Liceul Teoretic Onisifor GHIBU

CLUJ NAPOCA Avizat

Director,
Prof. Monica BERES

Şef Catedră,
Prof. ANDREEA MAXIM

Profesor Claudia HORVAT

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
ANUL ŞCOLAR 2018-2019
Disciplina MATEMATICĂ, Filieră TEORETICĂ
Clasa a IX-a, profil real, specializare Ştiinţe ale naturii
Nr. ore/săptămână 4 ( din care TC + CD 4)

I II III IV V VI VII
Competente specifice CAPITOLUL Predare-invatare si La TOTAL CALENDAR OBSERVATII
evaluare formativa dispozitia
Predare- Aplicatii si profesorului
invatare evaluare
formativa
1. Identificarea in limbaj cotidian 1.Multimi si elemente de logica matematica 11 9 2 22
sau in probleme de matematica 1.1.Multimea numerelor reale 5 -- -- 5 S1-S3

1
 a unor notiuni specifice logicii  Multimea numerelor reale;operatii 1 -- -- 1 S1
matematice si teoriei algebrice cu numere reale;ordonarea
multimilor. numerelor reale 1 -- -- 1 S1
2. Utilizarea proprietatilor  Aproximari prin lipsa sau prin adaos 1 -- -- 1 S2
operatiilor algebrice ale  Modulul unui numar real 1 -- -- 1 S2
numerelor, estimarilor si  Partea intreaga si partea fractionara a
aproximarilor in contexte unui numar real 1 -- -- 1 S3
variate, inclusiv folosind  Operatii cu intervale de numere reale
calculatorul.
1.2.Propozitie, predicat, cuantificatori 2 2 -- 4 S3-S5
3. Alegerea formei de
reprezentare a unui numar  Propozitii;operatii logice elementare
real si utilizarea unor (negatie,disjunctie,conjunctie,implicatie 1 1 -- 2 S3-S4
algoritmi pentru optimizarea ,echivalenta) 1 1 -- 2 S4-S5
calculelor cu numere reale.  Predicat,cuantificatori
4. Deducerea unor rezultate si 1.3.Operatii logice elementare si operatii cu 2 2 1 5 S5-S7
verificarea acestora utilizand multimi
inductia matematica sau alte  Corelarea operatiilor logice elementare
rationamente logice. cu operatiile si relatiile cu multimi 1 2 1 4 S5-S7
5. Redactarea rezolvarii unei (egalitate, incluziune, reuniune,
probleme, coreland limbajul intersectie, diferenta, complementara,
uzual cu cel al logicii regulile lui De Morgan) 1 -- -- 1 S7
matematice si al teoriei  Rationament prin reducere la absurd
multimilor.
1.4.Inductia matematica 1 5 -- 6 S9-S10
6. Transpunerea unei situatii-
problema in limbaj matematic,  Metoda inductiei matematice 1 5 -- 6 S9-S10
rezolvarea problemei obtinute 1.5.Probleme de numarare 1 -- 1 2 S11
si interpretarea rezultatului.  Probleme de numarare 1 -- 1 2 S11
2.Functii 24 21 6 51
1. Recunoasterea unor 2.1.Siruri 3 4 1 8 S12-S15
corespondente care sunt 2.1.1.Siruri 1 -- 1 2 S12
functii, siruri, progresii.
 Modalitati de a defini un sir; siruri 1 -- 1 2 S13
2. Utilizarea unor modalitati
marginite, siruri monotone
variate de descriere a
functiilor in scopul 2.1.2.Progresii aritmetice 1 2 -- 3 S14-S15
caracterizarii acestora.  Progresii aritmetice; formula S14-S15
3. Descrierea unor siruri/functii termenului general in functie de un 1 2 -- 3
utilizand reprezentarea termen dat si ratie; suma primilor n
geometrica a unor cazuri termeni ai unei progresii aritmetice;
particulare si rationamentul conditia ca n numere sa fie in progresie
inductiv. aritmetica
2.1.3.Progresii geometrice 1 2 -- 3 S15-S16
2
4. Caracterizarea unor siruri  Progresii geometrice; formula
folosind diverse reprezentari termenului general in functie de un 1 2 -- 3 S17-S18
(formule, grafice) sau termen dat si ratie; suma primilor n
proprietati algebrice ale termeni ai unei progresii geometrice;
acestora. conditia ca n numere sa fie in progresie
5. Analizarea unor valori geometrica
particulare in vederea
determinarii formei analitice a
unei functii definite pe N prin
rationament de tip inductiv.
6. Transpunerea unor situatii-
problema in limbaj matematic
utilizand functii definite pe N.
2.2.Functii;lecturi grafice 21 17 5 43
2.2.1.Functii;functii numerice 8 5 1 14 S19-S25

3
1. Identificarea valorilor unei  Reper cartezian; produs cartezian;
functii folosind reprezentarea prin puncte a unui
reprezentarea grafica a produs cartezian de multimi numerice; 1 -- 1 2 S19
acesteia. conditii algebrice pentru puncte aflate
2. Caracterizarea egalitatii a in cadrane; drepte in plan de forma
doua functii prin utilizarea x=m sau y=m, m  R
unor modalitati variate de  Functia: definitie, exemple, exemple de 1 -- -- 1 S20
descriere a functiilor. corespondente care nu sunt functii;
3. Operarea cu functii modalitati de a defini o functie; lecturi 1 1 -- 2 S20
reprezentate in diferite grafice
moduri si caracterizarea  Egalitatea a doua functii; imaginea si 1 -- -- 1 S21
calitativa a acestor preimaginea unei multimi printr-o
reprezentari. functie 1 1 -- 2 S21
4. Caracterizarea unor  Graficul unei functii, restrictii
proprietati ale functiilor
 Functii numerice (F=
numerice prin utilizarea
graficelor acestora si a
 f : D  R D  R ), reprezentarea 1 -- -- 1 S22
ecuatiilor associate. geometrica a graficului; rezolvari
5. Deducerea unor proprietati grafice ale unor ecuatii si inecuatii de 1 -- -- 1 S22
ale functiilor numerice prin forma f(x)=g(x) ( , , <, > )
lectura grafica.  Proprietati ale functiilor numerice
6. Analizarea unor situatii introduse prin lecturi grafice: 1 3 -- 4 S23-S24
practice si descrierea lor cu marginire, monotonie
ajutorul functiilor.  Alte proprietati: paritate, imparitate,
simetria graficului fata de drepte de

forma x=m, m R, periodicitate
 Compunerea functiilor, exemple pe
functii numerice
2.2.2.Functia de gradul I 5 3 -- 8 S25-S29

4
1. Recunoasterea functiei de  Definitie; reprezentarea grafica a
gradul I descrisa in moduri functiei f:R  R, f(x)=ax+b, unde a, b 1 -- -- 1 S25

2.
diferite.
Utilizarea unor metode
 R; intersectia graficului cu axele de
-- 1 -- 1 S25
coordonate
algebrice si grafice pentru  Ecuatia f(x)=0
rezolvarea ecuatiilor,
 Interpretarea grafica a proprietatilor
inecuatiilor si sistemelor. 1 -- -- 1 S26
algebrice ale functiei: monotonia si
3. Descrierea unor proprietati
semnul functiei, studiul monotoniei prin
desprinse din reprezentarea
grafica a functiei de gradul I semnul diferentei f ( x1 ) - f ( x2 )
sau din rezolvarea ecuatiilor, ( sau prin studierea semnului
inecuatiilor si sistemelor. f ( x1 ) - f ( x2 )
4. Exprimarea legaturii intre raportului , x1 , x2  1 1 -- 2 S27
functia de gradul I si x1 - x2
reprezentarea ei geometrica. R, x1 �x2 ) 1 -- -- 1 S28
5. Interpretarea graficului
functiei de gradul I utilizand  Inecuatii de forma ax+b  0, (  , <, >
proprietatile algebrice ale ) studiate pe R sau pe intervale de 1 1 -- 2 S28
functiei. numere reale
6. Modelarea unor situatii  Pozitia relativa a doua drepte; sisteme
concrete prin utilizarea
ecuatiilor si inecuatiilor, ax  by  c
rezolvarea problemei obtinute de ecuatii de tipul
 , a, b,
si interpretarea rezultatului.
mx  ny  p
c, m, n p numere reale
 Sisteme de inecuatii de gradul I
2.2.3.Functia de gradul al II-lea 8 9 4 21 S29-S36

5
1. Diferentierea, prin exemple, a  Definitie ; reprezentarea grafica a
variatiei liniare de cea functiei f:R  R, f(x) = ax 2  bx  c , 1 3 -- 4 S29-S30
cu a, b, c  R si a  0; intersectia
patratica.
2. Completarea unor tabele de
graficului cu axele de coordinate,
valori necesare pentru
ecuatia f(x)=0, simetria fata de drepte
trasarea graficului functiei de 1 4 1 6 S31-S32
gradul al II-lea. de forma x=m, cu m R 
3. Aplicarea unor algoritmi  Relatiile lui Viete, rezolvarea sistemelor
pentru trasarea graficului
functiei de gradul al II-lea x  y  s
(prin puncte semnificative). de forma
 , cu s, p  R 1 -- 1 2 S32
4. Exprimarea proprietatilor
unei functii prin conditii xy  p
algebrice sau geometrice.  Monotonie; studiul monotoniei prin
5. Utilizarea relatiilor lui Viete 1 -- 1 2 S33
semnul diferentei f ( x1 ) - f ( x2 ) sau
pentru caracterizarea
solutiilor ecuatiei de gradul al prin rata cresterii/ descresterii 1 1 1 3 S34
II-lea si pentru rezolvarea f ( x1 ) - f ( x2 )
unor sisteme de ecuatii. , x1 , x2  R, x1 �x2 1 1 -- 2 S35
x1 - x2
6. Utilizarea functiilor in
rezolvarea unor probleme si in ; punct de extrem ( varful parabolei)
modelarea unor procese.  Pozitionarea parabolei fata de axa Ox 1 -- -- 1 S36
7. Recunoasterea corespondentei  Imagini si preimagini ale unor intervale
dintre seturi de date si (proiectiile unor portiuni de parabola
reprezentari grafice. pe axe)
8. Determinarea unor functii care  Semnul functiei; inecuatii de forma
verifica anumite conditii ax 2  bx  c  0, (  , <, > ), a, b, c
precizate.  R , a  0 studiate pe R sau pe
9. Utilizarea unor algoritmi intervale de numere reale 1 -- -- 1 S36
pentru rezolvarea ecuatiilor,  Pozitia relativa a unei drepte fata de o
inecuatiilor si sistemelor de parabola: rezolvarea sistemelor de
ecuatii si pentru reprezentarea
grafica a solutiilor acestora.
10. Exprimarea prin reprezentari
mx  n  y
grafice a unor conditii forma  2 , a, b, c, m, n
algebrice; exprimarea prin
conditii algebrice a unor ax  bx  c  y
reprezentari grafice. R
11. Utilizarea unor metode  Rezolvarea sistemelor de forma
algebrice sau grafice pentru
determinarea sau aproximarea
solutiilor ecuatiei asociate
a1 x 2  b1 x  c1  y
 2 ,
6
a2 x  b2 x  c2  y
 TOTAL ALGEBRA 35 30 8 73
1. Identificarea unor elemente de 1.Vectori in plan 3 4 1 8
geometrie vectoriala in diferite 1.1 Segment orientat 1 -- 1 2 S2
contexte.
 Segment orientat, relatia de 1 -- 1 2 S2
2. Transpunerea unor operatii cu
echipolenta, vectori, vectori coliniari
vectori in contexte geometrice
date. 1.2.Operatii cu vectori 2 4 -- 6 S2-S4
3. Utilizarea operatiilor cu  Operatii cu vectori: adunarea (regula
vectori pentru a descrie o triunghiului, regula paralelogramului), 1 -- -- 1 S2
problema practica. proprietati ale operatiei de adunare;
4. Utilizarea limbajului calculului Inmultirea cu scalari, proprietati ale
vectorial pentru a descrie inmultirii cu scalari
configuratii geometrice.  Conditia de coliniaritate; 1 4 -- 5 S3-S4
5. Identificarea conditiilor descompunerea dupa doi vectori dati,
necesare pentru ca o necoliniari si nenuli
configuratie geometrica sa
verifice cerinte date.
6. Aplicarea calculului vectorial
in rezolvarea unor probleme
de fizica.
7.
1. Descrierea sintetica sau 2.Coliniaritate, concurenta, paralelism—calcul 4 6 3 13
vectoriala a proprietatilor vectorial in geometria plana
unor configuratii geometrice in 2.1.Vectorul de pozitie al unui punct;centrul de 1 2 -- 3 S4-S5
plan. greutate
2. Caracterizarea sintetica si/sau Vectorul de pozitie al punctului care
vectoriala a unei configuratii imparte un segment intr-un raport dat; 1 2 -- 3 S5-S6
geometrice date. vectorul de pozitie al centrului de greutate
3. Alegerea metodei adecvate de al unui triunghi (concurenta medianelor
rezolvare a problemelor de unui triunghi)
coliniaritate, concurenta sau
paralelism. 2.2.Teorema lui Thales;conditii de paralelism 1 1 2 4 S6-S7
4. Trecerea de la caracterizarea  Teorema lui Thales; conditii de 1 1 2 4 S6-S7
sintetica la cea vectoriala (si paralelism
invers) intr-o configuratie 2.3.Bisectoare, inaltime 1 1 -- 2 S9
geometrica data.  Teorema bisectoarei, vectorul de pozitie
5. Interpretarea coliniaritatii, al centrului cercului inscris intr-un 1 1 -- 2 S9
concurentei sau paralelismului triunghi; ortocentrul unui triunghi;
in relatie cu proprietatile relatia lui Sylvester, concurenta
inaltimilor

7
 sintetice sau vectoriale ale unei 2.4.Teorema lui Menelaus, teorema lui Ceva 1 2 1 4 S10-S11
configuratii geometrice.  Teorema lui Menelaus; teorema lui 1 2 1 4 S10-S11
6. Analizarea comparativa a Ceva; reciproce
rezolvarilor vectoriala si
sintetica ale aceleiasi
probleme.
3.Elemente de trigonometrie 4 5 4 13
1. Identificarea legaturilor intre 3.1.Cercul trigonometric 1 -- -- 1 S12
coordonate unghiulare,  Cercul trigonometric; definirea
coordonate metrice si functiilor trigonometrice: sin, cos: 1 -- -- 1 S12
coordonate carteziene pe
cercul trigonometric.  0,2    - 1,1 , tg:  0,   \  
2. Calcularea unor masuri de 2
unghiuri si arce utilizand  R, ctg:  0,    R
relatii trigonometrice, inclusiv 3.2Functii trigonometrice 1 -- -- 1 S12
folosind calculatorul.
3. Determinarea masurii unor  Definirea functiilor trigonometrice
unghiuri si a lungimii unor sin:R �  - 1,1 , cos:R �  - 1,1 ,
1 -- -- 1 S12
segmente utilizand relatii � �
metrice. tg:R\D � R, cu D= �  k k �Z �,
4. Caracterizarea unor �2
configuratii geometrice plane
utilizand calculul
ctg: R\D � R, cu D=  k k �Z 
trigonometric. 3.3Formule trigonometrice 2 5 4 11 S12-S15
5. Determinarea unor proprietati  Reducerea la primul cadran 1 -- 1 2 S16
ale functiilor trigonometrice  Formule trigonometrice: sin(a+b),
prin lecturi grafice. sin(a-b), cos(a+b), cos(a-b), sin2a, cos2a, 1 5 3 9 S17-S21
6. Optimizarea calculului sina+sinb, sina-sinb, cosa+cosb, cosa-
trigonometric prin alegerea cosb (transformarea sumei in produs)
adecvata a formulelor.
1. Identificarea unor metode 4.Aplicatii ale trigonometriei si ale produsului 5 6 -- 11
posibile in rezolvarea scalar in geometria plana
problemelor de geometrie. 4.1.Produs scalar 1 -- -- 1 S21
2. Aplicarea unor metode diverse
 Produsul scalar a doi vectori: definitie, 1 -- -- 1 S22
pentru determinarea unor
proprietati; conditii de
distante, a unor masuri de
perpendicularitate
unghiuri si a unor arii.
4.2.Aplicatii 3 3 -- 6 S22-S25

8
3. Prelucrarea informatiilor  Rezolvarea triunghiului dreptunghic 1 -- -- 1 S26
oferite de o configuratie  Teorema sinusului si teorema
geometrica pentru deducerea cosinusului;calcularea razei cercului 1 1 -- 2 S27
unor proprietati ale acesteia. circumscris si a razei cercului inscris
4. Analizarea unor configuratii intr-un triunghi 1 2 -- 3 S28-S29
geometrice pentru alegerea  Rezolvarea triunghiului oarecare
algoritmilor de rezolvare. 4.3.Calcul de distante si arii 1 3 -- 4 S30-S31
5. Aplicarea unor metode variate
pentru optimizarea calculelor  Calcularea lungimilor unor segmente 1 3 -- 4 S30-S31
de distante, de masuri de importante din triunghi; calcul de arii
unghiuri si de arii.
6. Modelarea unor configuratii
geometriceutilizand metode
vectoriale sau sintetice.
TOTAL GEOMETRIE SI TRIGONOMETRIE 16 21 8 45
TOTAL ALGEBRA, GEOMETRIE, 51 51 16 118
TRIGONOMETRIE

RECAPITULARE inceput sem.I -- 4 -- --

Test predictiv -- 2 -- --
*** Evaluare sumativa sem.I 6
*** Evaluare sumativa sem.II 6
Recapitulare finala 4 S32-S34
TOTAL 51 73 16 140