Grupul Lorentz al teoriei relativităt, ii restrânse

Groza Estera

1 Teoria relativităt, ii restrânse

Relativitatea restrânsă, denumită ulterior teoria specială a relativităt, ii sau rela-
tivitatea specială, este teoria fizică a măsurării ı̂n sistemele de referint, ă inert, iale
propusă ı̂n 1905 de către Albert Einstein ı̂n articolul său Despre electrodinam-
ica corpurilor ı̂n mis, care. Ea generalizează principiul relativităt, ii al lui Galilei-
care spunea că toate mis, cările uniforme sunt relative, s, i că nu există stare de
repaus absolută s, i bine definită - de la mecanică la toate legile fizicii, inclusiv
electrodinamica.

Această teorie are o serie de consecint, e surprinzătoare s, i contraintuitive, dar

care au fost de atunci verificate pe cale experimentală. Relativitatea restrânsă
modifică not, iunile newtoniene de spat, iu s, i timp afirmând că timpul s, i spat, iul
sunt percepute diferit ı̂n sensul că măsurătorile privind lungimea s, i intervalele de
timp depind de starea de mis, care a observatorului. Rezultă de aici echivalent, a
dintre materie s, i energie, exprimată ı̂n formula de echivalent, ă a masei s, i en-
ergiei E = mc2, unde c este viteza luminii ı̂n vid. Relativitatea restrânsă este o
generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximat, ie a rel-
ativităt, ii restrânse pentru experimente ı̂n care vitezele sunt mici ı̂n comparat, ie
cu viteza luminii.

Teoria relativităt, ii depinde de ”sisteme de referint, ă”. Un sistem de referint, ă

este o perspectivă observat, ională ı̂n spat, iu ı̂n repaus sau ı̂n mis, care uniformă,
de unde se poate măsura o pozit, ie de-a lungul a 3 axe spat, iale. În plus, un
sistem de referint, ă are abilitatea de a determina măsurătorile evenimentelor ı̂n
timp, folosind un ’ceas’ (orice dispozitiv de referint, ă cu periodicitate uniformă).

Un eveniment este un lucru căruia i se poate asigna un moment ı̂n timp s, i

un loc ı̂n spat, iu unice ı̂n raport cu un sistem de referint, ă: este un ”punct”
ı̂n spat, iu-timp. Deoarece viteza luminii este constantă ı̂n teoria relativităt, ii ı̂n
orice sistem de referint, ă, impulsurile luminoase pot fi folosite pentru a măsura
neambiguu distant, ele s, i a da timpul la care evenimentele au avut loc pentru
ceasul sistemului, des, i lumina are nevoie de timp pentru a ajunge la ceas după
ce evenimentul a trecut.

De exemplu, explozia unei petarde poate fi considerată un ”eveniment”. Putem

specifica complet un eveniment prin cele patru coordonate spat, iu-timp: Mo-

1
mentul la care a avut loc s, i pozit, ia spat, ială ı̂n 3 dimensiuni definesc un punct
de referint, ă. Să numim acest sistem de referint, ă S.

În teoria relativităt, ii se dores, te adesea calcularea pozit, iei unui punct dintr-un
alt sistem de referint, ă.

Să presupunem că avem un al doilea sistem de referint, ă S 0 , ale cărui axe spat, iale
s, i ceas coincid exact cu ale lui S la momentul zero, dar care se mis, că cu o viteză
constantă v ı̂n raport cu S ı̂n jurul axei x.

Deoarece nu există sistem de referint, ă absolut ı̂n teoria relativităt, ii, concep-
tul de ”ı̂n mis, care” nu există ı̂n sens strict, ı̂ntrucât toate sunt mereu ı̂n mis, care
ı̂n raport cu alte sisteme de referint, ă.

Să definim evenimentul de coordonate spat, iu-timp (t, x, y, z) ı̂n sistemul S s, i

(t0 , x0 , y 0 , z 0 ) ı̂n S. Atunci transformările Lorentz specifică faptul că aceste coor-
donate sunt legate ı̂n felul următor:
vx 0
t0 = γ(t − )x = γ(x − vt)y 0 = yx0 = x
c2
1
unde γ = √ se numes, te factor Lorentz s, i c este viteza luminii ı̂n vid.
1−v 2 /c2

2 Grupul Lorentz al teoriei relativităt, ii restrânse

Relativitatea restânsă spune că legile fizicii ar trebui să arate la fel pentru diferit, i
observatori ı̂n diferite cadre de referint, ă inert, iale. În cadrul non-relativist, co-
ordonatele diferitelor cadre de referint, ă sunt legate de tranformarea Euclidiană.
În specialdacă două cadre de referint, ă S s, i S‘ coincid la t = 0 s, i sunt deplasate
cu viteza relativă ~v = (v, 0, 0) ,apoi relat, ia dintre coordonatele unui eveniment
in cele două cadre de referint, ă sunt

t‘ = t, ~r = ~r = ~v t(x0 = x − vt, y 0 = y, z 0 = z)

Sub o astfel de transformare distant, a spat, ială dintre două puncte rămâne in-
variantă
(r~1 − r~2 )2 = (r~1 − r~2 )2
Cu toate acestea,ı̂n relativitatea restrânsă, trebuie să folosim transformarea
Lorentz s, i să ı̂nlocuim relat, iile de mai sus cu

t0 = γ(t = xv/c2 ), x0 = γ(x − vt), y 0 = y, z 0 = z

unde γ = √c2c−~v2 . Acestă transformare particulară indusă de o voteză relativă

se numes, te impuls.

Transformarea poate părea complicată, dar este concepută astfel ı̂ncât viteza

2
luminii să rămână invariantă, ı̂n toate cadrele de referint, ă inert, iale. Să pre-
supunem că trimitem un semnal luminos de la origine la t = 0 ı̂n direct, ia x.
În cadrul de referint, ă S, la un moment ultrerior t, semnalul a călători până
la punctul x = ct, y = 0, z = 0. Transformat ı̂n cadrul de referint, ă al lui S 0 ,
constatăm că coordonata semnalului corespunzător este
r r
0 c−v 0 c−v 0
t =t , x = ct , y = 0, z 0 = 0
c+v c+v
Prin urmare, viteza luminii in cadrul lui S 0 este tot c.

2.1 Transformările Lorentz

Orice rotat, ie spat, ială care implică x˜1 , x˜2 , x˜3 păstrează lungimea celor patru vec-
tori invariant, i. prin urmare, transformările rotat, iei spat, iale ∈ SO(3) formează
un subgrup al grupului Lorentz. Matricile de transformare iau forma
 
1 0 0 0
0
Λ~nr (θ) = 


0 R~n (θ) 
0

unde R~n (θ) este o matrice specială tirdimensională care reprezintă totat, ia spat, ială.
Acest subgrup de transformări este generat de
     
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0  0 0 0 i  0 0 −i 0
X1 =  0 0 0 −i , X2 = 0 0 0 0 , X3 = 0 i 0 0
    

0 0 i 0 0 i 0 0 0 0 0 0

Un alt tip de transformări Lorentz care implică timpul sunt ”impulsurile”.

Cres, terea ı̂n direct, ia x dă nas, tere transformării
 
γ −γv/c 0 0
−γv/c γ 0 0
Λbx (v) =  0

0 1 0
0 0 0 1

√ c eζ +e−ζ
unde γ = c2 −v 2
.Dacă definim γ = coshζ = 2 , astfel ı̂ncât tanhζ =
sinhζ v b
coshζ = c, apoi Λx (v) poate fi rescris ca
 
coshζ −sinhζ 0 0
−sinhζ coshζ 0 0
Λbx (ζ) = 


 0 0 1 0
0 0 0 1

3
Bibliografie
[1] Teoria relativităt, ii restrânse, ”http://aiweb.techfak.uni-bielefeld.
de/content/bworld-robot-control-software/”, (accesat 27-Ianuarie-
2021)
[2] Jones, “Groups, Representations, and Physics”, Chapter 10.