Principii si legi in mecanica clasica

1)Miscarea mecanica

Micarea mecanica este schimbarea pozitiei unui corp fata de un alt cop considerat
fix-reper(observator)

Reperul este corpul considerat fix fata de care se determina la un moment dat pozitia
sistemului fizic studiat.

Repausul-caz particular al miscarii mecanice in care corpul nu isi schimba pozitia fata
de punctul fix

Exemplu:Un calator C1,aflat in tren priveste pe fereastra.Observatorul O1 se afla pe peron iar

observatorul O2 este asezat in tren.pentru observatorul O1,calatorul C1 este in miscare de la dreapta
spre stanga avand aceasi viteza ca si trenul,in timp ce pentru observatorul O2,calatorul este in
repaus.Un calator C2este pe peron.pentru observatorul O1 el este in repaus;pentru observaorul O2 el se
misca(de la stanga la dreapta)in sens opus trenului cu viteza egala cu viteza trenului.(fig.1.)

Observatie:Un obiect poate fi in miscare fata de un sistem de referinta si in repaus

fata de alt sistem de referinta;miscarea este relativa.

Traiectoria miscarii unui punct material este ansamblul pozitiilor successive pe care pe
ocupa acesta in timpul miscarii fata de sistemul de referinta ales.

Dupa forma traiectoriei miscarea unui punct material poate fi:

a)miscare rectilinie-traiectoria este o dreapta(fig.2.)

b)miscare curbilinie-traiectoria este o curba(fig.3.)

Vector de pozitie

Miscarea rectilinie a unui punct material poate fi reprezentata pe o axa (dreapta pe

care am fixat originea O,care corespunde reperului ,un sens si o unitate de masura).

Exemplu:O patinatoare luneca pe suprafata unui patinoar considerat plan. Traiectoria descrisa de
patinatoare ramane vizibila pe suprafat ghetii(fig.4.) Pentru a descrie miscarea patinatoarei in plan
alegem n system de doua axe de coordinate Ox si Oy perpendicular intre ele (de exemplu axele care
reprezinta marginile unui patinoar dreptunghiular).Pozitia unui punct material M la momentul t este data
de coordonatele x(abcisa) si y(ordonata).

Vectorul de pozitie al unui punct material la un anumit moment este vectorul care are
originea sistemului de axe de coordinate si varful in puctul de pe traiectorie unde se
reprezinta punctual material la acel moment.

Pozitia unui punct material (M)la un moment dat se poate preciza si cu ajutorul unui
vector de pozitie. (r⃗ =⃗
OM )

Proiectiile vectorului de pozitie pe axe determina coordonatele punctului material la

momentul considerat.

i⃗ , ⃗j, k⃗ sunt versori(vectori asociati axelor de coordinate al caror modul este egal cu
unitatea)

Fiecărui punct M în planul xOy, îi asociem perechea de numere reale ( x , y ) ,numite

coordonatele
punctului M. Reciproc fiecărui cuplu ( x , y ) ∈ R ×R îi corespunde un punct bine
determinat, în plan, de
coordonate ( x , y ), notat M ( x , y ); Ox se numeşte axa absciselor , Oy se
numeşte axa ordonatelor ;
x se numeşte abscisă , y se numeşte ordonată .
Distanţa dintre două puncte : M1 ( x1 , y 1 ), M2 ( x2 , y2 ) este :

M1 M2 =√(x −x ) +( y − y )
2 1
2
2 1
2

Adunarea a doi vectori de poziţie fie: r⃗A =( x A ; y A ) , r⃗B= ( x B; y B ) vectorii de poziţie ai

punctelor A şi B;

r A+ ⃗
Atunci : ⃗ r B =( x A + x B )∙i⃗ +( y A + y B)∙ ⃗j , adică adunarea vectorilor se face pe
componente :( xA , yA ) + ( xB , yB ) = ( xA + xB , yA + yB ) .

Coordonatele unui vector în plan; coordonatele vectorului : ⃗

AB în baza ortonormală

AB|= ( X B −X A )2 +( y B− y A )2
(i⃗ ; ⃗j ) sunt ( xB – xA , yB – yA ), deci |⃗ √
Adunarea a doi vectori:

Regula triunghiului.

Fie vectorii a⃗ ,b⃗ unde ⃗

OA =a⃗ si ⃗
AB=b⃗ .Vectorul liber c⃗ =⃗
OB se numeste vectorul suma al
vectorilor a⃗ ,b⃗ si se noteaza c⃗ =a⃗ +b⃗

O altă regulă de adunare a vectorilor este regula paralelogramului:

Daca ⃗
OA =a⃗ ,⃗
OB =b⃗ atunci ⃗
OC =c⃗ (unde Oa este diagonal paralelogramului ce se
formeaza cu OA si OB ca laturi ) este vectorul suma c⃗ =⃗a+b⃗

Produsul scalar a doi vectori:

a⃗ ∙b⃗ =adcosα , unde α este unghiul format de cei doi vectori(care au origine comuna)
Viteza.Vectorul viteza.

Viteza medie (Vm )se calculeaza facand raportul dintre distant parcursa de punctual
material si durata parcurgerii acestei distante.

distanta parcursa d m
Vm= durata miscarii = t <V> si=
s

Viteza instantenee(momentana)( ⃗v )este marimea fizica vectoriala egala cu raportul

dintre deplasarea mobilului (∆ d )si intervalul de timpcorespunzator,cand ∆ t tinde la
zero.

Acceleratia.Vectorul acceleratie.

Marimea fizica care masoara variantia vitezei intr-un interval de timp este
acceleratia.

Acceleratia medie (a⃗ )este marimea fizica vectoriala egala cu raportul dintre variantia
vitezei (∆ V ) si intervalul de timp (∆ t )in care s-a produs aceasta variatie.

∆⃗
V
∆ ⃗a=
∆t

a)Miscarea rectilinie uniforma (miscarea cu viteza constanta)

X= X 0 + V∙(t-t 0 ¿ (X-coordonata;t 0=0 )

Unde V=tg
b)Miscarea uniform variata(acceleratia este constanta)

 V , ⃗a au acelasi sens)
Miscari uniform accelerate(⃗
 Miscari uniform incetinite(⃗
V , ⃗aau sensuri contrare)
a(t−t 0 )
X= X 0+V 0(t-t 0)+ 2
(legea spatiului);unde t 0=0, X 0=0

V a ∙t 2
X= 0t +
2
V=V 0 + a(t-t 0)(legea vitezei); V 0=0-pleaca din repaus
V = a∙t
2
Ecuatia lui Galilei: V 2=V 0 + 2a(X- X 0); X 0=0
2
V 2=V 0 + 2ax;V 0=0
V 2=2ax

Unde tg =a

c)Miscarea corpurilor sub actiunea greutatii.

 Aruncarea de jos in sus

d=h

2
gt
h =V 0 t -
2

V=V 0 – gt
 2
V 2=V 0 -2gh

V 02
h max=
2g

t deurcare=¿ t V0 ¿
decoborare=
g

 Aruncarea de sus in jos

gt2
h =V 0t +
2

V=V 0 +gt

2
V 2=V 0 -2gh

 Caderea libera
V 0=0
gt2
h=
2
V=gt
V 2=2 gh

I.Principiul intai al mecanicii(princiupiul inertiei)

Un corp tinde sa-si pastreze starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma
atat timp cat asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-l scoata din aceasta
stare(SRI).

Sistemele de referinta in care este valabil principiul inertiei se numesc sisteme de

referinta inertiale.Toate sistemele de referinta inertial se misca unele fata de altele
rectiliniu uniform.
II.Principiul al doilea al mecanicii

Acceleratia imprimata de o forta unui punct material are directia si sensul fortei fiind
direct proportional cu modulul fortei si invers proportional cu masa lui.

F|
|⃗
a⃗ = →⃗
F = m∙ a⃗
m

¿ m>¿SI ¿=kg

¿ a> ¿SI ¿=m/ s2

¿ F> ¿SI ¿=N

1N=1kg∙1m/ s2

F = F 1+ F 2 +…+ F n=∑ ⃗
⃗ Fk

Forta de atrctie exercitata de pamant asupra unui corp,greutatea corpului ⃗

G,

Este proportional cu masa corpului

G =m∙ ⃗g
⃗

Acceleratia gravitationala(g) are valoarea ≅ 9. 8 m/ s2

Impulsul mecanic.

P=m∙⃗
⃗ V

∆ ⃗p
F=
⃗
∆t

III.Principiul al treilea al mecanicii

Daca un corp A actioneaza asupra altui corp B cu o forta numita (⃗

F AB)

F BA )
Cel de-al doilea corp actioneaza asupra primului corp cu o forta (⃗

Egala in modul,avand aceasi directie,si opusa ca sens ,numita reactiune.

F AB=─⃗
⃗ F BA

Obs:Reactiunea este o forta care are punctual de aplicatie in central pamantului.Masa

pamantului fiind maimare decat masa corpului ,aceasta forta nu produce un effect
sesizabil asupra pamantului.La contactul oricaror doua corpuri apar forte perpendicular
.numite forte de apasa normal(⃗
N)
Legea lui Hooke

Cosideram un fir cilindric care este supus unor deformari elastice sub actiunea fortei
deformatoare F (fig.1). Lungimea initiala a firului este l0 iar alungirea este ∆ l . Aria
sectiunii transversale este S0

F =−⃗
⃗ Fe

F-forta deformatoare

S-aria suprafetei transversal a firului

E-modulul de elasticitate(modulul lui Young)

¿ E>¿ SI ¿ =N/m 2

ε -adimensional

∆ l -alungirea sau comprimarea absoluta

l 0-lungimea initiala
ε -alungire relativa

σ - efort unitar

E∙ S0
Legea lui Hooke poate fi scrisa sub forma F=
l0
∙∆ l →F=∆ l ∙ k

E∙ S0
In care K= - constanta de elasticitate
l0

Resorturi grupate in serie:

1 1 1 1
+ +… ..+
ks k1 k 2 kn

Resorturi grupate in paralel

k p k 1+ k 2+ … .+k n

=
 α

tg =k

Tensiunea in fir

Fortele de interactiune ce se exercita asupra corpurilor prin intermediul firelor le

numim forte de tensiune(⃗
T)

Asupra corpului m 1 actioneaza :

 Forta de tractiune ⃗
F (exercitata,de exemplu de mana unui om)
 Greutatea ⃗
G1(datorata interactiunii cu Pamantul)
 N 1(exercitata de platforma pe care aluneca corpul)
Normala ⃗

Forta care il determina pe m 2 sa se miste spre dreapta este rezultatul actiunii lui m 1
asupra lui.Aceasta forta este notata cu ⃗
T 12.Conform principiului al III-lea si m 2

Actioneaza asupra lui m 1 cu o forta ⃗

T 21egala in modul ,dar de sens opus:

T 21=⃗
⃗ −T 12

T 21=T 12=T

Legile frecarii la alunecare

Ori de cate ori suprafata unui cop aluneca pe suprafata altui corp,fiecare exercita
asupra celuilalt o forta(conform principiului al III-lea al mecanicii )paralela cu
 F f , care se opune miscarii unui corp
suprafata de contact numita forta de frecare ⃗
fata de celalalt,

Forta de frecare este continuta in planul in alunecarii si are sens opus vitezei corpului
fata de plan.Fortele de frecare franeaza totdeauna miscarea relativa a corpurilor
care aluneca.Daca miscarea este de alunecare ,fortele se numesc forte de frecare la
alunecare.

Frecarea dintre doua corpuri solide in repaus unul fata de altul se numeste frecare
statica.(⃗
F fs)

F fs ≥ ⃗
⃗ Ff

1.Prima lege a frecarii

Forta de frecare la alunecare intre doua corpuri nu depinde de aria suprafetei de

contact dintre corpuri,ci doar de natura si de gradul de slefuire a suprafetelor aflate
in contact.

2.Legea a doua a frecarii

Forta de frecare la alunecare este proportionala cu forta de apasare normala

exercitata pe suprafata de contact.

F f =μ ∙ N

μ−coeficientul de frecare la alunecare este adimensional .

μ=tgα

Lucrul mecanic.Puterea mecanica.

Lucrul mecanic este o marime fizica de proces.

Lucrul mecanic al unei forte ⃗

F al carui punct de aplicatie are o deplasare d⃗ este
marimea scalara definita prin relatia:

LF =¿¿ α α F si d⃗
⃗

F∙d∙cos ,unde este unghiul dintre .

LF =⃗
F ∙d⃗

¿ L>¿ SI ¿=¿ F> ¿SI ¿∙¿ d >¿ SI ¿ =N∙m=J (Joule)

 Lucrul mecanic al fortei de tractiune( LFt )

LFt =⃗
F t∙d⃗ = F t∙d∙cosα ¿ 0

 Lucrul mecanic al fortei de frecare ( LF ) f

LF =⃗
F f ∙d⃗ = F f ∙d∙cos180° =- F f ∙d¿ 0
f

 Lucrul mecanic al greutatii¿ ¿)

LG=G
⃗ ∙d⃗ =G∙d∙cos90° =0

LG la coborare
=mgh

LG laurcare
=-mgh
 Lucrul mecanic al normalei( LN )
LN =⃗
N ∙d⃗ =N∙d∙cos90° =0

Lucrul mecanic total(lucrul mecanic al fortei rezultante)

R =⃗
⃗ F f +⃗
F t+⃗
G +⃗
N
R ∙d= LFt + LF + LG+ LN
Ltotal= LR =⃗ f
 L=aria suprafetei

Puterea mecanica

Puterea mecanica medie( Pm)este marimea fizica scalara numeric egala cu lucrul
mecanic efectuat in unitatea de timp.

∆L
Pm =
∆t

¿ L>¿SI J
¿ P>¿ SI ¿= ¿= =W (watt)
¿ t>¿ SI ¿ s

1J=N∙m

N=kg∙m/ s2

1J=kg∙m 2/ s2

1W=kg∙m 2/ s3

Puterea instantanee( Pi)

Pi=F∙V
Folosim F 1-miscare cu frecare

Folosim F 2-fara frecare

G t =m∙g∙sinα

G n=m∙g∙cosα

L1= F 1∙d=G t ∙d=m∙g∙sinα ∙ d

F 2=G t + F f =m∙g∙sinα + μ ∙ N =m∙g∙sinα + μ∙m∙g∙cosα

L2= F 2∙d=mgd(sinα +cosα ∙ μ)

L1 sinα
=
L2 sinα + μ ∙ cosα

Conventii de semn pentru lucru mecanic

1. Lucru mecanic >0 daca fortele sunt motoare(produc miscare)

2. Lucru mecanic<0 pentru fortele rezistente
LF =− F f ∙d
f

=randamentul planului inclinat

Lnecesar ridicarii uniforme a unuicorp peun planinclinat ,fara frecare

=L
necesar ridicarii uniforme pe un plan inclinat aunui corp ,cu frec are
 1
sinα 1
= sinα + μcosα →= 1+ μ cosα = 1+ ctgα
sinα

Lutil = Eu
Lconsumat Ec

Lucrul mecanic al fortei necesare pentru a invinge forta rezistenta il numim lucru
mecanic util.

Lutil=|LG|

Lucrul mecanic efectual de forta activa il numim lucru mecanic consumat

Lconsumat = F t ∙l

Ox: F x - F f =m∙a

O y :N-G- F y=0

N= μ ∙ F f

G=m∙g

F x =Fcosα

F f =Fα sin

Energia cinetica:

2
Ec = m∙ V
2

Variatia energiei cinetice a unui corp este egala cu lucrul mecanix total al fortelor
care actioneaza asupra corpului

∆ E c= Lt
Observatii:

 Daca L>0,energia cinetica,deci si viteza cresc.

 Daca L<0,energia cinetica,deci si viteza scad.

Energia potentiala

EP gravitationala
=mgh

Ep k ∙ ∆ l2
=
deformatoare
2

Variatia energiei potentiale a unui corp este egala cu lucrul mecanic care actioneaza
asupra corpului cu sens schimbat.

∆ E p=-L

Legea conservarii energiei mecanice

Energia mecanica totala a unui sistem izolat,intre partile caruia se axercita numai
forte conservative este constanta in timp(seconserva).

E= Ec + E p

E A =E B

Intru-un sistem neconservativ de forte ,variatia energiei este egala cu lucrul mecanic
al fortelor neconservative care actioneaza asupra corpului.(forte neconservative F f , F t )

∆ E = Lneconservativ

∆ E c=L= Lneconservativ + Lconservativ

∆ E p=- Lconservativ

Unitati de masura din sistemul international:

 1 dm=10−1 m

{
1 cm=10−2
1mm=10−3
1 μm=10−6 m
1. ¿ d >¿ SI =1m
¿
1 gm=10−9 m
1 pm=10−12 m
1 fm=10−15 m
1 am=10−18 m

1 dam=10 m

1m=
{
1 hm=102 m
1 km=103 m
1 Mm=10 6 m
1 Gm=109 m
1 Tm=1012 m

¿ d>¿ SI
2. ¿ v >¿ SI ¿= ¿ t>¿ ¿ ¿=1m/s
SI

km
3. ¿ V >¿ SI ¿=
h ; 36km/h=10m/s
¿ V >¿ SI m
4. ¿ a> ¿SI ¿= ¿ t>¿ ¿ ¿= 2
SI s
5. ¿ F> ¿SI ¿=¿ m>¿SI ¿∙¿ a> ¿SI ¿=kg∙m/s =N
2

¿ F>¿ SI
6. ¿ k > ¿si ¿ = ¿ =1N/m
¿ ∆ l>¿SI ¿
¿ L>¿SI
7. ¿ P>¿ SI ¿= ¿ t>¿ ¿ ¿=J/s
SI