Serii

3.3 Serii Taylor

Fie f  x  o funcţie care are derivate de orice ordin în x  x0 , adică

există f   x0  , f   x0  , , f  n  x0  , .

Definiţie: Seria de puteri de forma:

f   x0  f   x0 
f  x0   f   x0  x  x0    x  x0   x  x0 
2 3
 
2! 3!
f  n   x0   f  n   x0 
 x  x0    x  x0 
n n
  (3.12)
n! n 0 n!
se numeşte serie Taylor a funcţiei f  x  în punctul x0.

Restul de ordinul n al acestei serii este:

 n f k   x  
Rn  x   S  x   
 k 0

k!
0
 x  x0 k 

 

Pentru a evalua restul putem folosi formula Lagrange:

n 1
 x  x0 
Rn  x  
 n  1!
f
n 1
 x0    x  x0  ,unde    0,1 (3.13)

Caz particular: x0  0  serie Maclaurin a funcţiei f  x  în punctul x0  0 :

f   0  f   0  f  n  0  f  n  0 
f  0  f   0 x  x 
2
x 
3
 x 
n
 xn (3.14)
2! 3! n! n 0 n!

Observaţie: Dacă o funcţie f  x  este dezvoltabilă în serie de puteri pe

 x0  R, x0  R  atunci seria va fi seria Taylor a funcţiei f  x  .
Afirmaţia reciprocă nu e în general adevărată. Seria Taylor a unei
funcţii cu derivate de orice ordin pe un interval, poate fi convergentă pe
interval, dar suma sa să nu fie egală cu funcţia.

Problemă: Ce condiţii trebuie să îndeplinească f  x  pentru ca seria Taylor

să fie convergentă la f  x  pe intervalul  x0  R, x0  R  , R  0 ?

1
 Serii

Teorema 2: Dacă o funcţie f  x  îndeplineşte condiţiile:

□ are derivate de orice ordin pe  x0  R, x0  R 
□ restul seriei Taylor Rn  x   0 pentru n   , x   x0  R, x0  R  .
 f  n   x0 
f  x    x  x0  pe  x0  R, x0  R  , R0
n
Atunci: (3.15)
n 0 n!

Teorema 3: Dacă o funcţie f  x  îndeplineşte condiţiile:

□ are derivate de orice ordin pe  x0  R, x0  R 
□ există M  0 astfel încât f  n   x   M pentru n  1, 2, şi
x   x0  R, x0  R  .
 f  n   x0 
f  x    x  x0  pe  x0  R, x0  R  , R0
n
Atunci:
n 0 n!

Seriile Taylor ale funcţiilor elementare

1. f  x   e x . Funcţia are derivate de orice ordin în intervalul  a, a  , a  0
şi verifică inegalitatea: f  n  x   e x  ea , n  0,1, 2,
Atunci funcţia exponenţială e x poate fi reprezentată ca o serie Taylor care
este convergentă la funcţie pe orice interval  a, a  adică pe întreaga axă
reală. Deoarece f  n  0   e0  1 , pentru n  0,1, 2, avem:

x2 xn xn
ex  1  x      (3.16)
2! n! n 0 n!
Raza de convergenţă este R   .

Figura 3.2 f ( x)  e x şi aproximaţiile acesteia

2
 Serii

Dacă în (3.16) substituim x cu –x, avem:


x 2 x3 xn xn
e x  1  x    1    1
n n
   (3.17)
2! 3! n! n 0 n!

2. f  x   sin x . Funcţia are derivate de orice ordin, astfel încât

 
 sin x   , x 
n
 sin  x  n   1 , n  0,1, 2,
 2
Cu teorema 3, sin x poate fi reprezentată ca o serie Taylor în x pe , serie
convergentă la funcţie. Deoarece,

  0 pentru n  2 k

f  n   0   sin n 
 1 pentru n  2 k  1
k
2 

x3 x5 x 2 n 1 
x 2 n 1
sin x  x      1    1
n

n
(3.18)
3! 5!  2n  1! n 0  2n  1!

Figura 3.3 f ( x)  sin x şi aproximaţiile acesteia

3. f  x   cos x
Funcţia are derivate de orice ordin, astfel încât
 
 cos x   , x 
n
 cos  x  n   1 , n  0,1, 2,
 2
Cu teorema 3, cos x poate fi reprezentată ca o serie Taylor în x pe , serie
convergentă la funcţie.

3
 Serii

  0, n  2k  1

f
n
 0   cos n 
 1 , n  2k
k
2 

x2 x4 x2n x2n
  1    1
n
cos x  1   
n
 , R   (3.19)
2! 4!  2 n ! n 0  2n  !

Figura 3.4 f ( x)  cos x şi aproximaţiile acesteia

4. f  x   1  x  , x  1 ,   Dezvoltăm această funcţie în serie Maclaurin



şi obţinem aşa numita serie binomială:

f   x    1  x  f   x      11  x 
 1  2
, ...

f  n  x      1   n  11  x 
 n

f   0  f   0  f  n  0 
f  x   f  0  f   0 x  x 
2
x 
3
 xn 
2! 3! n!

   1    1   n  1 x n 
1  x  x   1,1 (3.20)

 1  x  x2  
2! n!

Caz particular:   1
1
 1  x  x 2  x3  x   1,1 (3.21)
1 x
Substituim x cu –x ,
1
 1  x  x 2  x3  x   1,1 (3.22)
1 x
4
 Serii

Adică, o serie progresie geometrică.

1
Caz particular:  
2
x x 2 x3
1 x  1    x   1,1
2 8 16

5. f  x   ln 1  x  , x  1
 ln 1  x    1 1 x
Pentru a dezvolta funcţia dată în serie Taylor în x, integrăm seria (3.21) de la
0 la x, x   1,1 .

  dt
x x
dt
  1
n 1 n 1
0 1  t  0 1  t  t  t  
2 3
t
x x x x
t2 t3 t4 tn
ln 1  t  0   1
x n 1
t0     
x

20 30 40 n0
 1 x n  x  1,1 (3.23)
n 1
x 2 x3 x 4
ln 1  x   x       
2 3 4 n
Această dezvoltare are loc şi în x  1 , caz in care obtinem seria armonică
alternata:
1 1 1
ln 2  1     (3.24)
2 3 4

Figura 3.5 f ( x)  ln 1  x  şi aproximaţiile acesteia

5
 Serii

Cu aceste dezvoltări pentru funcţiile exponenţială, trigonometrice, putere şi

logaritmică, putem deduce alte dezvoltări pentru alte funcţii, fără a aplica
algoritmul de dezvoltare in serie (formula care defineste seria Taylor). Mai
mult, uneori este recomandată derivarea şi integrarea termen cu termen a
seriilor (ca în exemplul de la punctul 5).

Exemple:
1
1. Dezvoltaţi funcţia într-o serie de puteri în x  2 cu x0  2
4 x
1
Transformăm funcţia astfel încât să putem folosi (3.22) pentru funcţia ,
1 x
adică:
1 1 1 1
  
4  x 2   x  2 2 1  x  2
2
x2
Substituim x cu în (3.22) şi obţinem:
2
1 x2  x2  x2 
2 3
1
 1       
4  x 2  2  2   2  
1 x  2  x  2  x  2
2 3
1
  2   
4 x 2 2 23 24
x2
Această dezvoltare are loc pentru  1 , x  2  2 , 2  x  2  2 , 0  x  4 .
2
Daca aplicam algoritmul de dezvoltare in serie, avem nevoie de derivatele
functiei:
1 1 1
f  x  f  2  
4 x 42 2
1 1 1 1
f  x    1  f   2  
4  x 4  x  4  2 4
2 2 2

1 2 2 1
f   x   2  1  f   2   
4  x 4  x  4  2
3 3 3
4
1 6 6 3
f   x   6  1  f   2   
4  x 4  x  4  2
4 4 4
8

1  x  2 3  x  2
2 3
1 1 1
   x  2   
4 x 2 4 4 2! 8 3!
1 x  2  x  2  x  2
2 3
1
  2   
4 x 2 2 23 24

6
 Serii

2. Dezvoltaţi funcţia arcsin x în serie Taylor în x0  0 .

  
1/2
 arcsin x  
1
 1   x2
1  x2

Pentru a dezvolta funcţia dată în serie Taylor, integrăm seria binomiala

(3.20), substituind x cu –x2 şi   1/ 2 .
1 1  1  1  1 
    1     1   2 
 arcsin x   1  x 2    x4     x6 
1 2 2 2 2 2
2 2! 3!
2
35
 arcsin x   1   2 x 4  3 x6 
x 3
2 2!2 3!2

Integrăm de la 0 la x,
x x
 t 2 1 3 4 1 3  5 6 
  arcsin t  dt   1 
0 0 

2 2!22
t 
3!23
t   dt

x x x
1 t3 1 3 t 5 1 3  5 t 7
arcsin t 0  t 0    
x x

2 3 0 2!22 5 0 3!23 7 0
1 3 1 3 5 1 3  5 7
arcsin x  x  x  x  x 
23 2!22  5 3!23  7
Pentru validitate:
 x 2  x 2  1  x   1,1 R 1

Integrarea termen cu termen este legitimă, deoarece seria de puteri este

uniform convergentă pe orice interval 0, x  conţinut în  1,1 .

Observaţie: Dezvoltările în serii de puteri uniform convergente pot fi

utilizate pentru a calcula integrale ce nu pot fi exprimate în termeni de
funcţii elementare.

Exemple:
x
sin t
1.
0
 t
dt

sin t
Primitiva lui nu poate fi exprimată prin funcţii elementare. Atunci,
t
folosim seria functiei sin x :
t3 t5 t7
sin t  t    
3! 5! 7!

7
 Serii

sin t t2 t4 t6
 1    , t0
t 3! 5! 7!

sin t
Iar în t  0 , considerăm  1 şi seria este convergentă pe . Integrăm
t
seria termen cu termen:
x x x x
sin t t3 t5 t7
0 t     
x
dt t 0
3!3 0 5!5 0 7!7 0
x
sin t x3 x5 x7
0 t dt  x   
3!3 5!5 7!7


Seria obţinută este una alternată şi este uşor să estimăm eroarea făcută la
aproximarea acesteia cu o sumă parţială.

 e dt
t
2
2.
0

Primitiva lui et nu poate fi exprimată prin funcţii elementare. Pentru a

2

integra, folosim dezvoltarea functiei exponentiale:

x 2 x3
ex  1  x   
2! 3!
înlocuim x cu –t2,
t 2 t4 t6
e  1 t   
2

2! 3!
Integrăm de la 0 la x:
x x x x
t3 t5 t7
0 e dt  t 0  3  2!5  3!7 
t 2 x

0 0 0

x
x3 x5 x7
 e dt  x 
t
  
2

0
3 2!5 3!7
Seria este convergentă pe şi este alternată.

Uneori este folositor sa avem la dispozitie tabele cu serii Maclaurin

disponibile pentru functii elementare, fapt pentru care cumulam cateva din
rezultatele din acest capitol pentru cateva astfel de serii.

8
 Serii

x3 x5 x 7
sin x  x     pentru   x  
3! 5! 7!

x2 x4 x6
cos x  1     pentru   x  
2! 4! 6!

x3 x5 x 7
arctgx  x     pentru 1  x  1
3 5 7

x 2 x3 x 4 x5
ex  1  x      pentru   x  
2! 3! 4! 5!

x 2 x3 x 4
ln 1  x   x     pentru 1  x  1
2 3 4

x2 x3
1  x   1  nx  n  n  1  n  n  1 n  2   pentru 1  x  1
n

2! 3!

Toate acestea pot fi deduse aplicand formula Taylor pentru dezvoltarea

functiilor in 𝑥0 = 0.
Din aceasta lista mai avem de determinat seria functiei arctgx
 arctgx  
1
1  x2
Cu seria (3.21) putem scrie dezvoltarea:
1
 1  x 2  x 4  x 6  x8 
1 x 2

x x

  arctgt  dt   1  t  t 4  t 6  t8   dt
2

0 0
x x x x
t3 t5 t7 t9
t0     
x

30 50 70 90
x3 x5 x 7 x9
arctgx  x     
3 5 7 9

Erorile de aproximare cu serii Taylor

Am vazut cum sa dezvoltam o functie f  x  intr-o serie de puteri
infinita, serie care este exact egala cu f  x  x din intervalul de convergenta
al seriei. Dar, in fizica nu ne dorim sume cu un numar infinit de termeni, ci
preferam sa folosim doar un numar finit de termeni din seriile Taylor pentru
a aproxima o functie intr-un anumit domeniu al valorilor lui x. In acest caz,

9
 Serii

este de dorit sa stim care este eroarea posibila maxima asociata cu

aproximarea facuta.
Asa cum am vazut, cu relatia

 x  x0   x  x0 
2 n 1

f  x   f  x0    x  x0  f   x0   f   x0    f  n 1  x0   Rn  x 
2  n  1!
o functie f  x  poate fi reprezentata cu o serie finita de puteri de ordinul n  1
impreuna cu un termen ce constitue restul.

 x  x0 
n

Rn  x   f  n   
n!

si ξ necunoscut se afla in intervalul  x0 , x  . Rn  x  este termenul rest si

reprezinta eroarea in aproximarea lui f  x  cu seria finita de puteri de
ordinul n  1 de mai sus. Deoarece valoarea exacta a lui ξ care satisfice
expresia lui Rn  x  este necunoscuta, o limita superioara a erorii poate fi
gasita prin derivarea lui Rn  x  in raport cu ξ si egalarea derivatei cu zero
pentru a determina maximul.

Exemplu: Dezvoltati functia f  x   cos x in serie Taylor in jurul lui x  0 si

gasiti eroarea asociata cu folosirea aproximarii la evaluarea lui cos  0.5 daca
se retin numai primii doi termeni nenuli. (Observatie: Dezvoltarile Taylor
pentru functiile trigonometrice sunt valabile numai pentru unghiuri
exprimate in radiani.)
Evaluam functia si derivatele sale in x  0 :
f  0   cos 0  1

f   0    sin 0  0

f   0    cos 0  1

f   0   sin 0  0

Astfel, pentru x mic, gasim ca:

10
 Serii

x2
cos x  1 
2

Deoarece cos x este functie para, dezvoltarea in serie de puteri contine numai
puteri pare ale lui x. Atunci, pentru a estima eroarea in aceasta aproximatie,
trebuie sa consideram termenul in x 4 , care este urmatorul in serie. Derivata
necesara este f  4  x  si este egala cu cos x . Astfel, adaugam la aproximatia
facuta termenul rest R4  x  ,

x2 x4
cos x  1   cos 
2 4!

unde ξ se afla in  0, x  . Astfel, cea mai mare eroare posibila este x4 / 4! ,

deoarece cos  nu depaseste valoarea unu. Daca x  0.5 , considerand numai
primii doi termeni cos  0.5  0.875 cu o eroare prezisa mai mica decat 0.0026.
Cum cos  0.5  0.87758 , la aceasta acuratete, erorea reala este 0.00258, adica
o eroare de 0.3%.

Cap. IV Serii Fourier

Bibliografie: Krasnov et al. (1989), Riley et al. (2006)

4.1 Serii trigonometrice

In capitolul precedent, am vazut ca functii complicate pot fi

reprezentate cu ajutorul seriilor de puteri. Dar, acesta nu este unicul mod in
care o functie poate fi reprezentata ca o serie. In acest capitol, vom
reprezenta functii ca suma de termeni ce sunt sinusuri si cosinusuri. O astfel
de reprezentare se numeste serie Fourier. Spre deosebire de seriile Taylor, o
serie Fourier poate reprezenta o functie care nu este neaparat continua si
derivabila peste tot. Seriile Fourier sunt folosite in multe domenii din fizica,
dintre care vibratiile intr-o coarda finita, imprastierea luminii pe o retea de
difractie, transmisia unui semnal de intrare de un circuit electronic.
Incepem cu reluarea notiunii de periodicitate.

Definiţie: O funcţie f  x  definită pe o mulţime D se numeşte periodică

dacă există un număr T  0 astfel încât:
f  x  T   f  x  , x  D , x  T  D (4.1)

11
 Serii

Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f  x  .

Exemple:
1. f  x   sin x , x  este periodică, deoarece  T  2  0 , astfel încât are
loc sin  x  2   sin x , x  , x  2 

 
2. f  x   tgx , x    n , n   este periodică, deoarece T    0 ,
2 
 
astfel încât are loc tg  x     tgx , x     n  , x       n 
2  2 

Definiţie:
O serie de funcţii de forma:

a0
 a1 cos x  b1 sin x  a2 cos 2 x  b2 sin 2 x   an cos nx  bn sin nx 
2

a
 0    an cos nx  bn sin nx  (4.2)
2 n 1

se numeşte serie trigonometrică, iar constantele a0 , an , bn n  1, 2, se

numesc coeficienţii seriei trigonometrice.

Sumele parţiale Sn  x  ale seriei trigonometrice sunt combinaţii liniare

de funcţiile 1, cos x , sin x , cos 2x , sin 2x , , funcţii care formează aşa
numitul sistem trigonometric.
Deoarece termenii seriei sunt funcţii periodice cu perioada 2 , atunci dacă
seria trigonometrică este convergentă, suma sa S  x  este funcţie periodică
cu perioada 2 .
S  x  2   S  x  , x  (4.3)

Definiţie: A dezvolta o funcţie periodică f  x  într-o serie trigonometrică

înseamnă să găsim o serie trigonometrică convergentă şi suma sa să fie egală
cu funcţia, f  x   S  x  , x 

Ortogonalitatea sistemului trigonometric

12
 Serii

Definiţii:
 Două funcţii f  x  şi g  x  continue pe  a, b se numesc ortogonale pe
acest interval, dacă:
b

 f  x  g  x  dx  0
a
(4.4)

Exemplu:
Funcţiile f  x   x şi g  x   x2 sunt ortogonale pe  1,1 deoarece:
1 1

 x  x dx   x dx  0
2 3

1 1

 Un sistem finit sau infinit de funcţii 1  x  , 2  x  , , n  x  continue

pe  a, b , n  x   0 , n  1, 2, se numeşte sistem ortogonal pe acest
interval, dacă m, n cu m  n are loc:
b

   x   x  dx  0
a
m n (4.5)

Teorema1: Sistemul trigonometric 1, cos x , sin x , cos 2x , sin 2x , , cos nx ,

sin nx , este ortogonal pe intervalul   ,   .

Demonstraţie:
 
sin nx
n  0  1 cos nx dx 

n 
0

 
cos nx
 1 sin nx dx  

n 
0

Cu formulele trigonometrice:
cos  cos  
1
2
cos      cos    
sin  sin    cos      cos     
1
2
m, n  , m  n , avem:

 

 cos mx cos nx dx  2   cos  m  n  x  cos  m  n  x  dx 

1

 
1  sin  m  n  x sin  m  n  x 
   0
2  mn m  n 
   

13
 Serii

 

 sin mx sinnx dx 
1
2 
 cos  m  n  x  cos  m  n  x  dx 

 
1  sin  m  n  x sin  m  n  x 
   0
2  mn mn 
   

Cu formula trigonometrică:
sin  cos  
1
2
sin      sin    

m, n  , m  n , avem:
 

 sin mx cosnx dx 
1
2 
sin  m  n  x  sin  m  n  x  dx 

 
1  cos  m  n  x cos  m  n  x 
   0
2 mn mn 
   

Dacă m  n
  
sin 2nx cos 2nx
 sin nx cos nx dx   2 dx   2  2n   0

Deci sistemul trigonometric este ortogonal pe   ,   .

Remarcă: Dacă m  n , integralele produselor funcţiilor trigonometrice sunt:

 
1  cos 2nx
 cos nx dx   dx 
2

 
2

1   sin 2nx 
 x   (4.6)
2   2n  
 
1  cos 2nx
 sin nx dx   dx 
2

 
2

1   sin 2nx 
 x   (4.7)
2   2n  

14
 Serii

4.2 Serii Fourier pentru o funcţie periodică cu perioada 2

Vrem să calculăm coeficienţii seriei trigonometrice a0 , an , bn n  1, 2,

funcţie de f  x  .

Teorema 1: Dacă:
a0 
f x     an cos nx  bn sin nx  x  (4.8)
2 n 1

şi seria din dreapta este uniform convergentă pe   ,  şi datorită

periodicităţii, pe întreaga axă reală, atunci:

1
an 
 
 f  x  cos nx dx n  0,1,2, (4.9)

1
bn 
 
 f  x  sin nx dx n  1,2, (4.10)

Demonstraţie:
Cum termenii din seria (4.8) sunt funcţii continue pe   ,   şi seria este
uniform convergentă, atunci f  x  este continuă, deci integrabilă. Seria (4.8)
poate fi integrată termen cu termen:

     
a0 
 f  x  dx   dx    an  cos nx dx  bn  sin nx dx 
 
2 n 1    

 

 cos nx  
 
a0  sin nx
 f  x  dx  x     an  bn    
2  n  n   
 n 1
  

 
1
 f  x  dx  a 

0  a0 
  f  x  dx

(4.11)

Înmulţim seria (4.8) cu cos mx :


a0
f  x  cos mx  cos mx    an cos mx cos nx  bn cos mx sin nx 
2 n 1

15
 Serii

Cum termenii seriei uniform convergente sunt înmulţiţi cu o funcţie

mărginită, se obţine tot o serie uniform convergentă care poate fi integrată
termen cu termen.
 
a0
 f  x  cos mx dx   cos mx dx 

2 
  

  an  cos mx  cos nx dx  bn  cos mx  sin nx dx 
n 1    

Ţinând cont de ortogonalitatea sistemului trigonometric, avem:

 

 f  x  cos mx dx  a  cos
2
m mx dx
 


Cu (4.6) , avem:  f  x  cos mxdx  a

m 


1
am 
  f  x  cos mx dx

(4.12)

Analog, înmulţim seria (4.8) cu sin mx , integrăm de la  la  , şi obţinem şi

coeficienţii bn .

Fie f x  o funcţie arbitrară, periodică cu perioada 2 , şi integrabilă

pe   ,  . Nu ştim dacă f x  poate fi reprezentată ca suma unei serii
trigonometrice, dar cu formulele din teorema precedentă calculăm an şi bn.

Definiţie: Seria trigonometrică:

a0 
  an cos nx  bn sin nx  (4.13)
2 n 1

cu coeficienţii a0, an, bn calculati cu ajutorul lui f x  cu formulele:


1
an 
  f  x  cos nx dx

n  0,1,2, (4.14)

1
bn 
  f  x  sin nx dx

n  1,2, (4.15)

16
 Serii

se numeşte serie Fourier a funcţiei f x  şi an, bn se numesc coeficienţi

Fourier.

Fiecărei funcţii f x  integrabile pe   ,  îi corespunde o serie

Fourier,

a0 
f x     an cos nx  bn sin nx  (4.16)
2 n1

adică o serie trigonometrică cu coeficienţii calculaţi cu (4.14)-(4.15). Dacă

cerem funcţiei f x  să fie doar integrabilă pe   ,  , atunci în general, nu
putem înlocui semnul  din relaţia (4.16) cu  .

De exemplu, în teoria semnalelor, o funcţie f x  definită numai pe

  ,  deci neperiodică, trebuie să fie dezvoltată într-o serie trigonometrică.
Pentru o astfel de funcţie se poate scrie o serie Fourier deoarece coeficienţii
(4.14)-(4.15) se calculează pe   ,  . Dacă funcţia f x  este extinsă prin
periodicitate pe axa reală, atunci obţinem o funcţie F x  care are perioada
2 şi F x   f x  , x    ,  
Funcţia F x  este extensia periodică a lui f x  pe intreaga axa reala.
Seria Fourier a funcţiei F x  va fi identică cu seria Fourier a funcţiei f x  .
Dacă seria Fourier a funcţiei f x  va fi convergentă la F x  , atunci suma
seriei, o funcţie periodică, va fi o extensie periodică a lui f x  de la   , 
la axa reală. Va fi suficient să testăm convergenţa seriei Fourier numai
pentru funcţii periodice.

17