct interior pentru
z }| {
D [z, ]. Ca urmare D (z, ) D [z, ].
Presupunem, acum c
a exist
a un punct w
/ D (z, ) care s
a fie interior lui
D [z, ]. Deci |w z| . Atunci, pentru orice > 0, s
a lu
am
:= w +
Atunci
| w| =|
(w z).
2|w z|
| |w z| = <
2|w z|
2
si deci D (w, ). Apoi

| z| =| 1 +
| |w z| |w z| + > ,
(w z) |=| 1 +
2|w z|
2|w z|
2
si, prin urmare,
/ D [z, ].
Deoarece orice vecin
atate V a lui w contine un disc deschis D (w, ),
rezult
a, din cele de mai sus, c
a V nu este continut
a n D [z, ] ceea ce arat
a c
a
w nu este punct interior pentru D [z, ].
spatiul topologic (C, C ), interiorul multimii
Exemplul 1.12. In
Q [ i ] = {w = p + i q : p, q Q}
este multimea vid
a.

de o multime
31
Demonstratie. Afirmatia rezult

a din faptul c
a n orice disc deschis se g
asesc
elemente din Q [ i ].
Astfel, dac
a z = a + i b C, a, b R, si > 0, atunci
w = s + i t D (z, ),
unde s (a /2, a + /2) (R \ Q) iar t (b /2, b + /2) (R \ Q).
Intr-adev
ar, avem
p
|z w| = (a s)2 + (b t)2 <
r
2 2
+
= < .
2
2
2
Propozitia care urmeaz

a pune n evidenta c
ateva dintre cele mai importante propriet
ati relative la interiorul unei multimi.
Propozit
ia 1.4. Intr-un
spatiu topologic au loc urm
atoarele afirmatii:
1o . x A dac
a si numai dac
a A (x) ;
2o . A A;
3o . dac
a A B, atunci AB ;
4o .
z }| {
A B=A B ;
5o .
zS}| {
S
Ai
Ai ;
i
6o . D D= D;
7o . A ; avem
A=
DA
D
adic
a A este cea mai mare deschis
a (n sensul incluziunii ) continut
a
n A;
8o . Int(A) =A.
32
Cap.1 Spat
ii topologice
Demonstratie. 1o . x A V (x) cu x V A
D , x D V A A (x).
2o . Dac
a A= , evident A A.
a V (x) cu x V A, deci x A.
Dac
a A6= si x A, exist
3o . Fie A, B X cu A B. Dac
a A, avem, evident, AB .
Dac
a A6= si x A, exist
a V (x) cu x V A B, deci x B , adic
a
AB .
4o . Deoarece AB A si AB B, rezult
a, utiliz
and punctul percedent,
z }| {
z }| {
A B A si, respectiv, A B B .
z }| {
De aici rezult
a A B A B.
a
Pentru incluziunea invers
a, consider
am x A B arbitrar. Atunci exist
V1 (x) cu x V1 A si V2 (x) cu x V2 B. Asadar
5o . Dac
a
z }| {
x V1 V2 A B, V1 V2 (x) x A B .
S
Ai = , incluziunea este evident

a.
Presupunem contrariul si fie x

Avem atunci
Ai . Exist
a i0 astfel nc
at x Ai0 .
V (x) cu x V Ai0 V (x) cu x V
Ai
zS}| {
Ai .
x
i
6o . Fie D . Avem, din 30 , D D.
Fie, apoi, x D. Avem D (x) si deci x D. Asadar D =D.
Reciproc, dac
a D =D, atunci, pentru orice x D, exist
a V
x V D, deci D (x) si, conform teoremei 1.1, D .
7o . Dac
a A= , atunci A .
(x)
cu

de o multime
33
Presupunem A6= si consider

am familia de multimi
Utiliz
and
30
si
60 ,
D := {D : D , D A}.
deducem c
a
In consecint
a
D D D A .
D A.
DA
D
Reciproc, fie x A, arbitrar.

[
Exist
a D0 cu x D0 A. Deci D0 D si x D0
D.
Ca urmare A
DA
D
D.
DA
D
Din egalitatea demonstrat

a rezult
a c
a, si n acest caz, A .
8o . A deci Int(A) =A, conform propriet

atii 6o .
Definit
ia 1.8. Fie (X, ) un spatiu topologic, A X si x X. Vom spune
c
a x este punct aderent pentru A, dac
a
V A 6= , V (x).
x se va numi punct de acumulare al multimii A, dac
a
V (A \ {x}) 6= , V (x).
Vom nota cu A (respectiv A ) multimea punctelor aderente (de acumulare)

ale lui A si o vom numi aderenta (derivata) multimii A.
Dac
a x A \ A spunem c
a x este punct izolat pentru A.
spatiul topologic (R, R ), avem
Exemplul 1.13. In
Q = Q = R \ Q = (R \ Q) = R.
Demonstratie. Vom ar
ata, de exemplu, egalitatea Q = R, celelalte demonstr
andu-se analog.
Avem, evident, Q R. Fie x R si V (x). Atunci exist
a > 0 astfel
nc
at (x , x + ) V . Dar, n intervalul (x , x + ) exist
a cel putin un
num
ar rational. Prin urmare V Q 6= , adic
a x Q.
34
Cap.1 Spat
ii topologice
(C, C ), avem
Exemplul 1.14. In
Q [ i ] = Q [ i ] = C \ Q [ i ] = (C \ Q [ i ]) = C,
unde Q [ i ] = {w = p + i q : p, q Q}.
Demonstratie. Vom verifica, de exemplu, egalitatea Q [ i ] = C, celelalte demonstr
andu-se asem
an
ator.
Astfel, dac
a z = a + i b C, a, b R, si > 0, atunci
w = s + i t D (z, ),
unde s (a /2, a + /2) Q iar t (b /2, b + /2) Q (vezi exemplul
1.12).
Intr-un mod similar (nlocuind D (z, ) cu B(x, )) se poate demonstra si
urm
atorul exemplu analog pentru cazul general Rn , n 1 (a se vedea exemplul
1.4).
spatiul topologic (Rn , n ), n 1, avem
Exemplul 1.15. In
R
Qn = (Qn ) = (Rn Qn ) = (Rn Qn ) = Rn .
Unele propriet
ati importante legate de aderenta si derivat
a sunt continute
n urm
atoarele dou
a propozitii:
Propozit
ia 1.5. Fie A, B dou
a submultimi ale spatiului topologic (X, ).
Avem:
1o . A A ;
2o . A B A B ;
c A
3o . A =A,
= A ;
plus A este nchis

4o . A este nchis
a. In
a A = A;
\
F,
5o . A =
F A
D
a nchis
a (n sensul incluziunii ) care contine pe A.
adic
a A este cea mai mic

de o multime
35
Demonstratie. 1o . Dac
a x A iar V (x), atunci x V A, deci x A.
2o . Fie x A. Atunci, pentru orice V
V B 6= , adic
a x B.
(x),
V A 6= deci, evident,
3o . Fie x A. Avem
c
x
/ A V (x), V A = V (x), x V A x A,
c
si deci A A.
c Atunci
Reciproc, fie x A.
V (x) cu x V A V (x) cu V A = x
/ A x A,
c A.
asadar A
Analog se arat
a A= A.
4o .
c A, rezult
Deoarece A=
a (vezi propozitia 1.4, 7o ) c
a A este nchis
a.
c A, apoi,
Presupunem, acum, A nchis
a, deci A . In consecinta A=
c A ceea ce implic
a A = A.
A =A=
Reciproca rezult
a din 3o .
5o . Not
am F := {F : F A, F nchis
a}. Dac
a F F, atunci
F A,
\
adic
a F A, deci, F fiind nchis
a, F A si, n consecinta,
F A.
F A
D
Incluziunea cealalt
a rezult
a din faptul c
a A F.
Propozit
ia 1.6. Dac
a A este o submultime a unui spatiu topologic (X, ),
atunci:
10 . A A ;
2o . A = A A ;
3o . A A A .
36
Cap.1 Spat
ii topologice
Demonstratie. 1o . Incluziunea rezult

a, evident, din definitia 1.8.
2o . Din A A si A A, rezult
a A A A .
Reciproc, fie x A si V (x). Avem V A 6= . Dac
a V A = {x},
atunci x A; n caz contrar V (A\{x}) 6= si deci x A . Asadar x AA ,
de unde rezult
a egalitatea.
a,
3o . Presupunem A , adic
a A este nchis
a, deci A = A. Din 1o rezult
atunci, A A.
Invers, folosind 2o , avem A = A. Prin urmare A este nchis
a.
Definit
ia 1.9. Fie o multime A (X, ). Multimea A := AA se numeste
frontiera multimii A.
A se numeste multime frontiera dac
a A = A.
Multimea A se numeste rara dac
a A este o multime frontier
a, deci dac
a
A= .
: T
Remarca
in
and seama de definitia de mai sus si de egalitatea A = A,
deducem c
a A este o multime frontier
a atunci si numai atunci c
and A= . Se
observ
a atunci c
a, de exemplu, multimile Q si R \ Q (si, de asemenea, N, Z)
sunt multimi frontier
a n (R, R ) iar multimea Q [ i ] este multime frontier
a n
(C, C ) (a se vedea exemplele 1.10, respectiv 1.12).
spatiul topologic (C, C ), dac
Exemplul 1.16. In
a z C si > 0, avem
D (z, ) = D [z, ], D (z, ) = D [z, ] = D [z, ] \ D (z, ) = C(z, r)
Unde D(z, ), D [z, ] sunt discul deschis, respectiv discul nchis de centru
z si raz
a (vezi exemplul 1.3) iar C(z, ) := {w C : |w z| = }.
Demonstratie. Avem, evident, D (z, ) D [z, ] iar D [z, ] este nchis
a (exemplul 1.3).
Utiliz
and propozitia 1.5, rezult
a
D (z, ) D [z, ] = D [z, ].
Pentru incluziunea contrar
a, lu
am w D [z, ].
Dac
a |w z| < , atunci w D (z, ) D (z, ).
Presupunem c
a |w z| = si fie V (w). Atunci exist
a > 0 astfel
1
nc
at D (w, ) V . Putem presupune < .
2
1.4 Spatii separabile
37
(w z), avem
2
| w| = | (w z)| = < D (w, ).

2
2
Atunci, pun
and := w
Apoi,
| < D(z, ).
2
Asadar D (w, ) D (z, ) ceea ce dovedeste c
a V D (z, ) =
6 , ca
urmare w D (z, ).
| z| = |w z| |1
1.4
Spatii separabile
Definit
ia 1.10. Spunem c
a o submultime A a spatiului topologic (X, ) este
densa dac
a A = X.
Dac
a exist
a o multime num
arabil
a dens
a n X se spune c
a spatiul (X, )
este separabil sau de tip numarabil.
Observat
ia 1.3. Dac
a (M, ) este o multime ordonat
a, spunem c
a multimea
A M este densa n sensul ordinii, dac
a, pentru orice x, y M , cu x y,
exist
a a A cu x a y.
In spatiul topologic (R, R ) o multime A este dens

a dac
a si numai dac
a
este dens
a n sensul ordinii naturale pe R. Aceasta poate justifica si intuitiv
denumirea dens
a din definitia de mai sus.
Demonstratie. Presupunem c
a A este dens
a si fie x, y R cu x < y si, de
asemenea, u R cu x < u < y. Dac
a V := (x, y), atunci V (u) si
u A = R. Deci V A 6= , ceea ce nseamn
a c
a A are un element n (x, y),
deci este dens
a n sensul ordinii.
a A este dens
a n sensul ordinii n R. Dac
axR
si V (x), exist
a > 0 asa nc
at (x , x + ) V . Atunci exist
a a A cu
x < a < x + , ca urmare V A 6= , adic
a x A. Asadar A = R.
Observat
ia 1.4. Spatiile topologice (R, R ), (C, C ), (Rn , nR ), n 2, sunt
separabile.
Demonstratie. Faptul c
a (R, R ) este separabil rezult
a din exemplul 1.13 deoarece Q este num
arabil
a si dens
a n R.
La fel, n C sau Rn , avem multimi num
arabile si dense Q [ i ], respectiv Qn
(vezi exemplele 1.14, respectiv 1.15).
38
Cap.1 Spat
ii topologice
Leg
atura dintre spatiile cu baz
a num
arabil
a (vezi definitia 1.6) si cele separabile este redat
a n:
Teorema 1.5. Dac
a spatiul topologic (X, ) satisface a doua axiom
a a num
arabilit
atii, atunci acesta este separabil.
Demonstratie. Vom construi o multime num
arabil
a A X si vom ar
ata, apoi,
c
a este dens
a.
Fie B := {B1 , B2 , . . .} o baz
a num
arabil
a de deschise a lui si construim
multimea A lu
and c
ate un element xn din fiecare multime Bn , n = 1, 2, . . ..
Asadar A = {xn : xn Bn , n = 1, 2, . . .} si este clar c
a A este num
arabil
a.
Pentru a ar
ata c
a A = X, s
a lu
am x X arbitrar si V (x). Intruc
at
B este o baz
a, subfamilia Bx definit
a prin
Bx := {Bi : Bi B si x Bi }
este un sistem fundamental de vecin
at
ati ale lui x, conform teoremei 1.4.
ate un punct
Deci exist
a Bi0 B cu x Bi0 V . Deoarece A contine c
din fiecare Bn , rezult
a c
a Bi0 A 6= , prin urmare V A 6= , adic
a x A.
Asadar A = X.
Reciproca teoremei precedente nu este, n general, adev
arat
a dup
a cum
rezult
a din contraexemplul care urmeaz
a:
Observat
ia 1.5. Dac
a (X, ) este un spatiu topologic separabil nu rezult
a
c
a satisface a doua axiom
a a num
arabilit
atii. Astfel, dac
a X este o multime
nenum
arabil
a iar 0 este topologia cofinit
a pe X (vezi exemplul 1.2),
0 = {D X :
D = sau D este finit

a},
atunci (X, 0 ) este un spatiu separabil dar
nu admite o baz
a num
arabil
a.
Demonstratie. Consider
am o multime num
arabil
a M X si vom ar
ata c
a
M = X.
a V (x) cu M V = , deci M V .
Fie x X. Dac
ax
/ M , exist
Pentru V , exist
a D 0 astfel nc
at x D V . Asadar V D, finit
a,
fapt ce ar implica M finit
a, contrar alegerii lui M .
Ca urmare x M , deci M = X. (X, 0 ) este, asadar, separabil.
In continuare vom demonstra c
a nu exist
a, pentru 0 , o baz
a num
arabil
a.
Presupunem prin absurd contrariul si fie B = {B1 , B2 , . . .} o baz
a num
arabil
a a lui 0 .
1.5 Spatii Hausdorff
39
Fie x X arbitrar si
H :=
D.
D
xD
Evident H 6= deoarece x H.
Vom ar
ata c
a H = {x}.
Astfel, dac
a x0 H, x0 6= x, ar rezulta c
a D0 := {x0 } este deschis
a cu
propriet
atile x D0 si x0
/ D0 . Deci D0 H, ceea ce ar contrazice faptul c
a
x0 H.
Rezult
a, acum, c
a
\
(1.3)
Bi = {x}.
Bi B
x Bi
S
a mai ar
at
am c
a X \ {x} este num
arabil
a.
Intr-adev
ar, X \ {x} = {x} 0 . Deci, utiliz
and (1.3), avem
\

\
\
X \ {x} = X \
Bi = X \
Bik =
Bik .
Bi B
x Bi
kN
kN
Intruc
at Bik 0 , Bik este finit
a, pentru orice k, deci X \ {x} este cel
mult num
arabil
a.
Asadar X = (X \ {x}) {x} este cel mult num
arabil
a ceea ce este absurd.
1.5
Spatii Hausdorff
Definit
ia 1.11. Un spatiu topologic (X, ) se numeste spatiu (T1) sau separat
n sens Frechet dac
a, pentru orice x1 , x2 X cu x1 6= x2 , exist
a D 1 , D2
cu x1 D1 D2 si x2 D2 D1 .
Exemplul 1.17. O multime nevid
a X dotat
a cu topologia cofinit
a
exemplul 1.2) formeaz
a un spatiu topologic (T1).
(vezi
Demonstratie. Intr-adev
ar, dac
a x1 , x2 X, x1 6= x2 , si D1 = X \ {x2 },
D2 = X \ {x1 }, atunci, evident, D1 , D2 0 si x1 D1 D2 , x2 D2 D1 .
Teorema 1.6. (Caracterizarea spatiilor (T1))
Intr-un spatiu topologic (X, )
urm
atoarele afirmatii sunt echivalente:
40
Cap.1 Spat
ii topologice
(i) (X, ) este spatiu (T1);

(ii) pentru orice x X, multimea {x} este nchis
a.
Demonstratie. (i)(ii): Presupunem c
a (X, ) este un spatiu (T1) si fie
x X. Vom ar
ata c
a {x} = {x}.
a D, D0 astfel
Astfel, dac
a exist
a x0 {x} cu x0 6= x, atunci exist
nc
at x D D0 si x0 D D0 . D0 este nchis
a si {x} D0 , deci
{x} D0 .
Asadar x0 D0 , fapt ce contrazice relatia x0 D D0 .
(ii)(i): Fie x, x0 X cu x 6= x0 .
Not
am D0 := {x} si D := {x0 } si observ
am c
a D0 , D (multimile
{x}, {x0 } fiind nchise).
Este evident c
a x D D0 si x0 D0 D, deci (X, ) este un spatiu
(T1).
Definit
ia 1.12. Spunem c
a (X, ) este un spatiu Hausdorff sau separat sau
spatiu (T2), dac
a, pentru orice dou
a puncte x1 , x2 X, distincte, exist
a
multimile deschise, disjuncte D1 , D2 astfel ca x1 D1 si x2 D2 .
Din definitiile spatiilor (T1) si (T2) rezult
a imediat:
Observat
ia 1.6. Orice spatiu (T2) este un spatiu (T1).
Exemplul 1.18. Spatiile topologice (Rn , nR ), n 1, si (C, C ) sunt spatii
Hausdorff.
particular (R, R ) este un spatiu Hausdorff.
In
In aceste spatii multimile finite sunt nchise.

Demonstratie. Fie x, y Rn , x 6= y, si
v
u n
uX
r = d(x, y) = t (xi yi )2 > 0,
i=1
unde x = (x1 , . . . , xn ), y = (y1 , . . . , yn ).

r
r
Atunci (vezi exemplul 1.4) bilele deschise B(x, ), B(y, ) apartin topolo2
2
giei nR , sunt disjuncte si avem
r
r
x B(x, ), y B(y, ).
2
2
1.5 Spatii Hausdorff
41
Analog, dac
a z1 , z2 C, z1 6= z2 , avem r := |z1 z2 | > 0 si deci (vezi
exemplul 1.3)
r
r
z1 D (z1 , ) C, z2 D (z2 , ) C
2
2
r
r
iar D (z1 , ) D (z2 , ) = .
2
2
Ultima afirmatie rezult
a din faptul c
a aceste spatii sunt (T1), deci, conform
teoremei 1.6, multimile formate dintr-un singur punct sunt nchise. Apoi,
multimile finite sunt reuniuni finite de astfel de multimi.
Teorema 1.7. (Caracterizarea spatiilor Hausdorff) Intr-un

spatiu topologic
(X, ) urm
(a) (X, ) este un spatiu Hausdorff;
(b) pentru orice x X, avem
\
V = {x}.
V (x)
V nchis
a
Demonstratie. (a) (b) : Fie x X si

\
V.
A :=
V (x)
V nchis
a
Este clar c
a x A. Presupunem c
a x0 A, x0 6= x.
Din ipotez
a, exist
a D0 , D , D0 D = , cu x0 D0 si x D.
Din faptul c
a D0 si D sunt disjuncte, deducem c
a x D D0 si deci
D0 este o vecin
atate nchis
a a lui x. Totodat
a x0
/ D0 fapt ce contrazice
presupunerea c
a x0 A.
Asadar A = {x}.
(b) (a) : Fie x1 , x2 X, x1 =
6 x2 . Din ipotez
a, avem
\
V = {x1 }.
V (x1 )
V nchis
a
Deci, exist
a V (x1 ), V nchis
a, astfel nc
at x2
/ V.
Not
am D2 := V si fie D1 cu x1 D1 V . Asadar D1 , D2 ,
D1 D2 = si x1 D1 , x2 D2 ceea ce nseamn
a c
a (X, ) este un spatiu
Hausdorff.
42
1.6
Cap.1 Spat
ii topologice
Spatii topologice produs
Definit
ia 1.13. Consider
am dou
a structuri topologice 1 , 2 pe o multime
X. Vom spune c
a 2 este mai fina sau mai tare dec
at 1 (sau c
a 1 este mai
putin fina sau mai slaba dec
at 2 ), not
am 1 2 , dac
a 1 2 , adic
a 1
este mai mic
a dec
at 2 n sensul incluziunii.
: Din exemplul 1.1 deducem c
Remarca
a cea mai fin
a topologie pe X este
topologia discret
a d = P(X) iar cea mai putin fin
a este topologia grosier
a
g = {X, }, acestea fiind comparabile cu orice alta topologie.
Definit
ia 1.14. Dac
a (X, ) este un spatiu topologic, spunem despre o familie
de deschise S c
a este subbaza a topologiei , familia intersectiilor finite de
multimi din S formeaz
a o baz
a a lui , adic
a dac
a orice element din se
poate scrie ca reuniune de intersectii finite de multimi din S.
Observat
ia 1.7. Dac
a S este o subbaz
a a topologiei
putin fin
a topologie care contine S.
, atunci
este cea mai
a P(X) este o alt
a topologie care contine S.
i
Atunci, dac
a D , atunci exist
a Gj S, j Ji , Ji finite, i , astfel nc
at
D=
[ \
jJi

Gij .
Din faptul c
a este o topologie care contine S, rezult
a c
a contine intersectiile finite si, de asemenea, reuniunile cu elemente ale sale.
Asadar si deci .
Exemplul 1.19. Familia intervalelor de forma (, q), (q, ) cu q Q
constituie o subbaz
a num
arabil
a de deschise n (R, R ).
Demonstratie. Dac
a p, q Q, p < q, atunci (p, q) = (, q)(p, ). Deoarece
orice deschis
a din (R, R ) se scrie ca reuniune num
arabil
a de intervale de forma
(p, q), p, q Q, p < q (vezi propozitia 1.1), deducem afirmatia.
Teorema urm
atoare subliniaz
a faptul c
a, n anumite conditii, pornind de la
o clas
a S de p
arti, se poate construi n mod unic cea mai putin fin
a topologie
care contine pe S si pentru care S s
a fie subbaz
a.
1.6 Spatii topologice produs
43
Teorema 1.8. Fie X o multime nevid

a si S o familie de p
arti ale sale cu
propriet
atile:
X S si A, B S a.. A B = .
plus, dac
Atunci exist
a o topologie pe X care are pe S drept subbaz
a. In
a
( r )r este clasa tuturor topologiilor pe X care contin S, atunci
\
= r.
r
Demonstratie. Not
am cu B clasa tuturor p
artilor lui X care se scriu ca intersectii finite de elemente din S, adic
a
o
n
[
B := B X : K finit
a si Gk S a.. B =
Gk ,
kK
iar cu familia reuniunilor cu elemente din B.

Utiliz
and propozitia 1.3 (sau printr-o verificare direct
a simpl
a), deducem
c
a este o topologie pe X si este evident, din definitie, c
a S este o subbaz
a
a sa.
\
S
a demonstr
am, acum, c
a :=
r este o topologie pe X.
r
Este evident c
a , X , deoarece , r , pentru orice r .
Fie D1 , D2 . Atunci D1 , D2 r si deci D1 D2 r , pentru orice
r .
Rezult
a c
a D1 D2 .
S
In acelasi mod, dac
a (Di )i , atunci (Di )i r deci
Di r
i
S
pentru orice r ceea ce conduce la
Di .
i
Ca urmare, este o topologie pe X care, din definitie, contine S.

Utiliz
and observatia 1.7, deducem .
Apoi, tin
and cont c
a apartine familiei ( r )r , rezult
a si, n final,
= .
In continuare vom stabili c

a imaginea reciproc
a a unei topologii printr-o
functie este, de asemenea, o topologie.
a si (Y, ) un spatiu topologic. Dac
a
f : X Y , atunci familia de p
arti ale lui X definit
a prin
:= f 1 () = {f 1 (G) :
reprezint
a o topologie pe X.
G },
44
Cap.1 Spat
ii topologice
Demonstratie. Vom verifica axiomele (T1 ), (T2 ), (T3 ) din definitia structurilor
topologice.
Astfel, X = f 1 (Y ), Y , deci X .
La fel implic
a = f 1 () .
Fie, n continuare, D1 , D2 . Exist
a, atunci, G1 , G2 astfel nc
at
Di = f 1 (Gi ), i = 1, 2. Rezult
a G1 G2 si deci
D1 D2 = f 1 (G1 ) f 1 (G2 ) = f 1 (G1 G2 ),
adic
a D1 D2 .
In fine, fie (Di )i . Exist
a (Gi )i astfel nc
at Di = f 1 (Gi ),
[
pentru orice i . Atunci
Gi iar, de aici, deducem
i
deci
Di =
f 1 (Gi ) = f 1
[

Gi ,
Di ceea ce ncheie demonstratia.

a si (Yi , i )i o familie de spatii
topologice. Pentru fiecare i se consider
a functia f : X Yi .
Familia S de p
arti ale lui X dat
a prin
[
S :=
fi1 ( i ) = {D X : i , G i a.. D = f 1 (G)}
i
formeaz
a subbaza unei topologii
pe X.
Demonstratie. Pentru a demonstra afirmatia din enunt va fi suficient s

a ar
at
am
c
a S satisface conditiile teoremei 1.8.
Astfel, din faptul c
a Yi i pentru i , deducem c
a X = fi1 (Yi ) S.
Apoi, = fi1 () iar, cum i , rezult
a S.
Aplic
and, acum, teorema 1.8, rezult
a afirmatia.
: Topologia definit
Remarca
a n teorema precedent
a se numeste topologia
initiala relativ
a la familia (fi )i .
Vom defini, n continuare, topologia produs si spatiile topologice produs.
Pentru aceasta, fie (Xi , i )i o familie de spatii topologice si
Q
X :=
Xi = {x = (xi )i : xi Xi , i }.
i
45
Definim, de asemenea, pentru fiecare i , aplicatiile pri : X Xi , prin

pri (x) = xi , x = (xi )i X,
numite proiectii de indice i.
Definit
ia 1.15. Cu notatiile de mai sus, topologia init
a pe X relativ
a la
Qial
Xi iar (X, ) spatiul
aplicatiile (pri )i se numeste topologia produs pe X =
i
topologic produs al spatiilor (Xi , i )i .
Vom detalia constructia topologiei produs pentru o mai bun

a ntelegere a
formei deschiselor spat
iului topologic produs n raport cu deschisele
spatiilor factor.
Astfel S va fi constituit
a din multimile de forma
pr1
i (G), G i , i .
Q
Xi si, dac
a xi Gi , atunci
Asadar, pentru un i , pr1
i (Gi ) X =
i
orice x X cu pri (x) = xi , are proprietatea c

a x pr1
i (Gi ). Prin urmare
Q
Q
Xr
Xr Gi
pr1
i (Gi ) =
r1
r2
unde multimile de indici 1 , 2 , {i} formeaz

a o partitie a lui (adic
a sunt
disjuncte dou
a c
ate dou
a iar reuniunea lor este ).
Baza topologiei produs este format
a din intersectii finite de elemente din
S si este dat
a de
nQ
o
(1.4) B =
Bi : Bi = Xi , i \I, cu I finit
a si Bi i , pentru i I ,
i
adic
a B B dac
a si numai dac
a, pentru un num
ar finit de indici, factorii
lui B sunt multimi deschise n topologiile corespunz
atoare, restul factorilor
coinciz
and cu spatiile totale.
Binenteles, o deschis
a n topologia produs este o reuniune arbitrar
a de
elemente din B.
Propozitia urm
atoare precizeaz
a faptul c
a topologia nR (si, n particular,
2
C ) reprezinta topologia produs avand ca factori R .
Vom stabili, n detaliu, leg
aturile dintre deschisele acestor spatii si deschisele spatiilor factor R. Aceste preciz
ari vor fi foarte utile pentru capitolele
urm
atoare.
2
vezi exemplele 1.3 si 1.4
46
Cap.1 Spat
ii topologice
Vom numi interval deschis n-dimensional, n 1, o submultime I a lui Rn

de forma
n
Q
Ik ,
I :=
k=1
unde Ik , 1 k n, sunt intervale deschise n R.
Propozit
ia 1.7. Consider
am spatiul topologic (Rn , nR ) si D Rn . Atunci
sunt echivalente afirmatiile :
(i) D nR ;
(ii) x = (x1 , . . . , xn ) D, D1 , . . . , Dn R , astfel nc

at
n
Q
xk Dk , k = 1, . . . , n si
Dk D ;
k=1
(iii) pentru orice x D exist

a un interval deschis n-dimensional I n Rn
cu x I D ;
(iv) D se scrie ca reuniune de intervale deschise n-dimensionale .
Demonstratie. (i) (ii): Fie x = (x1 , . . . , xn ) D. Atunci exist

a > 0 astfel
nc
at B(x, ) D.

Fie, pentru fiecare k {1, . . . , n}, Dk := xk , xk +
R.
n
n
n
Q
Dac
a y = (y1 , . . . , yn )
Dk , atunci
k=1
2
|xk yk | <
= 2 ,
(xk yk )2 < n
n
n
k=1
adic
a y B(x, ) D.
(ii) (iii): Evident, lu
and I :=
n
Q
Dk .
k=1
(iii) (iv): Dac

a x D, atunci exist
a un interval deschis n-dimensional
Ix astfel nc
at x Ix D.
Atunci
[
[
D=
{x}
Ix D.
xD
(iv) (i): Presupunem c

aD=
xD
deschis, pentru orice i , k = 1, . . . , n.

Fie x = (x1 , . . . , xk ) D. Atunci
I i cu I i =
n
Q
k=1
Iki iar Iki R interval
i a.. x = (x1 , . . . , xn ) I i xk Iki , k
47
k > 0 a.. (xk k , xk + k ) Iki , k = 1, . . . , n.

Fie := min{1 , . . . , n } si y B(x, ).
Atunci
n
X
k=1
(xk yk )2 < 2 |xk yk | < < k , k {1, . . . , n}

yk Iki , 1 k n y I i D.
Deci B(x, ) D.
Corolarul 1.1. (C, C ) este spatiul topologic produs al spatiilor 3 (R, R ).
Deducem c
a, pentru orice deschis
a G C cu z = x+i y G, exist
a deschisele
D1 , D1 R asa nc
at (x, y) D1 D2 G.
De asemenea, dac
a G1 , G2 R , atunci G1 G2 C .
In finalul acestei sectiuni vom demonstra c
a un produs de spatii Hausdorff
este, de asemenea, un spatiu Hausdorff.
Teorema 1.11. Fie (Xi , i )i o familie de spatii topologice si (X, ) spatiul
topologic produs.
Atunci (X, ) este spatiu Hausdorff dac
a si numai dac
a, pentru orice i ,
(Xi , i ) este spatiu Hausdorff.
Demonstratie. Presupunem (X, ) spatiu Hausdorff.
Fie i si xi , yi Xi diferite, fixate.
Definim elementele a := (aj )j , b := (bj )j , unde aj = bj Xj , pentru
orice j \ {i}, iar ai = xi , bi = yi .
Evident a 6= b iar (X, ) fiind spatiu Hausdorff, exist
a B1 , B2 din baza de
deschise din definitia topologiei produs cu a B1 , b B2 si B1 B2 = .
Dar
Q
Q
B1 =
Gj , B2 =
Dj
j
si, deoarece, pentru j 6= i, Gj si Dj sunt vecin

at
ati pentru aj = bj , avem
Gj Dj 6= , deci Gi Di = . In plus Gi , Di i .
Ca urmare (Xi , i ) este spatiu Hausdorff.
Reciproc, consider
am x, y X, x 6= y, fixate, x := (xi )i , y := (yi )i .
3
identific
and, si aici, C cu R2
48
Cap.1 Spat
ii topologice
Din x 6= y, rezult
a c
a exist
a j astfel ca xj 6= yj . Spatiul (Xj , j ) fiind
separat, exist
a
Uj (xj ), Vj (yj ) cu Uj Vj = .
Not
am acum
U :=
X i Uj
i1
Xi , V :=
i2
Xi Vj
i1
Xi ,
i2
unde = 1 2 {j}, multimile fiind dou

a c
ate dou
a disjuncte.
Atunci U (x), V (y) iar U V = ceea ce arat
a c
a (X, ) este un
spatiu Hausdorff.
Exemple. Exercitii
a. Atunci familia
:= {D X :
D cel mult num

arabil
a} {}
este o topologie pe X care, n cazul n care X este cel mult num

arabil
a, coincide cu topologia discret
a pe X.
Indicatie:
1.2).
Demonstratia este analoaga celei de la topologia cofinit

a (exemplul
2o . Fie M C, M 6= .
Dac
a > 0, definim discul deschis de centru M si raz
a ca fiind multimea
D (M, ) := {w C : inf |z w| < }.
zM
De asemenea, dac
a 0, multimea D [M, ] := {w C : inf |z w| }
zM
se numeste disc nchis de centru M si raz

a .
Atunci, n spatiul topologic (C, C ), multimea D (M, ) este deschis
a iar
D [M, ] este nchis
a.
Indicatie: Se urm
areste demonstratia de la exemplul 1.3.
3o . Pe multimea R a numerelor reale consider

am clasa format
a din si
acele multimi D R cu proprietatea x D x D (multimile simetrice
de numere reale).
S
a se arate c
a:
() este o topologie pe R;
Exemple. Exercitii
49
() n (R, R ), o multime este deschis

a dac
a si numai dac
a este nchis
a;
() este diferit
a de topologia discret
a si de cea grosier
a pe R.
Indicatie: (), () sunt verificari standard.
() Deoarece, de exemplu, (1, 1) iar (1, 1)
/ g , rezulta 6= g iar faptul
d
c
a, de exemplu, (0, 1) dar (0, 1)
/ implica 6= d .
4o . Pentru orice z0 = a + i b C si orice r > 0, not

am
P(z0 , r) := {z = x + i y C : |x a| < r, |y b| < r}
patratul deschis de centru z0 si latura 2r.
Atunci familiile de multimi
{P(z0 , r) : r > 0} si, respectiv
n
o
1
P(z0 , ) : n = 1, 2, . . . ,
n
reprezint
a sisteme fundamentale de vecin
at
ati ale punctului z0 .

r
Indicatie: Se observa c
a P z0 , D (z0 , r) P(z0 , r).
2
Utilizam apoi exemplul 1.6.
5o . Fie (X, ) un spatiu topologic si A X o multime arbitrar

a. Atunci,
pentru orice multime D , avem:
(i) (A \ D) A \ D;
(ii) A \ D A \ D;
(iii) A \ D A \ D;
(iv) D A D A;
(v) D A = D A;
(vi) A D (A D) .
Dac
a D nu este deschis
a relatiile (i) (vi) nu sunt ntotdeauna adev
arate.
Indicatie: (i) Fie x (A \ D) . Atunci

V (x) V [(A \ D) \ {x}] 6= .
de aici rezulta c
a, pentru orice V (x), avem
V (A \ {x}) 6= x A
si
V (A \ D) 6= V D 6= .
50
Cap.1 Spat
ii topologice
Dac
a, prin absurd, x D, atunci D (x) ceea ce ar contrazice relatia obtinuta
mai sus (V D 6= pentru orice V (x)).
Asadar x
/ D, ca urmare x A \ D.
(iii) Avem
x A \ D, V (x) G (x) , G D = .
Atunci
V G (x) 6= V G A G D V A D 6= x A \ D.
(iv) Fie x D A si V (x). Atunci
V D (x) V D A 6= x D A.
(v) Incluziunea D A D A rezulta din (iv) iar cea contrar
a din A A.
Celelalte se demonstreaza analog.
6o . Consider
am un spatiu topologic (X, ) si o familie (Ai )i de p
arti ale
lui X.
S
a se arate c
a:
[
[
Ai iar, dac
a este finit
a, avem egalitate ;
Ai
(i)
i
(ii)
(iii)
(iv)
Ai
Ai ;
\
\ \
Ai
Ai iar, dac
a este finit
a, avem egalitate ;
Ai
[
\
Ai .
Indicatie: (i) Aj
De aici deducem
Ai Aj
Aj
Dac
a este finit
a, avem
Ai .
i , Ai Ai
Multimea
Ai , j .
Ai
Ai .
Ai fiind reuniune finit

a de nchise este nchisa, deci
Ai
Ai =
Ai ,
Exemple. Exercitii
51
adica egalitatea anuntata.

Celelalte subpuncte se rezolva analog.
7o . Ar
atati c
a, ntr-un spatiu topologic (X, ), urm
atoarele afirmatii sunt
echivalente4 :
() pentru orice nchis
a F X si x
/ F , exist
a D F , Dx
astfel nc
at F DF , x Dx ;
disjuncte
() pentru orice x X si V (x), exist

a W (x) astfel nc
at W V ;
() orice punct x X posed
a o baz
a de vecin
at
ati format
a din multimi
nchise.
Indicatie: () () Fie x X si V (x). Exist
a D , cu x D V .
Lu
am, atunci, F := D si aplicam ipoteza.
() () Evident.
() () Fie F X nchisa si x X \ F .
Atunci x F deci F (x) apoi, din ipotez
a, exista V = V
astfel ca V F .
Asadar, notand DF := V si Dx cu x Dx V , obtinem ().
(x)
8o . Intr-un spatiu topologic separabil orice familie de multimi nevide, deschise, disjuncte dou
a c
ate dou
a este cel mult num
arabil
a.
Solutie: Fie (X, ) un spatiu topologic separabil si G o familie de multimi
ca n enunt. Spatiul fiind separabil, exista A X, num
arabila, A = X.
Dac
a G G, atunci A G 6= . Fie aG A G.
Putem defini o aplicatie : G X, (G) = aG .
Deoarece G1 , G2 G cu G1 6= G2 implica G1 G2 = , rezulta aG1 6= aG2 , deci
este injectiva, prin urmare
cardG cardA = 0 .
De aici rezulta c
a G este cel mult num
arabila.
9o . Intr-un spatiu topologic (X, ) care este (T1) (n particular (T2)),

urm
() x X este punct de acumulare al unei multimi A X ;
() orice multime deschis

a ce contine pe x contine o infinitate de puncte
din A.
: Intr-un spatiu (T1) (n particular n (R, R ) si (C, C ))
Consecint
a
multimile finite nu au puncte de acumulare.
4
spatiile care ndeplinesc una dintre aceste conditii se numesc spatii (T3), vezi [CSC93]
52
Cap.1 Spat
ii topologice
Indicatie: () () Fie x A si presupunem, prin absurd, c

a exista D
cu x D si astfel ncat D A = {x1 , . . . , xn } (excludem posibilitatea D A =
deoarece D (x)).
Spatiul fiind (T1), rezulta c
a multimile finite sunt nchise, ca urmare multimea

W := D \ {x1 , . . . , xn } {x} este deschisa, x W , asadar W (x) si este evident
c
a W (A \ {x}) = ceea ce constituie contradictia.
10o . S
a se arate c
a un spatiu topologic (X, ) este separat dac
a si numai
dac
a multimea
:= {(x, x) : x X}
este nchis
a n spatiul topologic produs (X 2 , 2X ).
Solutie: Vom arata echivalenta:
(X, ) este separat este deschisa n spatiul produs.

Astfel (X, ) separat
x, y X, x 6= y, D1 , D2 , a.. x D1 , y D2 , D1 D2 =
(x, y) , D := D1 D2 , cu (x, y) D deschisa.
Capitolul 2
Convergent
a. Limit
a.
Continuitate
2.1
S
iruri convergente
Definit
ia 2.1. Fie (X, ) un spatiu topologic iar (xn )n un sir de elemente
ale lui X. Spunem c
a sirul (xn )n este convergent dac
a exist
a x X cu proprietatea c
a:
V (x), nV N astfel nc
at xn V, n nV .
acest caz, elementul x se numeste limita sirului (xn )n si spunem c
In
a sirul
(xn )n converge la x.
Not
am xn x sau, nc
a, lim xn = x.
n
spatiul topologic (X, g ), orice sir este convergent c

Exemplul 2.1. In
atre
orice element din X.
schimb, n spatiul topologic (X, d ) singurele siruri convergente sunt
In
cele stationare1 .
Demonstratie. Cele dou
a afirmatii rezult
a imediat tin
and cont c
a, n topologia
grosier
a, avem (x) = {X} iar n cea discret
a avem {x} (x), pentru x X.
spatiul topologic (X, ), unde
Exemplul 2.2. In
:= {D X :
1
D este cel mult num

arabil
a} {}
(xn )n este stationar dac

a exist
a n0 N astfel nc
at xn = xn0 pentru orice n n0
53
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
54
(vezi exercitiul 1o . cap.1) iar X este infinit

a, sirurile convergente sunt cele
stationare.
Demonstratie. Fie (xn )n X si x = lim xn X.
n
Multimea A := {xn : xn 6= x} fiind cel mult num

arabil
a, rezult
a A .
Apoi, deoarece x A, deducem A (x) si deci exist
a n A N astfel
ca xn A pentru orice n n A . Ca urmare sirul este stationar.
Vom ar
ata, n continuare, c
a, pentru a demonstra convergenta unui sir,
este suficient s
a consider
am o baz
a de vecin
at
ati n loc de familia tuturor
vecin
at
atilor punctului respectiv.
Propozit
ia 2.1. Un sir (xn )n n spatiul topologic (X, ) converge la x X
dac
a si numai dac
a
(2.1)
B Bx , nB N a.. xn B, n nB ,
unde Bx este o baz

a de vecin
at
ati ale lui x.
Demonstratie. Necesitatea conditiei 2.1 este evident
a dac
a tinem seama c
a
Bx (x).
Pentru a demonstra suficienta, fie V (x). Atunci exist
a B Bx , B V
si deci
nB N a.. xn B V, n nB .
De aici rezult
a xn x.
spatiul topologic (R, R ) un sir (xn )n este convergent la
Exemplul 2.3. In
x R dac
a si numai dac
a
> 0, n N a.. |xn x| < , n n .
Demonstratie. Dac
a tinem seama de propozitia 2.1 si c
a
Bx := {(x , x + ) : > 0}
este o baz
a de vecin
at
ati ale lui x, rezult
a imediat afirmatia din enunt.
Un exemplu analog se poate formula n planul complex cu topologia natural
a.
2.1 S
iruri convergente
55
spatiul topologic (C, C ), urm

Exemplul 2.4. In
() zn z ;
() > 0, n N a.. |zn z| < , n n ;

() sirul de numere reale si pozitive (an )n , an := |zn z|, converge la zero ;
() xn x si yn y, unde zn = xn + i yn , n = 1, 2, . . ., iar z = x + i y.
Demonstratie. Echivalenta () () se deduce, tin
and seama de propozitia
2.1, din faptul c
a
B(z) := {D (z, ) : > 0}
reprezint
a o baz
a de vecin
at
ati pentru z (vezi exemplul 1.6).
De asemenea, echivalenta () () rezult
a imediat din exemplul precedent.
() () Fie > 0 si n N astfel nc
at
p
|zn z| = (xn x)2 + (yn y)2 < , n n .
De aici rezult
a, evident, c
a |xn x| < si |yn y| < , pentru orice n n
si deci xn x, yn y.
() () Fie > 0. Din exemplul 2.3, rezult
a c
a exist
a n N asa nc
at
n n |xn x| < si |yn y| < .

2
2
p
a
Atunci |zn z| = (xn x)2 + (yn y)2 < , n n , ceea ce nseamn
c
a zn z.
Putem caracteriza, acum, sirurile de numere complexe care au limita .
Exemplul 2.5. Fie (zn )n un sir de numere complexe. Atunci urm
atoarele
afirmatii sunt echivalente (n spatiul topologic (C, C )):
() zn ;
() > 0, n N a.. |zn | > , n n ;

() sirul de numere reale si pozitive (an )n , an := |zn |, tinde la infinit ;
() dac
a zn = xn + i yn , n = 1, 2, . . ., iar sirurile de numere reale au limit
a,
atunci xn sau yn .
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
56
Demonstratie. Demonstratia se face ntr-un mod similar celui folosit la exemplul precedent, tin
and seama c
a familia de multimi
{C \ B[0, ] : > 0} = {} {w C : |w| > , > 0}
formeaz
a un sistem fundamental de vecin
at
ati ale lui (vezi exemplul 1.5).
Pentru implicatia () () se tine cont c
a
|xn | |zn |, |yn | |zn | n N
iar pentru a stabili () () folosim faptul c
a (vezi exemplul 2.4), dac
a
xn x, yn y cu x, y R, atunci zn = xn + i yn x + i y C.
Intr-un mod cu totul analog celui folosit n exemplul 2.4 se poate ar
ata
c
a, n spatiul topologic (Rn , nR ), convergenta unui sir este echivalent
a cu
convergenta pe componente.
In continuare vom stabili leg
atura dintre punctele aderente, respectiv de
acumulare, ale unei multimi si limitele unor siruri continute n acea multime.
Teorema 2.1. (Caracterizarea punctelor aderente ale unei multimi prin convergenta sirurilor) Fie (X, ) un spatiu topologic si A X.
Dac
a (xn )n este un sir convergent cu elemente din A, atunci limita acestuia
este punct aderent pentru A, adic
a
x = lim xn A.
n
Reciproc, dac
a (X, ) este un spatiu topologic care satisface a doua axiom
a
a (xn )n n A cu xn x.
a num
arabilit
atii 2 si x A, atunci exist
Demonstratie. Fie V (x). Deoarece xn x, exist
a nV N astfel nc
at
xn V , pentru n nV . Asta nseamn
a c
a V A 6= si deci x A.
Reciproc, s
a presupunem c
a (X, ) admite o baz
a num
arabil
a B, iar x A.
Construct
ia
sirului (xn )n A.
Familia
Bx := {B B : x B}
formeaz
arabil de vecin
at
ati ale lui x, s
a le not
am
B1 , B2 , . . . , Bn , . . ..
2
vezi definitia 1.6
2.1 S
iruri convergente
57
Definim, apoi, pentru n = 1, 2, . . .,

Un :=
n
\
Bi .
i=1
Obtinem, n acest fel, un sir descresc

ator de vecin
atati ale lui x, U := (Un )n .
Deoarece x A si Un (x), rezult
a Un A 6= , pentru n = 1, 2, . . ..
Pentru fiecare n N , fie xn Un A.
Convergent
a
sirului (xn )n
Fie V (x). Exist
a nV N astfel nc
at x BnV V (BnV fiind n Bx ).
Deci, pentru n nV , avem
Un UnV BnV xn Un A A V V,
de unde rezult
a c
a xn x.
Un rezultat analog celui prezentat n teorema precedent
a si demonstrabil ntr-un mod similar, este valabil pentru punctele de acumulare si este
evidentiat n:
Teorema 2.2. (Caracterizarea punctelor de acumulare ale unei multimi prin
convergenta sirurilor) Fie (X, ) un spatiu topologic si A X.
Dac
a (xn )n este un sir nestationar cu elemente din A, convergent la un
punct x, atunci x este punct de acumulare al lui A.
Reciproc, dac
a (X, ) este un spatiu topologic care satisface a doua axiom
a
a num
arabilit
atii si x A , atunci exist
a un sir nestationar (xn )n n A care
converge la x.
Observat
ia 2.1. Afirmatiile reciproce din teoremele 2.1 si 2.2 nu sunt adev
arate f
ar
a impunerea conditiei suplimentare ca spatiul s
a satisfac
a a doua
axiom
a a num
arabilit
atii dup
a cum rezult
a din contraexemplul care urmeaz
a.
Aceste afirmatii sunt adev
arate, ns
a, f
ar
a acea restrictie dac
a se consider
a,
3
n locul sirurilor (ordinare) siruri generalizate sau filtre .
spatiul topologic (R, ) (vezi exemplul 2.2), dac
Exemplul 2.6. In
a
A = (0, 1), atunci 1 A dar nu exist
a nici un sir n A convergent la 1.
3
prezentarea si utilizarea acestora dep

aseste cadrul acestui manual, pot fi g
asite n
[CSC93, cap.2]
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
58
Demonstratie. Pentru a ar
ata c
a 1 A, s
a lu
am V (1). Exist
a, atunci,
G cu 1 G V , deci G este cel mult num
arabil
a.
Dac
a am avea A G = , am obtine A G si deci A ar fi cel mult
num
arabil
a, absurd.
Asadar G A 6= , deci V A 6= si, prin urmare, 1 A.
A doua afirmatie din enunt rezult
a din faptul c
a, n topologia , sirurile
convergente sunt cele stationare.
Am v
azut c
a, n anumite spatii topologice (vezi exemplul 2.1), exist
a siruri
convergente care au mai multe limite. Acest fapt poate fi surprinz
ator intr
and
n contradictie cu aspectul intuitiv al fenomenului de convergenta a unui sir
studiat anterior la Analiz
a Matematic
a. Teorema care urmeaz
a precizeaz
a
conditiile n care sirurile convergente au limit
a unic
a, fapt care va permite
identificarea cu usurint
a a spatiilor n care unicitatea limitei are loc.
Teorema 2.3. (Caracterizarea spatiilor topologice Hausdorff cu ajutorul limitelor de siruri) Dac
a spatiul topologic este separat, atunci orice sir convergent
al s
au are limit
a unic
a.
Reciproc, dac
a un spatiu topologic satisface a doua axiom
a a num
arabilit
atii
si are proprietatea c
a orice sir convergent al s
au are o singur
a limit
a, atunci
acesta este separat.
am un spatiu topologic separat (X, ) si (xn )n un sir
convergent al s
au si presupunem c
a x, y X, x 6= y, astfel
nc
at xn x, xn y.
Din ipotez
a, exist
a D1 , D2 cu propriet
atile
D1 D2 = , x D1 , y D2 .
Atunci D1 (x) si D2 (y). Deci exist
a n1 , n2 N astfel nc
at
n n1 xn D1 si n n2 xn D2 .
rezult
a
n max{n1 , n2 } xn D1 D2
ceea ce contrazice relatia D1 D2 = .

a spatiul (X, ) are baz
a num
arabil
a si c
a are
proprietatea de unicitate a limitei oric
arui sir convergent.
Presupunem c
a, prin absurd, spatiul nu este separat, deci exist
a x, y X,
x 6= y, astfel ca
(2.2)
D1 , D2 , x D1 , y D2 D1 D2 6= .
2.2 Limite de functii
59
Atunci, utiliz
and teorema 1.4, deducem c
a punctele x si y posed
a baze
num
arabile de vecin
at
ati. Fie
B(x) := {U1 , . . . , Un , . . .}, respectiv, B(y) := {W1 , . . . , Wn , . . .},
astfel de baze.
Not
am, pentru n = 1, 2, . . . ,
Bn :=
n
\
Ui , respectiv, Cn :=
i=1
n
\
Wi .
i=1
Atunci Bn (x), Cn (y), oricare ar fi n N .

In plus sirurile (Bn )n si (Cn )n sunt descresc
atoare si au proprietatea c
a,
pentru orice n,
(2.3)
Bn Ui , Cn Wi , i = 1, . . . , n.
Din relatia (2.2) deducem c

a Bn Cn 6= pentru orice n.
Fie, pentru n = 1, 2, . . ., xn Bn Cn . Obtinem, astfel, un sir (xn )n si
vom ar
ata c
a xn x si xn y.
Fie V (x). Atunci exist
a Ui0 B(x) cu Ui0 V . Din relatia (2.3),
rezult
a c
a, pentru un nV i0 , avem
BnV Ui0 V.
Din faptul c
a sirul (Bn )n este descresc
ator, deducem c
a
xn Bn BnV , n nV xn V, n nV ,
ceea ce nseamn
a xn x.
Analog se arat
a c
a xn y ceea ce contrazice faptul c
a orice sir convergent
are o limit
a unic
a.
2.2
Limite de functii
In acest paragraf, vom considera dou

a spatii topologice (X, ) si (Y, G), A o
submultime nevid
a a lui X si f : A Y o functie.
Definit
ia 2.2. Dac
a x0 X este un punct de acumulare al lui A, vom spune
c
a f are limita l Y n punctul x0 , dac
a
V (l) U (x0 ) astfel nc
at f (U A \ {x0 }) V.
acest caz vom nota lim f (x) = l sau f (x) xx
In
0 l.
xx0
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
60
Urm
atoarea proprozitie evidentiaz
a faptul c
a, pentru a dovedi existenta
limitei unei functii ntr-un punct, este suficient s
a facem verificarea doar pentru
elementele unor sisteme fundamentale de vecin
at
ati.
Propozit
ia 2.2. Dac
a B(x0 ) si B(l) sunt baze de vecin
at
ati ale lui x0 A ,
respectiv l Y , urm
(i)
lim f (x) = l ;
xx0
(ii) B B(l) C B(x0 ) astfel nc

at f (C A \ {x0 }) B .
Demonstratie. (i) (ii): Dac
a lim f (x) = l iar B B(l)
xx0
(l),
atunci
exist
a U (x0 ) astfel nc
at f (U A \ {x0 }) B. Exist
a, atunci, C B(x0 )
cu C U si deci
f (C A \ {x0 }) f (U A \ {x0 }) B.
(ii) (i): Fie V (l). Atunci exist
a B B(l) astfel nc
at B V . Din
ipotez
a, exist
a C B(x0 ) (x0 ) astfel ca f (C A \ {x0 }) B.
Lu
and, acum U := C (x0 ), obtinem f (U A \ {x0 }) V , adic
a
afirmatia.
Corolarul 2.1. Dac
a A R, f : A R, x0 A si l R, atunci sunt
echivalente afirmatiile:
() lim f (x) = l ;
xx0
() > 0, > 0 a.. x A \ {x0 } cu |x x0 | < |f (x) l| < ;

1
1
() n N , k N a.. x A\{x0 } cu |xx0 | < |f (x)l| < .
k
n
Demonstratie. Echivalentele rezult
a imediat dac
a tinem seama de propozitia
precedent
a si de faptul c
a, n (R, R ), multimile
1
1
B1 (x) = {(x , x + ) : > 0} si B2 (x) = {(x , x + ) : k N }
k
k
sunt baze de vecin
at
ati ale unui element x (vezi exemplul 1.7).
Corolarul 2.2. Dac
a A C, f : A C, z0 A si l C, atunci sunt
echivalente afirmatiile:
() lim f (z) = l ;
zz0
61
() > 0, > 0 a.. z A \ {z0 } cu |z z0 | < |f (z) l| < ;

1
1
() n N , k N a.. z A\{z0 } cu |z z0 | < |f (z)l| < .
k
n
Demonstratie. Justificarea este analoag
a celei din corolarul precedent, bazele
de vecin
at
ati ale unui punct z fiind acum (vezi exemplul 1.6)
1
B1 (z) = {D (z, ) : > 0} si B2 (x) = {D (z, ) : k N }.
k
Teorema 2.4. (Caracterizarea cu siruri a limitei unei functii) Fie x0 A si

l Y . Consider
am urm
atoarele afirmatii:
() lim f (x) = l ;
xx0
() (xn )n A \ {x0 }, xn x0 f (xn ) l .
Atunci () ().
Dac
a, n plus, spatiul topologic (X, ) satisface prima axiom
a a num
arabilit
atii (n particular spatiul are o baz
a num
arabil
a), atunci are loc si implicatia
() ().
Demonstratie. () (): Presupunem lim f (x) = l si fie (xn )n A \ {x0 }
xx0
cu xn x0 (existenta acestui sir este asigurat

a de teorema 2.2).
Dac
a V (l), atunci exist
a U (x0 ) asa nc
at f (U A \ {x0 }) V .
Atunci, exist
a nU N astfel nc
at
n nU xn U.
Rezult
a, apoi, c
a f (xn ) V pentru orice n nU si deci f (xn ) l.
() (): Presupunem, acum, c
a familia B(x0 ) formeaz
arabil de vecin
at
ati ale lui x0 . Not
am B1 , . . . , Bn . . . elementele
acestei familii.
Not
am, de asemenea, pentru fiecare n N ,
Wn :=
n
\
Bi
i=1
si obtinem astfel un sir descresc

ator de vecin
at
ati ale lui x0 .
Presupunem c
a, prin absurd, nu avem lim f (x) = l.
xx0
Atunci exist
a V0 (l) asa nc
at f (U A \ {x0 }) / V0 pentru orice
U (x0 ) si, n particular, f (Wn A \ {x0 })
/ V0 pentru orice n.
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
62
De aici rezult
a c
a exist
a xn Wn A \ {x0 } astfel nc
at f (xn )
/ V0 pentru
n = 1, 2, . . ., ceea ce nseamn
a c
a sirul (f (xn ))n nu converge la l.
Vom ar
ata, acum, c
a xn x0 .
Fie U (x0 ). Exist
a, atunci, nU N astfel ca BnU V (BnU fiind n
B(x0 )).
a c
a
Deci, pentru orice n nU , avem Wn WnU BnU . De aici rezult
xn BnU V, n = 1, 2, . . .
ceea ce dovedeste c
a xn x0 .
Am contrazis astfel ipoteza !
Pentru functiile de variabil
a complex
a, avem si urm
atoarele caracteriz
ari
ale limitei, acestea rezult
and imediat din teorema precedent
a si exemplul 2.4.
Corolarul 2.3. Pentru functia f : A C C, urm
echivalente:
(i) lim f (z) = l, (z0 A , l C) ;
zz0
(ii) pentru orice sir (zn )n A \ {z0 } cu zn z0 , avem f (zn ) l ;
(iii) lim Re f (z) = Re l, lim Im f (z) = Im l ;

zz0
zz0
(iv) lim f (z) = l, unde bara simbolizeaz

a conjugarea.
zz0
Se poate observa f
ar
a dificultate c
a, n cazul complex, se mentin toate
rezultatele privind limita unei sume, a unui produs sau a unui c
at, c
and numitorul este diferit de zero, ca functii reale de o variabil
a real
a.
2.2.1
Limita unei functii complexe n punctul de la infinit
Fie A C astfel nc
at s
a fie punct de acumulare al lui A considerat
a ca o
submultime a lui (C, C ) si f : A C.
arind
T
in
and seama de structura topologic
a pe C (vezi exemplul 1.5) si urm
definitia 2.2, putem scrie, n cazul elementului din spatiul (C, C ), definitia
limitei unei functii, astfel:
Definit
ia 2.3. Spunem c
a f are limita n dac
a exist
a l C asa nc
at,
pentru orice > 0 s
a existe > 0 astfel ca

f (C \ D [0, ]) A D (l, ).
Not
am, n acest caz, lim f (z) = l.
z
63
Se verific
a simplu c
a, dac
a f are limit
a n punctul , atunci limita este
unic
a.
Este evident c
a functia f are limita l n dac
a si numai dac
a:
> 0, > 0 a.. z A, |z| > |f (z) l| < .
Se pot scrie, evident, si pentru acest caz, si celelalte caracteriz
ari analoage
celor cuprinse n corolariile 2.2 si 2.3.
2.2.2
Limita n C a unei functii complexe
Fie A C, z0 A si f : A C.
Definit
ia 2.4. Vom spune c
a f are limita n punctul z0 , dac
a pentru orice
> 0, exist
a > 0 astfel nc
at

f D (z0 , ) (A \ {z0 }) C \ D [0, ].
Not
am, n acest caz, lim f (z) = .
zz0
Se deduce imediat c
a lim f (z) = dac
a si numai dac
a
zz0
> 0, > 0 a.. z A \ {z0 }, |z z0 | < |f (z)| > .

S
i pentru acest caz, se pot scrie imediat si celelalte caracteriz
ari analoage
celor cuprinse n corolariile 2.2 si 2.3.
Reunind cele de mai sus, tin
and seama de structura topologic
a a spatiului
a f
ar
a dificultate:
(C, C ), rezult
Observat
ia 2.2. Fie A C, A si f : A C. Atunci f are limta n
punctul de la infinit dac
a si numai dac
a:

> 0, > 0 a.. f (C \ D [0, ]) A C \ D [0, ].

Not
am lim f (z) = .
z
Altfel spus, avem
lim f (z) = [ > 0, > 0 a.. z, |z| > |f (z)| > ].
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
64
2.3
Continuitate
In aceast
a sectiune (X, ) si (Y, G) vor fi dou
a spatii topologice, f : X Y o
functie iar x0 X.
Definit
ia 2.5. Spunem c
a functia f este continua n punctul x0 , dac
a, pentru
orice V (f (x0 )), exist
a U (x0 ) astfel nc
at f (U ) V .
f este continua (pe X), dac
a este continu
a n orice punct din X.
Functia f se va numi bicontinua, dac
a este bijectiv
a, continu
a si inversa
1
sa f
este, de asemenea, continu
a.
Exemplul 2.7. Aplicatia indentic
a Id : (X, ) (X, ), Id(x) = x, este
continu
a.
De asemenea, dac
a f : (X, ) (Y, G) este aplicatia constant
a f (x) c,
c Y , atunci f este continu
a.
In propozitia care urmeaz
a se demonstreaz
a faptul c
a, prin compunerea
functiilor, proprietatea de continuitate se p
astreaz
a.
Propozit
ia 2.3. Fie (X, ) , (Y, G), (Z, H) trei spatii topologice si functiile
continue f : X Y , g : Y Z.
Atunci g f : X Z este o functie continu
a.

Demonstratie. Fie x X si W g(f (x)) . Atunci, din continuitatea lui
g, rezult
a c
a exist
a V (f (x)) asa nc
at g(V ) W .
Apoi, din continuitatea lui f , deducem c
a exist
a U (x) astfel ca
f (U ) V .
Ca urmare avem g(f (U )) g(V ) W , ceea ce dovedeste faptul c
a gf
este continu
a n punctul arbitrar x, deci e continu
a pe X.
Se poate observa cu usurint

a c
a, n cazul functiilor cu valori n spatiile
(C, C ), (Rn , nR ), au loc propriet
atile privind continuitatea unei sume, a unui
produs sau a unui c
at, c
and numitorul este diferit de zero.
Teorema urm
atoare ofer
a o caracterizare a continuit
atii prin aceea c
a
functiile continue ntorc deschisele (respectiv nchisele) spatiului codomeniu n deschisele (resp. nchisele) spatiului domeniu.
Teorema 2.5. (Caracterizarea cu multimi a continuit
atii functiilor)
Fie f : (X, ) (Y, G) o functie. Urm
atoarele afirmatii sunt echivalente :
(a) f este continu
a pe X ;
2.3 Continuitate
65
(b) pentru orice A X, avem f (A) f (A) ;
(c) oricare ar fi F Y nchis

a, f 1 (F ) este nchis
a n X ;
(d) f 1 (G) .
Adic
a oricare ar fi D Y deschis
a, f 1 (D) este deschis
a n X .
Demonstratie. (a)(b) Presupunem c
a f este continu
a.
Consider
am A X si y f (A). Atunci exist
a x A cu f (x) = y.
Fie V (y) = (f (x)). Din continuitatea lui f n x, rezult
a c
a exist
a
U (x) astfel nc
at f (U ) V .
Avem
x A U A 6= 6= f (U A) f (U ) f (A) V f (A),
de unde rezult
a V f (A) 6= si deci y f (A).
(b)(c) Fie H Y nchis

a si F := f 1 (H).
Din ipotez
a f (F ) f (F ). Dar f (F ) H si deci f (F ) f (F ) H = H.
Aplic
and f 1 obtinem
F f 1 (H) = F F = F ,
adic
a F = f 1 (H) este, de asemenea, nchis
a.
(c)(d) Fie G G.
T
in
and cont de ipotez
a, avem implicatiile:
G G G nchis
a f 1 ( G) = f 1 (G) nchis
a n X f 1 (G) .
(d)(a) Presupunem c
a imaginea invers
a prin f a unei deschise din Y
este o deschis
a din X.
S
a ar
at
am c
a f este continu
a.
Consider
am x X arbitrar si V (f (x)). Atunci exist
a G G cu
f (x) G V .
Din ipotez
a rezult
a c
a f 1 (G) . De asemenea, avem x f 1 (G), ca
1
urmare U := f (G) (x).
In plus, din G V , deducem f (U ) V ceea ce arat
a c
a f este continu
a
n x.
Asadar f este continu
a.
Dup
a cum s-a observat n teorema precedent
a, imaginea invers
a a unei
multimi deschise printr-o functie continu
a este, de asemenea, deschis
a. Nu
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
66
se poate spune la fel despre imaginea direct

a a unei multimi deschise, un
contraexemplu n acest sens fiind usor de g
asit. Astfel, de exemplu, se poate
considera functia continu
a f : (R, R ) (R, R ), f (x) = x2 .
Astfel D = (1, 1) R , dar f (D) = [0, 1)
/ R.
Pentru a realiza o corespondenta deplin
a (biunivoc
a) ntre deschisele unui
spatiu topologic si cele ale altuia, ceea ce va constitui, de fapt o echivalenta
ntre cele dou
a structuri topologice, va trebui ca functia dintre cele dou
a spatii
s
a ndeplineasc
a anumite conditii, dup
a cum reiese din:
Definit
ia 2.6. O aplicatie bijectiv
a si bicontinu
a f : (X, ) (Y, G) ntre
dou
a spatii topologice se numeste homeomorfism.
Dou
a spatii topologice ntre care este definit un homeomorfism se numesc
homeomorfe sau topologic echivalente.
S
a observ
am c
a f : (X, ) (Y, G) este homeomorfism dac
a si numai dac
a:
(i) f este bijectiv
a;
(ii) f ( ) = G, adic
a
f (D) G, D si f 1 (G) , G G.
Din teoremele 1.10 si 2.5, deducem imediat:
Observat
ia 2.3. Fie X o multime nevid
a, (Yi , i )i o familie de spatii topologice, (fi )i , fi : X Y o familie de functii iar topologia initial
a pe X
relativ la familia (fi )i .
Atunci functiile fi , i , sunt continue dac
a sunt considerate pe spatiul
topologic (X, ) .
particular, aplicatiile pri pe spatiul topologic produs sunt continue (vezi
In
definitia 1.15).
Vom ar
ata, n continuare, c
a, pentru a demonstra continuitatea unei functii
utiliz
and teorema 2.5, este suficient s
a se considere doar o subbaz
a a spatiului
codomeniu.
Propozit
ia 2.4. Fie (X, ), (Y, G) dou
a spatii topologice si S o subbaz
a a
topologiei G.
Functia f : X Y este continu
a dac
a si numai dac
a
f 1 (S) .
Demonstratie. Dac
a f este continu
a, atunci f 1 (G)
rezult
a f 1 (S) .
iar, cum S G,
2.3 Continuitate
67
Reciproc, s
a presupunem c
a f 1 (S) , pentru orice S S.
1
Vom ar
ata c
a f (G) , oricare ar fi G G.
Fie G G. Din definitia subbazei, avem
G=
ni
[\
Deci
f 1 (G) =
f 1
k=1

Ski , unde Ski S.
ni
\
k=1
ni

[\
Ski =
f 1 (Ski ) .
i
k=1
Deoarece Ski S, deducem c

a f 1 (Ski ) .
1
Rezult
a c
a f (G) ca reuniune de intersectii finite de deschise.
Deci f este continu
a.
T
in
and cont c
a o baz
a a unui spatiu topologic este, n particular, o subbaz
a,
se deduce usor:
Corolarul 2.4. Dac
a (X, ), (Y, G) sunt dou
a spatii topologice si B o baz
a
a spatiului (Y, G), atunci functia f : X Y este continu
a dac
a si numai dac
a
f 1 (B) .
T
in
and seama de definitia topologiei produs, de observatia 2.3 si de propozitia precedent
a, rezult
a imediat.
Corolarul 2.5. O aplicatie Q
f : X Y a unui spatiu topologic (X, ) n
spatiul topologic produs Y =
Yi este continu
a dac
a si numai dac
a, pentru
i
orice proiectie pri : Y Yi , functia pri f : X Yi este continu

a (i ).
Particulariz
and corolarul precedent, obtinem:
Corolarul 2.6. Dac

a f : X Y n este o functie vectorial
a din spatiul
topologic X n spatiul topologic produs Y n de forma f = (f1 , . . . , fn ) (n 1),
atunci f este continu
a dac
a si numai dac
a fi sunt contiune, i = 1, . . . , n.
particular, dac
In
a f : C C este o functie complex
a, atunci f este
continu
a dac
a si numai dac
a Re f si Im f sunt continue4 .
Exemplul 2.8. Spatiile topologice (R2 , 2R ) si (C, C ) sunt homeomorfe.
4
2.9)
acest rezultat foarte important poate fi obtinut si cu ajutorul limitelor (vezi corolarul
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
68
Demonstratie. Homeomorfismul este h : R2 C, h(x, y) = x+i y, tin

and cont
de corolarul 2.4 si de faptul c
a familia discurilor deschise D (x + i y, ) C
formeaz
a o baz
a pentru topologia C iar

h1 D (x + i y, ) = B (x, y), R2 .
2.4
Secvential continuitate
Urm
arind definitiile 2.2 si 2.5, deducem, f
ar
a dificultate:
Teorema 2.6. (Caracterizarea continuit
atii unei functii ntr-un punct cu ajutorul limitei) Functia f este continu
a n punctul x0 dac
a si numai dac
a are
limit
a n x0 iar valoarea acestei limite este f (x0 ).
Adic
a
lim f (x) = f (x0 ).
xx0
Din aceast
a teorem
a rezult
a imediat analoagele corolariilor 2.1 si 2.2. Desi
sunt simple rescrieri ale acelora, datorit
a utilit
atii lor pentru cele ce urmeaz
a,
le vom enunta totusi:
Corolarul 2.7. Fie f : A R R si x0 A. Atunci sunt echivalente
afirmatiile:
() f este continu
a n x0 ;
() > 0, > 0 a.. x A cu |x x0 | < |f (x) f (x0 )| < ;
() n N , k N a.. x A cu |xx0 | <
1
1
|f (x)f (x0 )| < .
k
n
Corolarul 2.8. Dac

a f : M C C si z0 M , atunci sunt echivalente
afirmatiile:
() f este continu
a n z0 ;
() > 0, > 0 a.. z M cu |z z0 | < |f (z) f (z0 )| < ;
() n N , k N a.. z M cu |z z0 | <
1
1
|f (z) f (z0 )| < .
k
n
Definit
ia 2.7. Spunem c
a functia f este secvential continua n x0 dac
a, oricare ar fi sirul (xn )n din X convergent la x0 , sirul (f (xn ))n converge la f (x0 ).
2.4 Secvential continuitate
69
Exemplul care urmeaz

a pune n evidenta faptul c
a, n general, continuitatea ntr-un punct si secvential continuitatea nu sunt echivalente.
In teorema 2.7 vor fi precizate conditiile n care au loc cele dou
a implicatii.
Exemplul 2.9. Consider
am spatiul topologic (R, ), unde
:= {D R :
D este cel mult num

arabil
a} {}
(vezi exemplul 2.2 ).

Atunci functia identic
a f = Id : (R, ) (R, R ) este secvential continu
a
n orice punct x R dar nu este continu
a n nici un punct x R.
Demonstratie. Fie x R si (xn )n R cu xn x. Deoarece, n (R, ),
sirurile convergente sunt cele stationare, rezult
a c
a (f (xn ))n este stationar,
deci convergent c
atre f (x) si deci f este secvential continu
a n x.
In schimb, Id nu este continu
a n nici un punct x R.
Intr-adev
ar, lu
and D := (0, 1) R, avem
Id1 (D) = (0, 1)
/ ,
(0, 1) nefiind cel mult num
arabil
a.
Teorema 2.7. (Caracterizarea cu siruri a continuit
atii unei functii ntr-un
punct) Dac
a f : (X, ) (Y, G) este secvential continu
a n x0 X, atunci f
este secvential continu
a.
Reciproc, dac
a (X, ) satisface prima axiom
a a num
arabilit
atii si f este
secvential continu
a n x0 , atunci f este continu
a n x0 .
Demonstratie. Cele dou
a afirmatii din enunt sunt consecinte imediate ale teoremelor 2.6 si 2.4.
Deoarece spatiile topologice (R, R ), (C, C ), (Rn , nR ) n 2, satisfac a
doua axiom
a a num
arabilit
atii (vezi exemplul 1.8), rezult
a c
a, pentru functiile
definite pe aceste spatii, continuitatea ntr-un punct este echivalent
a cu secvential continuitatea.
Urm
atorul rezultat este analog celui din corolarul 2.3:
Corolarul 2.9. Pentru functia f : M C C, urm
echivalente:
(i) f este continu
a n z0 M ;
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
70
(ii) pentru orice sir (zn )n M cu zn z0 , avem f (zn ) f (z0 ) ;
(iii) lim Re f (z) = Re f (z0 ), lim Im f (z) = Im f (z0 ) ;

zz0
zz0
(iv) lim f (z) = f (z0 ), unde bara simbolizeaz

a conjugarea.
zz0
Exemple. Exercitii
1o . a). Din orice sir m
arginit de numere complexe se poate extrage un
5
subsir convergent (un sir (zn )n C se numeste m
arginit dac
a exist
ar>0
astfel nc
at |zn | r, pentru orice n 1).
b). O multime A C este m

arginit
a (adic
a exist
a > 0 astfel nc
at
A D (0, )) dac
a si numai dac
a orice sir (zn )n A contine un subsir convergent.
Indicatie: a). Dac
a sirul (zn )n C este m
arginit, atunci, din inegalitatile
|Re zn | |zn | si |Im zn | |zn |, deducem c
a sirurile de numere reale (Re zn )n si
(Im zn )n sunt m
arginite deci, n baza lemei lui Cesaro (vezi de ex. [NDM66] sau
corolarul 3.3), admit c
ate un subsir convergent. Cu ajutorul acestora se construieste
un subsir convergent al lui (zn )n .
b). Pentru necesitate se foloseste a)., iar suficienta se demonstreaza prin reducere
la absurd.

a si un sir (xn )n din X.
Familia
:= {} {A X :
nA N cu xn A, n nA }
defineste o topologie pe X n care sirul (xn )n este convergent si orice x X

este limit
a a sa.
Solutie:
Este evident c
a X,
n0 := max{nA , nB }, atunci
iar daca A, B
A B 6= , si
n n0 xn A B si deci A B .
Dac
a (Ai )i si exista i0 a.. Ai0 6= , atunci
[
n nAi0 xn Ai0
Ai .
i
Dac
a x X este un element arbitrar, avem
V (x) A , A V nA N a.. xn A V, n nA ,
5
un rezultat mai general va fi obtinut n teorema 4.3
Exemple. Exercitii
71
adica x = lim xn .
n
Consider
am dou
a topologii 1 si 2 pe multimea nevid
a X si urm
atoarele
afirmatii:
3o .
(i)
2 1 (vezi definitia 1.13);
(ii) orice sir (xn )n convergent la x0 n topologia 1 , converge la x0 si n

topologia 2 .
Atunci avem (i) (ii) iar, dac
a, n plus, spatiul topologic (X, 1 ) satisface
6
prima axiom
a a num
arabilit
atii (n particular este de tip num
arabil), atunci
avem si implicatia (ii) (i).
Solutie: (i) (ii) : Presupunem c
a lim 1 xn = x0 .
n
Fie V 2 (x0 ). Atunci
D 2 1 a.. x0 D V V 1 (x0 )
si deci exista nV N astfel ca xn V , pentru orice n nV .
Asta nseamn
a c
a lim 2 xn = x0 .
n
(ii) (i) : Presupunem c

a spatiul (X, 1 ) satisface prima axioma a num
arabilitatii. Avem de aratat c
a 2 1.
Fie, pentru aceasta, D 2 , D 6= , si x D. Vom demonstra c
a D 1 (x)
ceea ce, cu teorema 1.1, va conduce la D 1 .
Presupunem c
a, prin absurd, D
/ 1 (x). Atunci, pentru orice G 1 cu x G,
avem G
/D.
Fie B(x) = {B1 , . . . , B2 , . . .} o baza num
arabila de vecin
atati ale lui x n topologia
1 si, pentru fiecare n 1,
n
[
Bi .
Un :=
i=1
Am obtinut astfel un sir descresc

ator de vecin
atati ale lui x. Deoarece, potrivit
ipotezei, Un
/ D, fie xn Un \ D, pentru n = 1, 2, . . ..
Atunci lim 1 xn = x.
n
Intr-adev
ar, daca V 1 (x), exista nV N asa ncat BnV V , deci Un V ,
pentru orice n nV . De aici rezulta
xn V, n nV .
Din ipoteza (ii) rezulta lim 2 xn = x. Aceasta constituie, nsa, o contradictie,
n
deoarece D 2 (x) (fiind deschisa) si xn
/ D pentru orice n N.
6
vezi definitia 1.5
. Limita
. Continuitate
Cap.2 Convergent
a
72
4o . Fie f, g : (X, ) (R, R ) functii continue ce coincid pe o multime A

dens
a n X. Atunci f = g.
Solutie: Notam
I1 := {x X : f (x) g(x)}, I2 := {x X : f (x) g(x)}.
Functia h := f g va fi o functie continua si, din egalitatile
I1 = h1 ((, 0]), I2 = h1 ([0, )),
aplicand teorema de caracterizare cu multimi a functiilor continue (teorema 2.5)
multimilor nchise (n R ) F1 := (, 0], F2 := [0, ) si functiei h, obtinem c
a
I1 si I2 sunt nchise (n ).
Notand I := {x X : f (x) = g(x)}, aplicand ipoteza, avem
I = I1 I2 A I = I A = X,
de unde I = X.
5o . O functie f : (X, ) (Y, G) este continu

a dac
a si numai dac
a, pentru
orice A Y , avem
f 1 (A) f 1 (A).
Indicatie: Dac
a f este continua, atunci f 1 (A) este nchisa (n X) si deci
f 1 (A) = f 1 (A) f 1 (A).
Invers se aplica teorema 2.5, (c).
6o . Dac
a (X, ) este un spatiu topologic iar R este dotat cu topologia
natural
a, atunci functia f : X R este continu
a dac
a si numai dac
a multimile
{x X : f (x) < q}, {x X : f (x) > q}
sunt deschise pentru orice q rational.
Indicatie:
Se observa c
a multimile din enunt sunt f 1 ((, q)), respectiv
f ((q, )), q Q, acestea fiind, de fapt, imaginile inverse ale elementelor unei
subbaze ale spatiului (R, R ).
Aplic
am, apoi, teorema 2.4.
1
7o . Consider
am dou
a spatii topologice (X, ) , (Y, G) si f : X Y un
homeomorfism.
Atunci, pentru orice A X, avem egalit
atile:
(A) .
f (A) = f (A) ; f (A) =f[
Exemple. Exercitii
73
Indicatie: Utilizand teorema 2.5 (b), avem
f 1
f continua f (A) f (A),

continua f 1 f (A) f 1 (f (A)) = A,
de unde, aplicand f , obtinem f (A) f (A).
Apoi, tinand seama de egalitatea deomonstrata si de relatia A= A (propozitia

1.5, 3o ), avem

(A),
f (A) = f ( A) = f A = f ( A) = f (A) = f[
(A).
de unde deducem f (A) =f[
8o . Dac
a spatiile topologice (X, ) si (Y, G) sunt homeomorfe, atunci:
(X, ) este spatiu (T1) (Y, G) este spatiu (T1),
(X, ) este spatiu Hausdorff (Y, G) este spatiu Hausdorff.
9o . Se consider
a dou
a spatii topologice (X, ) si (Y, G).
Dac
a aplicatia f : X Y este continu
a, atunci graficul s
au, adic
a multimea
Gf := {(x, f (x)) : x X} (considerat
a ca subspatiu al lui X Y ), este homeomorf
a cu spatiul X.
In plus, dac
a (Y, G) este separat, atunci multimea Gf este nchis
a (n
X Y ).
Indicatie: Sa notam h : X Gf , h(x) := (x, f (x)).

Se constata imediat c
a h este bijectiva.
Dac
a x0 X si V (h(x0 )), atunci exista U1 (x0 ), W (f (x0 )) cu
U1 W V iar, din continuitatea lui f , exista U2 (x0 ) astfel ca f (U1 ) W .
Asadar h(U1 U2 ) U1 f (U2 ) V , deci h este continua n x0 .
Observand c
a h1 = pr1 iar, din definitia topologiei produs, proiectiile sunt functii
continue, rezulta c
a h este homeomorfism.
Sa notam g(x, y) := (f (x), y) si := {(y, y) : y Y }.
Avem, evident,
g(x, y) f (x) = y (x, y) Gf , adica Gf = g 1 ().
Se arata, ca mai sus, c
a g este continua. Multimea fiind nchisa (exercitiul
10 ., cap.1), rezulta c
a Gf este nchisa (teorema 2.5).
o
10o .
Capitolul 3
Spatii metrice
3.1
Definitii. Topologizarea unui spatiu metric
Fie X o multime nevid

a.
Definit
ia 3.1. O functie d : X X R se numeste metrica (distanta) pe
X, dac
a:
d1 ) d(x, y) = 0 x = y;
d2 ) d(x, y) = d(y, x), x, y X;
d3 ) d(x, z) d(x, y) + d(y, z), x, y, z X.
acest caz, perechea (X, d) se numeste spatiu metric.

In
Se observ
a imediat c
a orice metric
a ia valori pozitive.
Exemplul 3.1. O multime nevid

a X devine spatiu metric mpreun
a cu metrica definit
a de functia:
d (x, y) = 0, dac
a x = y si d (x, y) = 1, dac
a x 6= y,
numit
a metrica discreta.
Exemplul 3.2. Dac
a X = Rn , n 1, aplicatia d : Rn Rn R definit
a
prin
s
n
P
d(x, y) :=
| xi yi |2
i=1
Rn
unde x = (x1 , . . . , xn )
si y = (y1 , . . . , yn ) Rn , este o metric
a, numit
a
n
metrica (distanta) euclidiana sau metrica naturala pe R .
74
3.1 Definitii. Topologizarea unui spatiu metric
75
particular, pentru n = 1, obtinem distanta pe R, adic

In
a d(x, y) = |x y|.
De asemenea, functiile:
d1 (x, y) :=
n
X
i=1
| xi yi |,
d (x, y) := max | xi yi |
1in
definesc metrici pe
Avem relatiile
(3.1)
Rn .
d (x, y) d1 (x, y)
n d(x, y) n d (x, y), x, y Rn .
Demonstratie. Pentru functia d, axiomele d1 ) si d2 ) sunt evident verificate.

Pentru axioma d3 ) se foloseste inegalitatea lui Minkowski (vezi exercitiul
9o . cap 0).
Pentru d1 si d verificarea propriet
atilor din definitia metricii este, si n
acest caz, foarte simpl
a.
A doua inegalitate din (3.1) se demonstreaz
a folosind inegalitatea lui H
older
(Cauchy-Schwarz-Buniakowski, vezi ex. 9o . cap 0), celelalte fiind evidente.
Particulariz
and cele de mai sus, punem n evidenta n exemplul care urmeaz
a metrica natural
a cu care este dotat
a multimea C precum si alte dou
a
metrici corespunz
atoare exemplului precedent.
Exemplul 3.3. Aplicatia d : C C R definit
a prin
d(z, w) := |z w|, z, w C,
este o metric
a pe C, numit
a metrica naturala a lui C.
De asemenea, putem defini metricile d1 , d : C C R, pun
and, pentru
z, w C
d1 (z, w) := |Re z Re w| + |Im z Im w|,
n
o
d (z, w) := max |Re z Re w|, |Im z Im w| .
In continuare multimile R, C, Rn (n 2), vor fi presupuse spatii

metrice cu metricile naturale, dac
a nu se precizeaz
a altfel.
76
Cap.3 Spat
ii metrice
Definit
ia 3.2. Fie (X, d) un spatiu metric si x X. Multimea
B(x, r) = {y X : d(x, y) < r}, (r > 0)
(respectiv
B[x, r] = {y X : d(x, y) r}, (r 0))
se numeste bila deschisa (respectiv nchisa) de centru x si raz
a r.
Definit
ia 3.3. O submultime A a unui spatiu metric (X, d) se numeste marginita dac
a exist
a x0 X si > 0 astfel nc
at
A B(x0 , ).
Dac
a M este o multime nevid
a oarecare, atunci o functie f : M (Y, )
cu valori ntr-un spatiu metric se numeste marginita dac
a multimea f (M ) este
m
arginit
a. Not
am M(M, Y ) familia acestor functii.
particular, un sir (xn )n (X, d) se numeste marginit dac
In
a multimea
termenilor s
ai {xn : n N } este m
arginit
a.
caz contrar multimea, respectiv functia, sirul, se va numi nemarginita,
In
respectiv nemarginit.
Este evident c
a discurile sunt multimi m
arginite. De asemenea submultimile unei multimi m
arginite precum si reuniunile finite de multimi m
arginite
sunt m
arginite.
spatiul euclidian Rm (m 1) cu metrica natural
Exemplul 3.4. In
a, un
sir este m
arginit atunci si numai atunci c
and componentele sale sunt siruri
m
arginite.
De asemenea, n planul complex C, un sir este m
arginit dac
a si numai
dac
a sirurile p
artilor reale si al p
artilor imaginare sunt m
arginite.
Demonstratie. Fie (xn )n Rm , xn = (x1n , . . . , xm
n ), n = 1, 2, . . ..
Afirmatia rezult
a, evident, din relatiile
v
um
uX
d(xn , x0 ) = t (xi0 xin )2 < |xi0 xin | < , i = 1, . . . , m
i=1
si, respectiv
v
um
uX
i
i
|x0 xn | < , i = 1, . . . , m d(xn , x0 ) = t (xi0 xin )2 < .
m
i=1
77
In acelasi mod rezult

a si afirmatia corespunz
atoare sirurilor de numere
complexe.
Urm
atorul exemplu face, si el, parte din colectia clasic
a de spatii metrice
intens utilizate n topologie si analiz
a functional
a. Demonstratia acestuia este
imediat
a si poate constitui un bun exercitiu.
Exemplul 3.5. Pe spatiul M(M, Y ) al functiilor m
arginite pe o multime M
cu valori ntr-un spatiu metric (Y, ), definim aplicatia
(3.2)
d(f, g) := sup (f (x), g(x)).

xM
Atunci d reprezint
a o metric
a pe M(M, Y ) numit
a metrica uniforma.
Teorema care urmeaz
a pune n evidenta faptul c
a oric
arui spatiu metric i
se asociaz
a n mod unic o topologie.
Teorema 3.1. (Topologizarea unui spatiu metric) Fie (X, d) un spatiu metric.
Familia
d := {D X
: D = sau x D, r > 0 cu B(x, r) D}
este o topologie pe X.
aceast
In
a topologie, pentru orice x X si r > 0, B(x, r) este o multime
deschis
a iar B[x, r] este nchis
a.
Demonstratie. Vom ar
ata c
a d verific
a axiomele (T1 ), (T2 ), (T3 ) din definitia
structurilor topologice.
Avem evident , X d .
Fie D1 , D2 d . Dac
a D1 D2 = , atunci (T2 ) este verificat
a. Presupunem c
a exist
a x D1 D2 . Atunci
r1 > 0, r2 > 0 astfel nc
at B(x, r1 ) D1 , B(x, r2 ) D2 ,
deci, lu
and 0 < r min{r1 , r2 }, avem B(x, r) D1 D2 , adic
a D1 D2 d .
Consider
a
m
familia
de
mult
imi
(D
)
.
i i
d
S
Dac
a
Di = , axioma (T3 ) este banal verificat
a.
i
Presupunem,
a si consider
am un element
S asadar, reuniunea familiei nevid
arbitrar x Di . Atunci exist
a i0 asa nc
at x Di0 . Deci exist
a ri0 > 0
i
astfel nc
at
B(x, ri0 ) Di0
Di ,
78
Cap.3 Spat
ii metrice
prin urmare (T3 ) este verificat

a si n acest caz.
In continuare, s
a ar
at
am c
a B(x, r) d , unde x X, r > 0.
Fie y B(x, r) si > 0, < r d(x, y). Atunci B(y, ) B(x, r).
Intr-adev
ar, dac
a B(y, ), avem
d(, x) d(, y) + d(y, x) < + d(y, x) < r,
adic
a B(x, r).
Pentru a justifica si ultima afirmatie, consider
am x X si r 0 si s
a
ar
at
am c
a B[x, r] d .
Fie y B[x, r]. Atunci d(x, y) > r.
Lu
am > 0, < d(x, y) r, si vom ar
ata c
a B(y, ) B[x, r] ceea ce va
dovedi afirmatia.
Fie B(y, ). Atunci avem
r < d(x, y) d(x, ) + d(, y) < d(x, ) + = d(x, ),
ceea ce nseamn
a c
a B[x, r].
Definit
ia 3.4. Topologia d definit
a, pentru un spatiu metric (X, d), n teorema precedent
a se numeste topologia generata de metrica sau, mai simplu,
topologia metrica.
In continuare toate spatiile metrice vor fi considerate spatii topologice cu topologia generat
a de metric
a.
Observat
ia 3.1. 1o . Afirmatiile demonstrate n exemplele 1.3, 1.4 sunt cazuri
particulare ale teoremei 3.1 ;
2o . Metricile d1 , d, d introduse n exemplele 3.2, respectiv 3.3, genereaz
a
pe spatiile respective o aceeasi topologie1 , anume topologia natural
a nR pe Rn
si, respectiv, C pe C.
3o . Topologia generat
a de metrica discret
a pe o multime X este topologia
discret
a.
a tinem
Demonstratie. 2o . Egalit
atile d = nR , d = C sunt evidente dac
cont de definitiile topologiilor respective.
S
a notam, acum, cu B1 , B, B bilele considerate n raport cu metricile d1 ,
d, d .
1
dou
a metrici care genereaz
a o aceeasi topologie se numesc topologic echivalente
79
Avem, utiliz
and relatiile (3.1), pentru x X si r > 0, relatiile
B (x, r) B1 (x, r) B(x, n r), B(x, r) B (x, n r).

Din aceste incluziuni se demonstreaz
a cu usurinta egalit
atile
d1 = d = d .
Analog se procedeaz
a n spatiul C.
3o . Fie D X, D 6= .
Dac
a x D si 0 < r < 1, atunci B(x, r) = {x} D si deci D
exemplul 3.1).
(vezi
Teorema 3.2. Orice spatiu metric satisface prima axiom

a a num
arabilit
atii,
deci fiecare punct admite o baz
a num
arabil
a de vecin
at
ati.
Demonstratie. Este usor de observat c
a, ntr-un spatiu metric (X, d), pentru
un punct x X, familiile de multimi
o
n 1
: n N
B1 (x) := {B(x, r) : r Q, r > 0}, B2 (x) := B x,
n
constituie dou
a exemple de baze num
arabile de vecin
at
ati.
Observat
ia 3.2. Dac
a (X, d) este un spatiu metric, atunci metrica sa
d : X X R+ este o aplicatie continu
a.
Demonstratie. Continuitatea poate fi demonstrat
a cu ajutorul sirurilor. Astfel, dac
a x, y X iar (xn )n , (yn )n X cu xn x, yn y, avem
|d(xn , yn ) d(x, y)| |d(xn , y) + d(x, y) + d(y, yn ) d(x, y)|
n
d(xn , x) + d(yn , y) 0.
Teorema 3.3. Un spatiu metric este spatiu Hausdorff
Demonstratie. Fie x, y dou
a elemente distincte ale spatiului metric (X, d).
1
Atunci d(x, y) > 0 si, lu
and r > 0, r d(x, y), avem
2
B(x, r) B(y, r) = .
80
Cap.3 Spat
ii metrice
Intr-adev
ar, dac
a, prin absurd, am avea un z B(x, r) B(y, r), atunci
d(x, y) d(x, z) + d(z, y) < r + r d(x, y)
ceea ce ar constitui o contradictie.

Deoarece B(x, r), B(y, r) d , rezult
a afirmatia.
Corolarul 3.1. Limita unui sir convergent ntr-un spatiu metric este unic
a.
3.2
Convergenta n spatii metrice
Av
and n vedere c
a spatiile metrice satisfac prima axiom
a a num
arabilit
atii,
rezult
a c
a multe dintre propriet
atile topologice (puncte aderente, de acumulare, limite de functii, continuitate) pot fi tratate cu ajutorul sirurilor.
In continuare, vom particulariza aceste propriet
ati n cazul spatiilor metrice.
Teorema 3.4. (Caracterizarea convergentei sirurilor ntr-un spatiu metric)
Fie (X, d) un spatiu metric si (xn )n un sir din X. Atunci sunt echivalente
afirmatiile:
() lim xn = x, x X ;
n
() > 0 n N a. d(xn , x) < , n n ;
() sirul de numere reale si pozitive (d(xn , x))n converge la 0 ;
() orice subsir (xnk )k al sirului (xn )n este convergent iar limita lui este
x.
Demonstratie. Echivalenta () () se deduce, tin
and seama de propozitia
2.1, din faptul c
a
B(x) := {B(x, ) : > 0}
reprezint
a o baz
a de vecin
at
ati pentru x, iar echivalenta () () este imediat
a.
Implicatia () () este, si ea, evident
a dac
a tinem seama c
a unul dintre
subsirurile lui (xn )n este sirul nsusi.
Pentru a demonstra () (), s
a consider
am subsirul (xnk )k (xn )n si
> 0.
Atunci exist
a n N astfel nc
at d(xn , x) < pentru orice n n . Lu
and,
acum, k N astfel ca nk n , obtinem
d(xnk , x) < , k k ,
3.2 Convergenta n spatii metrice
81
adic
a xnk x.
Observat
ia 3.3. Convergenta n spatiul Rn (n 1), respectiv C, cu metricile
(topologiile) naturale, este echivalent
a cu convegenta pe componente, respectiv a sirurilor p
artilor reale si imaginare ale termenilor (a se vedea exemplul
2.4).
Teorema 3.5. Fie (X, d) un spatiu metric. Pentru A (X, d) si x X
urm
(i) x A;
(ii) B(x, r) A 6= , r > 0;
(iii) (an )n A cu x = lim an ;
n
(iv) d(x, A) := inf d(x, a) = 0.

aA
atunci, pentru orice V (x), avem

Demonstratie. (i) (ii) Dac
a x A,
V A 6= . In particular, pentru V = B(x, r) (r > 0), avem B(x, r) A 6= .

1 , deducem c
a
(ii) (iii) Lu
and, n particular, pentru orice n N , r = n
1
exist
a an A B(x, n ). Rezult
a x = lim an .
n
(iii) (iv) Avem d(x, A) d(x, a), a A. In particular
d(x, A) d(x, an ), n N ,
deci 0 d(x, A) lim d(x, a) = 0.
n
(iv) (i) Din definitiile vecin

at
atii unui punct si a topologiei d , rezult
a
c
a, pentru orice V (x), exist
a r > 0 astfel ca B(x, r) V .
Pe de alt
a parte inf d(x, a) = d(x, A) = 0 < r, deci exist
a ar A cu
aA
proprietatea d(x, ar ) < r, adic

a ar A B(x, r) A V .
Asadar V A 6= , V (x), adic

a x A.
Propozit
ia 3.1. Intr-un
spatiu metric, orice multime nchis
a se poate scrie
ca intersectie a unui sir descresc
ator de multimi deschise.
Analog, orice multime deschis
a este reuniunea unui sir cresc
ator de multimi
nchise.
82
Cap.3 Spat
ii metrice
aS
m F (X, d) nchis
a nevid
a si not
am, pentru un
r > 0 fixat, B(F, r) :=
B(x, r). Deoarece B(x, r), x F, sunt deschise,
xF
rezult
a c
a B(F, r) este deschis
a si, evident, F B(F, r).
S
a demonstr
am c
a
\
1
F =
B(F, ).
(3.3)
n
n1
Pentru incluziunea fie z
n1
[
1
1
B(F, ). Atunci z
B(x, ) pentru
n
n
xF
orice n N .
1.
Asadar, pentru fiecare n 1, exist
a xn F astfel ca d(xn , z) < n
Obtinem astfel un sir (xn )n F convergent la z. F fiind nchis
a, rezult
a
z F.
Cea de a doua afirmatie se deduce aplic
and complementara egalit
atii (3.3).
Teorema 3.6. Fie (X, d), (Y, ) dou
a spatii metrice, x0 X si o functie
f : X Y . Atunci urm
(i) f este continu
a n x0 ;
(ii) pentru orice > 0, exist
a > 0 astfel nc
at
x X, d(x, x0 ) < (f (x), f (x0 )) < ;
(iii) pentru orice sir (xn )n X cu xn x0 , rezult
a f (xn ) f (x0 ).
Demonstratie. (i) (ii) Presupunem c
a f este continu
a n x0 si fie > 0.
Atunci
V := B(f (x0 ), ) (f (x0 )) U (x0 ) a.. f (U ) V.
Dar, pentru U (x0 ), exist
a > 0 astfel ca B(x0 , ) U si deci

f B(x0 , ) f (U ) V = B(f (x0 ), )
ceea ce reprezint
a tocmai afirmatia (ii).
(ii) (i) Fie V (f (x0 )). Atunci exist

a > 0 astfel nc
at
B(f (x0 ), ) V.
Din ipotez
a exist
a > 0 astfel ca f (B(x0 , )) B(f (x0 ), ).
3.3 Spatii metrice complete
83
Lu
and, acum, U := B(x0 , ), rezult
a evident U
adic
a f este continu
a n x0 .
(x0 )
si f (U ) V ,
Echivalenta (i) (iii) se deduce din teorema 2.7, utiliz

and teorema 3.2.
3.3
Spatii metrice complete
Definit
ia 3.5. Un sir (xn )n dintr-un spatiu metric (X, d) se numeste sir
Cauchy (sir fundamental) dac
a:
> 0 n N a.. d(xn , xm ) < , n, m n .
Propozit
ia 3.2. Orice sir convergent dintr-un spatiu metric este sir Cauchy.
Demonstratie. Fie (xn )n (X, d) si presupunem c
a xn x, x X.
Atunci, pentru > 0, avem
n N a.. d(xn , x) < , n n .

2
Asadar, pentru orice n, m n , putem scrie
d(xn , xm ) d(xn , x) + d(xm , x) <

+ =
2 2
si deci (xn )n este sir Cauchy.

Reciproca acestei propozitii nu este, n general, adev
arat
a, dup
a cum reiese
si din urm
atorul contraexemplu:
spatiul metric (Q, ), unde (x, y) := |x y|, pentru
Exemplul 3.6. In

1 n
, n = 1, 2, . . ., este Cauchy dar nu este converx, y Q , sirul en := 1 +
n
gent.
Demonstratie. Se stie c
a sirul (en )n este convergent n (R, d) cu limita
e R \ Q , deci este Cauchy n acest spatiu. Deoarece = d|Q , rezult
a c
a
este Cauchy si n (Q, ).
Limita acestui sir nefiind num
ar rational, deducem c
a, n spatiul (Q, ), nu
este convergent.
C
ateva dintre propriet
atile remarcabile ale sirurilor Cauchy sunt puse n
evident
a si n propozitia care urmeaz
a:
84
Cap.3 Spat
ii metrice
Propozit
ia 3.3. Fie (xn )n un sir fundamental n spatiul metric (X, d) .
Atunci au loc afirmatiile:
(i) orice subsir al lui (xn )n este fundamental ;
(ii) dac
a (xn )n admite un subsir convergent, atunci sirul (xn )n este convergent ;
(iii) sirul (xn )n este m
arginit.
a (xn )n este fundamental. Atunci, pentru orice
> 0, exist
a n N astfel nc
at
(3.4)
n, m n d(xn , xm ) < .
(i) Fie (xnk )k un subsir pentru (xn )n si k N asa nc

at nk n . Atunci,
din relatia (3.4), rezult
a
k, l k d(xnk , xnl ) <
ceea ce nseamn
a c
a (xnk )k este fundamental.
(ii) Presupunem c
a (xnk )k este un subsir convergent al lui (xn )n . Atunci,
exist
a x X astfel nc
at, pentru orice > 0, putem lua n N si k N asa
nc
at s
a avem
n, m n d(xn , xm ) <
2
k k d(xnk , x) < .
2
Pun
and N := max{n , nk }, obtinem
n N , k N cu nk N d(xn , x) d(xn , xnk ) + d(xnk , x) <

+ = ,
2 2
adic
a xn x.
(iii) Lu
and := 1, exist
a n1 N astfel ca s
a fie valabil
a relatia (3.4).
Pun
and, apoi, > 0, < max{1, d(x1 , xn1 ), d(x2 , xn1 ), . . . , d(xn1 1 , xn1 )},
avem
d(xn , xn1 ) < , n N xn B(xn1 , ), n N,
ceea ce arat
a c
a (xn )n este m
arginit.
Corolarul 3.2. Orice sir convergent ntr-un spatiu metric este m
arginit.
85
Demonstratie. Afirmatia este o consecinta simpl

a a propozitiilor 3.2 si 3.3.
Definit
ia 3.6. Un spatiu metric se numeste complet dac
a, n acest spatiu,
orice sir Cauchy este convergent.
Se spune c
a o parte M a unui spatiu metric (X, d) este completa dac
a
spatiul metric (M, dM ) este complet, unde dM este restrictia lui d la M M .
Completitudinea spatiilor Rn , C si M(M, Y )
3.3.1
Fie (xn )n un sir m

arginit de numere reale. Se consider
a sirurile (un )n , (vn )n
definite prin
un := sup xk , vn := inf xk .
kn
kn
S
irul (un )n este descresc
ator, (vn )n este cresc
ator si, pentru orice m, n N,
avem
vn u m .
Num
arul v := sup vn se numeste limita inferioar
a a sirului (xn )n si se
n
noteaz
a cu lim inf xn iar num
arul u := inf un se numeste limita superioar
aa
n
sirului (xn )n si se noteaz

a cu lim sup xn .
n
Este evident c
a
lim inf xn lim sup xn .
n
Teorema 3.7. Fie (xn )n un sir m

arginit de numere reale si u = lim sup xn ,
n
v = lim inf xn . Atunci exist

a dou
a subsiruri convergente (xkn )n si (xln )n ale
n
sirului (xn )n astfel nc

at
n
xkn u, xln v.
Demonstratie. Fie, pentru orice n N,
un := sup xk , vn := inf xk .
kn
kn
Vom construi inductiv un sir strict cresc

ator (kn )n de numere naturale
astfel nc
at k1 := 1 iar kn+1 este ales cu propriet
atile kn+1 kn + 1 si, n plus,
astfel ca
1
ukn +1 < xkn+1 +
.
n+1
86
Cap.3 Spat
ii metrice
Vom avea
ukn +1
1
1
< xkn+1 ukn +1 < ukn +1 +
, nN
n+1
n+1
si deci, cum ukn +1 u,
1
0, deducem
n+1
n
xkn u.
Analog vom construi un sir strict cresc
ator (ln )n de numere naturale astfel
nc
at l1 = 1 si ln+1 este ales cu propriet
atile ln+1 ln + 1 si
vln +1 > xln+1
1
.
n+1
Vom avea
vln+1
1
1
< vln+1 xln+1 < vln+1 +
n+1
n+1
si deci, cum vln+1 v si
1
0, deducem c
a xln+1 v.
n+1
Corolarul 3.3. (Lema lui Cesaro (1859-1906)) Orice sir m

arginit de numere
reale contine un subsir convergent.
Corolarul 3.4. Orice multime m
arginit
a si infinit
a de numere reale are cel
putin un punct de acumulare.
Demonstratie. Orice multime infinit
a contine o submultime num
arabil
a, deci
un sir. Acesta contine un subsir convergent, ca urmare, cu teorema 2.2, rezult
a
afirmatia din enunt.
Teorema 3.8. Spatiul Rm (m N ) cu metrica euclidian
a este un spatiu
metric complet.
am un sir Cauchy (xn )n Rm , xn = (x1n , . . . , xm
n ),
n = 1, 2, . . .. Atunci, pentru orice > 0, exist
a n N astfel nc
at
v
um
uX
n, k n d(xn , xk ) = t (xin xik )2 <
i=1
87
|xin xik | < , i = 1, . . . , m.
De aici rezult
a c
a sirurile de numere reale (xin )n , i = 1, . . . , m, sunt Cauchy,
deci m
arginite (propozitia 3.3). Asadar, cu lema lui Cesaro (corolarul 3.3),
deducem c
a ele admit c
ate un subsir convergent. Apoi, folosind, din nou,
propozitia 3.3, rezult
a c
a sunt convergente.
Fie, asadar, xi := lim xin si x := (x1 , . . . , xm ).
n
Atunci, pentru orice i = 1, . . . , m si orice > 0, exist

a ni N astfel nc
at
n ni |xin xi | < .
m
Pun
and N := max ni , obtinem imediat
1im
v
um
uX
n N d(xn , x) = t (xin xi )2 < ,
i=1
ceea ce nseamn
a x = lim xn si deci (xn )n este convergent.
n
Teorema 3.9. Planul complex C cu metrica natural

a este un spatiu metric
complet.
a (zn )n este un sir Cauchy din C. Atunci se
constat
a usor c
a sirurile de numere reale (Re zn )n si (Im zn )n sunt Cauchy si
deci, cu teorema precedent
a, sunt convergente.
T
in
and seama acum de exemplul 2.4 (sau demonstr
and direct ca la teorema
precedent
a), deducem c
a (zn )n este convergent.
Teorema 3.10. Spatiul M(M, Y ) al functiilor m
arginite definite pe o multime
nevid
a M cu valori n spatiul metric complet (Y, ) cu metrica uniform
a d este
complet.
Demonstratie. Fie (fn )n un sir Cauchy de elemente din B(M, Y ), deci un sir
de functii m
arginite fn : M Y , n = 1, 2, . . ., astfel nc
at d(fn , fm ) 0
pentru m, n .
Deoarece
(fn (x), fm (x)) d(fn , fm ), x M,
rezult
a c
a, oricare ar fi x M , sirul (fn (x))n cu elemente din Y este un sir
Cauchy.
88
Cap.3 Spat
ii metrice
Din completitudinea spatiului (Y, ), deducem c

a acest sir va converge c
atre
un element din Y bine determinat, depinz
and de x, pe care-l not
am cu f (x).
In acest mod este definit
a o functie f : M Y .
n
Vom ar
ata c
a f este m
arginit
a, adic
a f M(M, Y ) si c
a fn f n raport
cu metrica uniform
a d.
Fie > 0 fixat. Deoarece (fn )n este un sir Cauchy, exist
a n N astfel
nc
at
m, n n d(fn , fm ) < .
In particular, pentru N n fixat, avem

fn (x), fN (x) < , n n , x M.
Fac
and n si tin
and cont c
a lim fn (x) = f (x), rezult
a
n

f (x), fN (x) , x M.
(3.5)
Deoarece fN (M ) este m
arginit
a, exist
a y0 Y si r > 0 astfel nc
at
fN (M ) B(y0 , r).
De aici si din (3.5) rezult
a

(f (x), y0 ) f (x), fN (x) + fN (x), y0 + r, x M,
ceea ce nseamn
a f (M ) B(y0 , + r), adic
a f B(M, Y ).
Din relatia (3.5) rezult
a c
a
d(fN , f ) , N n ,
adic
a f = lim fn n metrica uniform
a.
n
3.3.2
Caracterizarea spatiilor complete
Definit
ia 3.7. Dac
a A este o parte a spatiului metric (X, d), punem
d() = 0, respectiv d(A) = sup d(x, y), dac
a A 6= .
x,yA
Elementul d(A) R+ se numeste diametrul multimii A.

Observat
ia 3.4. Este evident c
a o multime este m
arginit
a dac
a si numai
dac
a diametrul s
au este finit si c
a, dac
a A B, atunci d(A) d(B).
Lema 3.1. Dac
a A (X, d), atunci d(A) = d(A).
89
Demonstratie. Fie x, y A. Atunci (teorema 2.1) exist

a sirurile (xn )n , (yn )n
cu elemente din A asa nc
at
xn x, yn y.
Atunci, folosind continuitatea lui d (observatia 3.2), d(xn , yn ) d(x, y).
Apoi,
d(xn , yn ) d(A), n 1 d(x, y) d(A)
si deci d(A) d(A) iar, cum cealalt
a inegalitate este evident
a tin
and cont de
incluziunea A A, rezult
a afirmatia din enunt.
Teorema 3.11. (Cantor) Un spatiu metric (X, d) este complet dac
a si numai
dac
a orice sir descresc
ator (Fn )n de multimi nchise si nevide ale sale cu
d(Fn ) 0 are intersectia nevid
a si este format
a dintr-un singur element.
a (X, d) este complet iar (Fn )n X este un sir
de multimi nchise nevide cu Fn Fn+1 , n 1, si astfel ca lim d(Fn ) = 0.
n
Pentru fiecare n N , lu
am xn Fn . Obtinem, astfel, un sir Cauchy
deoarece, dac
a m, n N , m n, atunci xm , xn Fm , deci
m
d(xm , xn ) d(Fm ) 0.
Asadar, conform ipotezei, sirul (xn )n este convergent. Fie x = lim xn .
n
Cum {xn , xn+1 , . . .} Fn , rezult

a x Fn = Fn , n N, deci
x
Dac
a x
n=1
Fn .
n=1
Fn , atunci x Fn pentru orice n si deci

n
d(x, x ) d(Fn ) 0,
asadar d(x, x ) = 0, adic
a x = x .
Ca urmare
n=1
Fn = {x}.
90
Cap.3 Spat
ii metrice
Reciproc, presupunem conditia din enunt verificat

a si s
a consider
am un
sir Cauchy (xn )n X si An := {xn , xn+1 , . . .}, n = 1, 2, . . . . Atunci An este
nchis
a, An An+1 si, folosind lema 3.1,
n
d(An ) = d(An ) = sup d(xp , xq ) 0.

p,qn
Din ipotez
a, exist
a x
x = lim xn .
n=1
n
An , deci d(x, xn ) d(An ) 0, adic
a
Exemple. Exercitii
1o . Not
am R = R {, +} dreapta real
a extins
a si consider
am functia
: R R R definit
a prin
(x, y) := |(x) (y)|, x, y R,
unde : R [1, 1] este aplicatia bijectiv
a definit
a prin
1,
dac
a x = ,
x
,
dac
a x R,
(x) :=
1 + |x|
1,
dac
a x = +.
arginit
a.
Atunci (R, ) este un spatiu metric n care orice multime este m
Indicatie : Se verifica usor c
a satisface axiomele din definitia metricii.
Apoi, pentru orice x, y R, avem
|(x) (y)| 2.
Asadar R este m
arginita, ca urmare orice submultime a sa este m
arginita.
2o . Consider
am o multime nevid
a M , un spatiu metric (Y, d) si o functie
f :M Y.
G
asiti o conditie necesar
a si suficient
a pentru ca functia : M M R
definit
a prin
(x, y) := d(f (x), f (y)), x, y M,
s
a reprezinte o metric
a pe M .
R
aspuns : f injectiva.
Exemple. Exercitii
91
3o . Fie : [0, ) R o functie concav

a, cresc
atoare cu (0) = 0 si fie
(X, d) un spatiu metric.
Atunci := d este o metric
a pe X.
Dac
a, n plus, este continu
a n 0, atunci cele dou
a metrici si d sunt
topologic echivalente (vezi pagina 78).
Indicatie : Verificarea faptului c
a este o metric
a pe X este imediat
a.
Pentru cea de a doua afirmatie, se foloseste faptul c
a metricile si d induc aceeasi
topologie pe X daca si numai daca functia identitate i : (X, d) (X, ), i(x) = x,
este homeomorfism.
4o . Ar
atati c
a un sir (zn )n de numere complexe este fundamental dac
a si
numai dac
a sirurile de numere reale (Re zn )n si (Im zn )n sunt fundamentale.
5o . Not
am cu RN multimea sirurilor de numere reale iar d : RN RN R
o functie definit
a, pentru x = ( i )i , y = ( j )j RN , astfel
0,
dac
a x = y,
1,
dac
a 1 6= 1 ,
d(x, y) :=
1 , dac
a i = i , 1 i < k si k 6= k .
k
Atunci (RN , d) este un spatiu metric complet.
6o . Fie (X, d) un spatiu metric si (xn )n un sir n acest spatiu.

Consider
am urm
atoarele afirmatii:
(a) (xn )n este un sir Cauchy;
(b) pentru orice > 0 si orice p N, exist
a N N astfel nc
at
n N d(xn+p , xn ) < .
Precizati dac
a ntre cele dou
a afirmatii exist
a implicatii.
Solutie : Este adevarata doar implicatia (a)(b).
Acest lucru este evident daca avem n vedere faptul c
a (xn )n este sir Cauchy dac
a
si numai daca
> 0, N N a.. p N, n N d(xn+p , xn ) < .
Faptul c
a cealalta implicatie este falsa rezulta din urm
atorul contraexemplu din
R cu metrica euclidiana d, considerand sirul
xn := 1 +
1
1
+ . . . + , n = 1, 2, . . . .
2
n
92
Cap.3 Spat
ii metrice
Acest sir ndeplineste (b) luand, pentru > 0 si p N fixate, N p/. Atunci
d(xn+p , xn ) = |xn+p xn | =
1
1
p
+ ... +
< , n N.
n+1
n+p
n+1
Totusi (xn )n nu este Cauchy fiind divergent (sau tinand cont de inegalitatea
d(x2n , xn ) =
1
n
1
1
+ ... +
= ).
n+1
n+n
n+n
2
7o . Ar
atati c
a un spatiu metric este separabil atunci si numai atunci c
and
contine un sir de puncte (pn )n astfel nc
at fiecare element al spatiului s
a se
scrie ca limita unui subsir al lui (pn )n .
Indicatie : Fie (X, d) un spatiu metric si A = {p1 , p2 , . . .} X astfel ca A = X.
1
Fie x X. Atunci, pentru orice k N , exista pnk B x,
. Sirul (pnk )k astfel
k
format este convergent la x.
Reciproc, consideram sirul (pn )n ca n enunt si A multimea termenilor sai. Este
evident, din ipotez
a, c
a A = X, deci (X, d) este separabil.
8o . S
a se arate c
a o submultime infinit
a si total m
arginit
a a unui spatiu
metric complet (X, d) admite cel putin un punct de acumulare.
Solutie : A fiind total m
arginita, pentru = 1, exista n N si a1 , . . . , an A
astfel ca
n
n
[
[
1
1
A
B(ak , )
B[ak , ].
2
2
k=1
k=1
Exist
a, asadar, o multime nchisa F1 X cu2 d(F1 ) < 1 si astfel ncat F1 contine
o infinitate de puncte din A; fie x1 un astfel de punct.
Evident F1 A este total m
arginita deci, ca mai sus, exista F2 X nchisa astfel
ca d(F2 ) < 12 si F2 contine o infinitate de puncte din A. Fie x2 F2 A, x2 6= x1 .
Construim inductiv, n acest mod, sirurile (Fk )k si (xk )k cu
Fk nchisa, d(Fk ) <
1
, xk Fk A, xk
/ {x1 , . . . , xk1 }, k > 1.
k
Aplic
and teorema lui Cantor (teorema 3.11), avem
k=1
Fk = {x0 }.
Deoarece x0 = lim xn iar (xn )n A este un sir nestationar, deducem c

a x0 A .
n
cu d(M ) am notat diametrul unei multimi M (vezi definitia 3.7)
Exemple. Exercitii
93
9o . (Criteriul lui Cauchy) Fie (X, ) un spatiu topologic, A X o multime

si un punct a X cu proprietatea c
a a A \ {a}. Dac
a (Y, d) este un spatiu
metric complet iar f : X Y o functie, atunci sunt echivalente afirmatiile:
(i) exist
a lim f (x);

xa
(ii) > 0, V (a) astfel nc
at d f (A V \ {a}) .
Solutie : Fie l := lim f (x) si > 0 fixat. Atunci exista V (a) astfel ncat
xa
d(l, f (x))
, x A V \ {a}.
2

Deci d f (A V \ {a}) .
Conform ipotezei, pentru orice n = 1, 2, . . . , exista Un (a) asa ncat

f (A Un \ {a})
Definind, pentru orice n = 1, 2, . . . , Vn :=
n
T
1
.
n
Ui , obtinem un sir descresc
ator de
i=1
vecin
atati ale lui a.
Atunci (f (A Vn \ {a}))n1 este un sir descendent de multimi nchise, nevide al
c
aror diametru tinde la zero. Spatiul (Y, d) fiind complet, din teorema lui Cantor
(teorema 3.11) deducem c
a exista l Y astfel ca
\
f (A Vn \ {a}) = {l}.
n1
Sa aratam, n continuare, c
a lim f (x) = l.
xa
Fie, pentru aceasta, > 0. Exist
a n 1 astfel ncat

1
d f (A Vn \ {a}) < , n n
n
a
si, cum l f (A Vn \ {a}), pentru n = 1, 2, . . ., deducem c
f (A Vn \ {a}) B(l, ), n n ,
cu alte cuvinte, lim f (x) = l.
xa
10o .
Capitolul 4
Spatii si multimi compacte

4.1
Definitii. Teoreme de caracterizare
Fie (X, ) un spatiu topologic separat si K X.

Definit
ia 4.1. Multimea K se numeste compacta dac
a este satisf
acut
a urm
atoarea axiom
a a lui Borel-Lebesgue:
pentru orice familie de multimi
S
deschise (Di )i astfel nc
at K
Di , exist
a o subfamilie finit
a (Di )iI cu
i
S
K
Di .
iI
Spatiul topologic (X, ) se numeste compact dac

a multimea X este compact
a.
O multime A X se numeste relativ compacta dac
a aderenta sa A este
compact
a.
Observat
ia 4.1. O familie de multimi a c
arei reuniune include o multime K,
se numeste acoperire a lui K. Dac
a elementele familiei sunt, n plus, deschise,
spunem c
a avem o acoperire deschis
a.
O acoperire a unei multimi formate din elemente ale altei acoperiri se
numeste subacoperire.
Astfel, putem reformula, mai scurt: o multime K dintr-un spatiu topologic
separat este compact
a dac
a, din orice acoperire deschis
a a sa, se poate extrage
o subacoperire finit
a.
Observat
ia 4.2. O multime K din spatiul topologic separat (X, ) este compact
a dac
a si numai dac
a subspatiul topologic (K, K ) este compact (vezi
definitia 1.1).
94
4.1 Definitii. Teoreme de caracterizare
95
a multimea K este compact
a si fie (Di )i K
o acoperire deschis
a a sa. Atunci, pentru orice i , Di = Gi K, unde
Gi .
De aici rezult
a
[
K
Gi
i
deci, K fiind compact

a, exist
a I finit
a astfel ca
[
K
Gi .
iI
Asadar K =
(Gi K) =
Di .
Reciproc, dac
a spatiul topologic (K, K ) este compact iar (Gi )i este o
acoperire a lui K cu elemente din , atunci (Gi K)i constituie o acoperire
a lui K cu elemente din K si deci, conform ipotezei, exist
a subfamilia finit
a
(Gi K)iI care acoper
a pe K.
De aici deducem c
a (Gi )iI este o subacoperire finit
a a lui K si, ca urmare,
K este compact
a.
. Pentru definirea compactit

Nota
atii, unii autori nu impun conditia ca spatiul
s
a fie Hausdorff. Pentru scopul urm
arit n aceast
a lucrare este suficient
a considerarea acestui caz particular.
Exemplul 4.1. Intr-un

spatiu topologic Hausdorff, multimea vid
a si multimile
finite sunt compacte.
a spatiul (X, ) este Hausdorff si fie K X.
C
and K = , axioma Borel-Lebesgue este banal verificat
a.
Presupunem
K = {x1 , . . . , xn }, n N , si fie (Di )i astfel nc
at
S
K
Di .
i
Atunci, pentru orice k = 1, . . . , n, exist

a ik astfel ca xk Dik .
n
S
Asadar K
Dik ceea ce dovedeste compactitatea lui K.
k=1
Exemplul 4.2. Spatiul topologic (X, 0 ), unde 0 este topologia cofinit

a (vezi
exemplul 1.2), satisface axioma Borel-Lebesgue dar este compact atunci si numai atunci c
and X este finit
a.
96
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Demonstratie. Pentru prima afirmatie, s

a consider
am o acoperire (Di )i a
lui X cu multimi deschise. Avem
[
\
(4.1)
X=
Di = X =
Di .
i
Deoarece, pentru orice i , Di este finit

a, not
am, pentru i0 ,
Di0 = {x1 , . . . , xn }, n 1.
Pentru x1 , exist
a i1 asa nc
at x1
/ Di1 (altfel s-ar contrazice relatia
(4.1)).
De asemenea, exist
a i2 astfel nc
at x2
/ Di2 .
Continu
and n acest mod, obtinem multimile Di1 , . . . , Din pentru care
xik
/ Dik , k = 1, . . . , n.
De aici deducem
Di0 Di1 . . . Din = X =
n
[
Dik ,
k=0
adic
a am obtinut o acoperire finit
a a lui X.
Pentru a demonstra a doua afirmatie din enunt, s
a observ
am c
a, dac
aX
este finit
a, atunci 0 = P(X) si, n acest caz, (X, 0 ) este spatiu Hausdorff,
deci el este compact.
Dac
a X este infinit
a, atunci (X, 0 ) nu este Hausdorff (n acest spatiu nu
exist
a dou
a multimi deschise, nevide, disjuncte). Deci nu este compact.
Exemplul 4.3. Spatiile topologice (R, R ), (C, C ) si (R, nR ), n 2, nu sunt
compacte.
am urm
atoarea acoperire cu multimi deschise
R=
(n, n)
n=1
si observ
am c
a nu exist
a nici o familie finit
a de astfel de intervale care s
a
acopere pe R.
Intr-adev
ar, consider
and o familie finit
a de intervale de acest tip
((nk , nk ))N
,
N
1,
atunci,
de
exemplu,
num
arul real nN nu apartine rek=1
uniunii acestei familii.
4.1 Definitii. Teoreme de caracterizare
97
Pentru spatiul (C, C ), consider

am acoperirea cu discuri deschise cu centrul
ntr-un element oarecare z0 C, adic
a
C=
D (z0 , n).
n=1
Dac
a vom considera o familie finit
a de astfel de discuri, iar N N este cea
mai mare dintre razele acestora, lu
and
z := (Re z0 + N ) + i (Im z0 + N ),
atunci |z z0 | = N 2 si deci z nu apartine reuniunii acestor discuri.

Asadar C nu poate fi acoperit
a cu nici o familie finit
a de astfel de discuri,
ca urmare spatiul nu este compact.
Argumente analoage se folosesc pentru spatiul (R, nR ) consider
and bile
deschise n loc de discuri deschise.
Propozitia urm
atoare pune n evidenta faptul c
a, pentru a stabili compactitatea, este suficient
a verificarea axiomei lui Borel-Lebesgue doar pentru
elementele unei baze a topologiei spatiului.
Propozit
ia 4.1. Fie (X, ) un spatiu topologic separat si B o baz
a a topologiei
sale.
Atunci multimea K X este compact
a dac
a si numai dac
a, din orice
acoperire a sa cu elemente din B, se poate extrage o subacoperire finit
a.
Demonstratie. Necesitatea este evident
a.
[
Pentru suficient
a, fie (Di )i cu K
Di .
i
B fiind baz
a, avem
i , (Bji )ji B astfel nc

at Di =
Deci K
B.
[ [
ji
Bji .
ji
Bji .
Din ipotez
a, exist
a o acoperire finit
a (Bjikk )1kn a lui K cu elemente din
Atunci familia (Dik )1kn constituie o acoperire finit

a a lui K cu elemente
din (Di )i .
98
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Teorema 4.1. (Caracterizarea multimilor compacte cu ajutorul multimilor

nchise) Fie (X, ) un spatiu Hausdorff si K X, nevid
a.
Urm
(a) K este compact
a;
(b) oricare ar fi familia de nchise (Fi )i cu proprietatea
\
K
Fi = ,
i
exist
a I finit
a astfel nc
at K
\
iI

Fi =
6 ;
(c) penru orice familie de nchise (Fi )i cu proprietatea

\
Fi 6= ,
K
iI
oricare ar fi I finit
a, rezult
aK
\

Fi =
6 .
Demonstratie. (a)(b): Fie K X compact

a si o familie (Fi )i de multimi
nchise n (X, ) cu proprietatea din enunt.
Avem
\ [
\
[
Di ,
Fi =
Fi =
Fi = K
K
i
unde Di := Fi pentru orice i . T

in
and seama de definitia multimilor
compacte, exist
a I finit
a astfel nc
at
[
K
Di .
iI
Asadar
=K
[
iI

\

\
Fi .
Di = K
Di = K
iI
iI
(b)(a): Dac
a (Di )i este o familie de deschise care acoper
a pe K, avem
\
[
Fi ,
Di = K
=K
i
4.2 Propriet
ati topologice ale multimilor compacte
99
unde Fi := Di (i ) sunt nchise, deci exist

a I finit
a astfel nc
at
\
\ [
Fi = K
Fi =
K
Di ,
iI
iI
iI
ca urmare K este compact

a.
(b)(c): Presupunem c
a, prin absurd, are loc (b) dar c
a afirmatia (c) nu
este adev
arat
a.
Asadar exist
a o familie (Fi )i de multimi nchise cu proprietatea c
a, pentru orice multime finit
a I , avem
\
\
K
Fi 6= dar K
Fi = .
iI
Aceste dou
a relatii contrazic, ns
a, (b).
(c)(b): Fie familia de multimi nchise (Fi )i cu
\
Fi = .
K
i
Dac
a, pentru orice I finit
a, ar rezulta
\
Fi 6= ,
K
iI
aplic
and (c) am avea K
\
Fi 6= , ceea ce este absurd.
Asadar este adev

arat
a afirmatia (b).
4.2
Propriet
Propozit
ia 4.2. Fie K o submultime compact
a n spatiul topologic separat
(X, ).
Dac
a x X \ K, atunci exist
a deschisele disjuncte D, G X astfel nc
at
x D si K G.
Mai mult, dac
a M X este o multime compact
a cu M K = , exist
a
DM , GK asa nc
at
M DM , K GK , DM GK = .
100
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Demonstratie. Dac
a K = , afirmatia este trivial
a. Presupunem, deci, K 6= .
Fie x K fixat si y K arbitrar. Din faptul c
a (X, ) este separat,
y
y
y
y
exist
a Dx , Gx , disjuncte, cu x Dx , y Gx .
Familia (Gyx )yK formeaz
a o acoperire cu deschise a lui K si deci exist
a
n
[
y1 , . . . , yn K astfel nc
at K
Gyxk .
k=1
Not
am
D :=
n
\
Dxyk ,
G :=
n
[
Gyxk .
k=1
k=1
Multimile D si G sunt deschise si disjuncte deoarece, dac

a, prin absurd, ar
exista t D G, atunci
yk0
k0 {1, . . . , n} a.. t Gx
si t Dxyk , k = 1, . . . , n
yk
yk
ceea ce ar contrazice faptul c

a multimile Gx 0 si Dx 0 sunt disjuncte.
Este acum evident c
a D si G ndeplinesc conditiile anuntate.
Presupunem, n continuare, c
a M X este compact
a cu M K = . In
cazul M = , afirmatia este evident
a. Presupunem, asadar, M 6= .
Din prima parte a demonstratiei rezult
a c
a, pentru orice x M , exist
a
Dx , Gx astfel nc
at
x Dx , K Gx , Dx Gx = .
Ca urmare (Dx )xM formeaz
a o acoperire cu deschise a multimiii compacte
M , deci exist
a m N si x1 , . . . , xm M astfel ca
M
Not
and DM :=
m
[
k=1
Dxk , GK :=
si GK satisfac conditiile din enunt.
m
[
Dxk .
k=1
m
\
Gxk , se verific
a f
ar
a dificultate c
a DM
k=1
Vom studia, n cele ce urmeaz

a, care este relatia ntre propriet
atile unei
multimi de a fi nchis
a, respectiv compact
a.
Teorema 4.2. Presupunem c

a (X, ) este separat si consider
am M X. In
acest context, avem:
4.2 Propriet
101
() dac
a M este compact
a, atunci M este nchis
a;
() dac
a M este nchis
a, K compact
a iar M K, atunci M este compact
a.
Demonstratie. (): Dac
a M = X, atunci, evident M este nchis
a. Presupunem, deci, M 6= .
Pentru a ar
ata c
a M este nchis
a, va fi suficient s
a verific
am incluziunea
M M.
Fie x M . Presupunem c
a, prin absurd, x
/ M.
Atunci, utiliz
and propozitia 4.2, exist
a D, G disjuncte cu x D si
M G.
Deducem c
a D (x) si, evident, D M = ceea ce este absurd, deoarece
x M.
S
(): Fie (Di )i , cu M
Di .
i
Not
am D0 := M .
S
S
Intruc
at M M = X =
Di D0 , rezult
aK
Di D0 iar, cum
i
Si
K este compact
a, exist
a I finit
a astfel nc
at K
Di D0 .
iI
S
Atunci, evident, M
Di . Deci M este compact
a.
iI
Corolarul 4.1. Orice submultime a unui spatiu topologic compact este relativ
compact
a.
Propozit
ia 4.3. Dac
a (X, ) este un spatiu topologic compact, atunci, pentru orice multimi nchise si disjuncte F1 , F2 X, exist
a multimile deschise
1
disjuncte D1 , D2 X astfel nc
at F1 D1 si F2 D2 .
Demonstratie. Din teorema 4.2 ) deducem c
a multimile F1 , F2 sunt compacte. Aplic
am, apoi, propozitia 4.2.
Corolarul 4.2. Dac
a (X, ) este un spatiu topologic compact, atunci, pentru
orice F, D P(X), F nchis
a, D deschis
a cu F D, exist
a G astfel nc
at
F G G D.
particular, pentru orice x X si V
In
W V.
1
(x), exista W
spatiile cu aceast
a proprietate se numesc spatii (T4) (vezi [CSC93])
(x) astfel ca
102
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Demonstratie. Fie F, D X ca n enunt. Atunci multimile nchise F si D

sunt nchise, disjuncte.
Din propozitia 4.3 rezult
a c
a exist
a deschisele disjuncte G, G1 astfel ca
F G, D G1 . De aici deducem
F G G1 D.
T
in
and acum seama c
a G1 este nchis
a, rezult
a G G1 = G1 , de unde
relatiile din enunt.
Pentru cea de a dou
a afirmatie, folosim faptul c
a spatiul (X, ) este separat, deci (T1), ca urmare multimile formate dintr-un singur punct sunt nchise.
Astfel, dac
a x X si V (x), atunci exist
a D astfel ca x D V .
Not
and F := {x}, aplic
and prima parte, iar apoi W := G, rezult
a afirmatia.
Teorema 4.3. Presupunem c
a (X, ) este un spatiu topologic separat care satisface prima axiom
a a num
arabilit
atii iar K o submultime compact
a si nevid
a
a sa.
Atunci orice sir (xn )n cu elemente din K contine un subsir convergent (n
K).
a, prin absurd, (xn )n K nu are subsiruri convergente. Atunci, evident, sirul are o infinitate de termeni distincti (altfel ar
fi stationar, deci convergent).
De aici rezult
a c
a multimea A := {xn : n N } este infinit
a.
Fie y K. Atunci y
/ A deoarece, dac
a y ar fi punct de acumulare pentru
A, atunci (vezi teorema 2.2) ar fi limita unui sir cu elemente din A, contrar
presupunerii f
acute.
De aici rezult
a
Vy (y) a.. V A \ {y} =
deci Dy a.. y D y Vy si
(4.2)
Deoarece K
nc
at K
n
[
k=1
Dy A = sau Dy A = {y}.
yK
Dy si K este compact
a, exist
a y1 , . . . , yn K astfel
Dyk si deci A
n
[
D yk .
k=1
Din relatiile (4.2) deducem c

a, n fiecare multime Dyk se g
aseste cel mult
un element din A. Ca urmare multimea A este finit
a. Absurd !
4.2 Propriet
103
O proprietate important
a pe care o au functiile continue ntre dou
a spatii
topologice este aceea c
a acestea transform
a multimile compacte ale unui spatiu
n compacte ale celuilalt.
Teorema 4.4. Consider
am dou
a spatii topologice separate (X, ) si (Y, G) si
o functie continu
a f :X Y.
Dac
a multimea K X este compact
a, atunci imaginea sa f (K) este, de
asemenea, compact
a.
Demonstratie. Fie (Gi )i G o familie de deschise cu proprietatea
[
f (K)
Gi .
i
Atunci

[ [
Gi =
K f 1 f (K) f 1
f 1 (Gi ).
i
Intruc
at K este compact
a iar f 1 (Gi ) pentru orice i, exist
a o multime
finit
a I astfel nc
at
[
[
K
f 1 (Gi ) deci f (K)
Gi ,
iI
iI
adic
a f (K) este compact
a.
Propozit
ia 4.4. (Operatii cu multimi compacte) Intr-un
spatiu topologic separat, reuniunile finite de multimi compacte sunt compacte.
plus, intersectia unei familii oarecare de multimi nchise din care cel
In
putin una este compact
a, este compact
a.
In particular intersectia unei familii de multimi compacte este compact

a.
a (X, ) este un spatiu separat si c
a (Hk )1kn
este o familie de multimi compacte ale sale.
n
S
S
Fie H :=
Hk si (Di )i astfel ca H
Di .
k=1
Atunci, exist
a multimile finite I1 , . . . , In astfel nc
at
S
Hk
Di , k = 1, . . . , n.
iIk
Atunci I := I1 . . . In este finit

a iar familia (Di )iI este o acoperire
a lui H.
104
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Ca urmare H este compact
a.
Consider
am acum familia de multimi nchise (Kj )jJ cu proprietatea c
a
exist
a j0 J astfel nc
at Kj0Ts
a fie compact
a.
Atunci multimea K :=
Kj este nchis
a si K Kj0 . Din teorema
jJ
4.2, (), deducem c

a.
T
in
and seama si de teorema 4.2, (), rezult
a si ultima afirmatie.
4.3
Spatii metrice compacte
Definit
ia 4.2. O submultime M a unui spatiu metric (X, d) se numeste
total marginita sau precompacta dac
a, pentru orice > 0, exist
a F M
finit
a2 astfel ca
[
B(x, ).
M
xF
Este evident c
a orice multime total m
arginit
a este m
arginit
a.
Teorema 4.5. Intr-un

spatiu metric (X, d) orice multime relativ compact
a
este total m
arginit
a.
Reciproc, dac
a M X este total m
arginit
a iar M complet
a, atunci M
este relativ compact

a. In particular, dac
a (X, d) este complet iar M X total
m
arginit
a, atunci M este relativ compact
a.
Demonstratie. Fie M X cu M compact
a si fie [
> 0.
Din axioma Borel-Lebesgue si faptul c
a M
B(x, ), rezult
a c
a exist
a
F M finit
a astfel ca M
xM
B(x, ) si deci M este total m

arginit
a.
xF
Reciproc, s
a presupunem c
a (M , dM ) este un spatiu metric complet iar
M X este total m
arginit
a. Presupunem c
a, prin absurd, M [
nu este comDi pentru
pact
a si c
a (Di )i este o familie de multimi deschise cu M
care nu exist
a I finit
a astfel ca M
Di .
iI
a x1 , . . . , xn
M fiind total m
arginit
a, deducem c
a, pentru 0 < < 12 , exist
M astfel nc
at
n
[
M
B(xk , ).
k=1
familia (B(x, ))xF se numeste -acoperire a lui M
4.3 Spatii metrice compacte

Deci
M
105
n
[
k=1
B(xk , ) =
n
[
B[xk , ].
k=1
Pun
and, pentru k = 1, . . . , n, Ak := B[xk , ] M , avem M
n
S
Ak ,
k=1
d(Ak ) 2 < 1, Ak fiind nchise.

n
S
S
Ak
Din incluziunea
Di , deducem c
a exist
a o multime Fk
k=1
i
S
(1 k n) pentru care nu exist
a I finit
a cu Ak
Di . Not
am
iI
cu F1 aceast
a multime Ak .
and ca mai sus, putem determina o multime
Lu
and F1 n loc de M si proced
1
nchis
a F2 F1 cu d(F2 ) < .
2
Continu
and n acest mod, putem determina sirul de multimi nchise (Fn )n
cu propriet
atile:
(i) M F1 F2 . . .;
(ii) d(Fn ) <
(iii) Fn
1
, n N ;
n
D i , n N ;
(iv) I , finit
a, Fn 6
iI
D i , n N .
Utiliz
and teorema lui Cantor (teorema 3.11), aplicat
a n spatiul metric
T
Fn = {x0 } iar, din (iii),
complet (M , dM ), deducem c
a exist
a x0 M cu
n=1
exist
a i0 astfel ca x0 Di0 . Pentru Di0 , exist
a r0 > 0 cu B(x0 , r0 ) Di0
si, din (ii), exist
a n N pentru care Fn B(x0 , r0 ) Di0 fapt ce contravine
(iv).
Asadar M este compact
a, adic
a M este relativ compact
a.
Teorema 4.6. (Borel-Lebesgue) Intr-un

spatiu metric o multime K este
compact
a dac
a si numai dac
a orice sir cu elemente din K, contine un subsir
convergent la un punct din K.
Demonstratie. Necesitatea conditiei din enunt rezult
a din teorema 4.3.
Pentru a dovedi suficienta, presupunem c
a multimea K (X, d) este astfel
nc
at orice sir al s
au admite un subsir convergent n K.
106
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Fie x K si (xn )n K, xn x. S
irul (xn )n admite un subsir (xnk )k
convergent la x K. Atunci
k
d(x, x ) d(x, xnk ) + d(xnk , x ) 0

deci x = x K.
Rezult
a c
a multimea K este nchis
a.
K este, de asemenea, complet
a deoarece orice sir Cauchy din K, contin
and
un subsir convergent, este convergent.
K este total m
argint
a. Intr-adev
ar, fie > 0. Admitand c
a exist
a un sir
(xn )n K cu d(xn , xm ) , n 6= m, vom contrazice faptul c
a acesta admite
un subsir convergent.
Asadar exist
a o familie finit
a {x1 , x2 , . . . , xn } K cu singurele elemente
din K ce verific
a d(xi , xj ) , pentru orice i 6= j.
a
Deci, pentru orice x K, exist
a ix {1, 2, . . . , n} cu d(x, xix ) < , adic
x B(xix , ).
Urmeaz
a c
a avem
n
[
B(xi , ),
K
i=1
asadar K este total m

arginit
a.
Utiliz
and teorema 4.5 deducem c
a.
Din teorema precedent

a se deduce imediat urm
atoarea consecinta:
Teorema 4.7. Orice parte compact
a a unui spatiu metric este complet
a.
particular spatiile metrice compacte sunt complete.
In
4.3.1
Compactitatea n cazul spatiilor Rn , C, C
Vom ar
ata c
a, n spatiile C si Rn (n 1) proprietatea de m
arginire si de total
m
arginire a unei multimi sunt echivalente. Acest lucru nu este, ns
a, valabil
ntr-un spatiu metric oarecare.
Propozit
ia 4.5. O multime M C sau M Rn este m
arginit
a dac
a si
numai dac
a este total m
arginit
a.
Demonstratie. Dac
a M este total m
arginit
a, atunci ea este m
arginit
a ca submultime a unei reuniune finite de discuri.
a M este m
arginit
a si fie > 0.
Vom face demonstratia doar n cazul M C, cealalt
a situatie trat
andu-se
analog.
107
Presupunem c
a, prin absurd, nu exist
a o multime finit
a {z1 , . . . , zk } M
k
[
asa nc
at M
D (zi , ).
i=1
Utiliz
and aceste presupuneri, vom construi, inductiv, sirul (wn )n M n
felul urm
ator :
k
[
w1 se alege arbitrar n M , apoi w2 M \D (w1 , ), wk+1 M \ D (wi , ).
i=1
S
irul astfel obtinut, av
and termenii n multimea m
arginit
a M , este m
arginit.
Pe de alt
a parte, prin constructie, avem
n, m N , n 6= m |wn wm | .
(4.3)
Dac
a, pentru orice n = 1, 2 . . ., scriem xn := Re wn , yn := Im wn , avem
|xn | |wn | si |yn | |wn | de unde rezult
a c
a sirurile de numere reale (xn )n si
(yn )n sunt m
arginite.
Utiliz
and lema lui Cesaro (corolarul 3.3), deducem c
a exist
a subsirul conarginit deci
vergent (xnp )p (xn )n . Atunci sirul (ynp )p este, si acesta, m
admite un subsir converget (xnpk )k .
Fie x = lim xnpk , y = lim ynpk
k
De aici rezult
a c
a subsirul (wnpk )k (wn )n este convergent cu limita
w := x + i y.
Asadar, exist
a k N astfel nc
at |wnpk w| < , pentru orice k k .
2
De aici rezult
a
j, k N, j, k k |wnpk wnpj | |wnpk w| + |wnpj w| <

+ < ,
2 2
ceea ce contrazice relatia (4.3).

spatiile Rn , (n 1), si C o multime
Corolarul 4.3. (Borel-Lebesgue) In
este compact
a dac
a si numai dac
a este nchis
a si m
arginit
a.
Demonstratie. Not
am cu X unul dintre spatiile Rn , (n 1), respectiv C, si fie
K X compact
a.
Atunci, din teorema 4.2, (), rezult
a K nchis
a iar, din teorema 4.5, c
a este
total m
arginit
a deci m
arginit
a.
Reciproc, presupunem K X nchis
a si m
arginit
a. Atunci, cu propozitia
precedent
a, este total m
arginit
a. Apoi, spatiul (X, d) fiind complet (teoremele
108
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
3.8 si 3.9), deducem, folosind, din nou, teorema 4.5, c

a multimea K este
compact
a.
Corolarul 4.4. (Weierstrass) O functie real
a continu
a pe un spatiu topologic compact, este m
arginit
a si si atinge marginile.
Demonstratie. Dac
a (X, ) este compact iar f : X R este continu
a, atunci
(teorema 4.4) f (X) este nchis
a si m
arginit
a.
Atunci
f m
arginit
a m := inf f (X) R, si M := sup f (X) R.
De aici rezult
a c
a exist
a (xn )n X si (yn )n X astfel nc
at
f (xn ) m, si, respectiv, f (yn ) M.
Deducem c
a m, M f (X) = f (X) si deci exist
a m , M X astfel ca
f (m ) = m, f (M ) = M,
adic
a f si atinge marginile.
Corolarul 4.5. Fie (X, ) un spatiu topologic compact si f : X C o
functie continu
a. Atunci f este m
arginit
a si exist
a m , M X astfel nc
at
f (m ) = inf |f (x)|, f (M ) = sup |f (x)|.
xX
xX
Demonstratie. Afirmatia este o consecinta simpl

a a corolarului precedent, pentru functia continu
a |f |.
Propozit
ia 4.6. Spatiul topologic (C, C ) este compact.
a i0
Demonstratie. Fie (Gi )i o acoperire deschis
a a lui C. Atunci exist
astfel nc
at Gi0 .
a > 0 astfel nc
at C \ D [0, ] Gi0 .
Din definitia topologiei C , exist
Multimea D [0, ] este compact
a n C (nchis
a si m
arginit
a) si familia
(Gi \{})i este o acoperire deschis
a a lui D [0, ]. Exist
a, deci, o submultime
finit
a I astfel ca
[
D [0, ]
Gi
ii
109
si deci
C Gi0
Gi =
ii
Gi ,
iI{i0 }
a.
ceea ce arat
a c
a C este compact
4.3.2
Produse de spatii compacte
Se stie c
a, produsul unei familii oarecare de spatii topologice este compact
atunci si numai atunci c
and spatiile factor sunt compacte. Acest rezultat este
continut n celebra teorem
a a lui Tihonov (vezi, de ex. [CSC93] sau [Co83]) si
foloseste notiunea de filtru, netratat
a de noi n aceast
a lucrare.
Este suficient
a, pentru scopul nostru, urm
atoarea variant
a particular
a a
acestei teoreme referitoare doar la un produs finit de spatii.
Teorema 4.8. (Tihonov) Fie (Xk , dk )1km , m 1, o familie de spatii
metrice si (X, ) spatiul topologic produs.
Atunci sunt echivalente urm
atoarele afirmatii:
() multimile Hk Xk sunt compacte pentru orice k = 1, . . . ;
m
Q
Hk este compact
a (n (X, )) .
() H :=
k=1
Demonstratie. Mai nt
ai s
a observ
am c
a, dac
a not
am k topologiie generate,
respectiv, de metricile dk (1 k m), potrivit teoremei 1.11, spatiile (Xk , k )
sunt separate dac
a si numai dac
a (X, ) este separat.
() (): Pentru fiecare k = 1, . . . , m, presupunem multimile Hk compacte. In baza propozitiei 4.1, putem verifica axioma lui Borel-Lebesgue utiliz
and doar acoperiri formate cu elementele unei baze a topologiei spatiului
(X, ).
Fie, asadar, (Di )i o familie de multimi din[
baza topologiei produs (a se
Di .
vedea relatia (1.4), sectiunea 1.6) astfel ca H
i
Atunci putem scrie Di =
m
Q
k=1
Din relatia
H=
m
Q
k=1
Hk
Gik cu Gik k , pentru orice i .
m
[Q
k=1

m [
Q
Gik ,
Gik
k=1
110
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
deducem c
a, pentru fiecare k = 1, . . . , m, avem
[
Hk
Gik .
i
T
in
and seama de ipotez
a, deducem
c
a exist
a, pentru orice k = 1, . . . , m,
[
i
Gk .
Ik finit
a, astfel nc
at Hk
iIk
Ca urmare,
H=
m
Q
k=1
(i1 ,...,im )(I1 ...Im )
Hk
m [
Q
k=1
Gik
iIk
(Gi11 . . . Gimm )
iI
(Gi1 . . . Gim ) =
Di ,
iI
unde I := I1 . . . Im .
De aici rezult
a c
a H admite o subacoperire finit
a si deci este compact
a.
() (): Presupunem c
a multimea H este compact
a. Vom aplica, pentru
fiecare k = 1, . . . , m, teorema lui Borel-Lebesgue (teorema 4.6) multimii Hk
din spatiul metric (Xk , dk ).
Fie, asadar, (xkn )n un sir cu elemente din Hk , pentru k = 1, . . . , m. Atunci
sirul (xn )n , unde xn := (x1n , . . . , xm
n multimea
n ), n = 1, 2, . . ., are elementele
compact
a H.
Atunci, deoarece este imediat faptul c
a (X, ) satisface prima axiom
a a
num
arabilit
atii, rezult
a aplic
and teorema 4.3 c
a (xn )n admite un subsir convergent (xnp )p la x H.
T
in
and seama de forma deschiselor n topologia produs, rezult
a usor c
a,
pentru fiecare k = 1, . . . , m, sirurile (xknp )p converg la xk Hk , unde
x = (x1 , . . . , xm ).
Ca urmare Hk este compact
a, oricare ar fi k {1, . . . , m}.
4.3.3
Continuitate uniform
a
Definit
ia 4.3. O functie f : (X, d) (Y, ) se numeste uniform continua
(pe X) dac
a > 0 astfel nc
at
x, y X, d(x, y) < (f (x), f (y)) < .
Este evident c
a orice functie uniform continu
a este continu
a (comparati
aceast
a definitie cu asertiunea (ii) din teorema 3.6).
Teorema urm
atoare prezint
a o situatie n care este adev
arat
a implicatia
reciproc
a.
111
Teorema 4.9. (Cantor) Dac

a (X, d) este compact si f : (X, d) (Y, ) este
continu
a, atunci f este uniform continu
a.
a, prin absurd, f este continu
a dar nu este uniform continu
a pe X, adic
a exist
a > 0 asa nc
at, pentru orice n N , exist
a
xn , yn X cu
1
d(xn , yn ) <
(4.4)
si
n
(f (xn ), f (yn )) 0 .
(4.5)
X fiind compact, exist

a (teorema 4.6) un subsir (xnk )k (xn )n si x X
astfel nc
at
(4.6)
lim xnk = x.
k
Consider
am subsirul (ynk )k si scriem
d(ynk , x) d(ynk , xnk ) + d(xnk , x).
De aici si din (4.4), (4.6) deducem c
a
(4.7)
lim ynk = x.
k
Din (4.6), (4.7) si teorema 3.6 rezult

a c
a exist
a n0 N astfel nc
at
(f (xnk ), f (x)) <
0
0
, (f (ynk ), f (x)) < , k n0
4
4
0
deci (f (xnk ), f (ynk )) < , k n0 , n contradictie cu inegalitatea (4.5).
2
Deci f este uniform continu
a.
Definit
ia 4.4. Fie X un spatiu topologic compact, (Y, ) un spatiu metric
si fn : X Y , n 1. S
irul de functii (fn )n se numeste Cauchy (respectiv
convergent) simplu dac
a, pentru orice x X sirul (fn (x))n este Cauchy (resp.
convergent).
Fie f : X Y . Spunem c
a sirul (fn )n este uniform Cauchy (respectiv
uniform convergent la f ) dac
a n N cu proprietatea
sup (fn (x), fm (x)) < , n, m n
xX
(resp.
sup (fn (x), f (x)) < , n n ).
xX
u
cazul c
In
and (fn )n converge uniform la f , scriem fn f .
112
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Observat
ia 4.3. Se arat
a, f
ar
a dificultate, c
a, dac
a (Y, ) este complet, atunci
sirul fn : X Y este convergent uniform dac
a si numai dac
a este Cauchy
uniform.
Propozit
ia 4.7. Fie (X, ), (Y, ) dou
a spatii metrice, primul fiind compact3
u
si fn : X Y . Dac
a fn f si fn este continu
a n a X pentru orice
n 1, atunci f este continu
a n a.
Demonstratie. Prin ipotez
a n N si r > 0 astfel
nc
at
(fn (x), f (x)) < , n n , x X

3
si, respectiv,
(fn (x), fn (a)) < , x B(a, r ),

3
deci, pentru orice x B(a, r ),
(fn (x), f (x)) (f (x), fn (x)) + (fn (x), fn (a)) + (fn (a), f (a)) <
adic
a f este continu
a n a.
Teorema 4.10. Fie (X, d) , (Y, ) dou
a spatii metrice, primul fiind compact
iar al doilea complet si C(X, Y ) clasa functiilor continue f : X Y .
Atunci C(X, Y ) mpreun
a cu metrica uniform
a (vezi (3.2)) formeaz
a un
spatiu metric complet.
Demonstratie. Se verific
a imediat c
a (C(X, Y ), d) este un spatiu metric, d fiind
metrica uniform
a. S
a mai ar
at
am c
a este complet.
Fie, n acest scop, (fn )n un sir Cauchy din C(X, Y ). Atunci, din definitie,
el este uniform Cauchy si deci, evident, el este simplu Cauchy, adic
a (fn (x))n
este Cauchy n spatiul (Y, ), pentru fiecare x X.
Definim, astfel, f : X Y , f (x) = lim fn (x).
n
Deoarece sirul (fn )n este uniform Cauchy, el va fi (vezi observatia 4.3) uniform convergent la f . Din propozitia 4.7 deducem c
a f este continu
a, ceea
ce dovedeste completitudinea lui (C(X, Y ), d).
4.4
Spatii local compacte. Compactificatul

Alexandrov
Definit
ia 4.5. Un spatiu topologic separat (X, ) se numeste local compact
dac
a orice punct al s
au posed
a o vecin
atate compact
a.
3
afirmatia este adev

arat
a si n cazul c
and (X, d) este necompact
4.4 Spatii local compacte. Compactificatul Alexandrov
113
Observat
ia 4.4. Orice spatiu compact este local compact
ar, dac
a (X, ) este un spatiu topologic compact iar
x X, atunci, pentru V (x) oarecare, multimea V este o vecin
atate
compact
a a lui x.
Reciproca afirmatiei din observatia precedent

a nu este, n general, adev
arat
a
dup
a cum se poate constata si din exemplele care urmeaz
a.
Exemplul 4.4. Dac
a se consider
a topologia discret
a pe o multime X,
d
d
= P(X), atunci spatiul topologic (X, ) este local compact.
Dac
a, n plus, X este infinit
a, atunci (X, d ) nu este compact.
Demonstratie. Dac
a x X, atunci, n topologia discret
a, {x} (x). Cum
{x} este finit
a, rezult
a (vezi exercitiul 4.1) c
a este compact
a.
Dac
a X este infinit
a, atunci familia ({x})xX constituie o acoperire cu
deschise a lui X din care nu se poate extrage o subacoperire finit
a. Ca urmare
d
spatiul (X, ) nu este compact
Exemplul 4.5. Spatiile topologice (R, R ), (C, C ) sunt local compacte dar
nu sunt compacte.
Demonstratie. Faptul c
a spatiile din enunt nu sunt compacte rezult
a din exemplul 4.3 sau teorema 4.3.
Apoi, este evident faptul c
a, pentru x R, multimea [x , x + ], > 0,
este o vecin
atate compact
a a sa.
De asemenea, dac
a z C si > 0, atunci multimea D [z, ] este o vecin
atate
compact
a a lui z.
Teorema 4.11. Intr-un

spatiu topologic local compact, orice punct are un
sistem fundamental de vecin
at
ati compacte.
a (X, ) este un spatiu local compact.
Vom ar
ata nt
ai, c
a
(4.8)
D , x D Dx cu x Dx Dx D.
Fie D si x D. Atunci exist

a Vx (x) compact
a si deci subspatiul
topologic (Vx , Vx ) este compact (vezi observatia 4.2).
114
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Multimea D Vx este o vecin

atate deschis
a a lui x n spatiul (Vx , Vx ) deci,
folosind corolarul 4.2, exist
a G Vx cu x G G D Vx .
Dar G este nchis
a si n (X, ) iar G este o vecin
atate a lui x n (X, )
(deoarece Vx (x) n (X, )).
Asadar G (x) deci exist
a Dx cu x Dx G.
In consecint
a
x Dx Dx G D Vx D,
deci relatia (4.8).
S
a consider
am, acum, din nou, un punct x X si vom ar
ata c
a admite un
sistem fundamental de vecin
at
ati compacte.
Fie K o vecin
atate compact
a a lui x si V (x) arbitrar
a.
Atunci V K (x) si deci exist
a D astfel nc
at
x D V K V, x D V K K.
Folosind relatia (4.8), exist
a Dx cu x Dx Dx D.
Asadar Dx (x) si, n plus, Dx K deci (teorema 4.2, ()) Dx este
compact
a.
Teorema care urmeaz
a generalizeaz
a rezultatul nt
alnit anterior (vezi exemplul 1.5) n care, plec
and de la spatiul necompact (C, C ), am construit
un spatiu topologic compact (C, C ) prin ad
augarea unui element care nu
apartine multimii C.
Teorema 4.12. (Alexandrov) Pentru orice spatiu topologic local compact
(X, ), exist
a un spatiu topologic (X , ) cu propriet
atile:
(1) (X , ) este un spatiu compact ;
(2) X este homeomorf cu un subspatiu X0 al lui X ;
(3) X \ X0 = {p } cu p
/ X.
Demonstratie. (1). Exist
a ntotdeauna un element care nu apartine unei multimi
date X. Not
am prin p un astfel de element si prin X multimea X {p }.
Not
am, de asemenea K clasa multimilor compacte din (X, ) iar
n
o
C := D {p } : D , D K .
Vom folosi notatia doar pentru complementara fata de spatiul X.
Definim familia de multimi
:= C
115
si vom ar
ata c
a formeaz
a o topologie pe X iar spatiul (X , ) este
Hausdorff.
Astfel, avem:
, X :
.
X , X = K, X = X {p } X C .
D1 , D2 D1 D2 :
Dac
a D1 , D2 , atunci D1 D2 .
Dac
a D1 si D2 C, exist
a D2 cu D2 = D2 {p } si D2
compact
a.
Atunci
D1 D2 = D1 (D2 {p }) = (D1 D2 ) (D1 {p }) = D1 D2 ,
deoarece D1 {p } = .
In fine, dac
a D1 , D2 C, exist
a D1 , D2 cu
D1 = D1 {p }, D2 = D2 {p } si D1 , D2 K.
Atunci
D1 D2 = (D1 D2 ) {p },
unde D1 D2 si (D1 D2 ) = D1 D2 C.
Asadar D1 D2 .
S
Di :
(Di )i
Not
am
1 := {i : Di }, 2 := {i : Di C}.
Dac
a 2 = , atunci
Di .
Di =
Dac
a 1 = , atunci Di = Di {p }, unde Di K. Deci
i
unde
[
[

Di {p },
\
Di K
Di =
i
116
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Asadar
Di .
Dac
a 1 si 2 sunt nevide, atunci

[
[
[
Di =
Di
Di {p } = D1 (D2 {p }),
i
i2
i1
unde D1 , D2 si
D2 =
[
i2
Deci, si n acest caz,

\
Di =
Di K.
i2
Di .
Spat
iul (X , T ) este separat:
Vom nota cu (), respectiv (), familiile de vecin
at
ati ale unui punct
X n spatiul (X, ), respectiv (X , ).
Fie x, y X , x 6= y.
Dac
a x, y X, spatiul (X, ) fiind separat, exist
a U (x) (x),
V (y) (y) cu U V = .
Dac
a x X, y = p , atunci, (X, ) fiind local compact, exist
a
U (x) K. Pun
and V := U {p }, rezult
a V (y) si U V = .
Cazul x = p , y X este simetric cu cel precedent.
Spat
iul (X , ) este compact:
Fie (Di )i astfel nc
at
X =
Di .
De aici rezult
a c
a exist
a i0 astfel ca p Di0 , deci Di0 = D {p },
D , D K.
[
[
Din egalitatea X =
Di Di0 , rezult
a X \ Di0
Di .
i\{x0 }
i\{x0 }
Pe de alt
a parte,

X \ Di0 = X \ (D {p }) = D {p } X = D.
Asadar
Di .
i\{i0 }
117
Pentru fiecare i \ {x0 }, fie Di := Di \ {p }. Obtinem, astfel, din

relatia precedent
a,
[
D
Di , Di , i , i 6= i0 .
i\{i0 }
Multimea D fiind compact

a (n (X, )), exist
a o familie finit
a de indici
I \ {x0 } astfel ca
[
[
D
Di
Di
si deci X \
Di0
iI
Di ,
iI
de unde
iI
X =
Di
iI{i0 }
ceea ce ncheie demonstratia faptului c

a spatiul (X , ) este compact.
(2). Consider
am aplicatia identic
a i : X X , i(x) = x si not
am
X0 := i(X) iar pe X0 consider
am topologia |X0 indus
a de .
Vom ar
ata c
a i : (X, ) (X0 , |X0 ) este functie bicontinu
a (bijectivitatea sa este evident
a).
Astfel:
D i(D) = D |X0 .
Apoi,
D |X0 D
cu D = D
X0 = (D{p })X0 = DX0 = D,
unde D . Ca urmare i1 (D ) = D .
(3). Evident.
Definit
ia 4.6. Spatiul topologic compact (X , ), introdus n teorema precedent
a, se numeste compactificatul Alexandrov al spatiului local compact (X, ).
Exemplul 4.6. Lu
and p := +, obtinem compactificatul Alexandrov al
spatiului topologic real (R, R ), respectiv (R {+}, + ), unde
n
o
+ = R (R \ K) {+} : K R nchisa si marginita .
Analog putem defini (R {}, ). Cele dou

a spatii sunt topologic
echivalente.
118
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Exemplul 4.7. Planul complex extins (C, C ) definit n exemplul 1.5 este, n
fapt, compactificatul Alexandrov al spatiului (C, C ).
ar, urm
arind exemplul 1.5, observ
am c
a multimile
G C care alc
atuiesc familia sunt de forma G = D {} cu D C
(din conditia c1 )) iar D este nchis
a si, potrivit conditiei c2 ), continut
a n
D [0, ], adic
a este m
arginit
a deci, de fapt, compact
a n (C, C ).
Exemple. Exercitii
1o . Fie (X, ) un spatiu topologic separat si (xn )n un sir al s
au convergent
c
atre x X. Atunci multimea
K := {x} {xn : n N}
este compact
a.
Solutie : Fie (Di )i o acoperire cu multimi deschise a lui K. Exist
a i0 astfel
ca x Di0 si exista n0 N astfel ncat xn Di0 (x), pentru orice n n0 .
Deoarece multimea {x1 , . . . , xn0 } este acoperita de o reuniune finit
a de deschise
(Di )iI (I finit
a), rezulta
[
Di
K
iI{i0 }
si deci K este compact

a.
2o . S
a se arate c
a, n spatiul topologic (R, 0 ), unde
0 := {R, } {(n, n) :
n N },
o multime satisface axioma Borel-Lebesgue dac

a si numai dac
a este m
arginit
a.
Sunt aceste multimi (m
arginite) compacte ?
Indicatie : Spatiul (R, 0 ) nu este separat, deci nu are submultimi compacte.
3o . S
a se arate, utiliz
and un contraexemplu, c
a o reuniune arbitrar
a de
multimi compacte nu este, n general, compact
a.
Deduceti de aici c
a propozitia 4.4 nu mai poate fi mbun
at
atit
a.
Indicatie : De exemplu, n (R, R ), avem R =
[n, n].
n=1
4o . Dac
a (X, ) este un spatiu topologic separat iar A X o multime
compact
a si infinit
a, atunci A are cel putin un punct de acumulare.
Exemple. Exercitii
119
Solutie : (X, ) fiind separat si A compact

a, rezulta (teorema 4.2) A nchisa, deci
A A A.
Presupunem c
a, prin absurd, A nu are puncte de acumulare, adica
x A Vx (x) cu x Vx si Vx A = {x}.
Avem
A=
{x}
xA
(Vx A) = A
xA
[
xA

[
Vx A
Vx .
A fiind compact
a, exist
a A1 A finit
a, astfel ca A
A
[
xA1
xA
Vx , ca urmare
xA1

[
[
Vx =
(Vx A) =
{x} = A1
xA1
xA1
adica A este finit

a, ceea ce este absurd. Asadar A = .
5o . Fie (X, ) si (Y, G) dou

a spatii topologice separate.
Dac
a (X, ) este compact iar f : X Y este o functie continu
a si bijectiv
a,
atunci cele dou
a spatii sunt hmeomorfe.
Mai mult,
A X este compact
a f (A) este compact
a.
Indicatie : Fie D si A = D. Atunci A este nchisa, deci compact
a. Rezult
a
c
a f (A) este compact
a, adica f (A) nchisa si, ca urmare,
f (D) = f ( A) = f (A)
este deschisa si deci inversa lui f este continua.
Asadar f este homeomorfism.
6o . Dac
a (X, d) este un spatiu metric iar A X este compact
a nevid
a,
atunci exist
ax
, y A astfel nc
at d(A) = d(
x, y).
Solutie : Aplicatia d : X X R este continua (vezi observatia 3.2) iar

A A X 2 este compact
a (teorema lui Tihonov (4.8)), prin urmare d este m
arginita
si si atinge marginile (corolarul 4.4). Exist
a, deci, x
, y A astfel ncat
d(
x, y) = sup d(x, y) = d(A).
x,yA
7o . Fie (X, ) un spatiu topologic compact si functiile continue f, g : X K,

unde K = R sau K = C.
Atunci multimea {x X : f (x) = g(x)} este compact
a.
120
Cap.4 Spat
ii si mult
imi compacte
Indicatie : Multimea din enunt este nchisa ca imagine inversa a multimii compacte (deci nchise) {0} prin functia continua f g.
8o . Fie f o functie definit

a pe spatiul metric (X, d) cu valori n spatiul
topologic (Y, G) a c
arei restrictie la orice compact al lui X este continu
a.
S
a se arate c
a f este continu
a.
Solutie : Deoarece orice spatiu metric satisface, ca spatiu topologic, prima axiom
a a num
arabilit
atii, este suficient sa demonstram (utilizand teorema 2.7) c
a f este
secvential continua.
Fie x X si un sir (xn )n X astfel ca lim xn = x.
n
Deoarece multimea K := {x} {xn : n N} este compact

a (exercitiul 1o .), deducem, utilizand ipoteza, c
a f|K este continua si deci f (x) = lim f (xn ), adica f este
n
secvential continua n x.
9o . Fie (Ki )i o familie de mult

imi compacte n spatiu local compact
[
Ki D.
(X, ) iar D o deschis
a astfel nc
at
i
S
a se arate c
a exist
a o multime finit
a de indici I astfel ca
[
Ki D.
iI
Indicatie : Notam cu (X , ) compactificatul Alexandrov al spatiului (X, ).

Multimile D si X \ Ki , i , fiind deschise n (X , ) si form
and o acoperire
a lui X , aceasta fiind compact
a, exista I finit
a asa ncat

[
[
\
Ki D,
(X \ Ki ) =
(X \ Ki ) = X D
D
iI
iI
iI
unde D = X \ D.
10o . Fie (X, ), (Y, G) dou

a spatii topologice local compacte si g : X Y o
functie continu
a cu proprietatea c
a, pentru orice compact
a K Y , multimea
1
g (K) este, de asemenea, compact
a.
Atunci g este functie nchis
a (adic
a, pentru orice F X nchis
a, rezult
a
g(F ) Y nchis
a).
Solutie : Fie X = X {p}, p

/ X, respectiv Y = Y {q}, q
/ Y , compactificatele Alexandrov ale lui X, respectiv Y .
Notam cu f : X Y prelungirea lui g, punand f (p) := q. Atunci f este
continua pe X. Sa aratam c
a este continua si n p.
Fie V o vecin
atate deschisa (n Y ) a lui q. Deci V = {q}(Y \K) cu K compact
a
n Y .
Exemple. Exercitii
121
Rezult
a c
a f 1 (V ) = {p} (X \ g 1 (K)) si, ntruc
at g 1 (K) este compact
a n X,
1
deducem c
a g (V ) este o vecin
atate deschisa (n X ) a lui p, deci f este continu
a
si n p, prin urmare este continua pe X .
Fie F X o multime nchisa. Atunci A{p} este compact
a n X , deci (teorema
4.4) f (A {p}) = g(A) {q} este compact
a n Y si deci nchisa n Y , de unde
rezulta c
a g(A) este nchisa n Y .
Capitolul 5
Conexitate
5.1
Spatii si multimi conexe
Definit
ia 5.1. Un spatiu topologic (X, ) se numeste conex dac
a X nu se
poate reprezenta ca reuniune a dou
a multimi deschise, nevide, disjuncte ale
sale.
O submultime C a spatiului topologic (X, ) se numeste conexa dac
a subspatiul topologic (C, C ) este conex.
Utiliz
and complementara, se obtine imediat:
Observat
ia 5.1. Spatiul topologic (X, ) este conex dac
a si numai dac
a X
nu se poate reprezenta ca reuniune a dou
a multimi nchise, nevide, disjuncte.
Exemplul 5.1. Intr-un

spatiu topologic, multimea vid
a si multimile formate
dintr-un singur element sunt conexe.
Dac
a X contine cel putin dou
a elemente, atunci X, dotat
a cu topologia
discret
a, este un spatiu topologic neconex.
In sectiunile 5.2 si 5.3 va fi studiat
a conexitatea n cazul spatiilor (R, R )
si (C, C ) obtin
andu-se exemple importante n acest sens.
Definit
ia 5.2. Dou
a multimi ale unui spatiu topologic (X, ) se numesc
separate dac
a
A B = , A B = .
Este evident c
a dou
a multimi separate sunt disjuncte.
Teorema 5.1. (Caracterizarea spatiilor conexe) Dac
a (X, ) este un spatiu
topologic, atunci urm
122
5.1 Spatii si multimi conexe
123
(a) (X, ) este conex ;

(b) singurele submultimi ale spatiului care sunt simultan nchise si deschise
sunt X si ;
(c) X nu se poate reprezenta ca reuniune a dou
a multimi nevide si separate.
Demonstratie. (a)(b): Dac

a A X, A
/ {X, }, ar fi simultan deschis
a
si nchis
a, atunci A, A , A A = iar X = A A, ceea ce ar contrazice
conexitatea lui (X, ).
(b)(c): Presupunem c
a A, B X, nevide cu
A B = , A B = si X = A B.
a A si B
Din aceste relatii deducem A B = A si B A = B, adic
sunt nchise. Dar, cum A = B, rezult
a c
a A este deschis
a si contrazicem,
astfel, (b).
(c)(a): Presupunem c
a exist
a deschisele nevide, disjuncte, D1 , D2
astfel ca X = D1 D2 .
Deci D1 = D2 si D2 = D1 , adic
a D1 , D2 sunt nchise, asadar
D1 D2 = D1 D2 = si D1 D2 = D1 D2 = ,
adic
a D1 si D2 sunt separate, absurd.
Exemplul 5.2. Dac
a X este o multime infinit
a iar 0 este topologia cofinit
a
(vezi exemplul 1.2), atunci spatiul topologic (X, 0 ) este conex.
am o multime nevid
a D X care este, n acelasi timp,
deschis
a si nchis
a. Din definitia topologiei 0 , rezult
a D finit
a iar cum D
nu poate fi finit
a (s-ar contrazice ipoteza c
a X este infinit
a), rezult
a D = X.
Apoi, din teorema 5.1, afirmatia din enunt.
Teorema 5.2. (Caracterizarea multimilor conexe) Fie (X, ) un spatiu topologic si C X nevid
a. Multimea C este conex
a dac
a si numai dac
a, oricare
ar fi M, N X verific
and conditiile:
a) M, N , M 6= , N 6= ,
b) C M N ,
c) C M = , C N = ,
avem c
a C M N 6= .
124
Cap.5 Conexitate
a C este conex
a si fie M, N verific
and conditiile
din enunt. Deci
M1 := M C C , N1 := N C C , C = M1 N1 .
Din definitia multimii conexe, rezult
a M1 N1 6= , adic
a
(M C) (N C) = M N C 6= .
Reciproc, s
a presupunem c
a, dac
a M, N verific
a conditiile a), b), c), atunci
C M N 6= .
Dac
a C nu este o multime conex
a, adic
a (C, C ) nu este un spatiu conex,
exist
a M1 , N1 C , nevide, cu
C = M1 N1 si M1 N1 = .
Exist
a, apoi, M, N astfel ca M1 = M C si N1 = N C. Se verific
a
usor c
a M, N satisfac conditiile a), b), c), deci C M N 6= sau, nc
a
(M C) (N C) 6= ,
adic
a M1 N1 6= , contrar ipotezei f
acute.
Ca urmare, C este o multime conex
a.
Propozit
ia 5.1. Pentru o submultime nevid
a A a unui spatiu topologic (X, ),
urm
() A este conex
a;
() x, y A C conex
a cu x, y C A.
Demonstratie. () () : Implicatia este evident

a dac
a lu
am C = A.
() () : Presupunem adev
arat
a ipoteza () si c
a, prin absurd A este
neconex
a.
Atunci exist
a D1 , D2 , nevide, astfel nc
at
A D1 D2 , A D1 6= , A D2 6= si A D1 D2 = .
Rezult
a c
a exist
a x1 A D1 si x2 A D2 si deci, cu ipoteza f
acut
a,
exist
a C conex
a astfel ca
(5.1)
x1 , x2 C A,
prin urmare C D1 D2 .
Aplic
and lema 5.1, obtinem C D1 sau C D2 de unde, folosind faptul
c
a xi Di , i = 1, 2, deducem c
a x2
/ C sau x1
/ C n contradictie cu relatiile
(5.1). Asadar A este conex
a.
5.1 Spatii si multimi conexe
125
Lema 5.1. O submultime a unui spatiu topologic (X, ) este conex

a dac
a si
numai dac
a, pentru orice pereche de multimi nevide separate M , N , pentru
care C M N , avem
C M sau C N.
Demonstratie. Presupunem C conex
a si M, N ca n enunt. Deoarece
(C M ) (C N ) C M C N M N =
si, similar,
(C M ) (C N ) = ,
rezult
a c
a multimile C M si C N sunt separate iar, dac
a ar fi nevide, ar
rezulta (teorema 5.1) (C, C ) neconex, absurd.
Asadar C M = sau C N = , prin urmare, C N sau C M .
Reciproca rezult
a imediat din teorema 5.1.
Propozit
ia 5.2. Fie (Ci )i o familie de submultimi conexe ale spatiului
topologic (X, ) cu proprietatea c
a exist
a i0 astfel ca Ci0 s
a nu fie separat
a
cu nici o alt
a multime din familia dat
a. Atunci multimea
[
C :=
Ci
i
este conex
a.
am C M N cu M, N separate si nevide n (X, ).
Dim lema anterioar
a, avem
Ci0 M sau Ci0 N.
Presupunem Ci0 M (cel
alalt caz trat
andu-se analog).
Deoarece, pentru fiecare i , Ci este conex
a, deci continut
a n una dintre
multimile M , N si, cum nu este separat
a cu Ci0 , rezult
a c
a Ci M , oricare
ar fi i .
Prin urmare C M si, conform lemei, C este conex
a.
Corolarul 5.1. Dac
a (Ci )i este o familie
[de multimi conexe din (X, )
care au n comun cel putin un punct, atunci
Ci este conex
a.
i
126
Cap.5 Conexitate
Propozit
ia 5.3. Aderenta unei multimi conexe este conex
a.
Demonstratie. Fie C o submultime conex
a a spatiului topologic (X, ).
Dac
a C nu este conex
a, exist
a M, N deschise, nevide cu
C M N, C M 6= C N 6= , C M N = .
C.
a c
a M, N verific
a a), b) din teorema 5.2 pentru
Evident, din C C, rezult
S
a ar
at
am c
a este verificat
a si conditia c) pentru M .
Presupunem c
a C M = , deci C M (nchis
a) deci C M de unde
C M = , ceea ce este absurd.
Analog se arat
a c
a N verific
a conditia c).
In consecint
a C M N C M N 6= , contradictie !
Propozit
ia 5.4. O submultime A a unui spatiu topologic (X, ) este conex
a
dac
a si numai dac
a exist
a C X conex
a astfel nc
at
C A C.
Demonstratie. Dac
a A este conex
a, atunci este evident c
a C = A satisface
conditia din enunt.
a multimi
Reciproc, consider
am multimea conex
a C cu C A C si dou
separate nevide M, N asa nc
at A M N .
Atunci
C M N C M sau C N.
Presupunem c
a, de exemplu, C M . Atunci
C M N A N A M
si deci (lema 5.1) A este conex
a.
Teorema 5.3. Fie (X, ) si (Y, G) dou
a spatii topologice si f : X Y o
functie continu
a. Dac
a C X este o multime conex
a, atunci f (C) este, de
asemenea, conex
a.
a C X este conex
a dar c
a, prin absurd, f (C)
nu este conex
a. Atunci exist
a G1 , G2 G, nevide, astfel nc
at
f (C) G1 G2 , f (C) G1 6= , f (C) G2 6= si f (C) G1 G2 = .
5.2 Conexitatea n R
127
In aceste conditii, din continuitatea lui f , deducem f 1 (G1 ), f 1 (G2 ) ,

1 (G ) 6=
si
1 ) 6= , f
2
f 1 (G
f 1 (G1 ) C 6= , f 1 (G2 ) C 6= si C f 1 (G1 ) f 1 (G2 ) = ,

fapt ce contrazice ipoteza.
5.2
Conexitatea n R
Vom spune despre o multime nevid

a A de numere reale c
a este un interval,
dac
a
x, y A [x, y] A.
Teorema 5.4. O multime C a spatiul topologic real (R, R ) este conex
a dac
a
si numai dac
a C = sau C este un interval.
Demonstratie. Vom demonstra nt
ai c
a dac
a C este conex
a, C 6= , atunci C
este un interval.
Presupunem c
a, prin absurd, C 6= este conex
a dar nu este interval.
Fie a := inf C si b := sup C. Atunci C [a, b].
Dac
a C nu este interval, atunci exist
a x0 (a, b) astfel nc
at
(5.2)
Fie
(5.3)
x0
/ C.
D1 := (, x0 ) a si D2 := (x0 , ) b.
Atunci D1 6= , D2 6= si, n plus, din (5.2) si (5.3), avem

(5.4)
C D1 D2 , C D1 6= , C D2 6= si C D1 D2 = .
Intr-adev
ar, dac
a C D1 = , atunci C D1 = [x0 , ), deci
x0 < a = inf C,
n contradictie cu x0 (a, b). Analog se justific
a si C D2 6= .
Relatiile (5.4) arat
a c
a C nu este conex
a ceea ce este absurd.
Asadar C este un interval.
a=
6 C R este un interval si c
a, prin absurd, C
nu este conex
a.
Atunci exist
a D1 , D2 R astfel nc
at s
a aib
a loc relatiile (5.4).
128
Cap.5 Conexitate
Atunci exist
a a1 D1 C, a2 D2 C, a1 6= a2 . S
a presupunem a1 < a2
si, cum C este interval, obtinem
(5.5)
[a1 , a2 ] C.
Se observ
a c
a a1 D1 C (, a2 ), deci
E := D1 C (, a2 ) 6= .
Din E (, a2 ), rezult
a M := sup E R si, n plus, M a2 .
Apoi, cum a1 E, deducem M [a1 , a2 ] si deci, cu (5.5), M C.
Observ
am c
a
(5.6)
M < a2 .
Intr-adev
ar, dac
a M = a2 , deoarece D2 R , exist
a > 0 astfel nc
at
(M , M + ) D2 .
T
in
and cont de definitia lui M , rezult
a c
a exist
a x0 E astfel ca M < x0
si, totodat
a, x0 M . Atunci x0 D2 .
Ins
a x0 E D1 C, ca urmare
x0 C D1 D2 ,
n contradictie cu relatiile (5.4).
S
a ar
at
am, acum, c
a
(5.7)
M
/ D1 D2 .
Presupunem c
a, prin absurd, M D1 . Atunci, av
and D1
r > 0 astfel nc
at
(5.8)
[M r, M + r] D1 .
R,
exist
a
Din (5.6) rezult

a (M, M + r) (, a2 ) 6= .
Fie t (M, M + r) (, a2 ). Atunci, din (5.8), rezult
a c
a
t D1 (, a2 ).
Ins
a a2 M < t, deci t (a1 , a2 ) C, de unde t D1 C (, a2 ) = E,
adic
a t M . Aceasta contrazice, ns
a, alegerea lui t.
Asadar M
/ D1 .
Dac
a M ar apartine lui D2 , atunci, repet
and demonstratia inegalit
atii
(5.6), s-ar ajunge la D1 D2 C 6= (contradictie cu (5.4)), deci M
/ D2 .
In concluzie C
/ D1 D2 n contradictie cu (5.4).
Ca urmare C este conex
a.
129
Corolarul 5.2. Multimile Q si R \ Q nu sunt conexe.

Utiliz
and teoremele 5.3 si 5.4, obtinem cu usurinta:
Corolarul 5.3. Dac
a (X, ) este un spatiu topologic conex iar f : X R
este o functie continu
a, atunci imaginea lui X prin f este un interval.
particular, dac
In
a I R este un interval iar f : I R este continu
a,
1
atunci f are proprietatea lui Darboux .
Observat
ia 5.2. Deoarece multimile Q = R \ Q = R sunt conexe dar Q,
R \ Q nu sunt conexe, deducem c
a reciproca propozitiei 5.3 este fals
a.
Observat
ia 5.3. Multimile compacte si conexe din R sunt intervalele de
forma [a, b] cu a, b R.
Teorema 5.5. Dac
a pentru orice dou
a elemente x, y ale unei multimi
A (X, ) exist
a numerele reale a, b si o functie : [a, b] X cu propriet
atile:
(1) este continu
a,
(2) ([a, b]) A,
(3) (a) = x si (b) = y,
atunci A este conex
a.
Demonstratie. Deoarece, pentru orice x, y A, exist
a multimea conex
a
C := ([a, b]) (din teoremele 5.3 si 5.4) cu proprietatea c
a C A, rezult
a,
utiliz
and proprozitia 5.1, c
a A este conex
a.
conditiile teoremei, spunem c
. In
Remarca
a A este conexa prin drumuri (prin
arce) dac
a orice dou
a elemente ale sale pot fi unite printr-o curb
a continut
a
n A.
5.3
Conexitatea n C. Domenii
Definit
ia 5.3. Fie z1 , z2 C. Vom nota [z1 , z2 ] multimea definit
a prin
[z1 , z2 ] := {z C : z = (1 t)z1 + tz2 , t [0, 1]}
si o vom numi segment de origine z1 si punct final z2 .
1
adic
a imaginea f (J) a oric
arui interval J I este tot un interval
130
Cap.5 Conexitate
Dac
a z0 , z1 , . . . , zn C, n 1, atunci multimea
L(z0 , z1 , . . . , zn ) :=
n1
[
[zi , zi+1 ]
i=0
se numeste linie poligonala cu varfurile z0 , z1 , . . . , zn . Punctul z0 se numeste

originea iar zn extremitatea liniei poligonale. Not
am, uneori, mai simplu,
L(z0 , zn ) aceast
a linie poligonal
a.
Definit
ia 5.4. O multime A C se numeste convexa dac
a, pentru orice
z1 , z1 A, avem
[z1 , z2 ] A.
Dac
a z0 A, spunem c
a multimea A este stelata relativ la z0 , dac
a
[z0 , z] A, z A.
Observat
ia 5.4. O multime convex
a este stelat
a relativ la orice punct al s
au.
Exemplul 5.3. Dac
a se consider
a numerele complexe z1 , z2 si > 0 astfel
nc
at z1
/ D (z2 , ), atunci, pentru orice r > |z1 z2 | , multimea
D (z1 , r) D (z2 , )
este stelat
a (relativ la orice punct din D (z1 , r) D (z2 , )) dar nu este convex
a
(vezi Fig.2).
z1
z2
D(z2 , )
D(z1 , r)
Fig.2
Propozit
ia 5.5. Segmentele de numere complexe, precum si liniile poligonale,
sunt multimi conexe.
131
Demonstratie. S
a demonstr
am, nt
ai, c
a, dac
a z1 , z2 C, atunci multimea
[z1 , z2 ] este conex
a.
Acest lucru rezult
a imediat din teorema 5.5, observ
and c
a functia
: [0, 1] C, (t) = (1 t)z1 + tz2
este continu
a si, de asemenea, (0) = z1 , (1) = z2 , ([0, 1]) = [z1 , z2 ].
Intr-adev
ar, avem, pentru t0 [0, 1],
|(t) (t0 )| = |t t0 ||z2 z1 |, t [0, 1]
si deci, pentru > 0, obtinem
|t t0 | <
|(t) (t0 )| < .

|z2 z1 |
Dac
a z0 , z1 , . . . , zn C (n 1), vom ar
ata c
a L(z0 , . . . , zn ) este conex
a.
Vom prezenta dou
a variante de demonstratie ale acestui fapt.
Prima dintre ele se face prin inductie n raport cu n.
Astfel, dac
a L(z0 , . . . , zn1 ) este conex
a, atunci L(z0 , . . . , zn ) este reuniunea multimilor conexe L(z0 , . . . , zn1 ) si [zn1 , zn ] care au n comun punctul
zn1 . Atunci, n baza propozitiei 5.2, rezult
a c
a linia poligonal
a L(z0 , . . . , zn )
este o multime conex
a.
O alt
a variant
a de demonstratie se obtine consider
and functia : [0, n] C
definit
a prin
(1 t)z0 + tz1 ,
dac
a t [0, 1)
(2 t)z1 + (t 1)z2 ,
dac
a t [1, 2)
(5.9)
(t) :=
.
.
.
(n t)zn1 + (t n + 1)zn , dac

a t [n 1, n].
Se constat
a usor c
a este continu
a, ([0, n]) = L(z0 , . . . , zn ), (0) = z0 ,
(1) = zn . Apoi, aplic
am teorema 5.5.
Corolarul 5.4. Orice multime de numere complexe stelat

a relativ la unul
dintre punctele sale, este conex
a.
particular, multimile convexe sunt conexe.
In
Teorema 5.6. (Caracterizarea multimilor conexe din planul complex) Conditia necesar
a si suficient
a ca o multime deschis
a D C s
a fie conex
a este
ca, pentru orice pereche de puncte z, w D, s
a existe o linie poligonal
a cu
originea n z si extremitatea n w continut
a n D.
132
Cap.5 Conexitate
Demonstratie. Suficienta rezult

a din teorema 5.5, tin
and seama c
a orice linie
poligonal
a L(z, w) este imaginea unei functii continue (vezi (5.9)).
Pentru a demonstra necesitatea conditiei din enunt, fie z D.
Intruc
at D C , exist
a > 0 astfel ca D (z, ) D.
S
a notam cu A multimea punctelor din D care pot fi unite cu z printr-o
linie poligonal
a inclus
a n D si cu B := D \ A.
Este evident c
a D = A B si c
a D (z, ) A, deci A este nevid
a.
S
a ar
at
am c
a A B = .
Presupunem c
a, prin absurd, A B 6= si fie A B. Dar
B D si
/ A,
deci exist
a r > 0 astfel nc
at D (, r) D.
Apoi,
A D (, r) A 6= .
Fie, acum, w D (, r) A si L(z, w) linia poligonal
a ce uneste z cu w si
L(z, w) D.
Atunci L(z, ) := L(z, w) [w, ] are originea n z si extremitatea n si
L(z, ) D ceea ce contrazice faptul c
a B.
Analog se arat
a c
a A B = .
Deoarece D a fost presupus
a conex
a, rezult
a (lema 5.1), B = , deci
D = A.
Definit
ia 5.5. O multime deschis
a si conex
a a unui spatiu topologic (X, )
se numeste domeniu.
Exemplul 5.4. Discurile deschise din C, planul C, semiplanele inferior si cel
superior ale lui C sunt domenii.
Exemplul 5.5. Dac
a z C, atunci multimea C \ {z} este un domeniu.
Demonstratie. Putem presupune, f
ar
a a restr
ange generalitatea, c
a z = 0.
Pentru a demonstra conexitatea, vom ar
ata c
a, pentru orice pereche de
puncte z1 , z2 C = C \ {0}, exist
a o linie poligonal
a L(z1 , z2 ) continut
a n
C .
Astfel, presupunem z1 = x1 + i y1 , z2 = x2 + i y2 .
Dac
a0
/ [z1 , z2 ], atunci se ia L(z1 , z2 ) = [z1 , z2 ]. In caz contrar, ducem
prin z1 o paralel
a la Ox si prin z2 o paralel
a la Oy. Punctul de intersectie
al celor dou
a drepte va fi w := (x2 , y1 ). Atunci, reunind segmentele [z1 , w] si
[w, z2 ], obtinem L(z1 , z2 ).
Exemple. Exercitii
133
Aplic
and, acum, teorema 5.6, rezult
a c
a multimea C este conex
a.
Ad
aug
and faptul c
a multimea C este deschis
a, ca intersectie a multimilor
deschise C si {0}, deducem c
a este domeniu.
Exemple. Exercitii
1o . Ar
atati c
a reuniunea a dou
a discuri deschise, disjuncte din planul complex, nu este o multime conex
a.
2o . Consider
am topologiile superioar
a + si inferioar
a pe R definite de
urm
atoarele baze (vezi exemplul 1.9):
B+ := {(a, ) : a R}, B := {(, a) : a R}.
Ar
atati c
a, n spatiile topologice (R, + ) si (R, ) orice multime A R
este conex
a.
Indicatie : Sa presupunem c
a multimea A R este neconexa n topologia
fie D1 , D2 + asa ncat
+ si
A D1 6= , A D2 6= , A D1 D2 = si A D1 D2 .
Fixam xi A Di (i = 1, 2) si sa presupunem c
a, de exemplu, x1 < x2 .
Atunci exista ci < xi astfel ca (ci , ) Di (i = 1, 2), deci
x2 A (c1 , ) (c2 , ) A D1 D2 = ,
ceea ce este absurd.
Urmeaza c
a A este conex
a n
+ si, analog, n .
3o . Dac
a spatiul (X, ) este conex iar topologia pe X este mai putin
fin
a dec
at , atunci spatiul (X, ) este, de asemenea, conex.
4o . S
a se arate c
a un spatiu topologic (X, ) este conex dac
a si numai dac
a,
oricare ar fi A X, =
6 A 6= X, avem
A 6= .
Indicatie : Presupun
and c
a exista o multime A X cu 6= A 6= X si A = ,
a A= A = A, adica A, A ceea ce ar conduce

deducem, din relatia A = A\ A, c
(teorema 5.1) la concluzia c
a (X, ) este neconex, absurd.
Reciproc, se rationeaza asemanator, n sens contrar.
134
Cap.5 Conexitate
5o . Dac
a 0 < r < si z C, atunci multimea
C(z; r, ) := {w C : r < |z w| < }
se numeste coroan
a circular
a de centru z si raze r, .
S
a se arate c
a C(z; r, ) este un domeniu.
Indicatie : Se constata usor c
a, pentru orice doua puncte z1 , z2 C(z; r, ), exista
o linie poligonala L(z1 , z2 ) C(z; r, ). Deci, n baza teoremei 5.6, rezulta c
a C(z; r, )
este conex
a (vezi Fig.3).
z1
z2
C(z; r, )
Fig.3
Faptul c
a C(z; r, ) este deschisa rezulta imediat din egalitatea
C(z; r, ) = D [z, r] D (z, ).
6o . Dac
a A si B sunt dou
a multimi nchise n spatiul topologic (X, ) astfel
ca A B si A B s
a fie conexe, atunci A si B sunt conexe. Este necesar
a
ipoteza A si B nchise?
Solutie : Presupunem c
a, prin absurd, A si B sunt nchise si, de exemplu, A nu
este conex
a. Atunci exista multimile nchise, nevide si disjuncte F1 , F2 din subspatiul
(A, A ) astfel ca A = F1 F2 (observatia 5.1).
F1 , F2 fiind obtinute intersect
and pe A cu multimi nchise din X, rezulta c
a F1 ,
F2 sunt nchise n (X, ). Avem
A B = (F1 B) (F2 B).
Deoarece A B este conex
a, deducem c
a una dintre multimile nchise si disjuncte
F1 B sau F2 B este vid
a. Presupunem c
a, de exemplu, F1 B = . De aici rezulta
c
a
A B = (F1 F2 ) B = F1 (F2 B)
Exemple. Exercitii
135
este o reuniune de multimi nchise, nevide cu

F1 (F2 B) = (F1 F2 ) (F1 B) = .
Aceasta implica faptul c
a A B este neconexa, n contradictie cu ipoteza. Asadar
A este conex
a. Analog se arata c
a B este conex
a.
Fie n (R, R ) multimile A = [0, 1) [2, 3] si B = [1, 3].
Observam c
a A B = [2, 3], A B = [0, 3] sunt conexe si totusi A nu este conex
a.
Ca urmare ipoteza ceruta este necesara.
7o . Ar
atati c
a:
() orice functie continu
a f : [a, b] [a, b], unde a, b R, a < b, are un
punct fix ( x0 [a, b] astfel nc
at f (x0 ) = x0 );
() dac
a (X, ) este un spatiu topologic si dac
a orice functie continu
a
f : X X are un punct fix, atunci spatiul considerat este conex.
Solutie : () : Dac
a f (a) = a sau f (b) = b, proprietatea este evidenta.
Presupunem c
a f (a) > a si f (b) < b. Deoarece f este continua, rezulta c
a functia
F : [a, b] R2 definita prin F (x) := (x, f (x)) este continua, deci graficul lui f ,
Gf = F ([a, b]) = [a, b] f ([a, b])
este o multime conex
a.
Notand G := {(x, y) : x, y R, x < y}, H := {(x, y) : x, y R, x > y}, se
observa c
a (a, f (a)) G, (b, f (b)) H.
Dac
a, prin absurd, Gf nu contine nici un punct al diagonalei
:= {(x, x) : x R} = R2 \ (G H),
atunci
Gf G H, Gf G 6= Gf H 6= .
Cum G, H sunt deschise si Gf G H = , rezulta (teorema 5.2) c
a Gf nu este
conex
a, absurd.
Deci exista x0 [a, b] asa ncat (x0 , x0 ) Gf , adica f (x0 ) = x0 .
() : Presupunem c
a, prin absurd, (X, ) nu este conex. Atunci exista deschisele
D1 , D2 disjuncte, astfel ncat X = D1 D2 .
Fie xi Di , i = 1, 2, fixati si f : X X o functie definita astfel

x2 , daca x D1
f (x) :=
x1 , daca x D2 .
Funtia f este, evident, continua si nu are puncte fixe, ceea ce contrazice ipoteza.
Asadar (X, ) este conex.
136
Cap.5 Conexitate
8o . Consider
am o familie (Cr )r de multimi conexe ntr-un spatiu topologic, filtrant
a n raport cu incluziunea (adic
a cu proprietatea c
a, pentru orice
r1 , r2 , exist
a r0 astfel
[ ca Cr1 Cr2 Cr0 ).
Atunci multimea C :=
Cr este conex
a.
r
Indicatie : Fie multimile nevide separate M, N cu C M N . Rezult

a, aplicand
lema 5.1,
r Cr M sau Cr N.
Fie r1 cu Cr1 6= si sa admitem c

a Cr1 M .
Dac
a r0 , r sunt astfel ncat Cr1 Cr0 si Cr Cr0 , rezulta, din prima
incluziune, Cr0
/ N , de unde Cr Cr0 M .
Cum r a fost ales arbitrar, deducem c
a C M ceea ce arata c
a C este conex
a.
9o . O conditie necesar
a si suficient
a ca spatiul topologic (X, ) s
a fie
conex este ca orice functie continu
a f : X R care are o multime cel mult
num
arabil
a de valori s
a fie constant
a.
Indicatie : Dac
a (X, ) este conex si f : X R este continua, atunci f (X) este
conex
a, deci este un interval (teorema 5.4).
Deoarece f (X) este cel mult num
arabila, rezulta c
a se reduce la un punct, adica
f este constanta.
Reciproc, daca, prin absurd, (X, ) ar fi neconex iar D1 , D2 sunt multimi
nevide, disjuncte cu X = D1 D2 , atunci functia f : X R,

0, daca x D1
f (x) :=
1, daca x D2
este continua si ia exact doua valori contrazicand, astfel, ipoteza.
Asadar (X, ) este conex.
10o . Consider
am dou
a spatii topologice (Xi , i )i=1,2 si o functie
f : X1 X2 care invariaz
a multimile conexe (adic
a, dac
a A este conex
a,
atunci f (A) este conex
a).
Atunci, pentru orice multime conex
a A X1 , avem
f (A) f (A).
Solutie : Fie A X1 conex

a, y f (A) si x A cu f (x) = y. Avem
x A y f (A) f (A).
Presupunem x A \ A.
a A {x} este conex
a,
Din relatia A A {x} A si propozitia 5.4, deducem c
deci {y} f (A) = f ({x} A) este conex
a.
Dac
a, prin absurd, y
/ f (A), atunci multimea {y} este simultan nchisa si deschisa
n spatiul conex {y} f (A) ceea ce este absurd.
Ramane adevarat c
a y f (A), prin urmare f (A) f (A).
Bibliografie
[Bo58] N. Boboc, Analiz
a Matematic
a (Partea I), Editura Universit
atii Bucuresti, 1958
, Analiz
[Co83] I. Colojoara
a Matematic
a, Editura Didactic
a si Pedagogic
a,
Bucuresti, 1983
[CS03] T. Ceausu, N. Suciu, Functii Complexe. Exercitii si probleme, Editura Universit
atii de Vest Timisoara, 2003
esei, T. Brsan, Topologie General
[CAB74] O. Costinescu, C. Amiha
a.
Probleme, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1974
ciun, Exercitii si probleme de Analiz
[Cr84] C. Cra
a Matematic
a, Editura
Universit
ciunas, N. Secelean, P. Cra
ciunas, Elemente de topolo[CSC93] S. Cra
gie, Editura Universit
atii Sibiu, 1993
[Ga81] D. Gaspar, Analiz
a Functional
a, Editura Facla, Timisoara, 1981.
[GS89] D. Gaspar, N. Suciu, Analiz
a Matematic
a. Introducere n analiza
complex
a, Tipografia Universit
atii din Timisoara, 1989
[GS95] D. Gaspar, N. Suciu, Functii de variabil
a complex
a, Editura Mirton,
Timisoara, 1995
[GS99] D. Gaspar, N. Suciu, Analiz
a Complex
a, Editura Academiei Rom
ane, Bucuresti, 1999
[HMN82] P. Hamburg, P. Mocanu, N. Negoescu, Analiz
a Matematic
a,
Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1982
t
[Is73] V.I. Istra
escu, Introducere n teoria punctelor fixe, Editura Academiei Rom
ane, Bucuresti, 1973
137
138
Bibliografie
[LC72] M. Lavrentiev, B. Chabat, Methodes de la theorie des functions
dune variable complexe, Editions

Mir, Moscou, 1972
[Mo96] G. Mocanu, Introducere n teoria functiilor complexe, Editura Universitatii Bucuresti, 1996
[NDM66] M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiz
a Matematic
a
Volumul I, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1966
[Po97] E. Popa, Introducere n teoria functiilor de variabil
a complex
a, Editura
Universit
atii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1997
[Ru70] W. Rudin, Real and Complex Analysis, New York: Mc Graw Hill., 1970
[Se95] N. Secelean, Probleme de topologie, Editura Universit
atii Sibiu, 1995
[Si83] G. Siret
chi, Topologie General
a, Editura Universit

Ikoyukl

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ikoyukl

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Convergenta n spatii metrice . . . . . . . . . . . . .

4 Spatii si multimi compacte

Multimi. Relatii. Functii

Vom utiliza conventia c

De asemenea, produsul cartezian al familei (Ai )i va fi

Cap.0 Elemente preliminare

vor fi siruri x = (xn )n cu xn An , pentru n = 1, . . ..

O familie de multimi indexat

0.1 Multimi. Relatii. Functii

O relatie pe multimea A (notat

Cap.0 Elemente preliminare

De asemenea, sunt utile pentru cele ce urmeaz

Corpul numerelor complexe

0.2 Corpul numerelor complexe

Multimea R {0} = {(x, 0) : x R} C dotat

|z| = 0 z = 0, |z1 z2 | = |z1 ||z2 |, |z1 + z2 | |z1 | + |z2 |.

Cap.0 Elemente preliminare

Reprezentarea numerelor complexe

se numeste argument al num

0.2 Corpul numerelor complexe

a mai multe numere spre

Planul complex extins

Ca si n cazul dreptei reale, n unele probleme de analiz

Cap.0 Elemente preliminare

Pentru reprezentarea geometric

(b) f (f 1 (B)) B, egalitatea realiz

(b) F (F (A)) = A, oricare ar fi A X.

3o . Fie X o multime nevid

Cap.0 Elemente preliminare

asadar este subaditiva.

(b) max{|Re z|, |Im z|} |z| |Re z| + |Im z|;

(c) |z + w|2 = |z|2 + |w|2 + 2Re (z w).

(a) Inegalitatea Cauchy-Schwarz-Buniakowski:

(b) Inegalitatea lui Minkowski:

Solutie : (a) Pentru orice t R, avem

(|zk | t|wk |)2 = t2

si, prin urmare, discriminantul trinomului (n t) este

de unde inegalitatea din enunt.

|zk + wk |(|zk | + |wk |) =

de unde rezulta, evident, inegalitatea respectiva.

Cap.0 Elemente preliminare

Structuri topologice. Vecin

Vom nota cu X o multime nevid

Perechea (X, ) se numeste spatiu topologic iar elementele lui vor fi

este o topologie pe X1 este imediat

De aici si din propriet

Familia 0 defineste o topologie pe X, numit

() z G () > 0 cu D (z, ) G} {}.

1.1 Structuri topologice. Vecin

Pentru a justifica si ultima afirmatie, consider

() a = (a1 , ..., an ) D () > 0 cu B(a, ) D} {}

se numeste bila sau sfera deschisa de centru a si raz

() x D, () a, b R, a < x < b cu (a, b) D} {}.

De asemenea, pentru n = 2, obtinem topologia natural

1.1 Structuri topologice. Vecin

c1 ) pentru orice z G \ {}, exist

La fel [a, b) nu este nici nchis

iar multimile formate dintr-un singur punct nu sunt deschise.

si deci D se poate scrie ca o reuniune de multimi deschise. Ca urmare D .

1.1 Structuri topologice. Vecin

| z| | w(z)| + |w(z) z| <

Asadar avem (1.1).