Serii Taylor

Maria Joiţa

1 Serii Taylor
1.1 Formula lui Taylor
Fie I R un interval deschis m¼
arginit sau nu şi f : I ! R.

De…nitia 1.1 Spunem c¼a funcţia f este de clasa C n pe I dac¼a funcţia f este
de n ori derivabil¼a pe I şi derivata de ordinul n este o funcţie continu¼a pe I.
Spunem c¼a funcţia f este de clasa C 1 pe I dac¼a funcţia f are derivat¼a de
orice ordin în orice punct din I.

De…nitia 1.2 Fie f 2 C n (I) şi x0 2 I. Polinomul de gradul n,

f (1) (x0 ) f (2) (x0 ) 2 f (n) (x0 ) n

Tn;f;x0 = f (x0 )+ (x x0 )+ (x x0 ) +:::+ (x x0 )
1! 2! n!
se numeşte polinomul Taylor de gradul n asociat funcţiei f in punctul x0 :

De…nitia 1.3 Fie n : I ! R;

n (x) = f (x) Tn;f;x0 (x):

Relaţia
f (x) = Tn;f;x0 (x) + n (x); x 2I
se numeşte formula lui Taylor de ordinul n; iar funcţia n; restul de ordinul n
din formula lui Taylor.

Propozitia 1.4 Fie f 2 C n (I); x0 2 I şi n : I ! R restul de ordinul n din

formula lui Taylor. Atunci:

1. n 2 C n (I);
(k)
2. n (x0 ) = 0; 8 k n;
n (x)
3. lim n = 0:
x!x0 (x x0 )

Dem. A…rmaţiile sunt evidente.

1
Propozitia 1.5 (Forma Peano a restului) Fie f 2 C n (I); x0 2 I şi n :
I ! R; restul de ordinul n din formula lui Taylor. Atunci exist¼a o funcţie
! : I ! R continu¼a in x0 cu !(x0 ) = 0 astfel încât
n
(x x0 )
n (x) = !(x); 8x 2 I:
n!
Dem. Consider¼
am funcţia ! : I ! R;
(
n!(f (x) Tn;f;x0 (x))
! (x) = (x x0 )n dac¼
a x 6= x0 :
0 dac¼
a x = x0

Din
n! (f (x) Tn;f;x0 (x))
lim ! (x) = lim n = 0 = !(x0 )
x!x0 x!x0 (x x0 )
rezult¼
a c¼
a ! este continu¼
a in x0 şi !(x0 ) = 0. În plus,
n
(x x0 )
f (x) Tn;f;x0 (x) = !(x); 8x 2 I
n!
de unde n
(x x0 )
n (x) = !(x); 8x 2 I:
n!

Teorema 1.6 (Forma Lagrange a restului) Fie f 2 C n+1 (I); x0 2 I şi

n : I ! R; restul de ordinul n din formula lui Taylor. Atunci, pentru orice
x 2 I; exist¼a x 2 (0; 1) astfel încât

f (n+1) (x0 + x (x x0 )) n+1

n (x) = (x x0 ) :
(n + 1)!
n+1
Dem. C¼ aut¼am n : I ! R de forma n (x) = (x x0 ) k.
Fie g : I ! R;

f (1) (t) f (2) (t) 2 f (n) (t) n n+1

g (t) = f (t)+ (x t)+ (x t) +:::+ (x t) +(x t) k:
1! 2! n!
Clar, g 2 C 1 (I) şi

f (2) (t) f (3) (t) 2 f (n+1) (t) n

g 0 (t) = f (1) (t) + (x t) + (x t) + ::: + (x t)
1! 2! n!
f (2) (t) f (n) (t) n 1 n
f (1) (t) (x t) ::: (x t) (n + 1) (x t) k
1! (n 1)!
f (n+1) (t) n n
= (x t) (n + 1) (x t) k:
n!

2
Fie x 2 I; x 6= x0 . Observ¼ am c¼ a g(x0 ) = f (x) = g(x). Din Teorema lui Rolle
aplicat¼
a funcţiei g pe intervalul [x0 ; x] sau [x0 ; x], rezult¼
a c¼
a exist¼
a cx 2 (x0 ; x)
sau cx 2 (x; x0 ) astfel încât g 0 (cx ) = 0. Atunci
f (n+1) (cx )
k= :
(n + 1)!
Un element cx 2 (x0 ; x) sau cx 2 (x; x0 ) este de forma cx = x0 + x (x x0 ) cu
x 2 (0; 1). Prin urmare

f (n+1) (x0 + x (x x0 )) n+1

n (x) = (x x0 ) :
(n + 1)!

Observatia 1.7 1. Funcţia f de clasa C n (I) poate … aproximat¼a în jurul

punctului x0 cu polinimul Taylor de gradul n asociat funcţiei f în x0 .
Eroarea de aproximare în valoare absolut¼a este mai mic¼a sau egal¼a cu
" = supfj n (x)j ; jx x0 j < rg:

2. Dac¼a f este de clas¼a C n+1 (I); folosind forma Lagrange a restului,

rn+1
"= Mr
(n + 1)!
unde Mr = supf f (n+1) (x) ; jx x0 j rg, este o estimare pentru eroarea
de aproximare a funcţiei f cu polinomul Taylor de gradul n în x0 , f (x) '
Tn;f;x0 (x) ; pe intervalul I0 = (x0 r; x0 + r) :

Observatia 1.8 Liniarizarea unei funcţii de clas¼a C 1 în jurul unui punct x0

înseamn¼a aproximarea funcţiei cu polinomul Taylor de gradul 1 asociat funcţiei
f în x0 ( aproximarea punctelor de gra…cul funcţiei f cu puncte de pe tangenta
la gra…c în punctul (x0 ; f (x0 )))
f (x) ' T1;f;x0 (x) = f (x0 ) + f 0 (x0 ) (x x0 ) pentru jx x0 j < r:
Exercitii 1.9 1. Estimaţi o valoare absolut¼a pentru eroarea de aproximare
sin x ' x pentru jxj < 10 3 :
Dem. Din formula lui Taylor de ordinul 1; avem c¼a
sin x = T1;sin;0 (x) + 1 (x) =x+ 1 (x); 8x 2 R:

Din formula Lagrange pentru rest, avem c¼a

sin(2) ( x x) 2 sin( x x) 2
1 (x) = x = x ; pentru x 2 (0; 1) :
2! 2!
Atunci,
2
sin( x x) 2 jxj 10 6 3
j 1 (x)j = x < ; pentru orice x cu jxj < 10
2! 2 2
de unde, rezult¼a o eroarea absolut¼a de aproximare de 21 10 6
:

3
1.2 Serii Taylor
Fie I arginit sau nu, f 2 C 1 (I) şi x0 2 I.
R un interval deschis m¼
De…nitia 1.10 Seria de puteri
P1 f (n) (x )
0 n
(x x0 )
n=0 n!
se numeşte seria Taylor asociat¼a funcţei f in punctul x0 .
Seria Taylor asociat¼a funcţei f in punctul x0 = 0;
P1 f (n) (0)
xn
n=0 n!
se numeşte seria Mac-Laurin asociat¼a funcţei f:
Observatia 1.11 1. În general, restul de ordinul n din formula lui Taylor
nu coincide cu restul de ordinul n din seria Taylor.
2. Seria Taylor asociat¼a funcţei f in punctul x0 este o serie de puteri, deci
este convergent¼a pe mulţimea de convergenţ¼a şi are o sum¼a, care, în gen-
eral, nu coincide cu f:
De…nitia 1.12 Spunem c¼a funcţia f este dezvoltabil¼a în serie Taylor într-o
vecinatate a punctului x0 , dac¼a exist¼a r > 0 astfel încât seria Taylor asociata
P
1
f (n) (x0 ) n
funcţiei f în x0 ; n! (x x0 ) ; s¼a …e convergent¼a pe (x0 r; x0 r) I
n=0
şi
P1 f (n) (x )
0 n
f (x) = (x x0 ) ; 8x 2 (x0 r; x0 r) I:
n=0 n!
Teorema 1.13 Fie f 2 C 1 (I) şi x0 2 I. Funcţia f este dezvoltabil¼a în serie
Taylor într-o vecinatate (x0 r; x0 r) a punctului x0 , dac¼a şi numai dac¼a
lim n (x) = 0; 8x 2 (x0 r; x0 r) I; unde n (x) este restul de ordinul n
n!1
din formula lui Taylor.
Dem. Fie Mc mulţimea de convergenţ¼ a a seriei Taylor asociat¼
a funcţiei f în x0
şi x1 2 Mc \ I.
Dac¼a lim n (x1 ) = 0; din egalitatea
n!1

n (x1 ) = f (x1 ) Tn;f;x0 (x1 ) ; 8n 2 N

deducem c¼
a exist¼
a
lim Tn;f;x0 (x1 ) = f (x1 ) :
n!1

Reciproc, dac¼
a lim Tn;f;x0 (x1 ) = f (x1 ) ; atunci exist¼
a
n!1

lim n (x1 ) = lim (f (x1 ) Tn;f;x0 (x1 )) = 0:

n!1 n!1

4
1.3 Dezvolt¼
ari în serii de puteri
Exercitii 1.14 Ar¼ataţi c¼a funcţia f : I ! R este dezvoltabil¼a în serie Taylor
pe o vecin¼atate a punctului x0 :

1. f : R ! R; f (x) = ex ; x0 = 0:
Dem. Ştim c¼a f 2 C 1 (R) şi

f (n) (x) = ex ; 8x 2 R; 8n 2 N:

Seria Taylor asociat¼a funcţei f în punctul x0 = 0 este

P1 f (n) (0) P1 1
xn = xn :
n=0 n! n=0 n!

Pentru orice x 2 R; exist¼a x 2 (0; 1) astfel încât

f (n+1) ( x x) n+1 e xx
n (x) = x = xn+1 ;
(n + 1)! (n + 1)!
(restul de ordinul n din formula lui Taylor sub forma Lagrange). Din
n+1
e xx n+1 jxj ejxj
j n (x)j = jxj
(n + 1)! (n + 1)!
şi
n+1
jxj
lim = 0; pentru orice x 2 R
n!1 (n + 1)!

rezult¼a c¼a funcţia f (x) = ex este dezvoltabil¼a în serie de puteri ale lui x
pe R şi
P1 1
ex = xn ; 8x 2 R:
n=0 n!

2. f : R ! R; f (x) = sin x; x0 = 0:
Dem. Ştim c¼a f 2 C 1 (R) şi
(
k
(n) ( 1) cos x dac¼a n = 2k + 1
f (x) = k 8x 2 R
( 1) sin x dac¼a n = 2k

şi deci
k
( 1) dac¼a n = 2k + 1
f (n) (0) = :
0 dac¼a n = 2k

Seria Taylor asociat¼a funcţei f în punctul x0 = 0 este

1 f (n) (0) n
P P1 ( 1)
xn = x2n+1 :
n=0 n! n=0 (2n + 1)!

5
 Pentru orice x 2 R; exist¼a x 2 (0; 1) astfel încât

f (n+1) ( x x) n+1
n (x) = x
(n + 1)!
(restul de ordinul n din formula lui Taylor sub forma Lagrange). Din
n+1
f (n+1) ( x x) n+1 jxj
j n (x)j = jxj
(n + 1)! (n + 1)!
şi
n+1
jxj
lim = 0; pentru orice x 2 R
n!1 (n + 1)!

rezult¼a c¼a funcţia f (x) = sin x este dezvoltabil¼a în serie de puteri ale lui
x pe R şi
n
P1 ( 1)
sin x = x2n+1 ; 8x 2 R:
n=0 (2n + 1)!

3. f : R ! R; f (x) = cos x; x0 = 0:
Dem. Ştim c¼a f 2 C 1 (R) şi
(
k+1
(n) ( 1) sin x dac¼a n = 2k + 1
f (x) = k 8x 2 R
( 1) cos x dac¼a n = 2k

şi deci
0 dac¼a n = 2k + 1
f (n) (0) = k :
( 1) dac¼a n = 2k

Pentru orice x 2 R; exist¼a x 2 (0; 1) astfel încât

f (n+1) ( x x) n+1
n (x) = x
(n + 1)!
(restul de ordinul n din formula lui Taylor sub forma Lagrange). Din
n+1
f (n+1) ( x x) n+1 jxj
j n (x)j = jxj
(n + 1)! (n + 1)!
şi
n+1
jxj
lim = 0; pentru orice x 2 R
n!1 (n + 1)!

rezult¼a c¼a funcţia f (x) = cos x este dezvoltabil¼a în serie de puteri ale lui
x pe R şi
1 ( 1)n
P
cos x = x2n ; 8x 2 R:
n=0 (2n)!

6
4. f : R ! R; f (x) = sinh x; x0 = 0:
Dem. f 2 C 1 (R) şi

ex e x
1 P1 1 P1 1
n
sinh x = = xn ( x)
2 2 n=0 n! n=0 n!
n
1 P1 1 ( 1) n P
1 1
= x = x2n+1 ; 8x 2 R:
2 n=0 n! n=0 (2n + 1)!

5. f : R ! R; f (x) = cosh x; x0 = 0:
Dem. f 2 C 1 (R) şi

ex + e x 1 P1 1 P1 1
n
cosh x = = xn + ( x)
2 2 n=0 n! n=0 n!
1 P1 1 + ( 1)n P
1 1
= xn = x2n ; 8x 2 R:
2 n=0 n! n=0 (2n)!

6. f : R ! R; f (x) = arctan x; x0 = 0:
Dem. Ştim c¼a f 2 C 1 (R). Din seria binomial¼a cu = 1 şi x ! x2 ,
obţinem dezvoltarea în serie Taylor pentru f 0 ;

1 P1 ( 1) ( 2) ::: ( n) n
f 0 (x) = 2
=1+ x2
1+x n=1 n!
P
1
n
= ( 1) x2n ; 8x 2 R cu x2 < 1:
n=0

Prin integrare termen cu termen,

P1 ( 1)n
f (x) = arctan x = x2n+1 + c; 8x 2 R cu jxj < 1:
n=0 2n + 1

Din
P1 ( 1)n
arctan 0 = 02n+1 + c
n=0 2n + 1

rezult¼a c¼a c = 0. Deci,

P1 ( 1)n
arctan x = x2n+1 ; 8x 2 R cu jxj < 1:
n=0 2n + 1

7. f : ( 1; 1)! R; f (x) = arcsin x; x0 = 0:

7
 1
Dem. Ştim c¼a f 2 C 1 : Din seria binomial¼a cu = 2 si x ! x2 ,
obţinem dezvoltarea in serie Taylor pentru f 0 ;
1 1
f 0 (x) = p = 1 x2 2

1 x2
1 3 2n 1
P
1 ::: n
= 1+ 2 2 2
x2
n=1 n!
P1
2n 1 3 5 ::: (2n 1)
= 1+ ( 1) x2n ; 8x 2 R cu x2 < 1:
n=1 2n n!
Prin integrare termen cu termen,
P1 1 3 5 ::: (2n 1) 2n+1
f (x) = arcsin x = x+ n n! (2n + 1)
x +c; 8x 2 R cu jxj < 1:
n=1 2
Din
P1 1 3 5 ::: (2n 1) 2n+1
arcsin 0 = 0 + n
0 +c
n=1 2 n! (2n + 1)
rezult¼a c¼a c = 0: Deci,
P1 1 3 5 ::: (2n 1) 2n+1
arcsin x = x + n n! (2n + 1)
x ; 8x 2 R cu jxj < 1:
n=1 2

8. f : R ! R; f (x) = ex ; x0 = 2:
P
1
1 n
Dem. Ştim c¼a f 2 C 1 : Din ex = n! x ; 8x 2 R; obţinem c¼a
n=0

P1 1 P1 e2
n n
ex = e(x 2)+2
= e2 e(x 2)
= e2 (x 2) = (x 2) ; 8x 2 R:
n=0 n! n=0 n!

9. f : R ! R; f (x) = sin x; x0 = 4:
1
Dem. Ştim c¼a f 2 C : Din
P1 ( 1)n P1 ( 1)
n
cos x = x2n ; (8) x 2 R şi sin x = x2n+1 ; 8x 2 R;
n=0 (2n)! n=0 (2n + 1)!
obţinem c¼a

sin x = sin x + = sin x cos + cos x sin

p 4 4 4 4 4 4
n 1 ( 1)n
2 P1 ( 1) 2n+1 P 2n
= x + x
2 n=0 (2n + 1)! 4 n=0 (2n)! 4
p
1 ( 1)[ 2 ]
n
2 P n
= x ; 8x 2 R:
2 n=0 n! 4

8
10. f : Rnf 2; 12 g ! R; f (x) = 5x
2x2 +3x 2

(a) x0 = 0;
(b) x0 = 1;
5x
Dem. Descompunem 2x2 +3x 2 în fracţii simple,

5x 5x a b
= = +
2x2 + 3x 2 (2x 1) (x + 2) 2x 1 x + 2
1 2 1
= + ; 8x 2 Rnf 2; g:
2x 1 x + 2 2

(a) Din seria binomial¼a cu = 1 si x ! 2x, obţinem c¼a

1 1 P
1
n n
= = ( 1) ( 2x)
2x 1 1 2x n=0
P
1
= 2n xn ; 8x 2 R cu j 2xj < 1:
n=0

Din seria binomial¼a cu = 1 si x ! x2 , obţinem c¼a

2 1 P1
n x
n
= x = ( 1)
x+2 1+ 2 n=0 2
n
P ( 1) n
1 x
= n
x ; 8x 2 R cu < 1:
n=0 2 2

Atunci
5x P
1 P1 ( 1)n
= 2n xn + xn
2x2 + 3x 2 n=0 n=0 2n
n
P
1 ( 1) j 2xj < 1
= 2n xn ; 8x 2 R cu x :
n=0 2n 2 <1

Prin urmare,

5x P1 ( 1)n 22n n 1
= x ; 8x 2 R cu jxj < :
2x2 + 3x 2 n=0 2 n 2
2(x+1)
(b) Din seria binomial¼a cu = 1 şi x ! 3 , obţinem c¼a

1 1 1 1
= = 2(x+1)
2x 1 2 (x + 1) 3 31
3
n
1 P
1
n 2 (x + 1)
= ( 1)
3 n=0 3
P 2
1 n
n 3
= n+1
(x + 1) ; 8x 2 R cu jx + 1j < :
n=0 3 2

9
 Din seria binomial¼a cu = 1 şi x ! x + 1, obţinem c¼a
2 1
= 2
x+2 1 + (x + 1)
P
1
n n
= 2 ( 1) (x + 1) ; 8x 2 R cu jx + 1j < 1:
n=0

Astfel
5x P
1 2n n P
1
n n
2
= (x + 1) + 2 ( 1) (x + 1)
2x + 3x 2 n=0 3n+1 n=0
P
1
n 2n n
= 2 ( 1) (x + 1) ; 8x 2 R cu jx + 1j < 1:
n=0 3n+1

1
R3 sin x 5
11. Calculaţi x dx cu o eroare în valoare de 10 :
0
Dem. Din dezvoltarea în serie de puteri ale lui x a funcţiei sin x; avem
c¼a n n
sin x 1 P1 ( 1) P
1 ( 1)
= x2n+1 = x2n ; 8x 2 R:
x x n=0 (2n + 1)! n=0 (2n + 1)!

Atunci
1 1 1
R3 sin x P1 R3 ( 1)n P1 ( 1)
n
x2n+1 3
dx = x2n dx =
0 x n=0 0 (2n + 1)! n=0 (2n + 1)! 2n + 1 0
n n
P1 ( 1) 1 P
1 ( 1)
= 2n+1
= 2n+1 (2n + 1)! (2n + 1)
:
n=0 (2n + 1)! (2n + 1) 3 n=0 3

Fie s suma seriei alternante

n
P
1 ( 1)
32n+1 (2n + 1)! (2n + 1)
n=0

1
cu an = 32n+1 (2n+1)!(2n+1) ; (an )n descresc¼ator şi lim an = 0. Din
n!1

1 5
js sn j an+1 = < 10
32n+1 (2n + 1)! (2n + 1)
rezult¼a c¼a
105 < 32n+1 (2n + 1)! (2n + 1)
inegalitate adev¼arat¼a pentru n 1. Prin urmare,
1
R3 sin x 1 1
dx ' s1 = = 0:331 28:
0 x 3 3!34

10