§ 3.

Tabelul derivatelor funcţiilor elementare-partea I

Nr. Funcţia Dom. Formula Funcţia Formula

crt. de de compusă de
derivab. derivare derivare
1. f:  , c'  0
f ( x)  c , c
2. f:  , x' 1 u u'
f ( x)  x
3. f: *
 , * 1 1
( )'   2
1 1 u'
( )'   2
1 x x u u u
f ( x)  (u  0)
x
3’. f: \{a}  , (
1
)'  
1
1 \{a} xa ( x  a)2
f ( x)  ,
xa
a *
4. f :[0, ) [0, ) , (0, ) ( x)' 
1 u ( u)' 
u'
f ( x)  x 2 x (u  0) 2 u
5. f:  , ( xn )'  n  xn1 un (un )'  n  un1  u '
f ( x)  xn , n (n * )
6. f : (0, )  (0, ) , (0, ) ( x )'    x 1 u (u )'    u 1  u '
f ( x)  x ,  (  , u  0)

7. f:  (0, ) , (ex )'  ex eu (eu )'  eu  u '

f ( x)  ex
7’. f:  (0, ) , (a x )'  a x  ln a au (au )'  au  u ' ln a
f ( x)  ax ,
a (0,1)  (1, )
8. f : (0, )  , (0, ) (ln x) ' 
1 lnu (ln u ) ' 
u'
f ( x)  ln x x (u  0) u
8’. f : (0, )  , (0, ) (log a x) ' 
1 loga u (log a u ) ' 
u'
x  ln a (u  0) u  ln a
f ( x)  loga x ,
a (0,1)  (1, )
 Tabelul derivatelor funcţiilor elementare-partea a-II-a

Nr. Funcţia Dom. Formula Funcţia Formula

crt. de de compusă de
derivab. derivare derivare
9. f:  , (sin x)'  cos x sinu (sin u)'  u '  cosu
f ( x)  sin x
10. f:  , (cos x)'   sin x cosu (cos u)'  u '  sinu
f ( x)  cos x
11. f :D , D (tgx) ' 
1 tgu (tgu ) ' 
u'
 cos 2 x cos 2 u
D \{(2k  1)  |k }
2
f ( x)  tgx
12. f :D , 1 ctgu u '
D (ctgx) '  (ctgu ) ' 
D  \{k | k  } sin 2 x sin 2 u
f ( x)  ctgx
13.   (1, 1) 1 u'
f :[1, 1]  [ , ] , (arcsin x) '  arcsinu (arcsin u ) ' 
2 2 1  x2 1 u2
f ( x)  arcsin x
14. f :[1, 1] [0, ] , (1, 1) 1 u '
(arccos x) '  arccosu (arccos u ) ' 
f (x)  arccos x 1  x2 1 u2

15.   1 arctgu u'

f: ( , ), (arctgx) '  (arctgu ) ' 
2 2 1  x2 1 u2
f ( x)  arctgx
16. f :  (0, ) , 1 arcctgu u '
(arcctgx) '  (arcctgu ) ' 
f ( x)  arcctgx 1  x2 1 u2
 Tabelul primitivelor imediate - partea I
Nr. Funcţia Integrala
Crt.
nedefinită
f:  ,
1.  0dx  C
f ( x)  0
f:  ,
2.  1 dx   dx  x + C
f ( x)  1
3. f : I  , I  *, 1 dx
 x  dx   x
 ln | x | +C
1
f ( x) 
x
4. f:  , x n1
 x  dx  C
n
f ( x)  xn , n  n 1
4’. f : I  , I  (0, ) ,  x 1
f ( x)  x ,  x  dx    1  C
  \{1}
5. f :I  ,I  \{ a}, a  * , 1 dx
 x  a  dx   x  a  ln | x  a | + C
1
f ( x)  ,
xa

6. f:  , 1
1 x 2
1
 dx  arctgx + C
f ( x)  2
x 1
 Tabelul primitivelor imediate - partea a-II-a

Nr. Funcţia Integrala

Crt.
nedefinită
6’.  , a * 1 1 x
f:
x 2
a 2  dx 
a
 arctg + C
a
1
f ( x)  2
x  a2
7. f :I  ,I  \{a} , a * 1 1 xa
1
x 2
a 2  dx 
2a
 ln
xa
+ C
f ( x)  2
x  a2
8. f : I  , I  *, 1 1
1
 x2  dx   x  C
f ( x)  2
x
f :  (0, ) ,
e  dx  e x  C
x
9.
f ( x)  ex
10. f :  (0, ) , ax
 a  dx  ln a  C
x
f ( x)  ax ,
a (0,1)  (1, )
11. f :  , a 1
1  x a2 2
 dx  ln( x  x 2  a 2 ) 
f ( x) 
x  a2
2
C
12. f : I  , I  (, a)  (a, ) , 1
 x a
 dx  ln x  x 2  a 2 
a *
2 2

f ( x) 
1 C
x  a2
2

13. f : (1, 1)  , 1

1  1  x2
 dx  arcsin x  C
f ( x) 
1  x2
14. f : (a, a)  , a * 1 x
1
 a2  x2
 dx  arcsin
a
 C
f ( x) 
a2  x2
f:  ,
15.  sin x  dx   cos x  C
f ( x)  sin x
f:  ,
16.  cos x  dx  sin x  C
f ( x)  cos x
 17. f :I  ,I  \{k | k  } , 1
1  sin 2 x  dx  ctgx  C
f ( x) 
sin 2 x
18.  1
f : I  , I  \{(2 K  1)  | k  } ,
2  cos2 x  dx  tgx  C
1
f ( x) 
cos 2 x

§ 2. Calculul direct al unor integrale nedefinite

Ne propunem, în continuare, să vedem cum se foloseşte tabelul de mai

sus.
Să se calculeze următoarele integrale nedefinite:

Exerciţii rezolvate.
x 21
R 1 )  x 2  dx  +C , x ( În formula 4’) am luat
2 1
  2)

R 2 )  (5 x 2  3x  7)  dx   5x 2  dx   3x  dx   7  dx  (vezi relaţia 1), Teorema

II.9.)
 5 x 2  dx  3 x  dx  7  dx  (vezi relaţia 2), Teorema
II.9.)
x3 x2
 ( 5  C)  ( 3  C) + ( 7x + C) 
3 2
3 2
x x
 5  3  7x + C  C + C  
3 2
3
x x2
 5  3  7 x + C ; x
3 2
2
2 1
x3
 x 2  dx   dx  +C ,
3
R3 ) x3 x ;
2
1
3
 19 24
4 4 19 1
3 x5 x5
x  x 4 dx   x x dx   x  dx    dx   + C , x ;
3 5 3
R4 ) 5 5 x5
19 24
1
5 5

1 1 1 x
R5) x 2
9
 dx   2 2  dx  arctg + C ,
x 3 3 3
x ;
( În formula 6’) am luat
a  3)
1 1 1 1
R6 )  9x 2
1
 dx  
1
 dx  
9 x2  1
 dx 
9( x 2  )
9 9
1 1 11 x
   dx  arctg + C , x ;
9 x2  1 91 1
2
3 3 3

1 1 1 x 5
R7 )  x2  25  dx   x2  52  dx  2  5 ln x  5 +C , x , x  5 ;

( În formula 7) am luat
a 5)

1 1
R8)  x  16
2
 dx  
x 42 2
 dx  ln x  x 2  42 + C , x(, 4)  (4, ) ;

( În formula 12) am luat

a  4)

1 1 1 1 1 1
R9 )  9 x2  1
 dx  
1
 dx  
3 1
 dx 
3 1
 dx 
9( x  ) 2
(x  )
2
(x  2 )
2
9 9 3

1 1
= ln( x  x 2  ) + C, x ;
3 32

1 sin 2 x  cos2 x
R 10 )  sin 2 x cos2 x  dx   sin 2 x cos2 x  dx 
sin 2 x cos 2 x
=
sin 2 x cos 2 x
 dx   sin 2 x cos2 x  dx 
 1 1
=  cos2 x  dx   sin 2 x  dx =
= tgx  ctgx + C , xI, I  D , I interval din domeniul
1
de definiţie al funcţiei f(x) = 2
sin x cos 2 x

Exerciţii propuse.
3
8 x2
E 1 )  (3x5  5x3  9 x  2  )  dx E 2 )  (3x  5 )  dx
x x4
x3 1 5
E3)  2  5x  dx E 4 )  ( 2  )  dx
x x
1 1
E5) (  5sin x  3cos x)  dx E 6 )  (e x  3 2 )  dx
1  4x2 x

§ 3. Reguli şi metode de calcul pentru primitive

Aşa după cum am precizat în paragraful anterior, există situaţii când pentru
determinarea primitivelor unor funcţii nu poate fi folosit direct tabelul
primitivelor imediate. În astfel de cazuri folosim metode speciale de calcul,
cum ar fi:
- metoda integrării prin părţi
- metoda schimbării de variabilă, etc.

3.1. Metoda integrării prin părţi

TEOREMA III.2.
Dacă funcţiile f, g :I  sunt derivabile, cu derivatele continue
pe intervalul I, atunci funcţiile f  g, f’  g şi f  g’ admit primitive pe I şi
are loc relaţia :
 f ( x)  g '( x)  dx  f ( x)  g ( x)   f '( x)  g ( x)  dx
Această relaţie se mai numeşte FORMULA DE INTEGRARE PRIN
PĂRŢI

Demonstraţie.
Funcţiile f şi g fiind derivabile pe I, sunt şi continue pe I, deci funcţiile
f  g, f’  g şi f  g’ sunt continue pe I, ca produse de funcţii continue (vezi
ipoteza!).
Prin urmare, acestea admit primitive pe I. (vezi teorema II.1.)
Pe de altă parte are loc egalitatea (f  g)’ = f’  g + f  g’ sau f  g’= (f  g)’- f’  g
Dacă ţinem cont de aditivitatea integralei nedefinite, obţinem:
 f ( x)  g '( x) dx   ( f ( x)  g ( x)) ' dx   f '( x) g ( x)  dx , adică
 f ( x)  g '( x)  dx  ( f ( x)  g ( x)   f '( x)  g ( x)  dx
Teorema este complet demonstrată.
COMENTARIU
În formula de integrare prin părţi intervin patru funcţii: f, f’, g, g’.
Funcţiile f şi g’ se aleg convenabil, astfel încât integrala:  f '( x)  g ( x)dx să fie
mai simplă decât integrala de calculat, adică decât integrala:  f ( x)  g '( x)dx ,
iar funcţiile f’ şi g se determină. În principiu, factorul mai complicat se
notează cu f(x), iar factorul mai simplu se notează cu g’(x). Se determină
apoi f’(x), prin derivarea lui f, respectiv g(x) prin integrarea lui g’(x). Dacă
integrala la care s-a ajuns este la fel de complicată, sau mai complicată,
decât integrala iniţială înseamnă că alegerea lui f şi g’ nu este bună şi se va
încerca o altă alegere.

Exerciţii rezolvate.
Să se calculeze integralele nedefinite:

 xe  dx , x 
x
R1 )
Facem următoarea alegere: f  x  f '  1
g '  ex  g  ex
Deci:  xe x  dx  xe x   e x  dx xe x  e x  C ;

x ln x  dx , x (0, )
2
R2)
1
Notăm: f  ln x  f ' 
x
x3
g '  x2  g 
3
x3 1 x3 x3 1 2 x3 x3
Deci:  x ln x  dx  ln x  
2
 dx  ln x   x  dx  ln x  +C ;
3 x 3 3 3 3 9

R3)  ln x  dx , x (0, )

Să observăm că:  ln x  dx   ln x 1 dx
1
Notăm: f  ln x  f ' 
x
g ' 1 g  x
1
Deci:  ln x  dx   ln x 1 dx  x ln x   xdx  x ln x   dx  x ln x  x +C;
x

R4)  xarctgx  dx , x ,
1
Notăm: f  arctgx  f ' 
x 1
2

x2
g' x g 
2
Deci:
x2 1 x2 x2 1 1  x2 1 x2 1 1 1
 xarctgx  dx   
2 2 1 x 2  dx   
2 2 1 x 2 dx    dx  
2 2 2 1  x2
 dx

x2 x 1
Adică:  xarctgx  dx    arctgx  C ;
2 2 2

R 5 ) A =  x 2  1  dx , x 
x2  1 x 1
A =  x 2  1  dx    dx   x  dx    dx
x2  1 x2  1 x2  1

Pentru prima integrală notăm: f  x  f '  1

x
g'  g  x2  1
x 1
2

Deci: A  x x  1   x  1  dx  ln( x  x 2  1) , adică:

2 2

A  x x 2  1  A  ln( x  x 2  1) , de unde:
2 A  x x 2  1  ln( x  x 2  1)
1 1
A  x x 2  1  ln( x  x 2  1)  C ;
2 2

R 6 ) A   e x sin x  dx şi B   e x cos x  dx , x 

Vom integra prin părţi fiecare din cele două integrale şi vom ajunge la un
sistem de două ecuaţii cu necunoscutele A şi B.
Pentru A notăm: f  sin x  f '  cos x || Pentru B notăm:
f  cos x  f '   sin x
g '  ex  g  ex || g '  ex  g  ex

A  ex sin x  B
Obţinem sistemul:
B  ex cos x  A
1
După rezolvarea sistemului obţinem: A  (e x sin x  e x cos x)  C
2
1
B  (e x sin x  e x cos x)  C
2
Cele două integrale A şi B se mai pot calcula, separat, integrând, pe fiecare,
de două ori prin părţi, ajungându-se la o ecuaţie în necunoscuta A, respectiv
B.

x e  dx
2 x
R7)

Notăm: f  x2  f '  2x
g '  ex  g  ex
Deci:  x 2e x  dx  x 2e x  2 xe x  dx || Observăm că mai este necesară o
integrare prin părţi pentru integrala  xe dx . Preluând un rezultat anterior,
x

avem:
 xe  dx  xe  e + C
x x x

Avem în final:  x 2e x  dx  x 2e x  2( xe x  e x ) + C

Exerciţii propuse.
Să se calculeze integralele nedefinite:

 x  e dx  x  4  dx
x 2
E1 ) E2)
 9  x  dx  x x  3  dx
2 2
E3) E4)
ln x
E5)  dx E 6 )  ln( x 2  1)  dx
x
E 7 )  arcsin x  dx E 8 )  x  arcsin x  dx
arctgx
E9)  dx E 10 )  x  sin x  dx
1  x2
 arcsin x
E 11 )  x  cos 3 x  dx E 12 )  1  x2
 dx

E 13 )  sin(ln x)  dx E 14 )  cos(ln x)  dx
E 15 )  sin 2 x  dx E 16 )  cos 2 x  dx
x  arctgx
E 17 )   dx E 18 )  x 2  sin x  dx
1 x 2

E 19 )  x  e x  sin x  dx E 20 )  e x  dx
E 21 )  x  e x cos x  dx E 22 )  x3  x 2  1  dx
E 23 )  e x  dx E 24 )  x  ln(1  x)  dx
ln x x
E 25 )   dx E 26 )  cos2 x  dx
x2

3.2. Calculul integralelor de tipul:  P( x)e x dx , P [X ]

Să observăm că: (Q(x)  ex )'  Q '(x)  ex  Q(x)  ex  (Q(x)  Q'(x))ex ,

adică:
(Q(x)  ex )'  P(x)  ex , unde am notat: P(x)  Q( x)  Q '(x) . Remarcăm că
polinoamele P şi Q au grade egale. Prin urmare:

 P ( x)  e
x dx  Q( x)  e x
() +C
P şi Q polinoame cu coeficienţi reali de acelaşi grad şi acelaşi coeficient
dominant

Relaţia (  ) se poate scrie echivalent:

(Q(x)  ex )'  P( x)  ex , sau încă:

(Q( x)  Q '( x))  ex  P( x)  ex || : e x , deci:

(#) (Q(x)  Q '(x))  P(x)

CONCLUZIE:
Determinarea polinomului Q din relaţia (  ) se face prin identificare
folosind relaţia (#).
Aplicaţie: Să se calculeze integrala:  ( x 2  3x  2)  e x  dx
Rezolvare:
 (x  3x  2)  e x  dx  ( x 2  ax  b)  e x  C
2

Punem condiţia: (x2  ax  b)  (x2  ax  b)'  x2  3x  2

x2  ax  b  2x  a  x2  3x  2
x2  (a  2) x  (a  b)  x2  3x  2
deci trebuie să avem: a  2  3 şi a  b  2 . Rezultă a  5 şi b  7

Prin urmare:
 (x  3x  2)  e x  dx  ( x 2  5 x  7)  e x  C
2

Propunem spre rezolvare cititorului următoarele integrale nedefinite:

E 1 )  ( x3  4 x 2  3x  5)  e x  dx
E 2 )  (3x 4  2 x3  4 x  5)  e x  dx

SCHIMBARE DE VARIABILA

Exerciţii rezolvate.

 sin x  cos x  dx Notăm: u  sin x  du  cos x  dx

2
R1 )
u3 sin 3 x
 sin x  cos x  dx   u  du  +C= + C
2 2
3 3

ln x
R2)  x
 dx
ln x 1 1
 x
dx =  ln x  dx
x
Notăm: u  ln x  du   dx
x
2 2
1 u ln x
 ln x  x  dx =  u  du = 2 + C = 2 + C

arctgx 1
R3)  1  x2
dx Notăm: u  arctgx  du 
1  x2
 dx

1 3
1 1
arctgx u2 u2 2
 1  x2
dx =  u  du =  u2  du =
1
+C=
3
+ C =  u3 + C =
3
1
2 2
2
=  arctg 3 x + C
3
 cos x
R4)  1  sin x  dx Notăm: u  1 sin x  du  cos x  dx
cos x du
 1  sin x  dx =  u
= ln u + C = ln 1 sin x + C

1
R5)  cos x  dx Amplificăm fracţia de sub integrală cu cos x , deci:
1 cos x cos x
 cos x  dx   cos 2
x
 dx  
1  sin 2 x
 dx Notăm: u  sin x  du  cos x  dx

cos x 1 1 1 u 1 1 sin x  1
 1  sin 2 x  dx   1  u 2  du  -  u 2  1  du  - 2 ln u  1 + C  - 2 ln sin x  1 + C

R 6 )  esin x  cos x  dx Notăm: u  sin x  du  cos x  dx

e  cos x  dx  e  du  eu + C  esin x + C
sin x u

ex
R7)  1 x 2
 dx Notăm: u  ex  du  ex  dx

ex 1
 dx    du  arcsinu + C  arcsin(ex ) + C
1 x 2
1 u 2

 tg x  dx   ((tg  1)  1)  dx   (tg x  1)  (tg 4 x  tg 2 x  1)  dx 

6 6 2
R8 )
1 1
  (tg 4 x  tg 2 x  1)   dx || Notăm: u  tgx  du   dx
cos2 x cos 2 x

u5 u3
  (u  u  1)  du   u  du   u du   du   u+ C 
4 2 4 2
5 3

tg 5 x tg 3 x
   tgx + C
5 3

1 e x
R9)  1  ex
dx ||
2 1  ex
u  1 ex  du   dx

u2  1 ex  ex  u2 1
1 1 e x 1
 dx  2 x  dx  2 2 du 
1  ex e 2 1  e x u 1
 1 u 1 1  ex 1
 2 ln +C  ln + C
2 u 1 1  ex  1

1 x 1 x 1 x
R 10 )  1 x
dx  
1  x2
dx   1 x 2
dx  
1  x2
dx 

 arcsin x  1 x2 + C

x x 2  3dx u  x2  3  du  2xdx
5
R 11 ) ||
1
1 1
5 56
1
1 u5
 x  x  3dx  2  ( x  3) 5  2 xdx    + C  u + C 
5 2 2
u 5 du
1 6
1
5
6
5 2
 ( x  3) 5 + C
6
R 12 )  x 2  4 x  5  dx || Folosim forma canonică a trinomului de gradul al
b 2 
II- lea ax 2  bx  c  a( x  )  , prin
2a 4a
urmare:
x2  4x  5  ( x  2)2 1
 x 2  4 x  5  dx   ( x  2) 2  1  dx || u  x  2  du  dx

 x 2  4 x  5  dx   u 2  1  du || Vezi exerciţiul R 5 pag 23 !

x2  1
R 13 ) A   4  dx || Simplificăm forţat fracţia prin x2 şi obţinem:
x 1
1
1 2
A x  dx  || Notăm: u  x  1  du  (1  1 )dx şi x 2  1  u 2  2
1 x x2 x2
x2  2
x
1
x
1 1 1 u 1
  2  du   2  du  arctg +C  arctg x +C
u 2 u  ( 2)2 2 2 2 2

x2 1
R 14 ) B    dx || Simplificăm forţat fracţia prin x2 şi obţinem:
x4  1
 1
1
x 1 2
x 2  dx
B   4  dx  
x 1 x2  2
1
x
1 1 1
Notăm: u  x   du  (1  2 )dx şi x 2  2  u 2  2
x x x
1
x  2
1 1 1 u 2 1
B  u 2  2  du   u 2  ( 2) 2
 du 
2 2
ln
u 2
+C  ln x
2 2 x 1  2
+
x
C

x2 1 2x2 1 ( x 2  1)  ( x 2  1)
R 15 ) C  
2  x4  1 2
 dx   dx   dx 
x4  1 x4  1
1 x2  1 1 x2 1 1 1
  4  dx +  4  dx = A  B
2 x 1 2 x 1 2 2

1 1 2 1 ( x 2  1)  ( x 2  1)
2
R 16 ) D    dx    dx =  dx =
x 1
4
2 x 1
4
x4  1
1 x2  1 1 x2 1 1 1
  4  dx 
2  x4  1
 dx = A B
2 x 1 2 2

Exerciţii propuse.
Utilizând prima metodă de schimbare de variabilă, calculaţi integralele
nedefinite:

6 x3  3x 2
 2 x( x  5) dx  3x4  2 x3  1  dx
2 3
E1) E2)
1
E3)  x(ln 2 x  1)  dx E 4 )  (tgx  tg 3 x)dx
sin x 1  tg 2 x
E5 )   dx E6 )   dx
1  cos x tgx
1  tg 2 x x2
E7)  1  tgx  dx E8)  1  x6  dx
1
x  dx  sin x cos 2 x  dx
3
E9 ) E 10 )
4  ln x
2
 arcsin x 1
E 11 )  x2
 dx E 12 )  1 1  x2
dx

sin 2 x
x  x 2  2 x  2  dx   dx
2
E 13 ) E 14 )
1  cos 4 x
1 1
E 15 ) x x  x 1 2
 dx E 16 ) 
x2 x4  x2  1
 dx

sin x  cos x x3
E 17 )  dx E 18 )  dx
sin x  cos x 1  x8
1 x
E 19 )  cos6 x  dx E 20 )  1  x3
 dx

cos x ln x
E 21 )  9  sin 2 x
 dx E 22 ) x
ln 2 x  1
 dx

1 x(1  x 2 )
E 23 )  (1  x2 )  dx E 24 )   dx
arctg 2 x  1 1  x4
1
E 25 )  x(ln 2  4)  dx E 26 )  tg 2 xdx
1
E 27 )  e x e x  3  dx E 28 )  (1  x2 )(arctg 2 x  25)  dx
1 sin 2 x
E 29 )  1  e x  dx E 30 )  sin 4 x  1
 dx

E 31 )  cos x  sin(sin x)  cos(sin x)  dx E 32 )   x 2  3 x  2  dx

sin 2 x  cos x sin x  cos 2 x
E 33 ) A    dx E 34 ) B    dx
sin x  cos x sin x  cos x
2tgx  3 1
E 35 )  2  dx E 36 )  4  dx
sin x  2 cos 2 x cos x  sin 2 x
1 tgx
E 37 )  2  dx E 38 )  2  dx
a  sin x  b 2  cos 2 x
2
cos x
 Integrarea funcţiilor raţionale

DEFINIŢIA III.1. Se numeşte funcţie raţională, o funcţie de forma:

f : I  , I interval din ,
P( x)
f ( x) 
Q( x) , Q( x)  0 , x  I ,
unde P, Q sunt polinoame cu coeficienţi reali.

DEFINIŢIA III.2. Se numeşte funcţie raţională simplă, o funcţie raţională

care are una din următoarele trei forme:
n1
a) f (x)  a0 x  a1x  an1x  an  [ X ]
n

A
f ( x) 
b) ( x  a)n , unde a, A , n * , x  a
Bx  C
f ( x) 
c) (ax  bx  c)n , unde a, b, c, B, C  , n
2 *
şi
b  4ac  0
2

Observaţia III.2. Orice funcţie raţională se poate scrie ca o sumă finită

de funcţii raţionale simple (vezi teorema II.4.!), de integrarea funcţiilor
raţionale se reduce la integrarea funcţiilor raţionale simple. De aceea ne vom
ocupa mai întâi de integrarea funcţiilor raţionale simple.

TEOREMA III.4.
(Descompunerea funcţiilor raţionale în funcţii raţionale simple).
Fie f : I  , o funcţie raţională
P( x)
f ( x) 
Q( x) , Q( x)  0 , x  I ,
unde P, Q sunt polinoame cu coeficienţi reali prime între ele.
Dacă descompunerea în factori primi a lui Q( x) are forma:
1 q 1 
Q( x)  ( x  a1 )  ( x  aq ) ( x 2  M 1 x  N1 )  ( x 2  M r x  N r ) r
,
atunci f se descompune, în mod unic, astfel:
q
A1n A2n Ann
f ( x)  L[ X ]  [     ]
( x  an )n ( x  an ) n
 1
n 1 ( x  an )1
+
r
B xC
m m
B x C m m
Bmm x  Cmm
[
m 1
1 1
 2
( x 2  M m x  N m ) m ( x 2  M m x  N m ) m 1
2
   ]
( x 2  M m x  N m )1 ,
+
 P( x)
unde L  [ X ] este partea întreagă a fracţiei Q( x) ,
iar ak , Mk , Nk , Ak , Bk , Ck  şi Mm  4Nm  0 .
n m m 2

În practică se procedează astfel:

 se face împărţirea cu rest a lui P la Q
P  Q  L  R , 0  grad (R)  grad (Q) , deci:
P( x) R( x)
 L( x) 
Q( x) Q( x)
P( x)
 se caută descompunerea fracţiei Q( x) folosind formula din teoremă
 se elimină numitorii în identitatea obţinută
 se determină constantele Ak , Bk , Ck 
n m m

 se integrează termen cu termen descompunerea obţinută.

4.1. Integrarea funcţiilor raţionale simple

n1
 1 ) Dacă f ( x)  a0 x  a1x  an1x  an , atunci:
n

x n1 xn x2
 f ( x )  dx  a0
n 1
 a1
n
   an 1
2
 an x
+C

A
f ( x) 
 2 ) Dacă ( x  a) , atunci:
1
A  dx
 f ( x)  dx
 xa  A ln( x  a) + C , dacă I  (a, )
1
A  dx
 f ( x)  dx
 xa  A ln(a  x) + C , dacă I  (, a)

A
f ( x) 
 3 ) Dacă ( x  a)n , n  2 , atunci:
 A
 f ( x)  dx   ( x  a)n  dx 
A ( x  a)  n  dx u  x  a  du  dx
||
 n 1
u A 1
A u  n du A 
  n  1 + C  n  1 u n1 + C 
A 1
 n 1
 n  1 ( x  a) +C
1
f ( x) 
 4 ) Dacă x 2 , atunci:
1 1
 f ( x )  dx
 x 2  dx 
 x+C

1
f ( x) 
 5 ) Dacă x  a 2 , a * , atunci:
2

1 1 x
 f ( x )  dx 
 x a
2 2  dx
a
 arctg
a+C
1
f ( x)  2
 6 ) Dacă x  a 2 , a * , atunci:
1 1 xa
 ln
  x a

 f ( x )  dx 2 2 dx
 2a xa + C

1
f ( x) 
 7 ) Dacă ax  bx  c , a * , atunci folosim:
2

b 
ax 2  bx  c  a[( x  )2  2 ]
2a 4a
1
 f ( x )  dx 
 ax  bx  c
2  dx

1 1 1 1 1
 b 2 
 dx
a

b 2 
 dx
a


 dx
a[( x  )  2 ] (x  )  2 u  2
2
2a 4a  2a 4a  4a
b
u  x
( 2a  du  dx )
1 1
 
1 1 1 1 a x b
  2  dx  
- Dacă   0 , 
f ( x )  dx
a u  a u+C  2a + C
 
2  2  0 
- Dacă   0  (notăm) 4a  2a
 1 1
  dx
a u2   1
 2
1
2  dx
 f ( x )  dx
 4a 2
 a u  
1 1 u 
  ln
a 2 u  + C 

b
x 
1 1 2 a
  ln
a 2 x
b

2a +C
 
2  2 0 
- Dacă   0  (notăm) 4a  2a
1 1
  dx
a u 2   1
 2
1 1 1 u
2  dx   arctg
  f ( x)  dx
 4a 2
 a u  a   +
C

b
x
1 1 2a
  arctg
a   +C
1
f ( x) 
 8 ) Dacă ( x  a 2 )2 , a * , atunci:
2

1 1 a2 1 x2  a2  x2
 f ( x)  dx   ( x2  a2 )2  a 2  ( x2  a 2 )2  a 2  ( x2  a 2 )2
 dx  dx  dx

1 x a
2 2
1 x 2

2  2 2  dx 2  2 2  dx
 a (x  a )  a (x  a )
2 2

1 1 1 x
2  2  dx 2  x  dx
 a (x  a ) ( x 2  a 2 )2
2
a 
1 2x
2  x
1 x  dx
3  arctg ( x  a 2 )2
2
a a  2a 
Notăm: f  x  f ' 1
2x 1
g' g 2
(x  a ) 
2
2 2
x  a2
1 x 1 x 1
a
3  arctg  2 ( 2
a 2a x  a + x  a 2
2  2  dx
)
1 x 1 x 1 x
3  arctg  2  2 2  3  arctg
a a 2a x  a 2a a +C
 1
f ( x) 
 9 ) Dacă ( x  a 2 )2 , a
2 *
,se procedează în mod analog ca la  8 .

1
f ( x) 
 10 ) Dacă (ax  bx  c)2 , a
2 *
, atunci:
1
1   2
 dx
f ( x)  dx  (ax 2  bx  c)2
 b
dx  2

  
a[( x
2a
)
4a 2
]

1 1
a  [( x  b )2   ]2
  dx

 2a 4a 2
b
u  x
( 2a  du  dx )
1 1
  du
a (u 2   )2
 4a 2 || (vezi  8 sau
 9 !)

Ax  B
f ( x)  *
 11 ) Dacă ax  bx  c , a, A
2
, (construim la numărător derivata
numitorului):
B B
Ax  B x 2 ax  2 a
A
 f ( x)  dx 
 ax  bx  c
2  dx A 2 A  dx
 ax  bx  c  2a  ax 2  bx  c
 A  dx

B
(2ax  b)  (2a  b)
A
2a 
  A  dx
ax 2  bx  c 
A (2ax  b) A B 1
  2  dx  (2a  b)  2  dx
2a ax  bx  c  2a A ax  bx  c
u  ax2  bx  c (vezi  7 !)
du  (2ax  b)  dx
1

( u
 du
)

Ax  B
f ( x) 
 12 ) Dacă (ax  bx  c)2 , a, A
2 *
, (construim la numărător expresia
2ax  b ):
 B
Ax  B
x
 f ( x)  dx   (ax2  bx  c)2   (ax2  bx  c)2 
 dx A A  dx

B
2ax  2a
A
 A  dx
2a (ax  bx  c)2
2


A (2ax  b) A B 1
  2  dx  (2a  b)   dx
2a (ax  bx  c)
2
 2a A (ax  bx  c) 2
2

u  ax2  bx  c (vezi  10 !)
du  (2ax  b)  dx
1
(  2  du )
u
Exerciţii rezolvate.

3 1
 (2 x  5x2  4 x  9 
 2 )  dx
3

R )
1 x  1 ( x  5) 
4 3 2
x x x 1
2   5   4   9 x  3ln x  1 
 4 3 2 x5 + C

1
 ( x 2  9)2  dx 
R2)
1 9 1 ( x 2  9)  x 2 1 x2
 2 2  dx   dx 1
 2 2  dx    2
1  dx
 9 ( x  9) 9 ( x 2  9) 2  9  x 3 9 ( x  9)2 
1 2 x x
 arctg    x  2
1 x 1 x 1 1
2  dx  arctg   ( 2  2  dx)
 27 3 18 ( x  9)  27 3 18 x  9 x 9 
f  x  f ' 1
2x 1
g' 2 2 g  2
( x  9) x 9
1 x 1 x 1 1 1 x 1 x 1 x
 arctg   2   2  dx  arctg   2   arctg
 27 3 18 x  9 18 x  9  27 3 18 x  9 54 3+ C

1 b 2 
R3)
 3x2  6 x  5  dx  || Folosim:
ax 2  bx  c  a[( x 
2a
)  2]
4a , deci:
24
3[( x  1) 2  ]
3x  6x  5 
2
36 . Prin
urmare:
 1 1
1 1 1   du
1  24

 dx  24
 dx
3 6 2
 3x2  6 x  5  dx  3[( x  1)  36 ]  ( x  1)  36  u  ( 3 )
2 3 2 2

u  x 1  du  dx
1 3u 1 3( x  1)
 arctg  arctg
 6 6+C  6 6  C

1 1 1
1   dx   dx
 2  24 2 9 [( x  1)2  24 ]2
dx 9[( x  1) 2
 ]
R 4 ) (3x  6 x  5)
2
 36  36 
u  x 1  du  dx
1 1
  du
9 [u 2  24 ]2
 36 (vezi R 2 !)

5x  7
R5)
 3x2  x  4  dx || (construim la numărător derivata numitorului):
7 7 42
x 6( x  ) 6x 
5x  7 5 5
 3x2  x  4  dx  5   3x2  x5 4  dx  6   3x2  x5 4  dx  6   3x2  x5 4  dx 
42
(6 x  1)  (1 )
5 5  dx 5  6x 1 47 1
6 

3x  x  4
2 
 6 3x  x  4
2  dx  2
+ 6 3x  x  4
 dx

u  3x2  x  4 (vezi R 3 !)
du  (6x 1)  dx
1

( u
 du
)
5x  7
 (3x2  x  4)2  dx 
R6) || (construim la numărător expresia 6x 1):

7 42
x 6x 
5x  7 5

 (3x  x  4)
2 2  dx

5  5
(3x  x  4)
2 2  dx 
 6 (3x  x  4)
2
5
2  dx

42
(6 x  1)  (1  )
5 5  dx 5  6x 1 47 1
 
 6 (3 x  x  4)
2  dx  2  dx
(3x  x  4) + 6 (3x  x  4)
2 2 2 2
6
 u  3x2  x  4 (vezi R 4 !)
du  (6x 1)  dx
1

( u
2  du
)
Exerciţii propuse.
Să se calculeze integralele nedefinite:
1 1
 (3x  2 x  5x  7 x  8)  dx
4 3 2  ( 4  x  ( x  3)2 )  dx
E1) E2)
1
 ( x 2  4)  dx 1
E3)
2
E4)
 5x 2
 3x  2
 dx

1 4x  9
 (4 x 2
 5 x  3) 2
 dx
 8x2  7 x  1  dx
E5 ) E6)
6x  4 4x  3
 (7 x2  2 x  3)2  dx  (9  x 2 )  dx
E7) E8)

4.2. Descompunerea funcţiilor raţionale

într-o sumă de funcţii raţionale simple

Exerciţii rezolvate.
Vom avea mai întâi în atenţie situaţia când gradul numărătorului este strict
mai mic decât gradul numitorului.
Să se descompună în fracţii simple următoarele funcţii raţionale:

5x  2
f ( x) 
 1) ( x  1)( x  2) || Toate rădăcinile numitorului sunt reale, simple.
5x  2 A B

( x  1)( x  2)  x  1 x  2 || Eliminăm numitorii
5x  2  A( x  2)  B( x 1) || Dăm lui x valori particulare, convenabil alese,
şi
anume rădăcinile polinoamelor x 1 şi x  2
x  1  3  3A  A  1
x  2  12  3B  B  4 || Prin înlocuirea lui A şi B, obţinem:
5x  2 1 4

( x  1)( x  2)  x  1 x  2
 5x2  5x  3
f ( x) 
 2) ( x  1) 2 ( x  2) || Toate rădăcinile numitorului sunt reale, unele
multiple.
5x2  5x  3 A1 A2 B
 2 
( x  1) ( x  2)  x  1 ( x  1)
2
x  2 || Eliminăm numitorii

5x2  5x  3  A1( x 1)( x  2)  A2 ( x  2)  B( x 1) || Avem la dispoziţie valorile 1

2

şi -2, dar avem de aflat trei constante. De aceea, dăm la întâmplare a treia
valoare, de exemplu 0. Vom avea:
x  1  3  3A2  A2  1
x  2  27  9B  B  3
x  0  3  2 A1  2 A2  B || Înlocuind aici A2  1 şi B  3 , obţinem: A1  2
Prin înlocuirea constantelor A1 , A2 , B , obţinem:
5x2  5x  3 2 1 3
 2 
( x  1) ( x  2)  x  1 ( x  1)
2
x2
3x  1
f ( x) 
 3) ( x  1)( x 2  1) || La numitor există rădăcini complexe nereale
simple.
x 3 A Bx  C
 2
( x  1)( x  1)  x  1 x  1 || Eliminăm numitorii
2

x  3  A( x 1)  (Bx  C)( x 1)

2

Pentru aflarea constantelor A, B, C, avem două metode:

Metoda I: Dăm lui x valoarea 1şi încă două valori aleatoare, convenabil
alese, de exemplu x  0 şi x  1 .Obţinem:
x  1  2  2A  A  1
x  0  3  A  C  C  2
x  1  4  2A 2B  2C  2  A B  C  B  1
Prin înlocuirea constantelor A, B şi C, obţinem:
x 3 x2 1

( x  1)( x  1)  x  1 x  1
2 2

Metoda II: În relaţia x  3  A( x 1)  (Bx  C)(x 1) dăm lui x valorile 1 şi i (i
2

fiind una din rădăcinile polinomului x 1 ) Obţinem:

2

x  1  2  2A  A  1
x  i  3  i  (Bi  C)(i 1) , adică:
3  i  (B  C)  (B  C)i || Dacă ţinem seama de definiţia egalităţii
a două numere complexe, obţinem sistemul:
B  C  3
 cu soluţia: B  1 , C  2
B  C  1
Prin urmare, am găsit aceleaşi valori pentru A, B şi C ca şi la metoda 1.
Avantajul acestei metode este acela că, pentru fiecare valoare complexă
nereală dată lui x , obţinem două ecuaţii. Dezavantajul poate fi acela că
rădăcinile complexe nereale ce intervin pot fi „urâte”.
3x  1
f ( x) 
 4) ( x  1)( x 2  1)2 || La numitor există rădăcini complexe nereale
multiple.
3x  1 A B x  C B x  C2
 1 2 1  22
( x  1)( x  1)  x  1
2 2
x 1 ( x  1) 2 || Eliminăm numitorii

3x 1  A( x 1)  (B1x  C1)( x 1)( x 1)  (B2 x  C2 )( x 1)

2 2 2

x  1  4  4A  A  1
x  i  1 3i  (B2i  C2 )(i 1)
1 3i  (B2  C2 )  (C2  B2 )i || Dacă ţinem seama de definiţia egalităţii
a două numere complexe, obţinem sistemul:
B2  C2 = 1
 B2  2 , C2  1
B2  C2 = 3
Mai sunt de aflat două constante, pentru care dăm două valori aleatoare,
convenabil alese, de exemplu x  0 şi x  1
x  0  1 A  C1  C2
x  1  2  4 A  4B1  4C1  2B2  2C2 || : 2
1  2 A  2B1  2C1  B2  C2

Avem de rezolvat sistemul:

A 1 A 1
B2  2 B1  1
C2  1  B2  2
A  C1  C2  1 C1  1
2 A  2B1  2C1  B2  C2  1 C2  1

Prin înlocuirea constantelor aflate obţinem:

 3x  1 1 x 1 2x 1
 2  2
( x  1)( x  1)  x  1 x  1 ( x  1) 2
2 2

În situaţia când gradul numărătorului P este mai mare sau egal decât gradul
numitorului Q , se face împărţirea cu rest a lui P la Q
P  Q  L  R , deci:
P( x) R( x)
 L( x) 
Q( x) Q( x) , 0  grad (R)  grad (Q)
P( x)
Se mai spune că „ scoatem partea întreagă din fracţia Q( x) ”
( partea întreagă fiind L( x) )
Vezi exemplele ce urmează:

x 4  4 x3  x 2  x  2
 5) Să observăm că: x  x  2  ( x 1)( x  2)
2
x2  x  2
( x  4x  x  x  2 ) = ( x  x  2 )  (x  3x) + (5x  2) || : Q( x)
4 3 2 2 2

P( x) Q( x) L( x) R( x)
x  4x  x  x  2
4 3 2
5x  2
( x 2  3 x) 
( x  1)( x  2)  ( x  1)( x  2) , dar, cf. lui  1 ,
5x  2 1 4

( x  1)( x  2)  x  1 x  2
x 4  4 x3  x 2  x  2 1 4

( x  1)( x  2)  ( x  3x)  x  1 x  2
2
Avem, în final:

3x3  5 x 2  14 x  3
 6) Să observăm că: x  3x  2  ( x 1) ( x  2)
3 2
x3  3x  2
( 3x  5x 14x  3 )  ( x  3x  2) 3  (5x  5x  3) || : Q( x)
3 2 3 2

P( x) Q( x) L( x) R( x)
3x  5 x  14 x  3
3 2
5x  5x  3
2

( x  1) ( x  2)
2
 3  ( x  1) ( x  2) , dar, cf lui  2 ,
2

5x2  5x  3 2 1 3
 2 
( x  1) ( x  2)  x  1 ( x  1)
2
x  2 , deci:
3x3  5 x 2  14 x  3 2 1 3
 2 
( x  1) ( x  2)  3 + x  1 ( x  1)
2
x2
4.3. Integrarea funcţiilor raţionale oarecare

Exerciţii rezolvate

5x  2
 ( x  1)( x  2)  dx
R1) || Cf. lui 1 , pag. 26, avem:
5x  2 1 4

( x  1)( x  2)  x  1 x  2 ,
5x  2
 ( x  1)( x  2)  dx   ( x  1  x  2 )  dx   x  1  dx 
1 4 1 4
 x  2  dx  ln x 1  4  ln x  2
 C
5x2  5x  3
 ( x  1)2 ( x  2)  dx
R )
2

5x2  5x  3 2 1 3
 2 
Cf. lui 2 , pag. 26, avem: ( x  1) ( x  2)  x  1 ( x  1) x  2 , deci:
2

5x2  5x  3 1
 ( x  1)2 ( x  2)  dx   x  1  dx   ( x  1)2  dx   x  2  dx
2 3

5x2  5x  3
 ( x  1)2 ( x  2)  dx  2  ln x 1  x  1  3 ln x  2 
1
C

3x  1
 ( x  1)( x2  1)  dx
R3)
x 3 x2 1

Cf. lui  3 , pag. 26, avem: ( x  1)( x  1)  x  1 x  1 , deci:
2 2

3x  1 x2
 ( x  1)( x2  1)  dx   x2  1  dx   x  1  dx  2   x 2  1  dx  2   x 2  1  dx 
1 1 2x 1

1
 x  1  dx
1
 ln( x 2  1)
2  2  arctgx  ln x  1  C

3x  1
 ( x  1)( x2  1)2  dx
R4)
3x  1 1 x 1 2x 1
 2  2
Cf. lui 4 , pag. 27, avem: ( x  1)( x  1)  x  1 x  1 ( x  1) , deci:
2 2 2

3x  1 x 1 2x 1
 ( x  1)( x2  1)2  dx   x  1  dx   x2  1  dx   ( x 2  1)2  dx
1
 3x  1 2x
 ( x  1)( x2  1)2  dx   x  1  dx  2   x 2  1  dx   x2  1  dx   ( x 2  1)2  dx 
1 1 2x 1

1
 ( x 2  1)2  dx
1
 ( x 2  1)2  dx
1 1
ln x  1  ln( x 2  1)
 2  arctgx  x  1 
2

(vezi 8 , pag. 22)

x 4  4 x3  x 2  x  2 x 4  4 x3  x 2  x  2
 x2  x  2
 dx

 ( x  1)( x  2)  dx
R5)
x 4  4 x3  x 2  x  2 1 4


Cf. lui 5 , pag. 28, avem: ( x  1)( x  2)  ( x  3x)  x  1 x  2 , deci:
2

x 4  4 x3  x 2  x  2
 ( x  1)( x  2)  dx   ( x 2  3x)  dx   x  1  dx   x  2  dx 
1 4

x3 x2
3
 3  2  ln x  1  4  ln x  2  C

3x3  5 x 2  14 x  3 3x3  5 x 2  14 x  3
R6)
 x3  3x  2  dx   ( x  1)2 ( x  2)  dx
3x3  5 x 2  14 x  3 2 1 3
 2 
Cf. lui 6 , pag. 28, avem: ( x  1) ( x  2)  3 + x  1 ( x  1) x  2 , deci:
2

3x3  5 x 2  14 x  3 1
 ( x  1)2 ( x  2)  dx   3  dx   x  1  dx   ( x  1)2  dx   x  2  dx
2 3

3x3  5 x 2  14 x  3
 ( x  1)2 ( x  2)  dx  3x  2  ln x 1  x  1  3 ln x  2 
1
C

x2 1
 4 2  dx
R 7 ) x  x 1
2
|| Simplificăm forţat prin x fracţia de sub integrală
1
1
x2
x2 1  2 1
 dx
1 1
 x4  x2  1  x  1  x2
 dx
 ||
u  x
x 
du  (1  2 )  dx
x
1 1
u 2  x2  2  2 u 2  2  x2  2
x  x
 1
x  1
1 x
 ln
1 1 u 1 2 1
 ln
  u 1
 du x  1
2
2 u 1  C  x C
x2 1 1 x2  x  1

Deci:
 x4  x2  1  dx  2 x2  x  1 
ln
C
R8 )
1 1
1 1
x2 x2
x2 1  2 1 1
 dx 
1 1
 dx
 x 4  2 x3  3x 2  2 x  1 
        
2
dx x 2 x 3 2 x 2( x ) 3
x x2  x2 x 
1 1 1
  u  2u  1
u  x du  (1  2 )  dx  du
x  x 2

1 1
u  x  2 2
2 2
u 2  x  2
2 2
x  x
1

1
2  du 
 (u  1)  u 1  C
1

x2 1 1 x
 x4  2 x3  3x2  2 x  1  dx  x  x  1  C   x2  x  1  C
Observaţia III.3.
Dacă la numărător avem x 1 , iar la numitor un polinom reciproc
2

1
u  x
atunci vom face substituţia x

Exerciţii propuse

1 1
E1)
 3x2  2 x  1  dx E2)
 x2  6 x  9  dx
1
 (3x2  2 x  1)2  dx
1
E3)
 x2  4 x  5  dx E4)
1 1
 ( x2  6 x  9)2  dx  ( x2  4 x  5)2  dx
E5 ) E6)
5x  3 3x  5
E7)
 3x2  2 x  1  dx E8)
 x2  6 x  9  dx
x3 5x  3
  dx  (3x2  2 x  1)2  dx
E 9 ) x  4x  5
2
E 10 )
 3x  5 x3
 ( x2  6 x  9)2  dx  ( x2  4 x  5)2  dx
E 11 ) E 12 )
7x  5 2
4 x2  1

E 13 ) 3x  2 x  1
2  dx  2
E 14 ) x  6 x  9
 dx

3x 2  7 x 2  3x  1
 2  dx   dx
E 15 ) x  4 x  5 E 16 ) x( x  1)( x  2)
4x  5 3x 2  2 x  1
 ( x  1)( x  3) 2  dx  ( x  1)( x2  2 x  2)  dx
E )
17 E )
18

x3  4 x 2  3x  1
 2  dx
E 19 ) ( x  3)( x  4)
2
E 20 )
2x  3
 x( x  1)( x  2)( x  3)  dx
x5  1
 x3 ( x  1)2  dx
1
E )
21
 3  dx
E 22 ) 1  x
3x  1 x3  x 2  x  1
  2
 
 dx
 3 2
E )
23 ( x 3)( x 2 x 2) E 24 ) x  x  x  1
x3  1 x4  1
 x3  (1  2)  x2  (1  2)  x  1  dx  6  dx
E )
25 E 26 ) x  1
x6  1 x2  x  1
 2  dx  4 2  dx
E 27 ) ( x  1)( x  3x  2)
2
E 28 ) x  x  1
x4 1 x4  x2  1
 6  dx
E 29 ) x  1 E 30 )
 x6 1  dx

§ 5. Integrarea funcţiilor trigonometrice

Integralele nedefinite de forma 

R (sin x, cos x)  dx
le vom reduce la
integrale nedefinite de funcţii raţionale folosind metoda substituţiei
universale. Această metodă constă în următoarele:
x x 2
t  tg  arctgt dx   dt
Notăm: 2  2  x  2arctgt  1 t2
Pentru această metodă sunt utile următoarele formule trigonometrice:
2t 1 t2
sin x  cos x 
1 t2 , 1 t2 .
Cu aceste notaţii orice integrală trigonometrică se reduce la o integrală
raţională, ceea ce justifică folosirea atributului „universale”.
Această metodă se aplică funcţiilor R care conţin funcţiile sin x şi cos x la
puterea întâi. Prezenţa acestor funcţii la puteri mai mari conduce la funcţii
raţionale mai complicate.

Exemplu:
Calculaţi integrala nedefinită:
1
 sin x  2cos x  3  dx || Dacă ţinem cont de cele de mai sus, avem:
2
1 t 2
 2t 1  t 2  dx 2
 sin x  2cos x  3  dx  1  t 2  2 1  t 2  3   t 2  2t  5  dx   (t  1)2  4  dx 
1 2

u  t 1  du  dt
1 x
2 2  du 2  arctg (tg  1)
 u 4  2  arctgu  2 C  2  arctg (t  1) C  2 C

Există situaţii în care nu se recomandă metoda substituţiei universale, şi

anume:
1) Dacă funcţia de integrat este impară în sin x , se notează: u  cos x
2) Dacă funcţia de integrat este impară în cos x , se notează: u  sin x
3) Dacă funcţia de integrat este impară şi în sin x şi în cos x , se notează:
u  tgx

Exerciţii rezolvate.
sin x
R1)
 1  cos2 x  dx || Funcţia de integrat este impară în sin x , notăm deci:
u  cos x  du   sin x  dx
sin x 1
 1  cos2 x  dx   1  u 2  du  arctgu  C  arctg(cos x)  C ;

cos x
R2)
 sin 2 x  dx || Funcţia de integrat este impară în cos x , notăm deci:
u  sin x  du  cos x  dx
cos x 1 1 1
 sin 2 x  dx   u 2  du   u  C   sin x  C ;
 tgx
R3)
 sin 2 x  4 cos2 x  dx || Funcţia de integrat este impară şi în sin x şi în
1
du   dx
cos x , notăm deci: u  tgx  cos 2 x
tgx 1

tgx u 1 2u
 dx 2 
 sin 2 x  4 cos2 x  tg x  4 cos2 x  dx   u 2  4  du  2   u 2  4  du 
1 1
 ln(u 2  4)  ln(tg 2 x  4)
2 C  2 C

Exerciţii propuse.

1 sin x
E1 )
 3  cos x  dx E2)
 1  sin x  dx
1
E3)
 2sin x  cos x  1  dx E4)
1
 sinx(cosx - 2sinx + 2)  dx
1 sin 2 x
E5)
 1  sin 2
x
 dx  3  dx
E 6 ) cos x
1 1
 cosx(1+ cosx - 2sinx)  dx  4  dx
E 8 ) sin x  cos x
4
E7)
1 1
 sin 6
x  cos 6
x
 dx  tg 4
x
 dx
E )
9 E 10 )
sin x cos x

E 11 ) sin x  cos x
 dx 
E 12 ) sin x  cos x
 dx

sin x cos x
E 13 )
 1  sin x  cos x
 dx
E 14 )
 1  sin x  cos x
 dx