Sunteți pe pagina 1din 8

LICEUL TEORETIC „JOZEF GREGOR TAJOVSKÝ”

P-ţa UNIRII nr. 2, tel / fax: (0)257–474340, CUI: 3518865


315500 NĂDLAC, Jud. ARAD, ROMÂNIA
lic_nadlac@yahoo.com; http://tajovskynadlac.licee.edu.ro

An şcolar: 2022 – 2023 Avizat director,


Liceul Teoretic “Jozef Gregor Tajovsky”
Disciplina: Matematică
Clasa a IX-a B
Nr.săptămâni: 36
Nr. de ore pe săptămână: 2 (2 ore TC)
Profesor: Farkaș Ștefan-Iosua
Școala altfel: săptămâna 23
Săptămâna verde: săptămâna 29

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Conform cu programa scolară aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Inovării nr. 5099 / 09.09.2009

Nr. de
Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi ore Săpt. Obs.

Modulul I

Recapitulare (1 oră) ▪ Recapitulare 1 S1


1. Identificarea în limbaj cotidian sau în ▪ Operații algebrice cu numere reale; ordonarea 1 S1
probleme de matematică a unor noţiuni specifice numerelor reale
logicii matematice şi teoriei mulţimilor ▪ Modulul unui număr real; aproximări prin lipsă 1 S2
2. Reprezentarea adecvată a mulţimilor şi a și prin adaos
operaţiilor logice în scopul identificării unor ▪ Partea întreagă și partea fracționară a unui 1 S2 5.10

1
MULȚIMI ȘI proprietăţi ale acestora număr real liber
ELEMENTE DE 3. Alegerea şi utilizarea de algoritmi pentru ▪ Operații cu intervale de numere reale 1 S3
LOGICĂ efectuarea de operaţii cu numere reale, cu ▪ Evaluare 1 S3
MATEMATICĂ mulţimi, cu propoziţii/ predicate ▪ Propoziții; operații logice elementare (negație, 1 S4
(9 ore) 4. Redactarea soluţiei unei probleme utilizând disjuncție, conjuncție, implicație, echivalență)
corelarea limbajului logicii matematice cu ▪ Predicat, cuantificatori 1 S4
limbajul teoriei mulţimilor ▪ Corelarea operațiilor logice elementare cu 1 S5
5. Analizarea unor contexte uzuale şi matematice operațiile și relațiile cu mulțimi (egalitate,
(de exemplu: redactarea soluţiei unei probleme) incluziune, reuniune, intersecție, diferență,
utilizând limbajul logicii matematice şi al teoriei complementara, regulile lui De Morgan)
mulţimilor ▪ Evaluare 1 S5
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj
matematic, rezolvarea problemei obţinute şi
interpretarea rezultatului
1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt ▪ Modalități de a defini un șir; șiruri mărginite, 1 S6
şiruri, progresii aritmetice sau geometrice șiruri monotone
2. Calcularea valorilor unor şiruri care ▪ Progresii aritmetice; formula termenului 3 S6-S7
modelează situaţii practice în scopul general în funcție de un termen dat și rație; suma
caracterizării acestora primilor n termeni ai unei progresii aritmetice;
ȘIRURI 3. Alegerea şi utilizarea unor modalităţi condiția ca n termeni să fie în progresie
(4 ore) adecvate de calculare a elementelor unui şir aritmetică
4. Interpretarea grafică a unor relaţii provenite
din probleme practice
5. Analizarea datelor în vederea aplicării unor
formule de recurenţă sau a raţionamentului de tip
inductiv în rezolvarea problemelor
6. Analizarea şi adaptarea scrierii termenilor
unui şir în funcţie de context

Modulul al II-lea

1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt ▪ Progresii geometrice; formula termenului 3 S8-S9
şiruri, progresii aritmetice sau geometrice general în funcție de un termen dat și rație; suma
2. Calcularea valorilor unor şiruri care primilor n termeni ai unei progresii geometrice;
modelează situaţii practice în scopul condiția ca n termeni să fie în progresie
caracterizării acestora geometrică
2
ȘIRURI 3. Alegerea şi utilizarea unor modalităţi ▪ Evaluare 1 S9
(4 ore) adecvate de calculare a elementelor unui şir
4. Interpretarea grafică a unor relaţii provenite
din probleme practice
5. Analizarea datelor în vederea aplicării unor
formule de recurenţă sau a raţionamentului de tip
inductiv în rezolvarea problemelor
6. Analizarea şi adaptarea scrierii termenilor
unui şir în funcţie de context
1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind ▪ Reper cartezian; produs cartezian; 1 S10
reprezentarea grafică a acesteia reprezentarea prin puncte a unui produs cartezian
2. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii de mulțimi numerice; condiții algebrice pentru
utilizând reprezentările grafice puncte aflate în cadrane; drepte în plan de forma
3. Alegerea şi utilizarea unei modalităţi adecvate x = m sau y = m, m ∈ ℝ
de reprezentare grafică în vederea evidenţierii ▪ Funcția: definiție, exemple, exemple de 1 S10
unor proprietăţi ale funcţiilor corespondențe care nu sunt funcții; modalități de
FUNCȚII 4. Exprimarea monotoniei unei funcţii prin a defini o funcție; lecturi grafice
(6 ore) condiţii algebrice sau geometrice ▪ Egalitatea a două funcții, imaginea unei funcții, 2 S11
5. Reprezentarea graficului prin puncte şi graficul unei funcții; funcții numericef : I→ ℝ,I
aproximarea acestuia printr-o curbă continuă interval de numere reale; graficul unei funcții,
6. Deducerea unor proprietăţi ale funcţiilor reprezentarea geometrică a graficului; intersecția
numerice prin lectură grafică graficului cu axele de coordonate, interpretarea
grafică a unor ecuații de forma f(𝑥 ) = 𝑔(𝑥 )
▪ Proprietăți ale funcțiilor numerice introduse 1 S12 30.11,
prin lecturi grafice: mărginire, monotonie, 1.12
paritate, imparitate (simetria graficului față de libere
axa Oy sau de origine), periodicitate
▪ Evaluare 1 S12

3
1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în ▪ Definiție; reprezentarea grafică a funcției 2 S13
moduri diferite 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥 ) = 𝑎𝑥 + 𝑏, unde a, b∈ ℝ;
2. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice intersecția graficului cu axele de coordonate;
pentru rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, ecuația 𝑓 (𝑥 ) = 0
sistemelor de ecuaţii ▪ Interpretarea grafica a proprietatilor algebrice 1 S14
FUNCȚIA DE 3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din ale funcției: monotonia și semnul functiei
GRADUL I reprezentarea grafică a funcţiei de gradul I sau ▪ Inecuații de forma 𝑎𝑥 + 𝑏 ≤ 0(≥, <, >) 1 S14
(6 ore) din rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor studiate pe ℝ
de ecuaţii ▪ Recapitulare 2 S15
4. Exprimarea legăturii între funcţia de gradul I
şi reprezentarea ei geometrică
5. Interpretarea graficului funcţiei de gradul I
utilizând proprietăţile algebrice ale funcţiei
6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei
situaţii-problemă şi interpretarea rezultatului

Modulul al III-lea

Recapitulare (1 oră) ▪ Recapitulare 1 S16


1. Recunoaşterea funcţiei de gradul I descrisă în ▪ Poziția relativă a două drepte; sisteme liniare 2 S16-S17
moduri diferite de două ecuații cu două necunoscute cu
2. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice coeficienți reali
pentru rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, ▪ Evaluare 1 S17
sistemelor de ecuaţii
FUNCȚIA DE 3. Descrierea unor proprietăţi desprinse din
GRADUL I reprezentarea grafică a funcţiei de gradul I sau
(3 ore) din rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor, sistemelor
de ecuaţii
4. Exprimarea legăturii între funcţia de gradul I
şi reprezentarea ei geometrică
5. Interpretarea graficului funcţiei de gradul I
utilizând proprietăţile algebrice ale funcţiei
6. Rezolvarea cu ajutorul funcţiilor a unei
situaţii-problemă şi interpretarea rezultatului

4
1. Diferenţierea prin exemple a variaţiei liniare ▪ Definiție; reprezentarea grafică a funcției 2 S18 24.01
de cea pătratică 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥 ) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, cu a, b, c∈ ℝ liber
2. Completarea unor tabele de valori necesare și a≠ 0;
pentru trasarea graficului funcţiei de gradul al II- ▪ Intersecția graficului cu axele de coordonate, 1 S19
lea ecuația 𝑓 (𝑥 ) = 0, simetria față de drepte de
3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea forma x = m, cu m∈ ℝ
FUNCȚIA DE graficului funcţiei de gradul al II-lea (prin puncte ▪ Relațiile lui Viète, rezolvarea sistemelor de 1 S19
GRADUL AL II-LEA semnificative) forma
(6 ore) 4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin 𝑥+𝑦 =𝑠
{
condiţii algebrice sau geometrice 𝑥𝑦 = 𝑝 , cu x, p∈ ℝ
5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru ▪ Monotonie; punct de extrem, interpretarea 1 S20
caracterizarea soluţiilor ecuaţiei de gradul al II- geometrică
lea şi pentru rezolvarea unor sisteme de ecuaţii ▪ Poziționarea parabolei față de axa Ox, semnul 1 S20
6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare funcției
a ecuaţiilor sau sistemelor de ecuaţii
7. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor
8. Reprezentarea grafică a unor date diverse în
vederea comparării variaţiei lor
9. Aplicarea formulelor de calcul şi a lecturii
grafice pentru rezolvarea de ecuaţii, inecuaţii şi
sisteme de ecuaţii
10. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor
condiţii algebrice; exprimarea prin condiţii
algebrice a unor reprezentări grafice
11. Determinarea unor relaţii între condiţii
algebrice date şi graficul funcţiei de gradul al II-
lea
12. Utilizarea monotoniei şi a punctelor de
extrem în optimizarea rezultatelor unor probleme
practice

Modulul al IV-lea

1. Diferenţierea prin exemple a variaţiei liniare ▪ Inecuații de forma 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 ≤ 0(≥, <, >), 2 S21
de cea pătratică a≠ 0, studiate pe ℝ sau pe intervale de numere
2. Completarea unor tabele de valori necesare reale
5
pentru trasarea graficului funcţiei de gradul al II- ▪ Poziția relativă a unei drepte față de o parabolă; 1 S22
lea rezolvarea sistemelor de forma
3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea 𝑚𝑥 + 𝑛 = 𝑦
{ 2 , a, b, c, m, n∈ ℝ,
graficului funcţiei de gradul al II-lea (prin puncte 𝑎𝑥 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 𝑦
FUNCȚIA DE semnificative) interpretare geometrică
GRADUL AL II-LEA 4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin ▪ Evaluare 1 S22
(4 ore) condiţii algebrice sau geometrice
5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru
caracterizarea soluţiilor ecuaţiei de gradul al II-
lea şi pentru rezolvarea unor sisteme de ecuaţii
6. Identificarea unor metode grafice de rezolvare
a ecuaţiilor sau sistemelor de ecuaţii
7. Identificarea unor moduri de variaţie a datelor
8. Reprezentarea grafică a unor date diverse în
vederea comparării variaţiei lor
9. Aplicarea formulelor de calcul şi a lecturii
grafice pentru rezolvarea de ecuaţii, inecuaţii şi
sisteme de ecuaţii
10. Exprimarea prin reprezentări grafice a unor
condiţii algebrice; exprimarea prin condiţii
algebrice a unor reprezentări grafice
11. Determinarea unor relaţii între condiţii
algebrice date şi graficul funcţiei de gradul al II-
lea
12. Utilizarea monotoniei şi a punctelor de
extrem în optimizarea rezultatelor unor probleme
practice
1. Identificarea unor elemente de geometrie ▪ Segment orientat, vectori, vectori coliniari 2 S24
vectorială în diferite contexte ▪ Operații cu vectori: adunarea (regula 2 S25
2. Aplicarea regulilor de calcul pentru triunghiului, regula paralelogramului),
determinarea caracteristicilor unor segmente proprietăți ale relației de adunare
orientate pe configuraţii date ▪ Înmulțirea cu scalari, proprietăți ale înmulțirii 2 S26
VECTORI ÎN PLAN 3. Utilizarea operaţiilor cu vectori pentru a cu scalari
(8 ore) descrie configuraţii geometrice date ▪ Condiții de coliniaritate; descompunerea după 1 S27
4. Utilizarea limbajului calculului vectorial doi vectori dați, necoliniari și nenuli
pentru a descrie anumite configuraţii geometrice ▪ Evaluare 1 S27
6
5. Identificarea condiţiilor necesare pentru ca o
configuraţie geometrică să verifice cerinţe date
6. Aplicarea calculului vectorial în rezolvarea
unor probleme din domenii conexe

Modulul al V-lea

1. Descrierea sintetică sau vectorială a ▪ Vectorul de poziție al unui punct 1 S28


COLINIARITATE, proprietăţilor unor configuraţii geometrice în ▪ Vectorul de poziție al punctului care împarte un 2 S28-S30
CONCURENȚĂ, plan segment într-un raport dat; teorema lui Thales
PARALELISM – 2. Reprezentarea prin intermediul vectorilor a ▪ Vectorul de poziție al centrului de greutate al 1 S30
CALCUL unei configuraţii geometrice date unui triunghi (concurența medianelor unui
VECTORIAL ÎN 3. Utilizarea calcului vectorial sau a metodelor triunghi)
GEOMETRIA PLANĂ sintetice în rezolvarea unor probleme de ▪ Evaluare 1 S31
(5 ore) geometrie metrică
4. Trecerea de la caracterizarea sintetică la cea
vectorială (şi invers) într-o configuraţie
geometrică dată
5. Interpretarea coliniarităţii, concurenţei sau
paralelismului în relaţie cu proprietăţile sintetice
sau vectoriale ale unor configuraţii geometrice
date
6. Analizarea comparativă a rezolvărilor
vectorială şi sintetică ale aceleiaşi probleme
1. Identificarea unor metode posibile în ▪ Rezolvarea triunghiului dreptunghic 2 S31-S32
rezolvarea problemelor de geometrie ▪ Formulele (fără demonstrație): 2 S32-S33
2. Aplicarea unor metode diverse pentru cos(180° − 𝑥 ) = cos x, sin(180° − 𝑥 ) = sin x
determinarea unor distanțe, a unor măsuri de ▪ Modalități de calcul a lungimii unui segment și 2 S33-S34 1.06
unghiuri și a unor arii a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor și liber
APLICAȚII ALE 3. Prelucrarea informațiilor oferite de o teorema cosinusului
TRIGONOMETRIEI configurație geometricăpentru deducerea unor ▪ Evaluare 1 S35
ÎN GEOMETRIE proprietăți ale acesteia
(7 ore) 4. Analizarea unor configurații geometrice
pentru alegerea algoritmilor de rezolvare
5. Aplicarea unor metode variate pentru
optimizarea calculelor de distanțe, de măsuri de
7
unghiuri și de arii
6. Modelarea unor configurații geometrice
utilizând metode vectoriale sau sintetice

RECAPITULAREA ŞI ▪ Exercitii si probleme recapitulative conform 3 S35-S36 5.06


CONSOLIDAREA planului de recapitulare liber
CUNOŞTINŢELOR
(4 ore)

S-ar putea să vă placă și