1.3.

Funcţii şi operaţii de bază în Maple

 Funcţii de bază în Maple

Funcţia Sintaxa în Maple
Funcţii trigonometrice Funcţii trigonometrice inverse
sin(x) sin(x) arcsin(x) arcsin(x)
cos(x) cos(x) arccos(x) arccos(x)
tg(x) tan(x) arctg(x) arctan(x)
ctg(x) cot(x) arcctg(x) arccot(x)
sec(x) sec(x) arcsec(x) arcsec(x)
cosec(x) csc(x) arcosec(x) arccsc(x)
sh(x) sinh(x) arcsh(x) arcsinh(x)
ch(x) cosh(x) arcch(x) arccosh(x)
th(x) tanh(x) arcth(x) arctan(x)
cth(x) coth(x) arccth(x) arccoth(x)
sech(x) sech(x) arcsech(x) arcsech(x)
cosech(x) csch(x) arccosech(x) arccsch(x)
Funcţii matematice
ex exp(x) x sqrt(x)
ln(x) ln(x) sau log(x) x abs(x)
log10(x) log10(x) sgn(x) signum(x)
loga(x) log[a](x) n! n!
Funcţii aplicate asupra expresiilor
rsh (expresie) separă partea dreaptă a unei expresii
lsh (expresie) separă partea stângă a unei expresii
numer(expresie) afişează numărătorul unei expresii
denom(expresie) afişează numitorul unei expresii
whattype (expresie) afişează tipul unei expresii
cost (expresie) afişează numărul de adunări şi înmulţiri dintr-o expresie. Este
o funcţie a pachetului codegen
nops(expresie) afişează numărul de obiecte utilizate în expresia de primul
nivel
ор(expresie) returnează lista obiectelor de primul nivel din expresie
ор(n, expresie) returnează al n-lea obiect de primul nivel din expresie
Funcţii numerice
factorial (n) calculează factorialul numărului n
iquo(a,b) returnează partea întreagă de la împărţirea lui a la b
irem(a,b) returnează restul de la împărţirea lui a la b
igcd(a,b) returnează cel mai mare divizor comun pentru a şi b
ilcm(a,b) returnează cel mai mic multiplu comun pentru a şi b
ifactor(n) afişează descompunerea în factori primi a numărului întreg n
isprime(n) afişează true dacă numărul n este prim şi false în caz contrar
 Operaţii cu numere raţionale
ceil(x) afişează cel mai mare număr întreg mai mare sau egal cu x
floor(x) afişează partea întreagă a numărului x
frac(x) afişează partea fracţionară a numărului x
trunc(x) afișează partea întreagă a numărului x
round(x) afișează numărul x rotungit până la cel mai apropiat întreg
evalf(x,zecimale) evaluează expresia x cu numărul necesar de cifre zecimale

Notă: Pentru efectuarea unei operații asupra unei expresii, se culege expresia, după care se
execută clic dreapta pe ea. Din meniul contextual care apare se selectează operația necesară.

 Operaţii definite asupra polinoamele

coeff(polinom, variabila^putere) – afişează coeficientul polinomului de pe lângă variabila la

puterea indicată;

degree – afişează gradul polinomului;

ldegree – afişează gradul minim al unui polinom;

divide(p1,p2) – verifică dacă polinoamele p1 şi p2 sunt divizibile sau nu;

gcd(p1,p2) – calculează cel mai mare divizor comun a 2 polinoame;

lcm(p1,p2) – calculează cel mai mic multiplu comun a 2 polinoame;

quo(p1,p2, variabila) – calculează câtul împărţirii a 2 polinoame;

rem(p1,p2, variabila) – calculează restul împărţirii a 2 polinoame;

subs(variabila,expresie) – substituie variabila în expresie;

irreduc(p) – verifică dacă un polinom este sau nu ireductibil;

realroot(p,lung_interval) – returnează o listă de intervale pentru toate rădăcinile reale ale

polinomului p.

Exemplul 1.2
  Descompunerea funcţiilor în serii de puteri
Pentru descompunerea unei funcţii în serie de puteri se utilizează comenzile: series(ехрr, eqn)
şi series(expr, eqn, n), unde expr – expresia ce se descompune; eqn – condiţia de descompunere
sau numele variabilei; n – parametru neobligatoriu, ce reprezintă număr întreg nenegativ şi
stabileşte numărul de termeni ai seriei. În mod implicit n=6, însă poate fi reiniţializat cu ajutorul
variabilei Order=n. Dacă eqn=nume_variabilă (x), atunci expresia va fi descompusă, după
variabila dată, în vecinătatea punctului x=0. Dacă eqn se reprezintă sub forma x  x0 , atunci expr

este descompusă după variabila dată, în vecinătatea punctului x  x0 . Descompunerea este

reprezentată sub forma unui polinom de puteri, coeficienţii căruia sunt numere raţionale.
Exemplul 1.3
series(sin(x),x);
1 1 5
x x3 x O( x6 )
6 120
series(sin(x),x=1,4);
1 1
sin( 1 )cos( 1 ) ( x1 ) sin( 1 ) ( x1 ) 2 cos( 1 ) ( x1 ) 3O( ( x1 ) 4 )
2 6
series(sin(x),x=1.0,4);
 .5403023059( x 1.0 ) .4207354924( x 1.0 ) 2 .09005038432(x 1.0 ) 3
.8414709848
 O( ( x 1.0 ) 4 )
convert(%,polynom);
.3011686789 .5403023059 x .4207354924 ( x 1.0 ) 2 .09005038432 ( x 1.0 ) 3
series(2*x^2-x+1,x=1,10);
2 3 ( x 1 ) 2 ( x 1 ) 2

Din exemplul de mai sus observăm că termenul ce reprezintă eroarea lipseşte în descompunerile
exacte.
 Descompunerea funcţiilor în serie Taylor şi Mac-Laurin
Pentru descompunerea unei funcţii în serie Taylor se utilizează comanda: taylor(expr, eqn,
n), unde expr – expresia ce se descompune; eqn – condiţia de descompunere (x=a) sau numele
variabilei (x); n – parametru neobligatoriu, ce reprezintă număr întreg nenegativ şi stabileşte
numărul de termeni ai seriei (ordinul seriei). În mod implicit n=6, însă poate fi reiniţializat cu
ajutorul variabilei Order=n. Dacă eqn=nume_variabilă (x), atunci expresia va fi descompusă,
după variabila dată, în vecinătatea punctului x=0, adică în seria Mac - Laurin. Dacă eqn se
reprezintă sub forma x  a , atunci expr este descompusă după variabila dată, în vecinătatea
punctului x  a .
Pentru descompunerea unei funcţii de mai multe variabile în serie Taylor se utilizează comanda
mtaylor, care trebuie iniţializată cu readlib(mtaylor).

Exemplul 1.4
taylor(exp(x),x=1,4);
1 1
ee ( x1 ) e ( x1 ) 2 e ( x1 ) 3O( ( x1 ) 4 )
2 6
convert(%,polynom);
1 1
ee ( x1 ) e ( x1 ) 2 e ( x1 ) 3
2 6
Serie_Mac_Laurin:=taylor(cos(x),x);
1 1
Serie_Mac_Laurin:= 1 x2 x4O( x6 )
2 24
Serie_1_Mac_Laurin:=taylor(cos(x),x=0);
1 1
Serie_1_Mac_Laurin:= 1 x2 x4O( x6 )
2 24
redalib(mtaylor):
mtaylor(sin(x*y*z),[x,y,z],10);
1
x y z x3 y3 z3
6
mtaylor(sin(x*y),[x,y],10,[2,1]);
1
x y x3 y3
6
În exemplul de mai jos se reprezită grafic funcția cos(x) și descompunerea ei în serie Taylor în
jurul punctului x=2 şi serie Mac-Lauren.

Exemplul 1.5
Figura 1.7 Soluția pentru Exemplul 1.5