1. INTEGRALA NEDEFINITĂ.

1.1. Primitivele unei funcții. Integrala nedefinită a unei funcții

Definiție: Fie f: I → R, unde I este un interval sau o reuniune finită disjunctă de intervale. Se spune că f admite primitive pe I
dacă  F : I →R astfel încât a) F este derivabilă pe I;
b) F’(x) =f(x),  x  I. F se numeşte primitiva lui f.
Teoremă: Fie f : I → R. Dacă F1 , F2 : I R sunt două primitive ale funcţiei f, atunci ele diferă printr-o constantă, adică
există o constantă c  R astfel încât F1(x) = F2(x) + C , x  I.
Obs 1. Fiind dată o primitivă F0 a unei funcţii atunci orice primitivă F a lui f are forma F = F0  + c , c= constantă
 f admite o infinitate de primitive.
Obs 2. Orice funcţie continuă definită pe un interval admite primitive.
Definiţie Fie f: I →R o funcţie care admite primitive. Mulţimea tuturor primitivelor lui f se numeşte integrala nedefinită a
funcţiei f şi se notează prin simbolul  f ( x) dx. Operaţia de calculare a primitivelor unei funcţii se numeşte integrare.
Aceasta este operaţia inversă derivării. Simbolul  a fost propus pentru prima dată de Leibniz, în
1675.
 f ( x) dx ={F : I →R / F primitivă a lui f }.
Teorema de liniaritate: Dacă f,g : I→ R sunt funcţii care admit primitive şi α  R, α ≠0, atunci funcţiile f+g, αf admit de
asemenea primitive şi au loc relaţiile:∫(f+g) =∫f +∫g, ∫αf=α∫f, α≠0, ∫f =∫f +C.

1.2. Primitivele funcțiilor continue simple. Primitive uzuale

1.  cdx  c  x  C , cR Ex  6dx  6 x  C

x n 1 x 11
x dx  C  x dx  C
n 10
2. Ex.
n 1 11
1 4
1 1
 1 x3 x3 3
3. x

dx 
x
 1
C Ex  3
x dx   x dx  3
1
C 
4
 C   3 x4  C
4
1
3 3
ax 2x
 a dx  C  2 dx  C e dx  e x  C
x x x
4. Ex 5.
ln a ln 2
1 1 1
6.  x dx  ln x  C 7.  sin 2
x
dx  ctgx  C 8.  cos 2
x
dx  tgx  C

9.  sin xdx   cos x  C 10.  cos xdx  sin x  C

1 1 x 1 1 x
11. x 2
a 2
dx  arctg  C
a a
Ex x 2
5 2
dx  arctg  C
5 5

1 1 xa 1 1 x 5
12. x 2
 a2
dx 
2a
ln
xa
C Ex x 2
 25
dx 
10
ln
x5
C

1 1
13.  x a
2 2
dx  ln( x  a 2  x 2 )  C Ex  x 4
2 2
dx  ln( x  4 2  x 2 )  C

1 1
14.  x a
2 2
dx  ln x  x 2  a 2  C Ex  x  49
2
dx  ln x  x 2  49  C

1 x 1 x
15.  a2  x2
dx  arcsin
a
C Ex  16  x 2
dx  arcsin
4
C

16.  tgxdx   ln cos x  C 17.  ctgxdx  ln sin x  C

1
 x x
18.  x a
2 2
dx  x2  a2  C Ex  x  25
2
dx  x 2  52  C

x x
19.  x a
2 2
dx  x2  a2  C Ex  x  36
2
dx  x 2  36  C

x x
20.  a x
2 2
dx   a 2  x 2  C Ex  25  x 2
dx   25  x 2  C

x a2 x 7
21.  x 2  a 2 dx 
2
x2  a2 
2
ln x  x 2  a 2  C Ex  x 2  7 dx 
2
x 2  7  ln x  x 2  7  C
2

x a2
22.  x 2  a 2 dx 
2
x2  a2 
2
ln x  x 2  a 2  C Ex

x 9
 x 2  9dx 
2
x 2  9  ln x  x 2  9  C
2

x a2 x x a2 x
23.  a 2  x 2 dx 
2
a2  x2 
2
arcsin  C
a
Ex  a 2  x 2 dx 
2
a2  x2 
2
arcsin  C
a

I. Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii:

1
4. ∫ ( x 
3
1. ∫(3x 5 2 x 3  3 x  2)dx ; 2. ∫ x(x-1)(x-2)dx; 3. ∫ ( x  1)( x  x  1) dx ; 3
)dx
x x

 2   5 3 2   5 3 
5. x  3 x  45 x dx ; 6.   3  dx ; 7. ∫ x ( x  1) 3 dx ; 8.   2 x   2 dx
5
x x x  x x 
1  5  4x 
2
 x  2 3 dx ;
9. ∫( e    x  dx ; 12. 
x
)dx ; 10. ∫ (x 5 5 x ) dx ; 11. 13. ∫ x 2  4dx
ex x3
1 1
14.  x 2  9 dx ; 15.  4  x 2 dx ; 16*.  dx ; 17*.
 sin dx ; 18*.
x  x2  1 2
x. cos 2 x
1
 sin x. cos x dx
II.Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii :
1 1
52 dx 2.  3 4 x dx  4 sin 4 xdx  cos 3xdx 5.  5 x  3 dx  4x
5x
1. 3. 4. 6. dx
2
9
1 1 1 1
7.  4x 2
 16
dx 8.  25  9 x 2
dx ; 9. 
cos 2 3 x
dx ; 10.  sin 2
5x
dx ; 11.  tg 4 xdx ;
1 1
12.  2ctg 2 xdx ; 13.  16 x  4
2 2
dx ; 14.  9  16 x 2
dx

III. Să se arate că următoarele funcţii nu admit primitive:

 1, x  0  1, x  ( ,0]
1) f: R → R, f(x) =  1, x  0
2) f: R → R f(x) = 
 x  1, x  ( 0,  )
3) f: R → R , f(x) =
sin x, x  0

2, x  0

4). f: R → R , f(x) = [x] ([x]= partea întreagă din x).

IV. Să se determine a,b numere reale astfel încât F să fie primitiva unei funcţii f.
 
ln ax  b , x  1 
2 a  e  b, x  0 3x

1*. F(x) = 


x  1
 x2  1
, x  1 2*. F(x) = 
 2x  4 x  1, x  2
0

V. Să se verifice dacă următoarele funcţii admit primitive şi în caz afirmativ să se determine o primitivă.
 1

x
2
 3, x  0  x2  4 , x  0

1. f: R→ R, f(x) = 

e
x
 2, x  0 2. f: R→ R, f (x) = 
1  x, x  0
4

 x3  2x
 x  3 x , x  [0,1)  ,x  0
  3
3*. f:[0,∞)→R, f(x) = 

1
 3
1
, x  1 4*. f:[-2,∞)→R, f(x) = 
 1
 x x , x  [ 2,0)

 9 x
2

2
1.3. Metode de calcul al integralelor
A. Formula de integrare prin părţi.
Teorema: Dacă f, g:R→R sunt funcţii derivabile cu derivatele continue, atunci funcţiile fg, f’g, fg’ admit primitive şi are loc

relaţia:  f(x)g’(x)dx = f(x)g(x) -  f’(x)g(x)dx.

Exerciții rezolvate:

1)  x  sin
f
 x dx 
g'
? Pentru a aplica formula de integrare prin părți, ne trebuie produsele fg și f’g, deci trebuie să găsim

funcția g. Dacă g(x) = sin x, facem operația inversă derivării, adică integrăm: g(x)=  sin xdx   cos x (nu mai punem
constanta). De aceea în loc de sinx vom pune pe (-cos x). Vom avea aşadar:

 x  sin xdx  x  ( cos       

  x)' dx  x  (cos
f g'
x)  x'  ( cos x)dx   x cos x   cos xdx   x cos x  sin x  C
f'
f g g
.

2)  x  ln xdx 
g' f
? Pentru a calcula integrala ne trebuie produsele fg și f’g . Dacă g(x) = x, găsim g integrând: g(x)=

' '
 x2   x2   x2  x2
Vom avea : 
x2 x  ln xdx      ln
   xdx   ln
 x     dx ln x      (ln
    x)'  ( )dx 
 xdx  2  2  f f  2   2   f '  2
    g
g' g' f g

x 2 ln x 1 x2 x 2 ln x 1 x 2 ln x 1 x 2 x2 1
   dx    xdx    C   (ln x  )  C .
2 x 2 2 2 2 2 2 2 2
3)  ln xdx  ? Aici nu este vorba de produsul a două funcţii deci s-ar părea că nu poate fi aplicată formula integrării prin
părţi. Şi totuşi… dacă scriem 1 lnx, putem nota g(x) = 1 ( fiindcă ne trebuie fg) atunci g(x)=  1dx  x . Vom obţine:

1
 1  ln xdx   x 
 f f 
'
 ln x dx  ln x   x  '
 dx  ln x   x 
       
 (ln x )'  ( x ) dx  x ln x   x  xdx x ln x  1dx x ln x  x
g' g' f g f' g
4) EMBED Equation.3
1 1 1 1 1
 x ln xdx    ln x  ' ln xdx   ln x   ln x  x dx  2 ln x  x dx   ln x    x ln xdx  2  ln x   C
2 2 2

Obs: La integralele care conţin funcţia logaritmică nu se umblă la ea (ea va fi f ) ci se scriu celelalte funcţii ca g’.
5)  sin x  e dx  ? Notând f(x) = sin x și g(x) = ex , obținem g(x)=  e dx  e (nu mai punem constanta). Aşadar :
x x x

 sin x  e x
dx   f 
sin
 x   e x
  dx sin x  e
'
       
x
 (sin x )'  ( e x
) dx  sin x  e x
  cos x  e x
dx . (*)
g' f g f' g

Acum însă pentru a calcula  cos x  e dx voi aplica încă o dată integrarea prin părţi punând loc lui g tot pe ex
x

( altfel „ne învârtim în jurul cozii”). Prin urmare:

 cos x  e dx   cos  x  e   (cos

 x  (e )'dx  cos x)'  e dx  e  cos x   ( sin x)  e x dx e x  cos x   sin x  e x dx
x x x x x

f
  g
g' f g f'
(**)
şi acum ne oprim pentru că am dat peste integrala de la care am plecat iniţial. Înlocuind integrala obţinută în (**) în relaţia
(*) obţinem
 sin x  e dx e  sin x  e  cos x   sin x  e dx   sin x  e dx   sin x  e dx e  sin x  e  cos x  C ,
x x x x x x x x

e x  (sin x  cos x )
adică 2  sin x  e dx e  (sin x  cos x )  C şi deci  sin x  e dx 
x x x
C .
2
 x  e  dx  x e x   2 x  e x dx x 2 e x  2  x   e x  dx  x 2 e x  2[ x  e x   e x dx] 
'
x '

6) 
x 2
 e x dx  2 2

 x 2 e x  2 x  e x  2e x  C  e x  x 2  2 x  2   C
Obs: La integralele unde apare funcţia exponenţială, se va scrie aceasta ca g ’.

3
  sin xdx  ? În loc de sin2x vom scrie un produs: sin x sin x şi, dacă notăm cu g(x) = sin x, atunci g(x)=
2
7)

 sin xdx   cos x Putem scrie:

 x   cos
 sin xdx  sin x  sin xdx  sin x   dx sin x  ( cos x)   (sin x)'  ( cos x)dx   sin x  cos x   cos x  cos
2 '

f
             
g' f g f' g
(*)
Acum însă pentru a calcula  cos x  cos xdx nu vom mai aplica încă o dată integrarea prin părţi cum am fi tentaţi ( pt că
altfel „ne învârtim în jurul cozii”) ci ţinem cont de formula sin2x+cos2x=1, de unde rezultă cos2x = 1-sin2x . Prin urmare
 cos x  cos xdx   (1  sin x)dx   1dx   sin xdx  x   sin xdx şi acum ne oprim pentru că am dat iarăşi
2 2 2

peste integrala de la care am plecat iniţial. Înlocuind integrala obţinută anterior în prima relaţie (*) obţinem
 sin xdx   sin x  cos x  x   sin xdx   sin x dx   sin xdx   sin x  cos x  x  C ,
2 2 2 2

 sin x  cos x  x
2  sin x 2 dx   sin x  cos x  x  C  sin x dx  C
2
adică şi deci
2
 x  sin xdx   x    cos x  dx   x cos x   cos xdx   x cos x  sin x  C
'
8)

 x  cos xdx   x   sin x  dx  x sin x   2 x  sin xdx x sin x  2( x cos x  sin x)  C
2 2 ' 2 2
9) (folosind
rezultatul găsit la ex 8).
x
 cos dx    tgx   xdx  x  tgx   tgxdx  x  tgx  ( ln cos x )  x  tgx  ln cos x  C .
'
10) 2
x
Obs: La integralele care conţin funcţii polinomiale şi funcţii trigonometrice nu se va umbla la funcţiile polinomiale ci doar la
funcţiile trigonometrice care se vor scrie ca g ’.

x2  a2 x2 a2
11)  x 2  a 2 dx  
x2  a2
dx  
x 2
 a 2
dx  
x 2
 a 2
dx
.Obţinem
          
I1 I2

x 2
xx x
I1   dx   dx   x  dx 
x2  a2 x2  a2 x2  a2
2x ( x 2  a 2 )'
  x dx   x  dx   x  ( x 2  a 2 )'dx 
  
2 x2  a2 2 x2  a2 f g'
x x 2  a 2   x ' x 2  a 2 dx x x 2  a 2   x 2  a 2 dx x x 2  a 2  I1 În urma calculului, am dat din nou peste

x  x2  a2
I1: I1  x  x 2  a 2  I1  2 I1  x  x 2  a 2  C  I1  C.
2
a2 1
Pe de altă parte I 2   x a
2 2
dx a 2 
x  a2
2
dx a 2  ln( x  x 2  a 2 )  C .

Punând
laolaltă
x a
2 2
x a 2
x x a 2 2 2

 x 2  a 2 dx  
x a
dx   dx   dx 
2
 a 2  ln(x  x 2  a 2 )  C cele două
  x  a    x  a 
2 2 2 2 2 2
integrale
I1 I2 obţinem

Temă*: Folosind procedeul de mai sus calculaţi:  x 2  a 2 dx  ;  a 2  x 2 dx  ;  a 2  x 2 dx 

Exerciții propuse: Să se calculeze integralele:
1 ln(ln x)
x  ln xdx ;
  (4)  ln xdx (se aplică metoda de 2 ori)
2 2
(1) (2) ln xdx ; (3) dx ;
x2 x
(5)  sin(ln x)dx
(6)   x  1  e dx ;  xe x  2 x   e 3 x dx ; (9)  x  e dx ;
2 x x 2 2 2x
(7) dx ; (8) (10)

x dx , (11)  e  sin xdx ;

x
2
e x

4
(12)  e  cos xdx ; (13)  e  sin 2 xdx ; (14)  e  cos 2 xdx ; (15)  cos xdx ;
x x x 2
(16)

 x  cos xdx ; (17)  x  sin xdx ; x  sin 2 xdx ;  x  sin  x  cos

2 2 2 2
(18) (19) xdx ; (20) xdx ;
x x  arcsin x arcsin x
(21)  sin 2
x
dx ; (22)  1 x 2
dx ; (23)
 x2
dx

B. Formula schimbării de variabilă (sau Metoda substituției)

Teoremă: Fie I, J intervale din R şi : I  J, f: J R funcții cu proprietățile: 1)  este derivabilă pe I;
2) f admite primitive. (Fie F o primitivă a sa.)
Atunci funcţia (f o)’ admite primitive, iar funcţia F o  este o primitivă a lui (f o)’ adică:
 f    t     '  t  dt  F    C
Să se calculeze integralele:
n dt 1 t n 1 (ax  b) n 1 dt
  ax  b dx   t
n
1)  C   C unde ax+b=t adx=dt  dx=
a a n 1 a (n  1) a
10

9 dt t 10 (2 x  1)
  2 x  1 dx   t
9
2)  C  C unde 2x-1=t 2dx=dt  dx = ½ dt
2 20 20
t 1 9 1 t 11 t 10 (2 x  1)11 (2 x  1)10
3)  x 2 x  1 dx    t dt   (t 10  t 9 )dt 
9
 C   C
2 2 22 20 22 20
(5 x 2  3) 8
4)  x 5 x 2  3 dx   t 7 
7 dt 1 t 8
  C   C , unde 5 x 2  3  t  10 xdx  dt
10 10 8 80
2

t dt 1 7t 1 7x
  2  2 ln 7  C  2 ln 7  C , unde x  t , 2 xdx  dt
x2
5) x  7 dx  7 2

ex ex 1
6)  x dx Notăm: e x  1  t  e x dx  dt   x dx   dt  ln t  C  ln(e x  1)  C
e 1 e 1 t
7).  2 x  5dx Notăm: 2 x  5  t sau 2 x  5  t 2  2dx  2tdt  dx  tdt . Deci
3
t3 2x  5
 2 x  5dx   t  tdt 
3
C 
3
C
2
8 x3 16
8)  x  6 x  7 dx 
2
 x  3 2
   x 2  6x  7  ln x  3  x 2  6x  7  C deoarece
2 2 2
 b 
2
   
2

ax 2  bx  c  a   x     
 , daca   0 sau

 2a   2a  
 
 b 
2
   
2

ax 2  bx  c  a   x       , daca   0

 2a   2a  

ln x ln t ln t 1
9) 
x
dx   2  2tdt  2
t t
dt  2 zdz , deoarece x  t 2  dx  2tdt , ln t  z  dt  dz 
t
 
2
ln x z
 x dx  2 2   ln t   ln x  C
2 2

10).
2x  3
1 1 2x  3 2x  3
 dx   dx  arcsin 2  C  arcsin  C , puteam nota cu t
 x 2  3x  4 2 2 5 5 2
5  3
  x   2
 2  2
Justificați egalitățile:

11)   5 x  1 ' dx  5 x  1  C ;
 5 x  2 8
e 2 x 4
  5 x  2 dx  
13) e 2 x  4 dx 
7
12) C ; C; 14)
40 2
12
 12 x  7dx  ln 12 x  7  C

5
 1 1 1 4 1 4x  3
15)  ( 2 x  4) 6
dx  
10  2 x  4 5
C ; 16)  16 x 2
9
dx  ln
6 4x  3
 C ;17)

1 1 5x
 25 x 2
4
dx 
10
arctg
2
C ; 18)  4  sin( 4 x  5) dx   cos( 4 x  5)  C ; 19)

 6 x  cos(3x  7)dx  sin(3 x 2  7)  C ; 20)  5  tg (5 x  7)dx   ln cos(5 x  7)  C

2

6 2x  2
21)  cos dx  tg 6 x  C ;22)  dx   9  4 x 2  C ;23)
2
6x 9  4x 2

5 2 2x
 25 x  7
2 2
dx  ln(5 x  25 x 2  7 2 )  C ; 24) 
5  4x
2 2
dx  arcsin
5
C

Exerciții propuse:
ex
(1)  x 2  x 3  1 dx ;  e 2 x  1dx ;
6
(2) (3)  x 1  x 2 dx ; (4)  x 3 1  x 4 dx ; (5)

  x 2  x  2dx
1 x 1
(6)  x ln xdx ; (7)  4x  2x  3
2
dx ; (8)  x 1
2
dx ; (9)  x(2010  ln x) 2011
dx ;

1
(10) x x2 1
dx

Integrarea funcțiilor trigonometrice

Calculul integralelor trigonometrice se poate face fie folosind formula integrării prin părţi, fie metoda substituţiei. În acest
ultim caz se pot face substituţiile:
1. Dacă funcţia este impară în sin x, atunci cos x=t.
2. Dacă funcţia este impară în cos x, atunci sin x=t.
3. Dacă funcţia este pară în raport cu ambele variabile, atunci tg x=t.
4. Dacă o funcţie nu se încadrează în cazurile 1,2,3, atunci se utilizează substituţiile universale:
2t 1 t2 x
sin x  , cos x  unde t  tg
1 t 2
1 t 2
2
1  cos 2 x 1  cos 2 x
5. Se mai pot folosi şi alte formule trigonometrice: sin 2x=2sin xcos x, sin 2 x 
2
, cos 2 x 
2
Să se calculeze:
4 4
1)  sin x  cos xdx . Notăm sin x=t
3
 cosx dx= dt   sin 3 x  cos xdx   t 3 dt  t  C  cos x  C
4 4
 cos x  sin 2 xdx . Notăm cos x=t -sin x dx=dt
3
2)
t5 2
 cos x  sin 2 xdx   cos 3 x  2 sin x cos xdx  2 cos 4 x sin xdx  2  t 4 dt  2   C    cos 5 x  C
3

5 5
3 3
t cos x
3)  sin 3 xdx   sin x sin 2 xdx   sin x(1  cos 2 x )dx    (1  t 2 )dt  t   C   cos x  C
3 3
arcsin x 1 1
4)  dx . Notăm t=arcsin x   arcsin x  '   dx  dt 
1 x2 1  x2 1  x2
arcsin x t2  arcsin x 
2

 1  x 2 dx   tdt  2  C  2
C

cos x sin 3 x sin x

5)  sin( 2 x  5) dx ; 6)  1  sin 2 x  cos x dx ; 8)  cos xdx ;  cos
3
dx ; 7) 9) dx ; 10)
2
x4
sin 2 x 1
 dx ; 11)
 dx

1  cos x 2
 2
sin x

Integrarea funcțiilor raționale

6
 f ( x)
, g ( x)  0, x  I ,
Definiţie: O funcţie f:I→R , I interval, se numeşte raţională dacă R(x)= g ( x ) unde f,g sunt funcţii
polinomiale. Dacă grad f ≥grad g, atunci se efectuează împărţirea lui f la g f=gq+r, 0≤grad r<grad g şi deci
f ( x) r ( x)
R( x)   q ( x)  .
g ( x) g ( x) Pentru R(x) se face scrierea ca sumă de funcții raționale simple.
1 1 1 1 1
1)  dx  ln 2 x  7  C ; 2.)  dx    C (Metoda substituției)
2x  7 2 (3 x  8) 7
6(3 x  8) 3
6

'
1 1 x2  a2  x2 1 1 1  1 
3)*  ( x 2  a 2 ) 2 dx  a 2  x 2
 a2  2
C 
a2  x a
2 2
dx  2
a  x   2 x 2  a 2
   dx

'
1 x 2  16  x 2 1 1 1  1 
4)  dx   x   dx   x   2 x  dx 
( x  16) 2
2 2
 16  2
16 x  16
2
16 2
 16  
1 1 x 1  x 1 
4 16  2 x 2  32  2( x 2  42 ) 
  arctg    C
16 4
 1
 
dx,   0
 b  2
a ( x  )2  ( ) 
1 
  2a 2a 
5)  ax 2  bx  c
dx  
 1
   b   2
dx,   0
 a ( x  )2  ( ) 

  2 a 2 a 

5 3
x 
1 1
1 1 8 8 1 8x  8
6)  4 x 2  5 x  1dx 
  5 2 3 2  dx  4  3 ln 5 3  C  3 ln 8x  2  C
    2 x 
4 x       8 8 8
 8  8
  
1 1
7)  2 dx   dx  arctg  x  1  C ; 8)
x  4x  5  x  2 2  1
8x  6
 4x 2
 6x  7
dx  ln 4 x 2  6 x  7  C (Metoda substituției)

Ax  B m(2ax  b)  n 1
9*.  ax 2
 bx  c
dx  
ax  bx  c
2
dx  m  ln ax 2  bx  c  n   2
ax  bx  c
dx
3 15
  4 x  5  4 
3x  4 4 4 dx  3 ln 2 x 2  5 x  4  1 1
 2 x 2  5 x  4dx   2 x  5x  4
2
4 
4 2 x  5x  4
2
dx 

3 1 1 3 1 1 4 x  5  57
ln 2 x 2  5 x  4   dx  ln 2 x 2  5 x  4   ln C
4 4  5
2
 57  
2
4 2 57 4 x  5  57
2  x       2
 4  4   4
 
Să se calculeze:
2x  3 x 1 x2 1
(1)  dx ; (2)  dx ; (3)  dx ; (4) dx ; (5)   dx ; (6)
2x  1 x4  2 x  3 2011
x 2
2  x  1 x  2
1 1 1
  x  1 x  2 dx ; (7) x 2  3x  2 dx ; (8) x 2  2 x  5 dx
 
5x  2 x2
(9)  x2  4 dx ; (10)  x 6  3 dx . Notăm x = t 3x dx = dt
3 2

x2 1 dt 1 1 t 3 1 x3  3
 x6  3
dx   t 2  3  3  3  2 3 ln t  3
C 
6 3
ln
x 
3
3
C

2x x3
 1  x 4 dx ; (12)  1  x 8 dx . Notăm x = t  4x dx=dt 
4 3
(11)

x3 1 dt 1 1
 1  x 8 dx   t 2  1  4  4  arctg t  C  4 arctg x  C
4

7
 x3
(12)   x  1 12
dx . Notăm x-1 = t  x=t+1 dx=dt

x3  t  1 3 dt 
t 3  3t 2  3t  1
  x  112 dx 
 t12  t 12
dt   (t  9  3t 10  3t 11  t 12 )dt 

t 8 t 9 t 10 t 11 1 1 3 1
 3 3  C=     C
8 9  10  11 8( x  1) 8
3( x  1) 9
10( x  1) 10
11( x  1)11
x
(13)   x  1 10
dx . Notăm x-1= t 

x t 1 t 8 t 9 1 1
  x  1  t 10  
9 10
dx  dt  t dt  t dt   C    C
10
8 9 8( x  1) 8
9( x  1) 9

x4
Integrați folosind descompunerea în fracţii raţionale simple: (14)   x  2   x  3 dx ; (15)
x 2  5x  7
 x3
dx