Sunteți pe pagina 1din 8

Unitatea de învățământ

Avizat
Director,

Şef Catedră,

Nume şi prenume profesor :

Disciplina MATEMATICĂ - (M2)

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
ANUL ŞCOLAR 2020-2021

Clasa aIX a : 34 săptămâni x 3 ore /săpt. = 102 ore


33 săptămâni – predare(99ore)
1 săptămână – „Scoala altfel”(S8 -3ore)

Ore de predare- 51 ore


învăţare
      Ore de aplicatii si  
      evaluare formativa 28 ore
      Ore de evaluare 6 ore
Total ore pe an şcolar 102 ore din care sumativă semestrială
Ore la dispoziţia 14ore
profesorului
Săptămâna „Scoala 3 ore
altfel”-S8
I II III IV V VI VII
Competente specifice CAPITOLUL Predare-invatare si La TOTAL CALENDAR OBSERVATII
evaluare formativa dispozitia
Predare- Aplicatii si profesorului
invatare evaluare
formativa
1. Identificarea in limbaj cotidian 1.Multimi si elemente de logica matematica 11 5 2 18
sau in probleme de 1.1.Multimea numerelor reale 5 1 -- 6
matematica a unor notiuni
 Multimea numerelor reale;operatii 1 -- -- 1 S1
specifice logicii matematice si
algebrice cu numere reale;ordonarea
teoriei multimilor.
numerelor reale
2. Utilizarea proprietatilor -- 1 -- 1 S1
 Exercitii
operatiilor algebrice ale 1 -- -- 1 S1
numerelor, estimarilor si  Aproximari prin lipsa sau prin adaos
 Modulul unui numar real 1 -- -- 1 S2
aproximarilor in contexte 1 -- -- 1 S2
variate, inclusiv folosind  Partea intreaga si partea fractionara a
calculatorul. unui numar real
 Operatii cu intervale de numere reale 1 -- -- 1 S2
3. Alegerea formei de
reprezentare a unui numar
real si utilizarea unor 1.2.Propozitie, predicat, cuantificatori 2 2 -- 4
algoritmi pentru optimizarea  Propozitii;operatii logice elementare
calculelor cu numere reale. (negatie,disjunctie,conjunctie,implicatie 1 1 -- 2 S3,S3
4. Deducerea unor rezultate si ,echivalenta) 1 1 -- 2 S3,S4
verificarea acestora utilizand  Predicat,cuantificatori
inductia matematica sau alte 1.3.Operatii logice elementare si operatii cu 2 1 1 4
rationamente logice. multimi
5. Redactarea rezolvarii unei  Corelarea operatiilor logice elementare
probleme, coreland limbajul cu operatiile si relatiile cu multimi 1 1 1 3 S4,S4,S5
uzual cu cel al logicii (egalitate, incluziune, reuniune,
matematice si al teoriei intersectie, diferenta, complementara,
multimilor. regulile lui De Morgan) 1 -- -- 1 S5
6. Transpunerea unei situatii-  Rationament prin reducere la absurd
problema in limbaj matematic,
rezolvarea problemei obtinute 1.4.Inductia matematica 1 1 1 3
si interpretarea rezultatului.  Metoda inductiei matematice 1 1 1 3 S5,S6,S6
1.5.Probleme de numarare 1 -- -- 1
 Probleme de numarare 1 -- -- 1 S6
2.Functii 24 15 6 45
1. Recunoasterea unor 2.1.Siruri 3 4 1 8
corespondente care sunt 2.1.1.Siruri 1 -- 1 2
functii, siruri, progresii.
 Modalitati de a defini un sir; siruri 1 -- 1 2 S7,
2. Utilizarea unor modalitati S7
marginite, siruri monotone
variate de descriere a
functiilor in scopul 2.1.2.Progresii aritmetice 1 2 -- 3
caracterizarii acestora.  Progresii aritmetice; formula S7,
3. Descrierea unor siruri/functii termenului general in functie de un 1 2 -- 3 S9,
utilizand reprezentarea termen dat si ratie; suma primilor n S9,
geometrica a unor cazuri termeni ai unei progresii aritmetice;
particulare si rationamentul conditia ca n numere sa fie in progresie
inductiv. aritmetica
4. Caracterizarea unor siruri 2.1.3.Progresii geometrice 1 2 -- 3
folosind diverse reprezentari  Progresii geometrice; formula S9,
(formule, grafice) sau termenului general in functie de un 1 2 -- 3 S10,
proprietati algebrice ale termen dat si ratie; suma primilor n S10
acestora. termeni ai unei progresii geometrice;
5. Analizarea unor valori conditia ca n numere sa fie in progresie
particulare in vederea geometrica
determinarii formei analitice a
unei functii definite pe N prin
rationament de tip inductiv.
6. Transpunerea unor situatii-
problema in limbaj matematic
utilizand functii definite pe N.
2.2.Functii;lecturi grafice 21 11 5 37
1. Identificarea valorilor unei 2.2.1.Functii;functii numerice 8 3 1 12
functii folosind  Reper cartezian; produs cartezian;
reprezentarea grafica a reprezentarea prin puncte a unui
acesteia. produs cartezian de multimi numerice; 1 -- 1 2 S10,S11
2. Caracterizarea egalitatii a conditii algebrice pentru puncte aflate
doua functii prin utilizarea in cadrane; drepte in plan de forma
unor modalitati variate de x=m sau y=m, m  R
descriere a functiilor. 1 -- -- 1 S11
 Functia: definitie, exemple, exemple de
3. Operarea cu functii
corespondente care nu sunt functii;
reprezentate in diferite
modalitati de a defini o functie; lecturi
moduri si caracterizarea
grafice
calitativa a acestor 1 1 -- 2 S11,S13
 Egalitatea a doua functii; imaginea si
reprezentari.
preimaginea unei multimi printr-o
4. Caracterizarea unor
functie
proprietati ale functiilor 1 -- -- 1 S13
numerice prin utilizarea  Graficul unei functii, restrictii
 Functii numerice (F=
graficelor acestora si a  f : D  R D  R ), reprezentarea 1 1 -- 2 S13,S14
ecuatiilor associate. geometrica a graficului; rezolvari
5. Deducerea unor proprietati grafice ale unor ecuatii si inecuatii de
ale functiilor numerice prin forma f(x)=g(x) ( , , <, > )
lectura grafica.
 Proprietati ale functiilor numerice
6. Analizarea unor situatii
introduse prin lecturi grafice:
practice si descrierea lor cu
marginire, monotonie
ajutorul functiilor. 1 -- -- 1 S14
 Alte proprietati: paritate, imparitate,
simetria graficului fata de drepte de 1 -- -- 1 S14
forma x=m, m  R, periodicitate
 Compunerea functiilor, exemple pe
functii numerice 1 1 -- 2 S15,S15
1. Recunoasterea functiei de 2.2.2.Functia de gradul I 5 3 2 10
gradul I descrisa in moduri  Definitie; reprezentarea grafica a
diferite. functiei f:R  R, f(x)=ax+b, unde a, b 1 -- -- 1 S15
2. Utilizarea unor metode
algebrice si grafice pentru
 R; intersectia graficului cu axele de
coordonate
rezolvarea ecuatiilor, -- 1 -- 1 S16
inecuatiilor si sistemelor.  Ecuatia f(x)=0
3. Descrierea unor proprietati  Interpretarea grafica a proprietatilor
1 -- 1 2 S16,S16
desprinse din reprezentarea algebrice ale functiei: monotonia si
grafica a functiei de gradul I semnul functiei, studiul monotoniei prin
sau din rezolvarea ecuatiilor, semnul diferentei f ( x1 )  f ( x2 )
inecuatiilor si sistemelor. ( sau prin studierea semnului
4. Exprimarea legaturii intre f ( x1 )  f ( x2 )
functia de gradul I si raportului , x1 , x2 
reprezentarea ei geometrica. x1  x2
5. Interpretarea graficului x1  x2 )
R,
functiei de gradul I utilizand
proprietatile algebrice ale  Inecuatii de forma ax+b  0, (  , <, > 1 1 -- 2 S17,S17
functiei. ) studiate pe R sau pe intervale de
6. Modelarea unor situatii numere reale 1 -- 1 2 S17
concrete prin utilizarea  Pozitia relativa a doua drepte; sisteme
ax  by  c
ecuatiilor si inecuatiilor, de ecuatii de tipul  mx  ny  p
rezolvarea problemei obtinute , a, b, c, m, n p numere reale
si interpretarea rezultatului.  Sisteme de inecuatii de gradul I

1 1 -- 2 S18,S18
1. Diferentierea, prin exemple, a 2.2.3.Functia de gradul al II-lea 8 5 2 15
variatiei liniare de cea  Definitie ; reprezentarea grafica a
patratica. functiei f:R  R, f(x) = ax 2  bx  c , 1 1 -- 2 S18,S19
2. Completarea unor tabele de cu a, b, c  R si a  0; intersectia
valori necesare pentru graficului cu axele de coordinate,
trasarea graficului functiei de ecuatia f(x)=0, simetria fata de drepte
gradul al II-lea. de forma x=m, cu m  R
3. Aplicarea unor algoritmi  Relatiile lui Viete, rezolvarea sistemelor
, cu s, p 
pentru trasarea graficului x  y  s 1 1 1 3 S19,S19,S20
de forma   xy  p
functiei de gradul al II-lea
(prin puncte semnificative). R
4. Exprimarea proprietatilor  Monotonie; studiul monotoniei prin
unei functii prin conditii semnul diferentei f ( x1 )  f ( x2 ) sau
algebrice sau geometrice. prin rata cresterii/ descresterii 1 -- 1 2 S20,S20
5. Utilizarea relatiilor lui Viete f ( x1 )  f ( x2 )
pentru caracterizarea , x1 , x2  R,
solutiilor ecuatiei de gradul al x1  x2
II-lea si pentru rezolvarea x1  x2 ; punct de extrem ( varful
unor sisteme de ecuatii.
6. Utilizarea functiilor in parabolei) 1 -- -- 1 S21
rezolvarea unor probleme si in  Pozitionarea parabolei fata de axa Ox
modelarea unor procese.  Imagini si preimagini ale unor intervale 1 1 -- 2 S21,S21
7. Recunoasterea corespondentei (proiectiile unor portiuni de parabola
dintre seturi de date si pe axe)
reprezentari grafice.  Semnul functiei; inecuatii de forma 1 1 -- 2 S22,S22
8. Determinarea unor functii ax 2  bx  c  0, (  , <, > ), a, b, c
care verifica anumite conditii
precizate.
 R , a  0 studiate pe R sau pe
intervale de numere reale
9. Utilizarea unor algoritmi 1 1 -- 2 S22,S23
 Pozitia relativa a unei drepte fata de o
pentru rezolvarea ecuatiilor,
parabola: rezolvarea sistemelor de
inecuatiilor si sistemelor de mx  n  y

ecuatii si pentru reprezentarea forma  ax


2
 bx  c  y , a, b, c, m, n

grafica a solutiilor acestora. R


10. Exprimarea prin reprezentari  Rezolvarea sistemelor de forma
  b1 x  c1  y
grafice a unor conditii
2
a1 x


a 2 x
2
 b2 x  c 2  y
,
algebrice; exprimarea prin
conditii algebrice a unor a1 , a 2 , b1 , b2 , c1 , c 2  R; 1 -- -- 1 S23
reprezentari grafice. interpretare geometrica
11. Utilizarea unor metode
algebrice sau grafice pentru
determinarea sau aproximarea
solutiilor ecuatiei asociate
functiei de gradul al II-lea.
12. Interpretarea informatiilor
continute in reprezentari
grafice prin utilizarea de
estimari, aproximari si
strategii de optimizare.
TOTAL ALGEBRA 35 20 8 63
1. Identificarea unor elemente de 1.Vectori in plan 3 2 2 7
geometrie vectoriala in diferite 1.1 Segment orientat 1 -- 1 2
contexte.
 Segment orientat, relatia de 1 -- 1 2 S23,S24
2. Transpunerea unor operatii cu
echipolenta, vectori, vectori coliniari
vectori in contexte geometrice
date. 1.2.Operatii cu vectori 2 2 1 5
3. Utilizarea operatiilor cu  Operatii cu vectori: adunarea (regula
vectori pentru a descrie o triunghiului, regula paralelogramului), 1 1 -- 2 S24,S24
problema practica. proprietati ale operatiei de adunare;
4. Utilizarea limbajului Inmultirea cu scalari, proprietati ale
calculului vectorial pentru a inmultirii cu scalari
descrie configuratii  Conditia de coliniaritate; 1 1 1 3 S25,S25,S25
geometrice. descompunerea dupa doi vectori dati,
5. Identificarea conditiilor necoliniari si nenuli
necesare pentru ca o
configuratie geometrica sa
verifice cerinte date.
6. Aplicarea calculului vectorial
in rezolvarea unor probleme
de fizica.
7.
1. Descrierea sintetica sau 2.Coliniaritate, concurenta, paralelism—calcul 4 1 -- 5
vectoriala a proprietatilor vectorial in geometria plana
unor configuratii geometrice in 2.1.Vectorul de pozitie al unui punct;centrul de 1 1 -- 2
plan. greutate
2. Caracterizarea sintetica si/sau Vectorul de pozitie al punctului care
vectoriala a unei configuratii imparte un segment intr-un raport dat; 1 1 -- 2 S26,S26
geometrice date. vectorul de pozitie al centrului de greutate
3. Alegerea metodei adecvate de al unui triunghi (concurenta medianelor
rezolvare a problemelor de unui triunghi)
coliniaritate, concurenta sau
paralelism. 2.2.Teorema lui Thales;conditii de paralelism 1 -- -- 1
4. Trecerea de la caracterizarea  Teorema lui Thales; conditii de 1 -- -- 1 S26
sintetica la cea vectoriala (si paralelism
invers) intr-o configuratie 2.3.Bisectoare, inaltime 1 -- -- 1
geometrica data.  Teorema bisectoarei, vectorul de pozitie
5. Interpretarea coliniaritatii, al centrului cercului inscris intr-un 1 -- -- 1 S27
concurentei sau paralelismului triunghi; ortocentrul unui triunghi;
in relatie cu proprietatile relatia lui Sylvester, concurenta
sintetice sau vectoriale ale unei inaltimilor
configuratii geometrice. 2.4.Teorema lui Menelaus, teorema lui Ceva 1 -- -- 1
6. Analizarea comparativa a
 Teorema lui Menelaus; teorema lui 1 -- -- 1 S27
rezolvarilor vectoriala si
Ceva; reciproce
sintetica ale aceleiasi
probleme.
3.Elemente de trigonometrie 4 2 2 8
1. Identificarea legaturilor intre 3.1.Cercul trigonometric 1 1 -- 2
coordonate unghiulare,  Cercul trigonometric; definirea
coordonate metrice si functiilor trigonometrice: sin, cos: 1 1 -- 2 S27,S28
coordonate carteziene pe 
cercul trigonometric.  0,2     1,1 , tg:  0,   \ 
2. Calcularea unor masuri de 2
unghiuri si arce utilizand  R, ctg:  0,    R
relatii trigonometrice, inclusiv
folosind calculatorul. 3.2Functii trigonometrice 1 -- -- 1
3. Determinarea masurii unor
unghiuri si a lungimii unor  Definirea functiilor trigonometrice
segmente utilizand relatii sin:R    1,1 , cos:R    1,1 ,
1 -- -- 1 S28
metrice.  
4. Caracterizarea unor tg:R\D  R, cu D=   k k  Z  ,
configuratii geometrice plane 2 
utilizand calculul ctg: R\D  R, cu D=  k k  Z 
trigonometric.
5. Determinarea unor proprietati 3.3Formule trigonometrice 2 1 2 5
ale functiilor trigonometrice  Reducerea la primul cadran 1 -- 1 2 S28,S29
prin lecturi grafice.  Formule trigonometrice: sin(a+b),
6. Optimizarea calculului sin(a-b), cos(a+b), cos(a-b), sin2a, cos2a, 1 1 1 3 S29,S29,S30
trigonometric prin alegerea sina+sinb, sina-sinb, cosa+cosb, cosa-
adecvata a formulelor. cosb (transformarea sumei in produs)
1. Identificarea unor metode 4.Aplicatii ale trigonometriei si ale produsului 5 3 2 10
posibile in rezolvarea scalar in geometria plana
problemelor de geometrie. 4.1.Produs scalar 1 -- -- 1
2. Aplicarea unor metode diverse
 Produsul scalar a doi vectori: definitie, 1 -- -- 1 S30
pentru determinarea unor
proprietati; conditii de
distante, a unor masuri de
perpendicularitate
unghiuri si a unor arii.
3. Prelucrarea informatiilor 4.2.Aplicatii 3 2 2 7
oferite de o configuratie  Rezolvarea triunghiului dreptunghic 1 -- -- 1 S30
geometrica pentru deducerea  Teorema sinusului si teorema
unor proprietati ale acesteia. cosinusului;calcularea razei cercului 1 1 1 3 S31,S31,S33
circumscris si a razei cercului inscris
4. Analizarea unor configuratii intr-un triunghi 1 1 1 3 S33,S33,S34
geometrice pentru alegerea  Rezolvarea triunghiului oarecare
algoritmilor de rezolvare. 4.3.Calcul de distante si arii 1 1 -- 2
5. Aplicarea unor metode variate
 Calcularea lungimilor unor segmente 1 1 -- 2 S34,S34
pentru optimizarea calculelor
importante din triunghi; calcul de arii
de distante, de masuri de
unghiuri si de arii.
6. Modelarea unor configuratii
geometriceutilizand metode
vectoriale sau sintetice.
TOTAL GEOMETRIE SI TRIGONOMETRIE 16 8 6 30
TOTAL ALGEBRA, GEOMETRIE, 51 28 14 93
TRIGONOMETRIE

Evaluare sumativa sem.I 3 S12


Evaluare sumativa sem.II 3 S32
TOTAL 51 34 14 99

S-ar putea să vă placă și