Pb. Lic. Bacalaureat Mihaela Chirita

MECANICA
Test nr 1
Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:
1. Dintre situatiile enumerate mai jos, modelul punctului material poate fi

aplicat eel mai bine in cazul:
a. unui vapor care intra la dana unui port
b. unui avion aflat pe aeroport, care se i:ndreapta spre terminal
c. unui cargou care traverseaza stnimtoarea Bosfor
d. unei rachete care zboara spre Luna
2. 0 locomotiva cu puterea de 2200 kW tracteaza o garnitura de tren cu

viteza constanta de 79,2 km/h. Forta de rezistenta la i:naintarea trenului
reprezinta 0,4% din greutatea acestuia. Masa trenului este egala cu:
a. 1500 t b. 1800 t c. 2500 t d. 2800 t
3. Un copil se deplaseaza cu rolele cu viteza constanta v1=4 mjs, iar vantul

bate perpendicular pe directia de mi~care a copilului cu viteza lJ2=3 m/ s.
Viteza vantului fata de copil este:
a. v=5 m/s b. v=3 m/s c. v=1 m/s d. v=7 m/s
4. Din varful unui plan inclinat de inaltime h=3 m ~i lungime f-=5 m alunedi
cu frecare un corp cu masa m=2 kg. Coeficientul de frecare este 11-=0,2.
Lucrul mecanic efectuat de forta de frecare care actioneaza corpului din
varful planului ~i pana la baza planului este:
a. -12 J b. -16 J c. -20 J d. -60 J
5. In conditii de carosabil uscat, un autoturism care se deplasa cu viteza de

50 km/h franeaza cu rotile blocate ~i opre~te dupa parcurgerea unei
distante de 25 m. Daca se deplaseaza cu viteza de 100 km/h, in acelea~i
conditii de drum, acela~i autoturism va opri cu rotile blocate dupa
parcurgerea unei distante de:
a. 25m b. 50 m c. 75 m d. 100m
Rezolvati urmatoarele probleme:
1. Peste un scripete ideal este trecut un fir de masa neglijabila, inextensibil,

de capetele caruia sunt suspendate doua corpuri de mase M =200 g fiecare.
Peste unul din corpurile de masa M se a~eaza un corp de masa m= 100 g.
Scripetele este prins cu un resort ideal de un tavan. Constanta elastica a
resortului este k=SO N jm. Sa se afle:
a. acceleratia sistemului
b. forta cu care actioneaza corpul de masa m asupra corpului de masa M
5
c. alungirea resortului
d. lucrul mecanic al fortelo de greutate deplasarea sistemului pe distanta
d=O,S m
2. in graficul din figura alaturata este reprezentata Ec{J)

dependenta energiei cinetice a unui corp, lansat vertical 10
in sus de la suprafata pamantului, in functie de inaltimea
la care se gase~te corpul. Folosind datele din grafic ~i
considerand ca fortele de rezistenta ce actioneaza asupra h{m)
corpului sunt neglijabile, sa se afle:
a. masa corpului 5
b. viteza initiala a corpului
c. inaltimea la care energia cinetica a corpului reprezinta o fractiune f=0,25
din energia sa potentiala in punctul respectiv, considenind nula energia
potentiala gravitationala la suprafata pamantului
Test nr 2
1. Un corp este tras orizontal prin intermediul

unui fir de masa neglijabila. in figura de mai jos
sunt reprezentate fortele care actioneaza in
aceasta situatie. Urmatoarea pereche de forte
constituie o pereche actiune-reactiune:
a. N ~i G b. F1 ~i F2 c. F2 ~i F4
2. 0 piesa cu masa m=9 t este urcata uniform pe verticala cu ajutorul unei

macarale. Cablul macaralei, alcatuit din otel cu modulul de elasticitate
E=2, 1·1 0 10 N j m2, are lungimea in stare nedeformata fo=7 m ~i sectiunea
So=16 cm 2. in timpul acestui ~ransport, cablul s-a alungit cu:
a. 1,875 mm b. 18,75 mm c. 18,75 em d. 18,75 dm '
3. Vectorul acceleratie medie am calculat pe un interval de timp M are

directia ~i sensul:
a. vectorului deplasare b.r in acela~i interval de timp M
b. vectorului viteza medie Vm in intervalul de timp M
c. vectorului viteza momentana
d. vectorului variatie a vitezei b.v in intervalul de timp b.t
4. Un corp este lansat cu viteza initiala vo=10 mjs pe o suprafata orizontala.

Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp ~i suprafata este J.I.=0,2. in
aceste conditii, distanta parcursa de corp pana la oprire este:
a. 50 m b. 25m c. 12m d. 10m
6
5. Un copil comprima lent, cu 2 em, un resort initial nedeformat. Pentru a
comprima lent acela~i resort cu 6 em, resortul fiind ,initial nedeformat,
copilul efectueaza un lucru mecanic:
a. de doua ori mai mare b. de trei ori mai mare
c. de patru ori mai mare d. de noua ori mai mare
1. Pe un plan orizontal cu .frecare, se afla un corp de masa m=1 kg. Se

modifica inclinarea planului ~i se constata ca atunci cand planul face cu
orizontala unghiul a=30°, corpul aluneca uniform spre baza planului. Se
aduce din nou planul in pozitie orizontala ~i asupra corpului incepe sa
actioneze o forta F=15 N, sub un unghi a fata de orizontala Sa se afle:
a. coeficientul de frecare Ia alunecare pe plan
b. valoarea minima a sinusului unghiului a pentru care corpul nu mai apasa
pe plan.
c. acceleratia corpului la deplasarea pe planul orizontal, daca corpul este
tractat de o forta F'=10 N care actioneaza sub un unghi a=300 deasupra
orizontalei
2. Un corp de masa m= 100 g parcurge traseul din figura alaturata, format

dintr-o portiune rectilinie AB, inclinata fata de orizontala sub. un unghi
a=30°, racordata cu o portiune circulara BC de raza R=35 em. Corpul
porne~te din repaus §i mi§carea are loc cu
A
J3)
frecare (JA.= 1 j 2 numai pe portiunea AB.
Lungimea portiunii liniare este AB=3,2 m, h
iar portiunea circulara are forma unui sfert
de cere. Sa se afle:
a. viteza vs a corpului in punctul B
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului la deplasarea acestuia intre
punctele A §i C
c. viteza vc a corpului cand acesta ajunge in punctul C
d. inaltimea, masurata fata de punctul B, la care energia cinetica este egala
cu dublul energiei potentiale, daca in punctul B energia potentiala este nula
Test nr 3
Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile: V(mls)

1. Un carucior de greutate G=100 kN este coborat
intr-o mina cu ajutorul unui cablu. Graficul din figura
alaturata reprezinta viteza caruciorului in timpul
coborarii, v=v(t). Tensiunea din cablu in intervalul de
timp tE [2s;6s] are valoarea:
7
a. 105 kN b. 95 kN c. 100 kN d. 95 kN
2. Un avion aflat initial in repaus decoleaza de la sol ~i atinge viteza de 360

kmjh la inaltimea de 5 km. Raportul dintre lucrul mecanic necesar pentru
ridicarea avionului ~i eel necesar pentru cre~terea vitezei este egal cu:
L5 b. 10 c. 50 d. 100
3~ intr-o mi~care care are loc cu viteza constanta pe o traiectorie curbilinie,

acceleratia mobilului:
a. este nula
b. are numai componenta normala
c. are numai componenta tangentiala
d. are atat componenta normala cat ~i componenta tangentiala
4. Pe un ~antier trebuie pozitionat un stalp de

masa M=10 tone. Pentru aceasta o macara
ridica un capat al . stalpului, cu viteza
constanta, pana la inaltimea h=2 m. Capatul
opus ramane pe sol, ca in figura alaturata.
Masa stalpului este uniform distribuita iar diametrul este neglijabil
comparativ cu lungimea. Lucrul mecanic cheltuit de macara in acest proces
este:
a. 0,1 MJ b. 0,2 MJ c. 1 MJ d. 2 MJ
5. Un. biciclist care se deplaseaza rectiliniu parcurge succesiv distantele

d 1=100 m §i d 2 =75 m. Viteza medie a biciclistului pe acest parcurs este
vm=21 kmjh. Daca prima distanta este parcursa in timpul t1=15 s, distanta
d2 este parcursa in timpul:
a. 7 s b. 12 s c. 15 s d. 18 s
1. Un carucior cu .masa m=10 kg se poate F(N)

deplasa cu frecare pe o suprafata orizontala
30
~-t=O, 1. )\supra lui actioneaza o forta orizontala a
carei dependenta de timp este reprezentata in 20 1-------.
graficul alatur'at. Daca viteza initiala a
caruciorului este nula, sa se afle:
a. de cate ori este mai mare acceleratia
caruciorului la momentul tr-7 s decat acceleratia
determinata la momentul i2=2 s 4 t(s)
b. viteza caruciorului la momentul de timp t=4 s
c. spatiul parcurs de carucior in primele 8 secunde de la inceputul mi§cfuii
8
2. Un tren cu masa M=210 t se deplaseaza uniform, pe o linie orizontala, cu
viteza v=108 km/h, sub actiunea unei forte de tractiune constante F=42 kN.
La un moment dat, ultimul vagon de masa m= 10 t este decuplat, trenul
continuandu-~i mi~carea sub actiunea aceleia~i forte de tractiune. Se
considera ca toate fortele de rezistenta sunt direct proportionale cu
greutatile, astfel ca Fr=kG. Sa se afle:
a. puterea mecanica dezvoltata de tren in timpul mi~carii sale uniforme
b. energia cinetica a trenului inainte de decuplarea vagonului
c. acceleratia cu care se va mi~ca trenul dupa decuplarea ultimului vagon
d. distanta parcursa de vagonul desprins, din momentul desprinderii pana
in momentul opririi acestuia
Test nr 4
Sa se scrie litera -eorespunzatoare fiecarei grile:
1. Un muncitor ridica un corp cu masa de 50 kg folosindu-se de un scripete,

a~a cum este ilustrat in figura alaturata. El trage de sfoara cu o forta de 600
N, ridicand corpul pe o distanta d=3 m. Prin
comparatie cu valoarea lucrului mecanic efectuat de
muncitor, valoarea energiei potentiale ca~tigata de
corp este:
a. aceea~i
b. cu 300 J mai mica
c. cu 300 J mai mare
d. cu 150 J mai mare
2. Pe o rampa care formeaza unghiul a=3QO cu orizontala se a~aza o cutie.

Coeficientul de frecare la alunecare dintre cutie ~i suprafata rampei este
Jl-=0,5. in aceasta situatie:
a. cutia coboara ~i acceleratia cre~te
b. cutia coboara cu viteza constanta
c. cutia ramane in repaus pe rampa
d. cutia coboara cu acceleratie constanta
3. Un turist de masa m=90 kg coboara versantul unui munte de la cota

hi=1340 m pana la cota h2=840 m. Lucrul mecanic efectuat de greutatea
turistului este:
a. 450 kJ b. -450 kJ c. 1206 kJ d. "-1206 kJ
4. Rezultanta a doua forte concurente F1=10 N ~i F2=20 N, care formeaza

intre ele un unghi a=6QO, are modulul:
a. 10.J3 N b. 10.JS N c. 10.fl N d. 20.J2 N
9
5. Un autoturism cu masa m=1000 kg, .aflat initial in
F(k
repaus, se deplaseaza pe o ::?Osea sub actiunea unei
forte rezultante care variaza cu distanta ca in graficul
alaturat. Viteza autoturismului dupa parcurgerea a 0.9t3 -f:T"I--.,,,
100 m are valoarea: Ii !'"'-"
a. 8 m/s b. 10 mjs c. 11 m/s d. 12 mjs 0 20 70 100 d(m)
1. In figura alaturata este reprezentat un fir inextensibil, de care este

suspendat un resort de masa neglijabila. La capatul resortului se gase::?te un .
corp cu masa m= 1 kg a::?ezat pe un plan orizontal. Constanta elastica a
resortului este k=20 Njm. Firul rezista la o tensiune maxima Tmax=8 N iar
resortul este initial nedeformat. Capatul superior al firului este ridicat
treptat pe verticala. Sa se afle:
a. forta de tensiune in fir in momentul alungirii resortului cu x=2
em
b. alungirea resortului in momentul ruperii firului
c. forta de apasare pe suprafata in momentul imediat anterior
ruperii firului
d. forta de tensiune minima la care trebuie sa reziste firul pentru
a putea desprinde corpul de suprafata
2. Asupra unui corp cu masa m=SO kg actioneaza o ~Ft

forta de tractiune de valoare Ft=800 N, care formeaza un , ~ a.
unghi a=300 cu orizontala, ca in figura alaturata. , ~,
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp ::?i suprafata orizontala este
]1.=0,2. Corpul porne::?te din repaus ::?i, dupa ce parcurge distanta d=10 m,
actiunea fortei de tractiune inceteaza. Sa se afle:
a. lucrul mecanic efectuat de forta de frecare pe distanta d
b. viteza pe care o are corpul dupa parcurgerea distantei d
c. puterea medie dezvoltata de forta de tractiune pe toata durata actiunii ei
d. distanta parcursa de corp din momentul incetarii actiunii fortei de
tractiune pana la oprirea corpului
Test nr 5

1. Despre energia cinetica a unui corp se poate afirma ca:
a. este 0 marime fizica de proces
b. depinde de sistemul de referinta ales
c. este direct proportionala cu viteza corpului
d. este direct proportionala cu acceleratia gravitationala
10
2. Un corp cu masa m=1 kg cade liber, pe verticalii, cu o acceleratie a=7
mjs 2 • Forta de rezistentii intampinatii din partea aerului are valoarea:
a. Frez=10 N b. Frez=7 N c. Frez=3 N d. Frez=O N
3. In graficul aliiturat este reprezentatii dependenta

fortei aplicate unui corp de distanta parcursii,
miisuratii din punctul de plecare. Forta se exercitii pe
directia ~i in sensul deplasiirii corpului. Lucrul x(m)
r'necariic efectuat de forta F pe distanta de 20 m este: 0 -l
a. 800 J b. 630 J c. 560 J d. 360 J
4. 0 minge de masii m=0,25 kg cade vertical ~i love~te o suprafatii orizontala

cu viteza v1 =20 mj s. Imediat dupii ce love~te suprafata, mingea are viteza
v2=10 mjs, orientatii vertical in sus. Dacii interactiunea cu suprafata
dureazii un timp b.t= 1 ms, forta medie F cu care mingea actioneaza asupra
suprafetei are modulul de aproximativ:
a. F-=7500 N b. F=2500 N c. F=250 N d. F=750 N
5. Randamentul planului inclinat depinde de:

a. forta de tractiune ce actioneazii asupra corpului
b. lungimea planului inclinat
c. energia cineticii initiala a corpului
d. coeficientul de frecare
1. Apa unui fluviu curge cu vitezii constantii intre d(km)

douii porturi A ~i B. Dependenta de timp a 24
coordonatei d a unei ~alupe, coordonatii miisuratii J ~
fatii de portul A, este redata in figura aliituratii.
I
Viteza ~alupei fatii de apii se considerii constanta
pe tot parcursul mi~carii. Sa se afle:
14,4
' ''\
a. viteza ~alupei fatii de apa
b. timpul in care un colac se deplaseazii intre cele
4..& I
'I ,_
i\.
douii porturi 2 3 ~)
c. distanta fatii de portul A la care se intalnesc
douii ~alupe, presupunand ca ele pornesc simultan din A ~i B cu aceea~i
vitezii fatii de apa
d. viteza cu care tree ~alupele una pe langa cealaltii
~
2. Un corp de masii m= 1 kg, aflat initial in
repaus comprimii un resort cu constanta
elastica k=400 Njm. Comprimarea resortului
este x= 10 em. In timpul decomprimarii I
resortului nu existii fortii de frecare. Apoi

11
corpul patrunde pe un plan orizontal cu lungimea £=20 em pe care aluneca
cu frecare, coeficientul de frecare fiind J.1=0,25. Mi~carea se continua pe un
plan inclinat de unghi a=30° cu acela~i coeficient de frecare. Sa se afle:
a. energia cinetica a corpului la decomprimarea resortului
b. viteza corpului la baza planului inclinat
c. inaltimea la care urea corpul pe planul inclinat
d. inaltimea la care urea corpul pe planul inclinat, daca mi~carea pe planul
inclinat se face fara frecare
Test nr 6
1. Doua corpuri de mase m1=l kg ~i m2=0,5 kg a~ezate pe un plan orizontal

sunt legate printr-un fir inextensibil. De corpul m1 se trage orizontal cu o
forta F=9 N. Tensiunea din fir este:
a. 3 N b. 4,5 N c. 6 N d. 8 N
2. Motorul unui automobil dezvolta o putere constanta. Cand viteza

automobilului cre~te, despre forta de tractiune a motorului putem spune ca:
a. cre~te b. scade C. ramane COnstanta
d. nu se poate preciza cum variaza
3. Marimea fizica a carei unitate de masura in S.l. poate fi pusa sub forma
Jf(m·kg) este:
a. forta b. viteza c. puterea mecanica d. acceleratia
4. Vitezele a patru mobile variaza ca in graficul alaturat.

Relatiile dintre acceleratii sunt:
a. a1 < I a2l <a3<a4
b. a3>a4<a1< I a2l
c. ·I a2l <~<~<a1
d. a1<a4<a3< I a2l
t(s)
5. Un corp de masa m=5 kg se afla suspendat in repaus de un resort elastic
ideal cu constanta elastica k=800 Nfm ~i lungimea nedeformata fo=50 em.
La echilibru, alungirea relativa a resortului este:
a. 0,125 b. 0,15 c. 0,175 d. 0,2
12
1. Doua corp uri de mase m1 =200 g §i m2= 100 g
sunt legate printr-un fir inextensibil §i de masa
neglijabila, ca in figura alaturata. Deplasarea pe m.1
planul orizontal se face cu frecare, coeficientul de
frecare la alunecare fiind ]1.=0,2. Initial sistemul se m2
afla in repaus. Sa se afle:
b. valoarea fortei de tensiune din fir
c. intervalul de timp necesar corpului m1 pentru a atinge viteza v=4 m/s
d. valoarea unei forte orizontale care, aplicata corpului de masa m1, produce
mi§carea sistemului de corpuri cu viteza constanta, corpul de masa m1
deplasandu-se spre stanga
2. Un corp de masa m=6 kg, aflat in punctul A

ca in figura alaturata, porne§te din repaus §i A
parcurge distanta AB=ilx=8 m pe un plan
inclinat cu a=30° fata de orizontala, dupa care 8
i§i continua mi§carea pe un plan orizontal.
Coeficientul de frecare are valoarea Jl.= 1 I (5 .J3)
pe planul inclinat §i ]1.'=0,2 pe eel orizontal. Energia potentiala gravitationala
se considera nula la nivelul punctului B. Sa se afle:
a. energia potentiala gravitationala a sistemului corp-Pamant in momentul
inceperii mi§carii corpului pe planul inclinat
b. lucrul mecanic efectuat de forta de frecare pe distanta AB ,
c. energia mecanica atunci cand corpul se afla la jumatatea planului inclinat
d. distanta parcursa de corp pe planul orizontal pana la oprire
Test nr 7
1. Un corp este lansat de-a lungul unei suprafete orizontale pe care se

deplaseaza, cu frecare, pana la oprire. Rezultanta fortelor cu care suprafata
actioneaza asupra corpului formeaza unghiul e cu orizontala. Coeficientul de
frecare de alunecare dintre corp §i suprafata orizontala este:
a. Jl.=ctg8 b. Jl.=tge c. Jl.=cose d. Jl.=sine
2. Puterea dezvoltata de un dispozitiv variaza m P(kW)

funqie de timp conform graficului din figura. Lucrul 30
mecanic efectuat de dispozitiv intre momentele to=O s
§i t= 150 s este: 20 ---
a. £=1100 kJ b. £=2000 kJ 10
c. £=2100 kJ d. £=2200 kJ t (s)
0 30 60 90 120 150
13
3. 0 banl cilindrica din cauciuc este supusa actiunii unei forte care o
comprima longitudinal. Daca deformarea relativa este de 10%, iar efortul
unitar de 20 kNm- 2, modulul de elasticitate al barei este:
a. 2 103 Nm-2 b. 2 104 Nm-2 c. 2 10s Nm-2 d. 2 106 Nm-2
4. Un om cu masa de 80 kg ridica o barna cu masa

de 20 kg §i lungimea de 4 m pe o scara inclinata la s:::;::.= ,
a=30° fata de orizontala. Omul ridica barna de
capatul aflat la baza scarii, ca in figura alaturata, ~i urea pe scara pe o
distanta egala cu lungimea bfunei, pana cand capatul opus al barnei ajunge
la baza scarii. Daca se rieglijeaza frecarile, lucrul mecanic minim cheltuit de
om in acest proces este: ·
a. 1600 J b. 1800 J c. 200 J d. 400 J
. 5. Unitatea de masura a marimii definite prin expresia m!J3 /3 este aceea§i cu

unitatea de masura a produsului dintre marimile fizice:
a. energie ~i durata b. putere §i forta
c. energie §i masa d. putere §i deplasare
1. Doua corpuri de mase M=4 kg §i m= 1 kg sunt a§ezate pe o suprafata

orizontala, cain figura alaturata. Sistemul de corpuri se mi§ca sub actiunea ·
unei forte F aplicata sub un unghi w=30o, ca in figura. Fortele de frecare
sunt neglijabile. Sistemul se mi~ca cu acceleratia a= 1, 73 mj s 2. Sa se afle:
a. fortafcu care corpul Mimpinge corpul m
b. forta F care actioneaza asupra sistemului
c. reaqiunea planului asupra corpului de masa M
d. acceleratia sistemului, daca se considera ca
mi§carea se executa cu frecare, coeficientul de
frecare fiind 11=0 ,2, iar F=20 N
2. Asupra unui corp avand masa m=2 kg, aflat initial

in repaus pe o suprafata orizontala, se exercita, pe
directia axei Ox, o forta de tractiune orizontala care 4
depinde de coordonata la care se gase~te corpul
2
conform graficului din figura alaturata. La momentul
to=O, corpul se afla in originea a'xei Ox. Mi§carea o'---- - - -- - •
decurge cu frecare, coeficientul de frecare la 2 4 6 x(m)
alunecare este 11=0, 1. Sa se afle:
a. lucrul mecanic efectuat de forta de tractiune pe intervalul [Om;6m]
b. viteza corpului in punctul de coordonata x=6 m
c. distanta parcursa de corp din momentul incetarii actiunii fortei F pana .la
oprire
14
d. puterea instantanee a fortei de tractiune F cand XJ =2 m
Test nr 8

v(m/s)
1. in figura alaturata este reprezentata dependenta de 8
timp a vitezei, in cursul mi~carii unui mobil. Viteza
thedie pentru primele 8 s este: 5
a. 3,25 mjs b. 6,5 mjs
c. 7,25 m/s d. 13,5 m/s
2 8 t(s)
2. Afirmatia corecta privind rezultanta a doua forte concurente este:
a. modulul rezultantei este intotdeauna mai mare decat oricare dintre
modulele componentelor
b. rezultanta este perpendiculara pe planul determinat de cele doua forte
c. modulul rezultantei este intotdeauna egal cu suma modulelor
· componentelor
d. rezultanta este suma vectoriala a componentelor
3. 0 scara rulanta se mi~ca uniform in jos cu viteza v. Pe scara se afla trei

copii: A, care fata de scara urea cu viteza v; B care fata de scara coboara cu
viteza v ~i copilul C care este nemi~cat fata de scara. La capatul opus al
scarii se afla copilul D. Copiii care au aceea~i viteza fata de Pamant sunt:
a. A ~i B b. A ~i D c. A ~i C d. C ~i D
4. Un automobil A are masa m ~i viteza v. Un alt automobil Bare masa 4m ~i

viteza vj4. Daca asupra lor ar actiona fortele de rezistenta FtA, respectiv FJB
care ar opri automobilele pe aceea~i distanta d, atunci raportul FtA/ FJB are
valoarea:
a.4 b.2 c. 1 d. 1/4
5. Un corp este lasat sa cada lioer, fara viteza initiala, de la inaltimea h.

Dupa parcurgerea distantei d=4 m, energia cinetica a corpului este de patru
ori mai mare decat energia potentiala. Daca se neglijeaza fortele de rezistenta
la inaintare ~i se considera energia potentiala gravitationala nula la nivelul
solului, inaltimea h de la care a cazut corpul este egala cu:
a. 15m b. 10m c. 5 m d. 4,5 m
1. Pe un resort cu constanta elastica k=500 Njm ~i lungimea

nedeformata fo=60 em vertical a~ezat ca in figura se afla prins
la capatul superior un corp cu masa mJ=500 g. Masa corpului
prins la capatul inferior este m2= 1500 g. La un anumit moment
15
se trage vertical de corpul cu masa m1. Sa se afle:
a. lungimea initiala a resortului
b. lungimea resortului in momentul desprinderii corpului m2 de pe plan
c. timpul necesar desprinderii corpului de pe plan, daca m1 este ridicat
uniform cu viteza v=2 mmjs
d. lucrul mecanic total al fortei elastice efectuat din starea initiala pana in
momentul desprinderii corpului m2 de plan
2. Un corp cu masa m= 1 kg se afla la baza unui plan inclinat care formeaza

unghiul a=300 cu orizontala. Inaltimea planului inclinat este h=50 em iar
coeficientul de frecare la alunecare este J..l= Jj I 6. Sa se afle:
a. puterea necesara ridicarii corpului de-a lungul planului, cu viteza
constanta v=30 mjmin
b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului la ridicarea corpului pana
in varful planului inclinat
c. lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la urca:rea corpului pana in
varful planului inclinat
d. viteza cu care revine la baza planului inclinat corpul lasat liber din varful
planului
Test nr 9
1. Un tren coboara pe o cale ferata ~erpuita ~i inclinata, mentinand o viteza

constanta. In aceasta situatie:
a. energia cinetica va cre~te
b. energia totala Va ramane COnstanta
c. energia totala va scadea
d. energia potentiala va cre~te
2. Doua automobile A ~i B se deplaseaza uniform pe o f?osea, unul spre altul,

cu vitezele VA=54 km/h ~i respectiv 1JB=1,5 kmjmin. Viteza cu care se
apropie automobilul A de automobilul Beste:
a. 10 mjs b. 15 mjs c. 25 mjs d. 40 mjs
v(mls)
3. In figura alaturata este redata dependenta de timp a
vitezei unui vehicul care porne~te din repaus. Forta de 20
tractiune a motorului fiind Ftr=45 kN, puterea medie
10
dezvoltata de motor in intervalul de timp cuprins intre
momentele t1=10 s ~i t2=30 s, este egala cu:
a. 200 kW b. 450 kW c. 500 kW d. 900 kW 20 40 t (s)
16
4 Un corp este ridicat cu viteza constanta de-a lungul unui plan inclinat
care formeaza cu orizontala unghiul a, pentru care tga= 1,8. Randamentul
planului inclinat are valoarea ry=80%. Coeficientul de frecare dintre corp ~i
plan este:
a. 0,45 b. 0,5 c. 0,6 d. 0,75
5. Pe o suprafata orizontala neteda se afla in contact doua corpuri

paralelipipedice de masa m ~i respectiv 3m. Corpurile se deplaseaza
impreuna sub actiunea unei forte orizontale F perpendiculare pe una din
fetele unuia dintre corpuri, astfel incat intre corpuri se exercita o forta 3F/4.
in aceasta situatie:
a. forta F se exercita asupra corpului cu masa m
b. forta F se exercita asupra corpului cu masa 3m
c. corpurile se despart in timpul deplasarii
d. forta dintre ele are aceea~i valoare numerica,
indiferent de corpul asupra caruia se exercita forta F
1. Pe un plan inclinat cu unghiul a=30° fata de orizontala, se ridica un corp

de masa m=2 kg cu ajutorul unei forte F, orientata sub unghiul }3=45° fata
de planul inclinat. ~tiind ca valoarea coeficientului de frecare dintre corp ~i
planul inclinat este 11=0,2, sa se afle:
a. valoarea minima a fortei F pentru care corpul nu apasa pe planul inclinat
b. valoarea fortei F sub actiunea careia corpul urea . 11
' ' Fl'
uniform pe plan //J
c. valoarea fortei F sub actiunea careia corpul ·.;;!:: ~
coboara uniform accelerat pe planul inclinat, cu •' .(J
acceleratia a= 1 m/ s2
2. Pe o suprafata orizontala se lanseaza, din punctul 0, un corp cu masa

m=2 kg. Energia cinetica initiala a corpului este Eo=400 J .. Cand valoarea
vitezei corpului devine jumatate din valoarea initiala, corpul ajunge in
punctul A ~i incepe sa urce pe o panta care B
formeaza unghiul a=45° cu orizontala, ca in
figura alaturata. Ajuns la inaltimea ma.Xima
pe panta, corpul se opre~te in punctul B.
Atat pe orizontala cat ~i pe panta deplasarea
se face cu frecare, coeficientul de frecare la
alunecare fiind ].1=0,25. Sa se afle:
a. distanta OA
b. inaltimea maxima h pana la care urea pe panta corpul
c. viteza cu care revine corpul in punctul A
d. distanta masurata fata de punctul A, la care se opre~te corpul
17
Test nr 10
1. Un corp are masa m ~i viteza v. Un alt corp are masa 3m ~i viteza 2v.
Asupra lor incep sa actioneze forte identice, in sens invers vitezei, care
determina oprirea lor. Daca al doilea corp se opre~te dupa un interval de
timp M, atunci primul corp se opre~te dupa un interval de timp:
a. b.t/9 b. M/6 c. M/3 d. 6M
2. ~tiind ca simbolurile marimilor fizice ~i ale unitatilor de masura sunt cele

utilizate in manualele de fizica, unitatea de masura in S.I. ·a constantei
elastice k, este scrisa sub forma:
a. kgm2js3 b. kgmjs c. kgjs2 d. kgmjs2
3. in cazul unui sistem izolat de corpuri in care actioneaza doar forte

conservative, se poate afirma ca:
a. energia potentiala cre~te ca urmare a cre~terii energiei cinetice
b. energia cinetica a sistemului scade ca urmare a cre~terii vitezei corpurilor
componente
c. efectuarea de lucru mecanic de catre fortele conservative mentine
constanta energia cinetica a sistemului
d. energia mecanica ramane constanta
4. 0 persoana se afla intr-un lift care coboara cu acceleratia constanta a==2

mj s 2 orientata in sensul mi~carii. Raportul dintre greutatea persoanei ~i
forta eli care ea apasa pe podeaua liftului este:
a. 1 b. 1,25 c. 1,5 d. 1,75
5. Asupra unui corp de masa m==200 kg, aflat initial la suprafata

pamantului, actioneaza, timp de un minut, vertical in sus, o forta constanta
F. Corpul urea vertical, rectiliniu uniform, pana la inaltimea h=90 m.
Puterea dezvoltata de forta Fare valoarea:
a. 0,3 W b. 1,8 kW c. 3 kW d. 18 kW
1. Asupra unui corp cu masa m=5 kg atlat pe un plan inclinat fix de unghi
a=30° actioneaza o forta orizontala F= 10 N. Coeficientul de frecare pe planul
1(2.J3),
inclinat este Jl = 1 cain figura. Sa se afle:
a. acceleratia cu care coboara corpul pe plan ~.;-.m~-----~
b. forta pentru care corpul coboara uniform y
c. distanta pe care coboara corpul in lipsa fortei in _,.....-"-.,--<--')-'c:;_______,
timpul t=2 s, daca porne~te din repaus
18
2. 0 saniuta cu masa m=10 kg·
A
coboara liber pe o partie
formata dintr-o portiune
cu:tbilinie AB, care se continua
cu o portiune orizontala BC, al?a
c aLJh
·1
cum se vede in figura alaturata. d
Saniuta pornel?te fara viteza initiala din punctul A, aflat la inaltimea h=3 m
fata de portiunea orizontala, ajunge in punctul B cu viteza v=3,6 mf s, trece
pe portiunea orizontala de pista fara a-l?i modifica modulul vitezei §i se
oprel?te in punctul C. Sa se afle:
a. lucrul mecanic efectuat de fortele de frecare pe portii.mea curbilinie de
partie AB
b. coeficientul de frecare de alunecare dintre saniuta l?i ?apada pe planul
orizontal, daca distanta BC =d= 12,96 m
c. lucrul mecanic necesar pentru a aduce saniuta cu viteza constanta inapoi
din C in A, pe acela§i drum, forta de tractiune fiind orientata intotdeauna pe
directia tangentei la traiectorie
Test nr 11

1. Interactiunea a doua corpuri nu poate avea ca efect:
a. franarea unuia dintre corpuri b. mod1ficarea inertiei sistemului de
corpuri c. accelerarea ambelor corpuri d. deformarea corpurilor
2. Un corp este aruncat vertical in sus, de pe sol, cu viteza initiala vo= 10

mfs. in- absenta frecarii cu aerul, inaltimea la care energia cinetica este
egala cu energia potentiala, masurata fata de nivelul solului, este:
a. 2,5 m b. 4 m c. 5 m d. 7 m v (m/s)
3. Asupra unui corp de masa m actioneaza o forta

rezultanta constanta F=5 N. in graficul alaturat este t(s) -
reprezentata dependenta de timp a vitezei corpului. Masa
0 5
corpului este:
a. 1,5 kg b. 2,5 kg c. 4,5 kg d. 7,5 kg
4. Un elev se afla intr-un lift. Forta de apasare exercitata de elev asupra

podelei liftului este mai mica decat greutatea sa, daca:
a. liftul coboara in mi§care incetinita ·
b. liftul urea sau coboara in mi§care uniforma
c. liftul urea in mil?care accelerata
d. liftul urea in mil?care incetinita
19
, 5. Puterea unui motor variaza m timp conform figurii
alaturate. Lucrul mecanic efectuat de motor in intervalul tP(k~)
tE [Os;3s] este:
a. 3 kJ b. 4;5 kJ c. 6 kJ d. 12 kJ 2CL
12 ~ t(s)
1. Un sistem format din doua corpuri de mase

m1=1 kg ~i m2=? kg, legate printr-un fir
inextensibil ~i de masa neglijabila, se poate
deplasa cu frecare sub actiunea fortei de
tractiune F=5 N, paralela cu suprafata
orizontala, cain figura. Coeficientii de frecare la
alunecare ai celor doua corpuri cu suprafata orizontala, respectiv cu
suprafata planului inclinat au valoarile, 11-1=0,2 ~i 11-2= 1 I (2 .J3 ). U nghiul
planului inclinat este a=30°. Sa se afle:
b. forta de tensiune din fir
c. forta exercitata asupra axului scripetelui S1
2. Un corp de masa m=200 g este lansat in sus de-a lungul unui plan
inclinat de unghi a=30D fata de orizontala, de la baza acestuia, cu viteza
initiala vo=10 mls. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp ~i plan
.J3).
are valoarea 11-= 1 I (2 Se considera ca energia potentiala gravitationala
este nula la baza planului inclinat. Sa se afle:
a. distanta parcursa de corp pana la oprire pe planul inclinat
b. lucrul mecanic efectuat de forta de frecare pana in momentul in care
corpul ajunge la inaltimea maxima
c. energia potentiala a sistemului corp-Pamant in momentul in care corpul
se afla la inaltimea maxima
d. viteza cu care revine corpul la baza planului inclinat
Test nr 12
1. Un corp de masa m=10 kg este suspendat de un suport

fix prin intermediul unui fir ideal. Corpul este sprijinit pe
fata verticala a unui alt suport fix, astfel incat firul formeaza
cu verticala un unghi a=60°, ca in figura. Forta de tensiune
m
in fir are valoarea:
a. 7'=50 N b. T= 115 N c. T=200 N d. T=400 N
20
2. Pe o masa se afla un resort ideal a~ezat orizontal avand constanta de
elasticitate k=400 Njm, comprimat cu b.x=2 em. Unul dintre capetele
resortului este flXat, iar celalalt capat este in contact cu un corp de masa
m=10 g. Resortul este lasat liber. Neglijand frecarile, viteza corpului in
momentul in care se desprinde de resort este:
a. 12 m/s b. 8 mjs c. 4 mjs d. 2 m/s
3. Doua resorturi, de constante elastice k1=30 Njm ~i k2=60 Njm sunt

deformate pe rand de aceea~i forta F. Alungirile lor sunt t1e1 ~i respectiv b.£2.
Constanta elastica a unui singur resort, care supus la aceea~i forta
deformatoare se alunge~te cu b.-E1+b.f2, este:
a. 20 Njm b. 45 Njm c. 75 Njm d. 90 N/m
4. Un copil tine in mana· o minge de cauciuc. Reactiunea corespunzatoare

greutatii mingii este exercitata de:
a. mana asupra mingii
b. minge asupra Pamantului
c. Pamant asupra mainii
d. Pamant asupra mingii
5. Doua ma~ini se deplaseaza pe o autostrada, una spre cealalta, cu aceea~i

viteza 90 km/h. Prima dintre ma~ini are masa m=600 kg. Considerand un
sistem de referinta legat de a doua ma~ina, energia cinetica a primei ma~ini
are valoarea:
a. 0 J b. 187,5 kJ c. 375 kJ ·d. 750 kJ
1. Se considera sistemul ilustrat in figura alaturata. Corpurile au masele

mJ=400 g ~i respectiv m2=200 g, iar planul inclinat formeaza unghiul a=60°
cu orizontala. Corpul 1 coboara cu viteza constanta. Sa se afle:
a. coeficientul de frecare dintre corpul 1 ~i planul //:Y~
inclinat
b. acceleratia sistemului in timpul urcarii corpului ·
de masa m1 pe plan, daca se imprima corpului cu
m~--
.. _1_
_Y"
j6.,
__...--/"""'"1
· ...
masa m2 o viteza pe verticala in jos ---<:' m2
c. tensiunea din fir in conditiile punctului b. .,.;;:::_~!:___________.
2. Asupra unui corp cu masa m1 =4 kg aflat initial in

repaus, pe un plan orizontal, actioneaza o forta
constanta F=20 N, a carei directie formeaza unghiul
a=30° cu suprafata planului. Corpul se giise~te in
contact cu un al doilea corp, de masa m2=l kg cain
figura aliituratii. Sistemul se deplaseazii pe o distantii d=10 m. Se
21
considen'i ca ambele corpuri au acelai?i coeficient de frecare la alunecare eli
planul orizontal, J-L=0,2. Sa se afle:
a. lucrul mecanic al fortelor de frecare
b. viteza sistemului de corpuri dupa parcurgerea distantei d
c. puterea medie disipata prin frecare de corpul cu masa m2 pe distanta d
d. intervalul de timp in care este psrcursa distanta d
Test nr 13
1. Un automobil de masa m=800 kg fnineaza de la viteza vo=25 m/ s pana la

oprire, parcurgand o distanta d. Lucrul mecanic efectuat de fortele de
rezistenta ce actioneaza asupra automobilului este:
a. -500 kJ b. -250 kJ c. -100 kJ d. -10 kJ
2. Fortele care actioneaza asupra unui corp aflat in repaus, legat de un

resort comprimat, aflat pe o suprafata orizontala cu frecare sunt
reprezentate corect in figura:
a. b. C. d.
3. 0 sanie coboara fara frecare un deal cu lungimea £ i?i ini'iltimea h.
Acceleratia saniei este:
gh b. gi!
a.-
e h
4. Lucrul mecanic efectuat de o forta conservativa:
a. este intotdeauna pozitiv
b. este intotdeauna negativ
c. este independent de starea initiala i?i finala, dar depinde de forma
traiectoriei
d. este independent de forma traiectoriei, dar depinde de starile initiala i?i
final a
M(mm)
8---------
5. Alungirea unui resort in functie de forta deformatoan:! '
I
este reprezentata in figura alaturata. Constanta elastica a I
I
resortului pentru care a fast trasat graficul este: I
a. k=0,05 N/m b. k=50 Njm j F(N)
c. k=5 N/m d. k=500 N/m 0,1 0,4
22
1. Un corp cu masa m=l kg este a§ezat la capiitul unei L ·>

scandurii cu masa M=2 kg cain figura; Scandura, cu Ill
f t
lungimea L=2 m, se deplaseaza fara frecare pe M I
suprafata orizontala, iar Intre corp §i scandura
coeficientul de frecare de alunecare este J.J=0,2. Initial
sistemul se afla In repaus §i asupra corpului incepe sa actioneze orizontal o
forta F=6 N. Sa se afle:
a. acceleratia corpului In raport cu suprafata orizontala atunci cand el se
mi§ca pe scandura
b. intervalul de timp dupa care corpul, considerat punctiform, va cadea de
pe scanduni
c. energia cinetica a sistemului ·de corpuri in raport cu suprafata orizontala
dupa o secunda de la inceputul mi§carii
d. lucrul mecanic al fortei de frecare care actioneaza asupra corpului m de la
inceputul mi§carii §i pana la caderea de pe scandura
2. Un corp cu masa m=500 g este lansat vertical in sus din punctul 0, aflat
pe sol, cu viteza vo=20 mj s. Sa se afle:
a. viteza corpului cand acesta trece prin punctul A, daca distanta OA
reprezinta o fractiune j=0,36 din Inaltimea maxima la care urea corpul
respectiv §i daca mi§carea decurge fara frecare
b. viteza corpului in punctul in care energia cinetica reprezinta 1 j 3 din
valoarea energiei potentiale din acel punct daca mi§carea decurge fara
frecare
c. lucrul mecanic al unei forte de frecare cu aerul care determina urcarea
corpului lao Inaltime maxima egala cu ji=0,9 din Inaltimea maxima la care
urea corpul In lipsa frecarii
d. viteza cu care revine la sol corpul, daca mi§carea se efectueaza cu frecare
§i la intoarcere se efectueaza acela§i lucru mecanic ca la urcarea de la
punctul c.
Test nr 14

v(m/s)
1. In graficul alaturat este reprezentata dependenta 10 ·---;----;
de timp a vitezei unui sportiv participant la o cursa
. de triatlon pentru juniori, In timpul celor trei probe:
Inot, ciclism §i alergare. Viteza medie a sportivului
in timpul competitiei a fast:
a.4m/s b.5m/s 1
c. 5,5 mjs d. 5,8 mjs 0 10 30 5 t{min)
23
2. Pentru deplasarea uniforma a unui corp pe o suprafata .orizontala se
actioneaza asupra lui cu o anumita forta de tractiune, orientata orizontal.
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp ~i suprafata orizontala este J.l.
Daca acum corpul este tractat orizontal cu o forta de 3 ori mai mare decat In
prima situatie, pe o suprafata orizontala pentru care coeficientul de frecare
la alunecare dintre corp ~i suprafata este 2].l, acceleratia corpului va fi:
a. a=J.lg b. a=2].lg c. a=3].lg/2 d. a=3J.-Lg a(m/s2)
3. In graficul alaturat este reprezentata dependenta de

timp a acceleratiei unui corp care pleaca din repaus, in
cursu! mi~carii sale rectilinii. Valoarea maxima a
vitezei este atinsa de corp la momentul:
a. r b. r/2 c. r/4 d. 0 0 t(s)
4. 0 roca avand masa m=4 kg cade liber de la marginea unei stand Inalte de
36 m. Forta de rezistenta la Inaintare care actioneaza asupra rocii In cadere
din partea aerului se considera constanta, avand valoarea de 8 N. Viteza cu
care roca va lovi solul este:
a. v=27 m/s b. v=25 m.Js c. v=24 m/s d. v=20 m/s
5. Un fir elastic are constanta de elasticitate k=600 Njm. Se taie din fir o
bucata de lungime egala cu o treime din lungimea totala a firului
nedeformat. Bucata taiata se Indeparteaza. Constanta elastica a partii
ramase din fir are valoarea:
a. 200 Nfm b. 400 Nfm c. 900 Nfm d. 1800 Nfm
1. Asupra unui corp cu masa m=2 kg aflat In mi~care F(N)

6
pe un plan orizontal actioneaza o forta de tractiune
paralela cu planul. Mi~carea se efectueaza cu frecare.
t(s
Forta rezultanta este reprezentata In functie de timp ca 4 _ __
In figura. Corpul porne~te din repaus. Sa se afle: -2
a. forta de frecare ~i forta de tractiune
b. reprezentarea grafica a vitezei In timpul mi~carii corpului
c. distanta totala parcursa de corp
d. coeficientul de frecare
2. Un corp cu masa m=2 kg este lasat sa

coboare liber fara viteza initiala, din varful A
al unui plan Inclinat cu unghiul a=30° de
Inaltime h=2 m (ca in figura alaturata) ~i i~i
continua mi~carea pe o suprafata orizontala
rugoasa. Se considera ca mi~carea corpului pe planul inclinat are loc cu
24
.J3),
frecare, 11-1 = 1 I (2 iar pe planul orizontal, coeficientul de frecare la
alunecare este 11-2=0,2. Sa se afle:
a. viteza corpului la baza planului inclinat
b. lucrul mecanic total efectuat de forta de frecare
c. distanta la care se opref;?te corpul fata de baza planului inclinat
d. viteza corpului la baza planului inclinat in lipsa frecarii cu planul inclinat
Test nr 15
1. Daca asupra unui corp actioneaza un alt corp cu o forta (actiune), primul
corp va reactiona cu o forta numita reactiune. Fortele de actiune §i de
reactiune fiind egale in modul f;?i de sensuri contrare:
a. se anuleaza reciproc
b; se anuleaza numai daca interactiunea are lac prin contact
c. nu se anuleaza deoarece nu actioneaza simultan
d. nu se anuleaza deoarece actioneaza asupra unor corpuri diferite
2. 0 minge este aruncata vertical in sus cu viteza v=10 mjs. Neglijand

frecarile, inaltimea maxima atinsa de minge este egala cu:
a. 50 m b. 20 m c. 5 m d. 2,5 m
3. Un corp cu greutatea G=100 Neste tras, prin intermediul unui fir elastic
de masa neglijabila, ·pe o suprafata orizontala. Corpul se deplaseaza cu
acceleratia a=2 mjs2, coeficientul de frecare la alunecare fiind egal cu 11-=0,2.
in timpul deplasarii, firul se alungef;?te cu M= 10 em. Constanta elastica a
firului este egala cu:
a. 200 Njm b. 300 Njm c. 400 Njm d. 500 Njm
4. Doua corpuri identice, aflate initial in repaus Ill Ill
Hr--~
la aceeaf?i inaltime H aluneca fara frecare pe
traiectoriile reprezentate in figura alaturata.
HR A B
~hL_jh
Corpurile ies de pe traiectorie in punctul A,
respectiv B, aflate la aceeaf;?i inaltime h. intre
vitezele lor in aceste puncte exista relatia:
5. Un sistem de corpuri de mici dimensiuni cu masele m, respectiv 4m,

legate intre ele cu un fir de masa neglijabila, cade liber vertical sub actiunea
greutatu. in aceasta situatie, tensiunea din firul de legatura are expresia:
a. T=O b. T=2mg c. T=3mg d. T=5mg
25
1. Se considera planul inclinat fix, din figura, care

formeaza unghiul a=30° cu directia orizontala. Trei
corp uri de mase m1 = 1 kg, m2=2 kg ~i respectiv m3=3 kg
sunt legate intre ele prin fire ideale. Corpurile de mase m1
~i m2 aluneca cu frecare pe fata inclinata a planului, iar
firul de legatura dintre corpurile m2 ~i ~ este trecut
peste un scripete ideal. Se cunoa~te coeficientul de
frecare dintre corpuri ~i plan 11=0, 173. Sa se afle:
a. valoarea acceleratiei sistemului
b. forta de tensiune din firul de legatura dintre corpurile
de mase m2 ~i ~
c. reactiunea in axul scripetelui
d. distanta parcursa de sistemul de corpuri in t= 1 s, daca se presupune
planul suficient de lung
2. Un autoturism cu masa m= 1 t se deplaseaza pe un drum rectiliniu ~i

orizontal. Puterea dezvoltata de forta de tractiune este constanta, avand
valoarea P=60 kW. Cand viteza autoturismului este VI=36 km/h, rezultanta
fortelor care se opun mi~carii are valoarea R1 = 1 kN. Cand viteza
autoturismului are valoarea !J2=54 km/h acceleratia autoturismului este
a2=2 mjs 2, iar cand viteza autoturismului atinge valoarea maxima v3,
rezultanta fortelor care se opun mi~carii devine R3=3 kN. La un moment dat,
mentinandu-~i viteza constanta v1=36 km/h, autoturismul incepe sa urce o
panta inclinata fata de orizontala cu unghiul a pentru care sina=O, 1. Sa se
afle:
a. acceleratia a1 a autoturismului cand viteza are valoarea v1
b. rezultanta R2 a fortelor care se opun mi~carii cand viteza autoturismului
este V:l
c. valoarea V3 a vitezei maxime a autoturismului
d. rezultanta R4 a fortelor care se opun mi~carii cand autoturismul se
deplaseaza pe panta
Test nr 16
1. 0 bila cu masa m= 100 g este suspendata printr-un fir de tavanul unui

vagon. Cand vagonul se deplaseaza orizontal cu acceleratie constanta, firul
cu bila se afla in echilibru relativ, deviat fata de verticala cu unghiul a=60°.
Forta de tensiune din fir are valoarea:
a.20N b.4,76N c.2N d.l,73N
26
2. Un corp lasat liber pe un plan inclinat coboara rectiliniu uniform. Daca
acela§i corp este ridicat cu viteza constanta pe acela§i plan· inclinat,
randamentul planului inclinat este:
a. 25% b. 50% c. 75% d. 100%
3. Se considera un punct material care se poate deplasa fara frecari de-a

lungul unei suprafete orizontale. Asupra lui actioneaza o forta constanta
orientata sub un unghi variabil fata de orizontala. Conform principiului al !I-
lea al dinamicii:
a. acceleratia punctului material ramane aceea~i doar daca masa lui ramane
constanta ·
b. acceleratia punctului material este constanta §i nenula daca punctul
material este izolat
c. orientarea acceleratiei punctului material nu depinde de orientarea fortei
care aqioneaza asupra lui
d. modulul acceleratiei punctului material scade atunci cand unghiul dintre
forta care actioneaza asupra lui §i axa data cre§te, fara a depa§i 90°
4. 0 piatra este lansata vertical in sus cu viteza initiala de 12 m/s. La

nivelul punctului de lansare, energia potentiala gravitationala a sistemului
Pam,ant-piatra este nula. Valoarea energiei cinetice a pietrei este egala cu
valoarea energiei sale potentiale la inaltimea de:
a. 2,8 m b. 3,6 m c. 4,5 m d. 5,2 m
5. 0 scandura este lansta pe o suprafata orizontala, ca in figura alaturata,

cu viteza v orientata pe lungimea ei, de pe gheata (frecarea este neglijabila) §i
patrunde partial pe asfalt, oprindu-se din cauza -.
frecarii. Viteza cu care trebuie lansata o scandura ~
din acela§i material dar de doua ori mai lunga, ghea!O asfalt
pentru a patrunde pe asfalt pe aceea§i distanta ca ~i prima, este:
a. 2 v b. vJi c. vJi /2 d. v/2
1. Pentru a mentine in repaus un corp pe un plan inclinat de unghi a=3QO

trebuie aplicata o forta minima de-a lungul planului F1, iar pentru a-1 trage
uniform in sus de-a lungul planului trebuie actionat asupra lui cu o forta
orientata in sus de-a lungul planului F2=2F1. Sa se afle:
a. coeficientul de frecare la alunecare dintre corp §i plan
b. acceleratia cu care coboara corpullasat liber pe planul inclinat
c. viteza atinsa de corp dupa un interval de timp 1'1t= 1,5 s ·din· momentul
lasarii libere pe planul inclinat, presupunand ca acesta porne§te din repaus
iar lungimea planului inclinat este suficient de mare
d. distanta parcursa de corp in conditiile punctului c.
27
2. Pe o suprafata orizontala AB se lanseaza vo
din punctul A, cu viteza initiala Vo=20 m/s, rno
un corp cu masa m=2 kg ca in figura ~A:I---~--B=--~. £ a
alaturata. Corpul ajunge in punctul B cu o
viteza egala cu jumatate din valoarea
vitezei initiale, dupa care incepe sa coboare
pe o panta de lungime BC=34,6 m, care C
fbrmeaza un unghi a (sina=0,6) cu orizontala, fara a parasi suprafata pe care
se deplaseaza. Trecerea de pe planul orizontal pe planul inclinat se face fara
modificarea modulului vitezei. Corpul ajunge la baza pantei cu viteza vo,
egaia cu viteza initiala. Pe toata distanta mi~carea se face cu frecare. Sa se
afle:
a. energia potentiala a corpului in punctul B, considenind ca nivelul de
referinta cu energie potentiala nula este in punctul C
b. lucrul mecanic efectuat de fortele de frecare pe toata durata deplasarii,
intre punctul de lansare ~i baza pantei
c. variatia energiei mecanice totale a corpului intre punctele B ~i C
d. distanta AB, daca coeficientul de frecare pe AB este J..l=0,4
Test nr 17
Sa se scrie litera corespunziitoare fieciirei grile:

1. Forta de tensiune intr-un fir inextensibil intins, aflat iri mi~cate
accelerata, are aceea~i valoare in orice sectiune transversala a firului doar
daca:
a. firul este intins la ambele capete
b. firul are masa neglijabila
c. firul este trecut peste un scripete ideal
d. firul prezinta o deformare putin vizibila
2. In graficul alaturat este reprezentata dependenta a(mfs2)

de timp a acceleratiei unui corp de masa m=2 kg, in
primele 10 s de la inceputul mi~cam sale. 3 1----~
Considenind ca viteza initiala a corpului a fast nula,
lucrul mecanic total efectuat asupra corpului este:
a. 300 J b. 450 J c. 600 J d. 900 J 0 10 t(s)
3. Un lanti~or omogen, de lungime f=20 em, este

a~ezatpe marginea unei mese orizontale, cain figura iiE""'i'lBEDSiiteiii1J
alaturata. Coeficientul de frecare dintre lanti~or ~i
masa este J..l=0,25. Lungimea minima, .xo, a portiunii
de lanti~or situata pe masa, pentru care lanti~orul ramane in repaus, este:
a. 18 em b. 16 em c. 10 em d. 4 em
28
4. Figurile aUiturate ilustreaza patru corpuri S0 2S 0
e.a2£,~ t,cy£·0
cilindrice, din acela~i material elastic. $tiind ca fo
reprezinta lungimea, iar So aria sectiunii
transversale a corpului din figura 1, corpul cu cea
mai mica valoare a constantei elastice este ilustrat
in figura:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 1 2 3 4
5. Raportul dintre lucrul mecanic efectuat de forta elastica la deformarea
unei corzi elastice din ·cauciuc pe prima treime a deformarii ~i eel efectuat pe
ultima treime a deformarii are valoarea:
a. 1/5 b. 1/3 c. 5 d. 3
1. Pe doua plane inclinate cu unghiurile a=3QO

~i }3=60° se afla doua corpuri cu masele m1=8 kg
~i n12=2 kg ca in figura. Corpurile se deplaseaza
cu frecare, astfelJ,o=1/(2.J3) ~i J..L2=0,l. Sa se
afle:
a. acceleratia cu care se mi~ca sistemul de
corp uri
b. reactiunea in axul scripetelui
c. valoarea masei corpului 2, astfel ca sistemul sa se deplaseze cu
acceleratia a=2 mj s 2 in acela~i sens
2. Asupra unei bile de masa m=200 g, aflata initial in repaus la inaltimea

ho= 1 m deasupra solului, actioneaza o forta constanta F=7 N orientata
vertical in sus. Actiunea fortei inceteaza in momentul in care bila atinge
inaltimea h=3 m. Rezistenta la inaintare in aer este neglijabila. Sa se afle:
a. viteza bilei momentul in care actiunea fortei Finceteaza
b. inaltimea maxima fata de solla care ajunge bila
c. vit€!za cu care trece bila in cadere prin punctul in care s-a aflat initial
d. viteza bilei in momentul in care atinge solul
Test nr 18
1. Forta de frecare la alunecare care actioneaza asupra unui corp care se

deplaseaza de-a lungul suprafetei unui plan inclinat:
a. este intotdeauna proportionala cu greutatea corpului
b. este invers proportionala cu forta de apasare normala exercitata de corp
asupra planului inclinat
29
c. este intotdeauna orientata spre baza planului inclinat
d. depinde de natura l?i gradul de prelucrare a1 materialului din care este
confectionat corpul
M[cm]
2. in figura alaturata sunt reprezentate grafic 40 A
deformatiile resorturilor elastice A, B, C l?i D in functie 32 B
de forta deformatoare. Relatia dintre con.st;mtele 24 +--+--~!£-!--+ c
elastice ale celor patru resorturi este: 16 t--tnl"--1f-71~
a. kA>ka>kc>kv 8 D
b. kA<kc<kv<ka ~-'-1--+--+-~F [N]
c. kA<ka<kc<kv 012345
d. kA<kv<kc<ka
3. Un corp cade liber pe verticala de la inaltimea Hfata de sol. Consideram

ca energia potentiala gravitationala este nula la nivelu1 solului. In absenta
frecarilor, la o inaltime h=H/4, energia cinetica a corpului va reprezenta o
fractiune din energia mecanica initiala egala cu:
a. 12,5% b. 25% c. 50% d. 75%
4. Un resort cu constanta elastica k=200 N/ m este supus actiunii unei forte

deformatoare F=1 N. Printr-un proces lent in cursul caruia, in fiecare
moment, forta deformatoare este proportionala cu deformarea resortului,
valoarea fortei deformatoare se marel?te de trei ori. Lucrul mecanic
suplimentar efectuat de forta deformatoare in cursul acestui proces este:
a. 2 J b. 20 mJ c. 225 mJ d. 0,5 J
5. Un corp este lansat cu viteza Vo, in sus de-a lungul unui plan inclinat
foarte lung. Intre unghiul format de planul inclinat cu orizontala l?i
coefidentul de frecare la alunecare exista relatia tga<JL Dupa ce se oprel?te,
corpul: ·
a. ramane in repaus in locul in care s-a oprit
b. revine la baza 'planului cu viteza v< vo
c. revine la ·baza planului cu viteza v= Vo
d. revine la baza planului cu viteza v> vo
1. Trei automobile, M, N l?i P se deplaseaza uniform, cu vitezele

vM=2ZJN=3Vpj2= 108 km/h pe o autostrada dreapta. La ora 10:58:15, N se afla
la distanta d=3 km de M, iar distanta dintre M l?i Peste D= 12 km. Sa se afle:
M N P
X
0
a. viteza V1 cu care scade distanta dintre M l?i N
b. ora hh:mm:ss la care automobilul Mva ajunge din urma automobilul N
30
c.distanta masurata fata de punctul 0 unde se intalnesc automobilele M ~i P
d. reprezentarea grafica a dependentei de timp a coordonatei automobilului
P, alegand axa Oxca in figura, considerand originea timpului la ora 10:58:15
~i intervalul de timp dintre 10:58:15 ~i ora la care P ajunge in originea 0
2. Un corp de mid dimensiuni cu masa m= 100 g

se deplaseaza pe o suprafata orizontala sub
actiunea unei forte de tractiune orizontala 1
orientata de-a lungul axei Ox, a carei valoare
depinde de coordonata conform graficului din 0,5
figura. La momentul initial, corpul trece prin x(cm)
punctul de coordonata Xo=O cu viteza vo=0,1 mjs
1 2
. orientata pe directia ~i in sensul axei Ox. Primii 2
em sunt parcur~i fara frecare, dupa care actiunea fortei de tractiune
inceteaza iar corpul intra pe o portiune pe care coeficientul de frecare este
11=0, 1. Sa se afle:
a. lucrul mecanic efectuat de forta la deplasarea corpului pe distanta de 2
em
b. forta medie de tractiune pe portiunea Xo=O ~i x=2 em
c. viteza corpului cand acesta se afla la distanta de 1 em fata de punctul de
coordonata XQ=O
d. coordonata punetului unde se opre~te eorpul
Test nr 19
1. Un corp cu masa m=0,5 kg suspendat de un fir elastic avand constanta de

elasticitate k=200 NI m este lasat liber din pozitia in· care firul este
nedeformat. Ca urmare, firul se alunge~te. Variatia energiei potentiale
gravitationale a corpului intre pozitia initiala ~i cea de echilibru este:
a. -250 mJ b. -125 mJ c. 125 mJ d. 250 mJ
2. Doua mingi A ~i B cu masele egale se afla, la un moment dat, la inaltimile

hA=O, respectiv hs=20 m fata de sol ~i au vitezele VA=20 mjs, respeetiv vs=O.
Energia potentiala gravitationala se considera nula la nivelul solului. intre
energiile meeanice totale ale celor doua corpuri exista relatia:
a. EA=Es b. EA=0,5Es c. EA=2Es d. EA=0,25Es
3. Daca scuturam sau batem un eovor, praful este indepartat:

a. deoarece praful are densitate mai mica decat covorul
b. deoarece covorul este atarnat, iar praful are greutate
c. datorita existentei presiunii atmosferice
d. datorita inertiei firelor de praf
31
4. Un mobil cu masa de 100 kg se mi~cii rectiliniu. v
Dependenta vitezei sale de timp este ilustrata in (m/s)
30---------
graficul alaturat. Lucrul mecanic total efectuat asupra
mobilului in intervalul de timp tE [Os;40s] este:
a. 90 kJ b. 45 kJ c. 36 kJ d. 18 kJ
10 20 30 40 t(s)
5.. Un sistem de corpuri cu masele m, respectiv 4m, legate intre ele cu un fir
inextensibil ~i de masa neglijabila, se deplaseaza pe o suprafata orizontala
sub aqiunea unei forte F, care actioneaza pe directie orizontala asupra
unuia dintre corpuri. Acceleratia sistemului este a<F/(5m). in aceasta
situatie se poate afirma cu certitudine ca:
a. forta se exercita asupra corpului cu masa m
b. forta se exercita asupra corpului cu masa 4m
c. intre corpuri ~i suprafata orizontala exista frecare
d. intre corpuri ~i suprafata orizontala nu exista frecare
1. Vectorul de pozitie al unui corp cu masa m=2 kg este

r = (- 2t + 4)T + (5t- 4)]. Sa se afle:
a. vectorul deplasare ~i deplasarea mobilului in intervalul de timp tE (1,3)s
b. ecuatia traiectoriei ~i sa se interpreteze rezultatul
c. vectorul viteza
d. energia cinetica la momentul t=2 s ~i sa se interpreteze rezultatul
2. Un corp cu masa m=0,8 kg aluneca liber din varful unui plan inclinat de
inaltime h1= 1,8 m. Apoi se deplaseaza o suprafata orizontala cu lungimea
£=5,5 m pe care se deplaseaza cu frecare, 11=0, 1, dupa care corpul urea pe pe
un alt plan inclinat. Mi~carea pe planele A D
inclinate se face fara frecare. Sa se afle:
a. viteza corpului la baza primului plan
b. inaltimea h2 la care se opre~te corpul pe h1
eel de-al doilea plan inclinat
c. lucrul mecanic total efectuat de fortele
<;le frecare de la inceputul mi~carii pana la
oprirea corpului
d. distanta dintre punctul B ~i punctul in care se va opri definitiv corpul
32
Test nr 20
Sa se scrie litera corespunzitoare fiecirei grile:

1. Asupra unui resort elastic actioneaza la ambele extremitati, in sensuri
contrare, cate o forta avand modulul egal cu 20 N. Alungirea resortului este
egala cu 10 em. Constanta de elasticitate a resortului este egala cu:
a. 2 N/m b. 4 N/m c. 200 Njm d. 400 N/m
2. in timpul unei filmari un cascador, aflat la bordul unei ma~ini, intra intr-
un zid gros de ,zapada cu viteza v=72 km/h. Masa ma~inii impreuna cu a
cascadorului este m=1200 kg. in urma impactului, ma~ina patrunde in
zapada pe distanta d=4 m. Actiunea zapezii asupra ma~inii se reduce la o
forta de rezistenta orientata in sens opus vitezei, al carei modul considerat
constant are valoarea:
a. 6 102 N b. 6 103 N c. 6 104 N d. 3 103 N
3. 0 minge de baschet cu masa m=O,S kg este a~ezata

intre doi pereti netezi, lipsiti de frecare, ca in figura
alaturata. Cunoscand unghiurile facute de cei doi
pereti cu suprafata orizontala, a=60°, respectiv }3=30°, a
fortele de a pas are asupra peretilor 1, respectiv 2 au
valorile:
a. F1=F2=4,33 N b. F1=2,S N; F2=4,33 N
c. F1=F2=2,S N d. FJ=4,33 N; F2=2,S N
4. Din varful unui plan inclinat de inaltime h=2 m aluneca cu frecare un

corp cu masa m=2 kg. Lucrul mecanic total efectuat de fortele de frecare
asupra corpului pana in momentul opririi in lungul unui plan orizontal este:
a. -40 J b. -60 J c. -80 J d. -20 J
5. Un corp cu masa m aflat pe un plan orizontal este pus in mi~care

rectilinie uniforma cu ajutorul unui resort orizontal care are constanta
elastica k ~i este intins cu xo. Daca alungirea resortului este 3xo, acceleratia
corpului este: _
kx0 2kx
0 3kx0
a. b. - - c. d. 0
m m m
Rezolvati urmitoarele probleme:
1. Un automobil cu masa m=800 kg se 15Smls),

deplaseaza rectiliniu pe o suprafata
orizontala cu o viteza care variaza in functie
de timp conform graficului din figura ~Ill
0.5 2 3.5 4 tlminl
33
alaturata. Forta de rezistent~ la inaintarea automobilului este constanta ~i
este egala cu a 10-a parte din greutatea acestuia. Sa se afle:
a. forta de tractiune dezvoltata de motor in intervalul de timp [0; 0,5] min
b. distanta totala parcursa de automobil
c. lucrul mecanic efectuat de forta de tractiune de la inceputul mi~carii pana
la momentul t=3,5 min
d. puterea instantanee a fortei de tractiune la momentul t=3 min
2~ Doua corpuri de mase m1=0,2 kg ~i

m2=0, 1 kg se afla in repaus, in contact la .....
baza unui plan inclinat de lungime £=2 \
m ~i unghi a=30° fata de orizontala.
Atunci cand asupra corpului de masa m1 \
II tn.1X \
incepe sa actioneze o forta F=2,4 N sub
un unghi }3=450, ca in figura alaturata, \.\..
cele doua corpuri incep sa se mi~te
accelerat pe planul inclinat. Coeficientul de frecare intre corpuri ~i · planul
inclinat este p=O, 1. Sa se afle:
a. acceleratia cu care urea cele doua corpuri pe planul inclinat
b. forta cu care corpul de masa m1 actioneaza asupra corpului de masa 1n2
c. viteza cu care ajunge corpul de masa m2 in varful planului inclinat
d. viteza cu care love~te corpul cu masa m2 solulla impactul cu acesta
34
ELEMENTE DE TERMODINAMICA
Test nr 1
1. Energia interna a unui gaz ideal cref?te atunci cand gazul sufera o:
a. destindere adiabatica
b. destindere la presiune constanta
c. comprimare la presiune constanta
d. comprimare la temperatura constanta
2. 0 butelie contine o masa de 112 g azot la temperatura t=7°C f?i la

presiunea de 6 atm. Din butelie se consuma jumatate din cantitatea de azot,
temperatura mentinandu-se constanta. Presiunea finala a gazului din
butelie are valoarea:
a. 5 atm b. 4 atm c. 3 atm d. 2 atm
3. Caldura molara la volum constant a unui gaz ideal este Cv=2,5R.

Exponentul adiabatic pentru acel gaz _are valoarea:
a. 1,2 b. 1,3 c. 1,4 d. 1,8
4. in timpul admisiei, !ntr-un cilindru cu piston al unui motor Diesel

patrunde:
a. aer b. benzina c. motorina d. aer f?i motorina
5. Un gaz ideal diatomic (Cp=7R/2) efectueaza p

transformarea 1-2 reprezentata in sistemul de
coordonate p- V ca in figura alaturata. Lucrul · 1 2
mecanic schimbat de gaz cu exteriorul are valoarea
L=800 J. Variatia energiei interne a gazului in acest
proces are valoarea:
a. 800 J b. 1200 J
c. 1600 J d. 2000 J v
1. Intr-o butelie de volum V=8,31 L se gasef?te oxigen molecular, considerat

gaz ideal, la presiunea p=2,4·10 5 Pa f?i temperatura t=27oc. Se consuma o
fractiune .f-=40% din masa oxigenului pentru o sudura, Considerand ca
temperatura in interiorul buteliei dupa efectuarea sudurii ramane t, sa se
a~: .
a. numarul initial de moli de oxigen din butelie
b. masa oxigenului consumat (J..L=32 kg/kmol)
35
c. presiunea din butelie dupa efectuarea sudurii
d. densitatea oxigenului din butelie dupa efectuarea sudurii.
2V,_:o2
2. Un sistem termodinamic evolueaza dupa ciclul
12341 reprezentat in coordonate V- T ca in figura
alaturata. Substanta de lucru este u= 1 mol de
gaz ideal monoatomic (Cv=3R/2), temperatura
starii 1 fiind T1=30o K. Se cunoa§te ln2=0,7. Sa
se afle:
a. energia interna a gazului in starea 3 v, ........ ! . !3
b. caldura primita de substanta de lucru in
timpul unu ciclu r,
c. lucrul mecanic schimbat cu mediul exterior in
timpul unui ciclu
d. reprezentarea grafica a ciclului in sistemul de coordonate (p, V)
Test nr 2

1. Presiunea unei mase constante de gaz ideal mentinut la temperatura
constanta este invers proportionala cu volumul. in aceste conditii variatia
densitatii gazului in functie de presiunea sa este corect ilustrata in graficul
din figura:
a. 1 b.2 c. 3 d.4
]~~
1
p
h. 2
p
1\__~
3
p
1!~
4
p
2. Doua mase egale de gaze ideale diferite, se afla la aceea§i presiune.
Relatia dintre temperaturile celor doua gaze este T1=0,ST2, iar cea dintre
volumele recipientelor in care se afla este V1 =2 V2. Relatia co recta dintre
masele lor molare este:
a. J)-J=J)-2 b. 4JJ-l=J12 c. J11=4J12 d. 111=2J12
p
2 3
3. Un gaz ideal trece din starea 1 in starea 3 fie
--~~~{/.!
2P1
direct, pe drumul a, fie prin starea intermediara 2,
conform figurii alaturate. Relatia dintre lucrurile
mecanice schimbate de gaz cu exteriorul este:
a. L1a3=1,5L123
c. Ll<l3=0,75L123
b. L!<l3=1,33Ll23
d. Lta3=0,5Lt23
P1 1. ...
:
0 2V1 v
V1
36
4. Intr-o transformare ciclica un gaz ideal efectueaza lucrul mecanic L=20 J
~i cedeaza sursei reci caldura (h=-60 J. Raportul dintre lucrul mecanic
efectuat ~i caldura absorbita de la sursa calda este:
a. 1/4 b. 1/3 c. 1/2 d. 1/6
5. Intr-un recipient se gasesc amestecate uniform N molecule dintr-un gaz

cu masa molara J..t ~i 2N molecule dintr-un gaz cu masa· molara 2J..t. Masa
molara a amestecului este:
a. JA- b. 1,5/A- c. 1,66JA- d. 3JA-
1. Un mol de oxigen (JA-o2=32 gjmol), considerat gaz ideal, aflat intr-un

cilindru inchis etan~ cu un piston de masa neglijabila care se poate mi~ca
fara frecari, este comprimat la temperatura constanta, din starea initiala in
care PI =2 ·10 5 Pa ~i V1 =8,31 dm 3 pana in starea 2 in care volumul devine
V2=2,77 dm3 • Din acesta stare gazul este incalzit la volum constant pana
cand presiunea se dubleaza fata de valoarea presiunii in starea 2. Sa se afle:
a. temperatura gazului in starea initiala
b. temperatura gazului in starea finala
. c. masa unui atom de oxigen
d. cantitatea de gaz care trebuie scoasa din cilindru pentru ca presiunea
finala sa devina PF2·10 5 Pa volumul ramanand V2, iar temperatura
mentinandu-se la valoarea atinsa in starea finala
2. Procesul ciclic 1--+2--+3-d reprezentat in coordonate p-V in figura

alatutata, este parcurs de u=5 mol de gaz ideal cu exponentul adiabatic
y=5/3. Transformarea 1--+2 este o transformare la
p
temperatura constanta T1 =600 K, iar volumul in
starea 2 este de 5 ori mat mare decat volumul in 1
3~2
starea 1. Se cunoa~te ca ln5:::::1,6. Sa se afle:
a. variatia energiei interne in transformarea 3--+ 1
b. reprezentarea ciclului in coordonate V-T
c. caldura cedata mediului intr-un ciclu I I v
d. lucrul mecanic. schimbat de gaz cu exteriorul in vl 5V1
transformarea ciclica
Test nr 3
1. Volumul maxim al unei cantitati date de gaz, P

considerat ideal, care este supus transformarii l-2-3A
din figura alaturata, corespunde starii:
a. 1 b.2 c.3 d.4
37 0
2. Un gaz cu masa molanl J-l f?i densitate p se afla inchis intr-un vas.
Numarul de molecule continute in unitatea de volum este:
a. n = PJ.l b. n = pN A c. n = pN A d. n = PJ.l
NA J.l 2J.L 2NA
3. Dintre schemele de mai jos, cea care reda corect principiul de functionare
a unui motor termic este notata cu litera:
a. b. c. d.
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4
4. in figura alaturata este reprezentata o transformare p

1-+2 suferita de 1 mol de gaz ideal, care se incalzef?te cu
v
2 ,'
1°C. Lucrul mecanic efectat de gaz are valoarea:
a. 4,155 J b. 8,31 J
c. 12,465 J d. 16,62 J
''
v
5. Constanta universala a gazului ideal are aceeaf?i unitate de masura ca f?i:
a. capacitatea calorica
. b. caldura specifica
c. caldura molara la volum constant
d. caldura schimbata de omasa oarecare de gaz ideal
1. in doua vase de volume egale, V1=V2=8,31 L,

conectate printr-un tub de volum neglijabil, se afla
gaze considerate ideale la aceeaf?i temperatura
e= 127°C . .Initial, robinetul R este inchis (v. fig.
alaturata). in vasul (1) se afla u1=0,025 mol de gaz
cu masa molara J.-li=4 gjmol, la presiunea p1=l04 Pa. Gazul din vasul (2) are
presiunea p2= 106 Pa f?i masa molara J-l2. Dupa deschiderea robinetului R,
amestecul format are masa molara J-lmed ::::15,88 gjmol. Sa se afle:
a. cantitatea de substanta din vasul (2)
38
b. masa molanl J-1.-2
c. presiunea care se stabile§te in vase dupa deschiderea robinetului
d. masa de gaz care a trecut din vasul (2) in vasul (1) dupa deschiderea
ro binetului
2. Functionarea motorului Diesel are la baza p

procesul ciclic redat in figura alaturata. Gazul are 2 3
caldura molara la volum constant Cv=2,5 R §i
Prnax---~,
parametrii in starea (1): p 1=105 Pa, VI=16,62 dm 3 §i ___ ,__ ---- 4
ti=27°C. Pe parcursul procesului ciclic, T2=2,8TI,
T3=5,56TI. Sa se afle:
a. numarul de mali de gaz
~-
Prnin -- - - - - -- , 1 V
0'---------
b. energia interna a gazului in starea (1)
c. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul pe
parcursul comprimarii adiabatice
d. caldura primita de gaz intr-a transformare ciclica
Test nr 4
1. Expresia matematica a primului principiu al termodinamicii este:
a. Q = -!J.U + L b. !J.U = Q +L c. !J.U = Q-L d. 17 = 1 ~ IQ21

Ql
2. Punctele 1, 2 si 3 reprezinta trei stari de echilibru a trei
gaze ideale diferite afla:te la aceea§i temperatura. Relatia Pt
3?
corecta dintre numarul de mali din fiecare gaz este:
a. VI <V2<V3 b. VI =v2=V3
3. Masa apei (J-1.-=18 gjmol) care contine N=1,204·10 23

molecule este egala cu:
a. 3,6 g b. 7,2 g c. 3,6 kg d. ,7,2 kg
4. Un vas cilindric orizontal inchis la capete este ~ H,

impartit in doua compartimente (1 §i 2) cu ajutorul ~ o,
unui piston care se poate mi§ca fara frecare, astfel ~ v
!if.' m1
incat V2=4 V1, ca in figura alaturata. $tiind ca i,n ,!5'! 1

compartimentul 1 se afla oxigen (J-I.-o2=32 gjmol), iar ~
P
m2
v2 I
'
2
al doilea contine hidrogen (J-1.-m=2 gjmol), cele doua "'
gaze fiind in echilibru termic, raportul maselor m1 I m2 este:
a. 1/4 b. 2 c.4 d. 8
39
5. Un gaz ideal monoatomic Cv=3R/2 are energia interna de 300 J. Lucrul
mecanic efectua.t in timpul unui · proces izobar in care energia interna se
dubleaza este de:
a. -300 J b. 200 J c. 250 J d. 300 J
, f. 0 masa m=320 g (].lc>2=32 gjmol) cu Cv=SR/2 considerat gaz ideal, aflat in

starea initiala caracterizata de parametrii P1 =2 ·1 0 5 Pa :;;i t1 =27°C, evolueaza
dupa un proces termodinamic ciclic 1---+2---+3-d compus din: transformarea
1---+2, in cursul careia dependenta presiunii de volum respecta legea p=a V,
a=ct, a>O, racire la presiune COnstanta 2---+3 pana la un volum V3=Vl ~i
procesul 3---+1 in care volumul este mentinut constant. Se cunoa~te ca
presiunea in starea 2 este 0=2p1. Sa se afle:
a. densitatea gazului in starea 2
b. temperatura gazului in starea 3
c. lucrul mecanic in transformarea 1-2-3
d. calqura cedata in transformarea 1-2-3-1
2. Un mol de gaz ideal monoatomic (Cv=3R/2), aflat initial in starea 1, in

care presiunea este p1=S·10 4 Nfm 2 ~i volumul V1=2 L, este supus
Transformarea 1---+2 este izoterma. Se considera ln2=0,7.

Saseafle:
a. valoarea maxima a energiei interne a gazului
b. caldura schimbata de gaz cu exterion+l in cursu! 2p, ----
transformarii 1---+2
P
3p, ____e
__
transformarii 1---+2---+3---+4, reprezentata in coordonate p-Vin figura alaturata.
'
I .)
I
c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul in P1 ------ : I

cursu! transformarii 1---+2---+3---+4 '
d. reprezentarea grafica a transformarii 1---+2---+3---+4 intr-un 0
sistem de coordonate V-T
v
Test nr 5
1. Dubland izobar volumul unui gaz acesta absoarbe caldura Q. Daca

volumul gazului ar fi fost marit de 4 ori, atunci caldura absorbita de gaz ar fi
fost: ·
a. dubla b. de ln2 ori mai mare
c. de 3 ori mai mare d. de ln2 ori mai mica
2. Un gaz aflat initial in starea 1, avand presiunea p1=3 atm ~i volumul

VJ=1,5 L este supus unei transformari izoterme in urma careia volumul
40
cre!?te de e2 ori (e=2,71). Lucrul mecanic efectuat de gaz in cursu! acestei
transformari:
a. 450 J b. 600 J c. 900 J d. 1200 J
3. Exponentul adiabatic al unui gaz ideal care i!?i mare§te volumul de & ori
in cursu! unei raciri adiabatice in care temperatura scade de e2 ori este:
a. 5/3 b. 3/2 c. 7/5 d.4/3
4. Un gaz ideal sufera procesul 1-2-3 din figura. ~tiind p
\_
ca n=T3, variatia energiei interne a gazului in acest
proces are expresia:
a. tlUJ23=vCv(T2-TJ)+vCp(T3-T2)
b. 6.U123=vCp(TrT1)
c. 6.UJ23=vCv(T2-TJ)
.__2____3_.,.v
d. 0
5. Un motor termic functioneaza dupa un ciclu Carnot §i pri:J;ne§te de la

sursa calda aflata la temperatura 227°C, caldura 500 J, cedand sursei reci
caldura 300 J. Temperatura sursei reci este:
a. -27DC b. 27oc c. 127oc d. -127DC
1. Doua vase de volume V1=831 cm3 !?i V2=l662 cm3 sunt legate printr-un
tub de volum neglijabil previizut cu. un robinet, ca in figura alaturata. in
primul vas se afla azot (J.LN 2=28·10-3 kg/mol), iar in al doilea vas. se afla
oxigen (J.L02=32·10-3 kgjmol), ambele gaze, considerate gaze ideale, fiind la
presiunea p=lOO kPa §i la temperatura t;=l27°C. Se deschide robinetul §i se
incalze§te amestecul pana la temperatura tF227°C. Sa se afle:
a. masa de gaz din fiecare vas inainte de
deschiderea robinetului
b. masa molara a amestecului obtinut dupa
c. presiunea finala a amestecului
d. densitatea amestecului
2. 0 cantitate de v=5 moli de gaz ideal monoatomic p

aflat in conditii fizice normale sufera transformarile
reprezentate in figura. Se !?tie ca Cv=3R/2, V2=2 V1
!?i ln2=0,7. Sa se afle:
a. temperatura in starea 2
b. reprezentarea grafica in coordonate (p, V)
c. caldura cedata pe ciclu
d. raportul dintre lucrul mecanic pe ciclu !?i caldura T
totala primita pe ciclu
41
Test nr 6
1. Dintre marimile fizice legate de structura discontinua a substantei este

marime adimensionala:
a. unitatea atomica de n:iasa
b. masa moleculara relativa
c. cantitatea de substanta
d. numarullui Avogadro
2. Pentru fiecare ciclu al unui motor Diesel, raportul dintre lucrul mecanic
efectuat ~i modulul caldurii cedate sursei reci este 2/3. Raportul dintre
caldura primita ~i lucrul mecanic efectuat este:
a. 1,5 b. 2,5 c. 3 d. 5
3. ' in diagrama alaturata sunt reprezentate trei p

lh
transformari izocore, efectuate de mase egale din trei gaze
diferite. $tiind ca V1 = V2= V3, relatia care exista intre masele / /)2
/·
molare ale acestora este: /" ~_..,. /13
a. J.l1=J.l2=J.l3 b. 1/JA-1<1/JA-2<1/JA-3 .~...--·
-· .. ·:...... ·
T
c. J.ll <J.l2<J.l3 d. J.l3<J.ll <J.l2 .
4. in cursul unei transformari adiabatice a unui gaz ideal aflat intr-un

cilindru cu piston, volumul gazului variaza invers proportional cu puterea a
doua a temperaturii absolute. Exponentul adiabatic al gazului este:
a. 1,5 b. 2 c. 2,5 d. 3
5. Un mol de gaz ideal poate ajunge dintr-o stare initiala 1 intr-a stare finala
2 caracterizata prin aceea~i presiune p1=p2, fie prin procesul 1-->3-->2, fie
prin procesul 1-->4-->2, ca in figura aliituratii. Despre
caldura schimbatii cu mediul exterior se poate afirma p
ca:
3t'
"-.. T2
' 2
· a. are cea mai mare valoare in procesul 1-->3-->2 -- ---~---
b. are cea mai mare valoare in procesul 1-->4-->2 1"-..__
c. are cea mai mica valoare in procesul 1-->3-->2 1 4
d. este aceea~i in ambele procese.
0 v
1. intr-un balon cu pereti rigizi, de volum V=2 L, se aflii m= 1, 12 g azot

molecular (JA-=28 gj mol), considerat gaz ideal, (gaz diatomic) la presiunea
pi=49,86 kPa. in urma incalzirii azotului pana la temperatura t2=1527 C
gazul ajunge intr-a noua stare de echilibru, in care un sfert din cantitatea de
azot a disociat in atomi. Sa se afle:
42
a. temperatura gazului in starea initJala
b. densitatea gazului
c. numarul de moli in starea finala
d. presiunea gazului in _starea finala
2. 0 cantitate u=2 moli de gaz diatomic (Cv=5R/2) evolueaza intre doua stari
de echilibru termodinamic 1 ~i 2 prin doua procese distincte: 1->A->2,
respectiv 1->B->2, reprezentate in coordonate V-T ca in figura alaturata. Se
cunosc: V1=400 L, T1=300 K, V2=800 K ~i ln2~0,69. Sa se afle: -
a. reprezentarea celor doua procese in sistemul de
coordonate p- V
b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior in cele
doua procese (1->A->2 ~i 1->B-->2)
c. variatia energiei interne a gazului la trecerea din starea 1
in starea 2
d. caldura schimbata de gaz cu mediul exterior in cele doua
procese (1->A->2 ~i 1->B-->2)
Test nr 7
1. 0 cantitate v=1 mol de gaz ideal monoatomic, cu temperatura initiala de

tJ=27°C, este comprimata adiabatic astfel incat presiunea sa cre~te de 8 ori.
Caldura schimbata de gaz cu exteriorul este:
a. 0 J b. 37,395 J c. 62,325 J d. 74,79 J
2. in graficul alaturat este reprezentata dependenta

de temperatura a presiunii unei ·cantitati constante Pt 2 3
de gaz ideal. Graficul care descrie corect un proces

de incalzire la volum constant:
I 4 --\----i-~-
a. 1 b. 2
c. 3 d. 4 1
l:~~
'
_______.,.
T
3. intr-un vas de volum V1, se gase~te hidrogen molecular (p_1=2 gjmol) la
presiunea P1 ~i temperatura T1. In al doilea vas de volum V2=0,25V1, se
gase~te oxigen molecular (p_2=32·gjmol) la presiunea p2=2p1 ~i temperatura
T2=aT1, unde ,d' este o constanta. Daca, masa de hidrogen ~i oxigen din cele
doua vase este aceea~i, constanta ,a" are valoarea:
a.8 b.6 c.4 d.2
4. Lucrul mecanic schimbat de un sistem termodinamic cu mediul exterior:·

a. este 0 marime de stare
b. este zero daca sistemul revine in starea initiala
43
c. depinde doar de starea initiala ~i de cea finala a sistemului
d. depinde de starile intermediare prin care trece sistemul
5. Un mol de gaz ideal, este supus unei p(N/m2)

transformari reprezentate grafic in figura
alaturata. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu
mediul exterior este egal cu:
a. -900 J
3·10 :5
:5
1,5 ·1 0 -- --
---;7
____ i1
:
b. -450 J '' r : :
c. 900 J ,' I
' I
d. 450 J
2 4 V(L)
Rezolvat:i urmatoarele probleme:
1. Intr-un vas se afla azot (J.-1.=28 gjmol), considerat gaz ideal, la temperatura
T1 =300 K ~i presiunea PI= 1, 5 · 10 5 Pa. Dupa ce s-a consumat o masa L.\m=28 g
de azot, iar temperatura a scazut pfma la T2=280 K, presiunea a devenit
egala cu P2=56 kPa. Sa se afle:
a. volumul vasului
b. numarul de moli de azot in starea initiala
c. densitatea gazului in starea initiala
d. masa de gaz ramasa in vas
2. 0 cantitate data de gaz ideal monoatomic

(Cv=3R/2) descrie procesele ciclice 1-2-A-1, v
respectiv 1-2-3-4-1 reprezentate in
coordonate V-T in figura alaturata. Se cunosf:::
presiunea p 1=10 5 Njm2, temperaturile ti=27°C,
t2=327°C, ~i volumul V1=2 L. Sa se afle:
a. reprezentarea grafica, in sistemul de
coordonate p-V, a procesului ciclic 1-2-4-1 T
b. energia interna in starea 3 0
c.· lucrul mecanic efectuat in procesul
1-2-3-4-1
d. caldura primita de gaz cu mediul exterior in transformarea ciclica
Test nr 8
1. Daca unui gaz ideal monoatomic (Cv=3R/2) ii cre~te volumul de 8 ori intr-
un proces adiabatic presiunea sa:
a. scade de 8 ori b. cre~te de 8 ori c. scade de 32 ori d. cre~te de 32 ori
/\
2. Unitatea de masura a presiunii in S.I. este:

44
a. torr b. bar c. atm d.Pa
3. Un gaz ideal sufera o transformare de stare,

dependenta densitatii gazului de presiunea sa fiind
reprezentata in figura alaturata. Transformarea
suferita de gaz este:
a. izoterma
b. izocora
c. izobara ..··········•·
d. generala
4. 0 masa m=96 g de 0.2 (J.Lo2=32 gjmol) contine un numar total de' molecule
este egal cu:
a. 6,02·1023 b. 18,06·1023 c. 6,02·1026 d. 18,06·1026
5. intr-un balon presiunea cre~te cu 20%, iar temperatura absoluta scade cu

20%. Volumul se modifica cu:
a. -33,33% b. 33,33% c. -66,66% d. 66,66%
1. in cilindrul orizontal prevazut cu piston, ca in figura alaturata, este

inchisa ermetic o cantitate u=2 mol de monoxid de carbon (J.L=28 kg/kmol),
considerat gaz ideal, la temperatura t1=?°C. Pistonul, de arie S=8,31 dm 2,
este lasat liber ~i se poate deplasa fara frecare. Presiunea atmosferica are
valoarea po= 1os Pa. Sa se afle:
a. lungimea ,d' a portiunii ocupate de g~ in starea
initiala
b. masa de monoxid de carbon continuta in cilindru
c. temperatura T2 la care trebuie incalzit gazul pentru ca
lungimea portiunii ocupate de gaz sa se dubleze
d. densitatea gazului aflat la temperatura T2
2. Un motor termic avand ca substanta de lucru 1/3 mol de gaz ideal

monoatomic parcurge ciclul termodinamic reprezentat in figura. Fiind
cunoscute valorile parametrilor p1= 105 Pa, respectiv V1=8,31 L, ~i caldura
molara la volum constant Cv=3R/2 sa se afle:
a. temperaturile gazului in starile 1, 2 ~i 3 p
b. lucrul mecanic efectuat de substanta de
lucru la fiecare parcurgere a procesului ciclic
c. caldura primita de substanta de lucru la p 1
fiecare parcurgere a procesului ciclic
d. caldura cedata de sistem la fiecare
parcurgere a procesului ciclic
45
Test nr 9
1. Intr-un motor care functioneaza dupa un ciclu Otto, asupra substantei de

lucru se efectueaza lucru mecanic in timpul:
a. admisiei b. evacuarii c. arderii ~i detentei d. compresiei adiabatice
2. Plecand din aceea~i stare initiala de echilibru p

termodinamic 1, o cantitate data de gaz ideal i~i
poate dubla volumul prin · doua procese
termodinamice distincte: 1-2, respectiv 1-3.
Raportul dintre lucrul mecanic efectuat in
procesul 1-2 (L12) ~i lucrul mecanic efectuat in
procesul 1-3 (£13) este egal cu: T
a. 2 b. 1/ln2 c. 2ln2 d. 1/2
3. Un gaz ideal monoatomic Cv=3Rj2 se afla la presiunea p=2·10 5 Pa. Daca

energia interna a acestuia are valoarea U=300 J, volumul ocupat de gaz este:
a. 1 dm3 b. 3j5·dm3 c. 1m3 d. 5/3 m3 ·
4. Daca un gaz ideal sufera o transformare in care p=aV, a=ct,a>O, atunci

volumul gazului variaza dupa legea:
a. V = ct · r-' b. V = ct · T
2
c. V = ct · T d. V = ct · JT
5. in doua incinte de volume V ~i 2 V se afla doua gaze ideale avand
densitatile 1 gjdm 3 ~i respectiv 0,5 gjdm3. in urma amestecarii celor doua
gaze intr-a incinta de volum 0,5V densitatea amestecului va avea valoarea:
a. 0,75 gjcm3 b. 2 gjcm3 c. 4 kgjm3 d. 1500 kgjm3
1. 0 masa m=64 g de oxigen molecular (J.l=32 gjmol), aflat initial initial la

temperatura tl=127°C ocupa volumul V1=10 L. Gazul sufera o destindere
conform legii p=a V, a>O, pana la volumul V2=4 V1. Din starea 2 gazul este
racit la volum constant pana in starea 3 in care presiunea este egala cu cea
din starea 1. Apoi gazul revine izobar in starea 1. Sa se afle:
a. numarul de molecule din unitatea de volum in starea 1
b. presiunea P2 a gazului in starea 2
c. temperatura gazului in starea 2
d. densitatea gazului in starea 3
46
2. 0 cantitate de gaz ideal monoatomic (Cv=3R/2) avftnd volumul V1=2 L ~i
presiunea P1 =300 kPa evolueaza dupa un ciclu termodinamic com pus din
urmatoarele procese: procesul izobar 1---t2 pana la V2=3 V1, procesul izoterm
2-3 pana la p3=pJ/2, procesul izobar 3-4 pana la V4=V1 ~i procesul izocor
4-1 pana in starea initiala. Se considera ln2=0,693. Sa se afle:
a. reprezentarea succesiunii de procese termodinamice in sistemul de
coordonate p- V
b. variatia energiei interne a gazului in procesu11-2
c. lucrul mecanic efectuat de gaz in procesul 2-3
d. caldura cedata de gaz in cursul ciclului terrnodinamic
Test nr 10
+
Sa se scrie litera corespunzatoare fiecirei grile: Pi
J.. _3
1. in graficul alaturat este reprezentata, in coordonate
p-T o transformare generala a unei mase date de gaz
ideal. Starea care in care volumul gazului este maxim 4·•
este: ·s: .·"'o
a.2
b. 6
c. 5
d.4 T
2. Un inveli~ adiabatic este un inveli~ cu urmatoarele proprietati:
a. nu permite schimb de caldura, dar permite schimb de lucru mecanic
b. perml.te atat schimb de caldura, cat ~ide lucru mecanic
c. permite schimb de caldura, dar nu permite schimb de lucru mecanic
d. nu permite schimb de caldura ~i nici de lucru mecanic
3. Marind presiunea unui gaz ideal de 3 ori ~i miqorand temperatura lui

absoluta de 2 ori, densitatea gazului:
a. cre~te de 2 ori b. cre~te de 1,5 ori
c. cre~te de 6 ori .d. scade de 1,5 ori
4. Un gaz ideal sufera o transformare ciclica in timpul careia prime~te

caldura Q1=4 kJ de lao sursa calda ~i cedeaza sursei red caldura 02=-3,2
kJ. Lucrul mecanic efectuat de gaz in aceasta transformare este egal cu:
a. L=7200 J b. L=800 J c. L=200 J d. L=80 J
p
5. 0 cantitate de gaz ideal descrie o transformare care
se reprezinta intr-un sistem de coordonate p-V ca in 2
figura alaturata. ~tiind ca in cursul transformarii ··········-----
temperatura cre~te cu 10%, iar variatia volumului
47 v
este egala cu 0,5 L, volumul initial ocupat de gaz are valoarea:
a. 2 dm3 b. 4 dm3 c. 3 L d. 5 L
1. 0 cantitate de heliu (11He=4 gjmol), considerat gaz ideal (Cv=3R/2), se

gase~te intr-un cilindru izolat adiabatic prevazut cu un piston mobil care se
poate mi~ca fara frecare. Initial, volumul ocupat de gaz este VJ=400 cm3,
presiunea este p1=2 MPa ~i temperatura are valoarea T1'=800 K. Gazul este
destins pana la un volum final V2=8 V1. Din starea 2 gazul este incalzit,
volumul mentinandu-se constant la valoarea V2, pana in starea 3 in care
ps=8P2. Sa se afle:
a. numarul de molecule de heliu din cilindru
b. presiunea gazului la finalul destinderii
c. temperatura gazului in starea 3
d. lucrul mecanic in transformarea 1~2
2. Un mol de gaz ideal diatomic (y=5/3), aflat initial in starea 1, in care

presiunea este pJ=4·10 5 Pa ~i volumul V1=2,5 L, este supus transformarii
1~2~3, reprezentata grafic in coordonate (p, V) ca in p
figura alaturata. Transformarea 2~3 este izoterma. Se
considera ln2=0, 7. Sa se afle:
a. presiunea in starea 3
b. diferenta dintre energia interna a gazului in starea 3 ~i 0,5p 1
I
energia interna a gazului in starea 1 I
c. caldura schimbata de gaz cu exteriorul in cursul

transformarii 1~2~3 · I
·''
I
d. valoarea caldurii molare a gazului in transformarea 1-2 0

v
Test nr 11
1. Intr-un cilindru prevazut cu un piston mobil ~i u~or, care se poate

deplasa fara frecare, se afla un gaz diatomic (Cp=7R/2). Pistonul este lasat
liber ~i gazul absoarbe caldura Q. Variatia energiei interne a gazului este:
a. fj,U=9Q/7 b. fj,U=7Q/9
c. fj,U=Q d. fj,U=5Q/7 v •
2. Doua mase diferite din acela~i gaz ideal efectueaza
doua transformari reprezentate in coordonate V-T ca
in figura alaturata. Cunoscand ca presiunea la care
au lac transformarile este aceea~i, relatia dintre v,
masele celor doua gaze este: ·---------- ____..
a. m1 =2m2 b. m2=2 m1 T
3. Alegeti afirmatia corecta referitoare la energia interna a unui gaz ideal:
a. cre~te intr-o destindere la temperatura constanta
b. scade intr-o incalzire la volum constant
c. cre~te intr-o comprimare adiabatica
d. scade intr-o destindere la presiune constanta
4. Un gaz ideal aflat initial in conditii normale de temperatura ~i presiune

(po= 1atm, to=0°C) este incalzit la p=constant pana la temperatura de 27°C.
Variatia relativa a densitatH gazului este egala cu:
a. -36% b. -27% c. -18% d. -9%
5. Un gaz ideal efectueaza o transformare dupa legea V=ap, a>O. Daca

temperatura gazului se schimba in raportul T1/T2=3, atunci raportul
presiunilor p1/p2 este
a. 1/9 b. .J3 c. 3 d. 9
1. intr-un recipient de volum V=83,1 L se afla un numar N=3,612·1Q2 4

molecule de oxigen, (J.L=32 gjmol) la temperatura t1 = 127°C. Gazul este
incalzit izocor pana lao temperatura T2=4T1. Din acest moment temperatura
ramane Constanta, iar din recipient incepe sa iasa gaz pana dmd presiunea
scade de trei ori fata de cea din starea 1. Sa se afle:
a. numarul de moli de gaz in starea initiala
b. densitatea gazului in starea initiala
c. presiunea gazului in starea fimila
d. fractiuneafdin masa oxigenului care iese din recipient
2. in 1867, germanul Nicolaus August Otto a realizat un motor termic

eficient care ii poarta numele. Aproximarea succesiunii proceselor din acest
motor este prezentata in coordonate p-Vin figura alaturata (doua adiabate ~i
doua izocore). Daca substanta de lucru este u=1 mol de gaz ideal
monoatomic (Cv-=3R/2), temperatura TJ=400 K, p3=1,Sp2, iar raportul de
compresie se considera VJ/ V2=t:=8, sa se afle:
a. caldura schimbata de substanta de lucru cu p
mediul exterior in procesul 3-A 3
b. caldura cedata de substanta de lucru mediului
exterior in timpul unui ciclu
c. lucrul mecanic efectuat de de substanta de lucru 2
in procesu11~2
d. caldura schimbata de substanta de lucru cu
mediului exterior in procesul 2~3 v
49
Test nr 12
1. La un motor Otto, rolul bujiei este de a:

a. mari compresia amestecului carburant
b. mi:;;ca pistonul de la punctul mort superior la p:unctul mort inferior
c. deschide supapa de evacuare
d.' produce scanteia care aprinde amestecul carburant
2. Doua corpuri cu mase egale avand temperaturi diferite sunt puse in

contact termic. Caldurile specifice ale celor doua corpuri sunt in relatia
C2=c1/3, iar intre temperaturile initiale ale celor doua corpuri exista relatia
T2=3T1. Temperatura finala T a sistemului dupa stabilirea echilibrului
termic, se exprima ca:
a. T-=2,5TI b. 1':=1,5TI c. T-=T1 d. T-=0,5YJ
p
3. Un gaz ideal sufera o transformare 1-+2-+3->4, L
I
I
conform figurii alaturate. Curba reprezentata punctat
·~--<
este o izoterma tangenta la graficul transformarii in
punctul corespunzator starii 2 a gazului. Cea mai
mare temperatura este atinsa de gaz in starea:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 4 3
0 v
4. intr-un vas termostatat de volum V se gasesc u mali de gaz ideal cu
Cv=5R/2, la temperatura T. Daca o fractiune f din moleculele gazului
parasesc sistemul, variatia energiei interne a gazului este egala cu:
a. -5vRT/2 b. 5fvRT/2 c. 5fvRT/2 d. -3fvRT/2
5. 0 cantitate u=4 mali de gaz ideal diatomic (Cv=SR/2) aflat la temperatura

T1=600 K este racit adiabatic pana la temperatura T2=300 K. Lucrul mecanic
schimbat de gaz cu exteriorul este aproximativ egal cu:
a. 30,5 kJ b. -30,5 kJ c. 24,9 kJ d. -24,9 kJ
1. Un numar N=21,07·1023 atomi cu masa atomica relativa mr=4 ai lI

unui gaz se gasesc intr-un tub vertical de sectiune S=8,31 dm 2, I
redat in figura alaturata. Gazul, considerat ideal, este separat de
atmosfera printr-un piston etan~, de masa neglijabila care se poate
deplasa fara frecare. Presiunea atmosferica are valoarea po= 10 5 Pa
iar temperatura gazului este de t1 =27°C. Sa se afle:
a. masa molara a gazului din care provin atomii din tub
b. masa gazului din tub
c. lungimea coloanei de gaz in conditiile initiale
50
d. lungimea coloanei de gaz in momentul in care aceasta are temperatura
t2=4 70C ca urmare a indilzirii sale lente, presupunand ca tubui este
suficient de lung ·
2. 0 ma~ina termica ce folose~te ca fluid de lucru

un gaz considerat ideal functioneaza dupa ciclul p
din figura alaturata. Procesul 1--+2 este reprezentat, 2
£13
ip. coordonatele p-T, printr-o dreapta care trece prin
origine. Lucrul mecanic total schimbat de gaz intr-
un ciclu este L=100 J ~i T2=eT1, e=2,718. Se cunosc
masa molara a gazului 11=2 gjmol ~i exponentul
/I I
adiabatic y=7 j 5. Sa se afle: // I I
a. reprezentarea procesului ciclic in coordonate p- V
b. caldura specifica corespunzatoare transformarii 0 T1 Tz T
1--+2
c. caldura cedata intr-un ciclu
d. caldura absorbita de gaz intr-un ciclu
1. in racirea adiabatica a unui gaz:

a. gazul efectueaza lucru mecanic pe seama cre~terii energiei interne
b. gazul cedeaza caldura
c. gazul efectueaza lucru mecanic pe seama scaderii energiei interne
d. lucrul mecanic absorbit este egal cu variatia energiei interne a gazului
2. Doua motoare termice care au acela~i randament ry=20% sunt cuplate,

astfel incat caldura cedata in fiecare ciclu de primul motor este preluata in
intregime de al doilea motor. Daca lucrul mecanic efectuat pe fiecare ciclu de
catre primul motor este L1= 12 kJ, atunci lucrul mecanic efectuat pe fiecare
ciclu de-al doilea motor este:
a. 2,4 kJ b. 4,8 kJ c. 6 kJ d. 9,6 kJ
3. Considerati o rriasa de gaz ideal ce descrie

transformarea ciclica 12341 din figura alaturata ~i
precizati care din relatiile de mai jos este corecta:
a. 11U 12 < 0 b. /1U 41 =0
c. 11U 23 > 0 v
51
4. Lao temperatura data o fractiune k din moleculele unui gaz diatomic au
disociat. Raportul dintre numarul de molecule nedisociate 1,?i numarul total
de constituenti rezultati in urma acestui proces este:
1-k k 1-k k
a. b. c. d.--
1+ 2k 1+ k 1+ k 1+ 2k
5. La o comprimare izobara a unui gaz ideal, lucrul mecanic schimbat cu
mediul a fast in modul 2,4 kJ, iar modulul variatiei energiei interne a fast
3,6 kJ. Caldura schimbata cu mediul a fast:
a. 1,2 kJ b. 6 kJ c. -6 kJ d. -1,2 kJ
1. 0 cantitate u1=3 mol de aer(J-laer=29 gjmol),

:\\::\\ :!~ \~ ~ ~\!;: :.1:: ~;~ :j ~::: ::
este inchisa etan1,? intr-un recipient cilindric :·: ~
cu piston de masa neglijabila §i sectiune

S=200 cm 2, ce se poate deplasa fara frecare.
Recipientul este legat de un balon cu pereti rigizi, printr-un tub subtire
prevazut cu un robinet R, ca in figura alaturata. In balon se afla o masa
m2=64 g de oxigen (J-l02=32 gjmol), la presiunea p2=1,25·10 5 Pa. Aerul §i
oxigenul se afla la temperatura t=27°C. Temperatura sistemului se
presupune constanta, iar presiunea atmosferica are valoarea po=10 5 Pa. Sa
seafle:
a. densitatea aerului din recipient
b. numarul de molecule din halon
c. presiunea finala a amestecului de gaze obtinut dupa deschiderea
robinetului
d. distanta pe care se deplaseaza pistonul dupa deschiderea robinetului,
presupunand recipientul cilindric este suficient de lung
2. Un motor termic functioneaza dupa un ciclu format din 2 transformari

izoterme §i 2 transformari adiabatice: 1-+2 §i 3-+4 izoterme, respectiv 2-+3 §i
4-+1 adiabate. Motorul are ca substanta de lucru un gaz ideal monoatomic
(Cv=3R/2). Temperatura la inceputul comprimarii izoterme este T3=300 K,
de-a lungul unui ciclu gazul efectueaza lucrul mecanic L= 10 3 J absorb.ind
caldura Q1=1SOO J, iar lucrul mecanic efectuat de un mol de gaz in timpul
· destinderii adiabatice este L23=7,479 kJ. Sa se afle:
a. reprezentarea grafica a su'ccesiunii de transformari in coordonate (p, V)
b. existenta relatiei VI. V3= v2. v4
c. temperatura gazului la care are lac transformarea 1-+2
d. valoarea lucrului mecanic primit de un mol de gaz in cursul comprimarii
adiabatice
52
Test nr 14
Sa se scrie litera corespunziitoare fiecirei grile:

1. Se amesteca acela~i numar de molecule din doua substante avand masele
molare T-tl, respectiv IA-2· Masa molara a amestecului este:
a.· rI I = f.iJ + j.12 b. II=
r
f.1Jf.12 C. II=
r
2j.ilj.12 d
• f.1 = f.11 + f.12
2 c f.11 + f.12 f.11 + f.iz
2. Un gaz ideal sufera transformarea 1~2~3, reprezentata V

in figura alaturata. intre presiunile gazului in starile 1, 2 ~i
3 exista relatia:
a. p3>[J2>p1
b. [J2>p3>p1
c. p1>[J2>p3
d. [J2>p1>p3 T
3. Un gaz monoatomic (Cv=3R/2) este supus proceselor p.t..
reprezentate in figura alaturata, in care 1-2 este o 1 2
destindere izobara de la volumul V1 la volumul V2=2 V1 iar r--"'~
!I :I 3
2-3 este o destindere izoterma pana la volumul V3=eV2 '' .
' '
'
(e=2,71) este baza logaritmului natural). Raportul dintre
lucrul mecanic total ~i variatia corespunzatoare a energiei
interne a gazului este:
a. 1 b.2 c.3 d.4
4. Prin ,motor termic" se intelege:

a. un sistem termodinamic ce realizeaza transformarea integrala a energiei
termice in energie mecanica
b. un sistem termodinamic cu functionare ciclica, ce transforma integral
energia termica in energie mecanica
c. un sistem termodinamic ce realizeaza transformarea integrala energiei
mecanice in energie termica
d. un sistem termodinamic cu functionare ciclica, ce realizeaza
transformarea partiala a energiei termice in energie mecanica
5. Pistonul mobil, etan~, care se poate mi~ca fara frecari, separa in cilindrul
orizontal un gaz ideal, avand caldura molara izocora Cv=5Rj2, de aerul
:{=-
atmosferic, a~a cum se vede in figura. Presiunea atmosferica are valoarea
patm=96 kPa, iar volumul intregului cilindru este V=2 dm 3 . Caldura care·
trebuie transmisa gazului pentru ca pistonul sa se deplaseze
lent din pozitia initiala pana la capatul cilindrului este: ......... . .
a. 350 J b. 336 J c. 245 J d. 224 J Ll2
53
1. Un vas cilindric orizontal, de volum V=12 L, inchis la ambele capete ~;?i

izolat termic de exterior, este impartit in doua compartimente egale, de catre
un piston termoizolant, mobil, a:flat in echilibru. Intr-un compartiment se
afla m1=3 g hidrogen molecuiar (f.l.H2=2 gjmol), iar in celalalt azot molecular
(f.l.N2=28 gjmol). Gazele din cele doua compartimente se afla, initial, la
aceea§i temperatura, 71=200 K. Compartimentul In care se a:fla hidrogenul
este incalzit apoi lent, cu t.T=100 K, temperatura azotului ramanand
nemodificata. Sa se afle:
a. presiunea din compartimentul ocupat de hidrogen
b. masa azotului
c. raportul dintre densitatea azotului §i cea a hidrogenului
d. volumul ocupat de azot dupa restabilirea echilibrului pistonului in urma
procesului de incalzire
2. Un mol de gaz ideal diatomic efectueaza un proces ciclic. In starea initiala

gazul ocupa un volum V1 =25 L §i se afla la temperatura t1 =27°C. Gazul este
incalzit izobar pana i se dubleaza volumul. Din aceasta stare este incalzit
izocor pana cand presiunea devine p3=2p1. Apoi gazul este comprimat
izoterm pana cand volumul devine V1. Printr-o racire izocora ajunge in starea
initiala. Se cunoa§te y=1,4 §i ln2=0,7. Sa se a:fle:
a. reprezentarea grafica a ciclului in coordonate V-T
b. lucru mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior in transformarea 1--->2
c. caldura cedata de gaz mediului exterior dupa parcurgerea J.nui ciclu
complet
d. variatia energiei interne a gazului intre starile 1 ~;?i 3
Testnr 15
Si se scrie litera corespunzitoare fiecirei grile:
1. Trei mase diferite din acela~;?i gaz ideal sunt T

supuse unor transformiiri reprezentate in sistemul
de coordonate (T, V) ca in figura alaturata.
Cunoscand faptul ca p1=p2=p3, relatia corecta dintre
masele celor trei gaze este:
a. m1>m2>~ b. m1=m2=~
c. m2>~>m1 d. mJ>m2>m1
2. Masa molara a unei substante reprezinta:

a. masa unei cantitati de substanta ce ocupa volumul Vpo=22,4 m 3 jkmol
b. masa unei cantitati de substanta egala cu a 12-a parte din masa atomica
l2
a C6
54
c. masa unei cantitati de substanta ce contine 12 g de 2
C!
d. masa unei cantitati de substanta ce contine un numar de molecule egal
cu numarullui Avogadro
3. Un sistem termodinamic evolueaza dupa un proces termodinamic ciclic.

Lucrul mecanic efectuat de sistem, L=1 kJ, reprezinta 25% din caldura
primita. Caldura cedata de sistem are valoarea:
a.. 4 kJ b.2 kJ c. -2 kJ d. -3 kJ
4. In cursu! unei transformari adiabatice a unui gaz ideal aflat intr-un

cilindru cu pis,ton (transformare descrisa de ecuatia pVi'=const.) presiunea
gazului p variaza direct proportional cu puterea a treia a temperaturii
absolute T. Exponentul adiabatic al gazului este:
a. 1,2 b. 1,5 c. 2 d. 2,5
p
5. Un gaz ideal avand exponentul adiabatic y
efectueaza transformarile 1-2, respectiv 2-3
reprezentate in figura alaturata in coordonate p- V.
Temperatura in starea 1 este T 1 , temperatura in
starea 2 este T2, iar temperatura finala este T3. Daca ........ 1.~ ..
T2=(TI+T3)j2, atunci raportul Q12/Q23 are valoarea:
a. y-1 b. 1/(y-1) c. y d. 1/y v
1. Se considera dispozitivul schematic din figura

.h h
alaturata. El cuprinde un recipient cilindric ,.-----·I I~-----.
orizontal, prevazut cu un piston termoizolant de
sectiune S=29,2 cm2 ce se poate mi~ca fara frecare. 1 2
Cele doua robinete Rt ~i R2 permit legatura cu aerul
atmosferic, aflat la presiunea atmosferica normala
po=10 5 Pa. Initial cele doua compartimente au
aceea~i lungime h=41,55 em, robinetele Rt ~i R2 ·
sunt deschise, iar temperatura aerului atmosferic ramane constanta, egala
cu t= 19oc. Sa se afle:
a. cantitatea de gaz din compartimentul 1, daca se inchide robinetul Rt
b. valoarea temperaturii Tt daca gazul din compartimentul 1 este incalzit
pana la temperatura Tr, astfel incat pistonul se deplaseaza pe o distanta
x=0,1h
c. numarul de molecule de gaz din compartimentul 2 daca se inchide ~i
robinetul R2
d. temperatura finala a gazului din compartimentul 2, considerand ca
temperatura gazului din compartimentul 1 ramane nemodificata, daca gazul
55
din compartimentul 2 este indilzit pana cand pistonul revine la mijlocul
cilindrului, unde ramane in echilibru
2. 0 masa de gaz ideal sufera o transformare adiabatica (y=4/3). Gazul

evolueaza din stare a 1 in care p1 = 16 105 Pa, V1 = 1, 5 L ~i T1 =600 K in starea 2
in care p2= 1os Pa. Din starea 2 el sufera o transformare izoterma pana in
starea 3 ~i revine la starea initiala printr-o transformare izobara. Sa se afle:
a, temperatura gazului in starea 2
b. lucrul mecanic efectuat in procesul 3-1
c. variatia energiei interne a gazului in procesul 1-2
d. reprezentarea procesului 2-3-1 in sistemul de coordonate p-V
Test nr 16
Sa se scrie litera corespunzltoare fieclrei grile:

1. La un motor Diesel, rolul injectorului este de a:
a. injecta benzina in cilindru
b. aprinde aerul aspirat in cilindru
c. injecta motorina in cilindru
d. produce scanteia care aprinde amestecul carburant
2. Un gaz ideal se destinde dupa legea p2V=const. in timpul procesului

temperatura gazului:
a. scade b. cre~te c. ramane constanta d. cre~te apoi scade
3. Un gaz ideal alcatuit din molecule de 02 are masa molara de 32 gjmol ~i

caldura molara izocora Cv=SR/2. Caldura specifica izobara a oxigenului este
aproximativ egala cu:
a. 650,10 J/(kgK) b. 908,9 J/(kgK) e. 1200 J/(kgK) d. p40 J/(kgK)
4. Un gaz ideal diatomic, avand Cv=2,5R, se destinde izobar ~i absoarbe
caldura Q. intre variatia energiei interne ~i lucrul mecanic efectuat de gaz in
. aceasta destindere exista relatia: .
a. !:J.U=3L/2 b. !:J.U=5L c. !:J.U=5L/2 d. !:J.U=L/2
5. 0 cantitate constanta de gaz ideal monoatomic trece

din starea de echilibru (1) in starea de echilibru (2) prin
procesul termodinamic redat in figura alaturata. Lucrul
p(MPa)
3 ____ __ ·1
0
I I
mecanic schimbat de gaz cu mediul inconjurator este egal I I
2I I
cu: 1I 5 --- J ----:I
a. -562,5 J F ...
b. -2077,5 J ,' : T(K)

0
c. 562,5 J ' 250 500
d. OJ
56
1. 0 cantitate dintr-un gaz ideal, aflat initial la presiunea p1=2·105 Nfm2,

sufenl o transformare 1-2 descrisa de legea p=j3V, unde ./3=105 N/ms.
Raportul dintre temperatura gazului in starea 1 ~i temperatura gazului in
starea 2 este Tl/T2=9/4. Din starea 2 gazul este comprimat, temperatura
mentinandu-se constanta, pana intr-o stare 3, in care presiunea are aceea~i
valoare ca ~i in starea initiala. Sa se afle: ·
a. volumul ocupat de gaz in starea initiala
b. valoarea raportului dintre presiunea gazului in starea 1 ~i presiunea
gazului in starea 2
c. valoarea raportului dintre volumul final ~i eel initial ocupat de gaz
d. valoarea raportului dintre densitatea gazului in starea 2 !?i de.nsitatea
gazului in starea 3
2. Un kmol de gaz ideal monoatomic sufera transformarile din figura

alaturata. Se cunosc p2=2p1, Ts=9TJ, iar pJ=10 5 Pa ~i TJ=300 K. Sa se afle
(ln2=0,7): p
,L]
a. reprezentati aceste ciclul in coordonate (p, V)
b. volumul gazului in starea 1
c. lucrul mecanic efectuat pe ciclu
d. raportul dintre lucrul mecanic total efectuat pe
ciclu !?i caldura totala primita pe ciclu , ,' 4
,
I
Test nr 17

1. Un motor termic functioneaza dupa un ciclu Carnot, primind de la sursa
calda caldura QJ=3000 J ~i cedand sursei reci Q2=-2000 J. Raportul dintre
temperatura absoluta a sursei calde ~i temperatura absoluta a sursei reci
este:
a. 2/3 b. 3 c. 1/3 d. 3/2
2. Marimea fizica a carei valoare este aceea~i pentru sisteme termodinamice

aflate in echilibru termic se nume!?te:
a. capacitate calorica b. exponent adiabatic
c. temperatura d. caldura specifica
3. Ci'.ildura specifica la volum constant, cv, a unui gaz ideal cu masa molara
30 kg/kmol ~i exponentul adiabatic 1,4, are valoarea:
a. 662,8 Jf(Kg·K) b. 692,5 Jf(Kg·K) c. 702,8 Jf(Kg·K) d. 732,8 Jf(Kg·K)
57
3. Un gaz ideal trece din starea 1 in starea 3 fie
p
direct, pe drumul 1a3, fie prin starea intermediara 2
2: ------~
2, conform figurii alaturate. intre valorile lucrurilor
mecanice schimbate cu mediul exterior in cele doua
procese termodinamice exista relatia:
a. L123=2L1a3 b. L123=1,5L1a3 1! 8 ~3
c. L1a3=3L123 d. L1a3=2L123 I
'
o
l
0
5. 0 cantitate data de gaz ideal trece din starea de echilibru caracterizata de
presiunea p1=10 5 Pa :;;i temperatura TJ=500 K in starea caracterizata de
presiunea p2=1 MPa :;;i temperatura t2=127oc. Raportul dintre volumul in
starea finala :;;i volumul in starea initiala V2/V1 este egal cu:
a. 0,08 b. 0,125 c. 2,5 d. 8
1. 0 cantitate. de gaz ideal este inchisa etan:;;

intr-un cilindru, prevazut cu un piston de
masa neglijabila :;;i sectiune S=166,2 cm2, ce
se poate deplasa fara frecare, ca in figura
alaturata. Prin modificarea temperaturii
gazului din cilindru, pistonul se deplaseaza
lent. Pozitia pistonului este determinata de coordonata x, iar presiunea
atmosferica este pa= 1 atm. Sa se afle:
a. presiunea Pi a gazului din cilindru, dind pistonul este in echilibru
b. numarul de molecule de gaz din unitatea de volum daca gazul din cilindru
se afla la temperatura ti =270C
c. cantitatea de gaz din cilindru, :;;tiind ca la temperatura ti =27°C
coordonata corespunzatoare pozitiei de echilibru a pistonului este Xi =60 em
d. coordonata X2 corespunzatoare pozitiei de echilibru a pistonului la
temperatura t2=4 7oc, daci~. se incalze:;;te gazul din cilindru :;;i se presupune
ca cilindrul este suficient de lung
2. 0 cantitate data de gaz ideal diatomic (Cv=5R/2) se afla intr-un tilindru

cu piston la temperatura ti =7°C. Gazul este supus succesiunii de
transformari indicate in figura alaturata. Lucrul mecanic efectuat de gaz
intr-un ciclu este egal cu Li231=200 J. Sa se afle:
a. temperatura absoluta in starea 3 p
b. variatia energiei interne a gazului intre starile 2 :;;i 3
c. caldura primita de gaz intr-un ciclu
d. caldura cedata de gaz intr-un ciclu
3p
1
p --
2
~
3
:
I
-P:
V 3V V
58
Test nr 18
1. in graficul din figura ali:iturata este reprezentata

variatia temperaturii unui corp cu masa de 1 kg in 80
functie de cantitatea de caldura primita. Caldura 60
specifica a corpului este egala cu: 40
a. 500 J j (kgK) b. 500 kJ I (kgK) 20 -1"---+-- - __,'12~--o•o(kJ}
c. 2 Jj(kgK) d. 2 Jj(gK) 40 80
2. Un mol de gqz ideal monoatomic (Cv=2R) ajunge, printr-o transformare

· adiabatica, din starea initiala 1 in starea finala 2. Presiunea ~i volumul
gazului in stare a initiala sunt P1 =4·1 0 5 N j m 2, respectiv Vi =4 L, iar in starea
finala V2= 1 L. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul are valoarea:
a. -900 J b. -1800 J c. -3200 J d. -3600 J
3. Intr-un motor termic, un mol de gaz ideal efectueaza P A
J\,"-~6
procesul ciclic ABCA reprezentat in figura ala.turata. Daca
in acest proces ciclic se cunosc volumul in . starea A,
VA=16,62 L ~i presiunea in starea B, ps=4·105 Pa,
temperatura gazului in starea C este:
a. Tc=800 K b. Tc=900 K c. Tc=100 K d. Tc=120 K
v
4. Masa unui mol de substanta este numeric egala cu:
a. masa unei molecule din acea substanta, exprimata in grame
b. unitatea atomica de masa
, c. masa moleculara relativa a substantei date, exprimata in grame
d. masa atomica a substantei date
5. Intr-a incinta se amesteca 1023 molecule de heliu (/lHe=4 10-3 kg/mol) cu

4·10 23 molecule de 02 (/l02=32 10-3 kg/mol. Masa molara a amestecului este:
a. 16,4·gjmol b. 22,4·gjmol c. 26,4·gjmol d. 34,4gjmol
1. Gazul ideal inchis etan~ intr-un corp de pampa cu volumul V= 1 L se afla

in starea A la o presiune egala cu jumatate din valoarea presiunii
atmosferice ~i efectueaza urmatoarea succesiune de transformari:
A-B: pistonul fiind blocat, gazul este incalzit pana cand presiunea atinge
valoarea presiunii atmosferice p 0 = 1os Pa ·
B-C: pistonul este deblocat ~i gazul este incalzit, la presiune constanta, pana
cand volumul se dubleaza
59
C-D: se blocheaza iar pistonul ~i gazul este racit pana cand ajunge la
presiunea initiala. Temperatura gazului in starea D are valoarea To=300 K.
Sa se afle:
a. temperatura gazului in starea B ~i justificati faptul ca are aceea~i valoare
cu cea din starea D
b. raportul temperaturilor gazului in starea C ~iin sta.i:'ea A
c. cantitatea de gaz aflat in corpul de pompa
d; raportul dintre densitatea gazului in starea D ~i densitatea gazului in
starea A
2. intr-un cilindru vertical inchis in partea superioara cu un piston etan~ de

masa m=5 kg ~i sectiune S=10 cm2, care se poate mi~ca fara frecare, se afla
o cantitate de gaz ideal avand caldura molara la volum constant Cv=3R/2.
Datorita incalzirii gazul din cilindru i~i mare~te volumul de 1 ,5 ori ~i
~fectueaza un lucru mecanic L=60 J. Dupa incalzire pistonul este blocat, iar
gazul este racit pana cand presiunea scade de doua ori. Cunoscand valoarea
presiunii atmosferice po= 10 5 NI m 2, ~i acceleratia gravitationala · ...,.,~~1"77:1
g=10 mjs 2, sa se afle:
a. presiunea gazului din cilindru in starea initiala
b. deplasarea pistonului in urma incalzirii gazului
c. variatia energiei interne a gazului in urma incalzirii
d. caldura cedata de gaz mediului exterior
Test nr 19
Sii se scrie litera corespunziitoare fieciirei grile:
1. 0 incinta este impartita in doua compartimente A ~i B de volume egale,

printr-un piston u~or, fiXat. in fiecare din cele doua compartimente se afla v
moli de gaz ideal iar pA=2ps. in aceste conditii:
a. TA=2Ts b. Ts=2TA c. TA=4Ts d. Ts=4TA
____
2. 0 masa m=7 g .de azot (11=28 gfmol) este supusa unei transformari
generale, reprezentata in graficul alaturat. Lucrul mecanic schimbat de gaz
cu mediul exterior pe parcursul transformarii este p (KPa)
L=1050 J. Temperatura starii finale atinse de gaz are ___ 2
valoarea aproximativa:
a. T2=625 K
b. T2=900 K
c. T2=1200 K
d. T2=1475 K
200 __ J_
/:
•' :
71j
II
:
j
I
ml)
3. Caldura specifica la volum constant a unui gaz ideal este cv=692,5

Jf(Kg·K) iar masa molara 11=30 kg/kmol. Exponentul adiabatic are valoarea:
a. 1,33 b. 1,4 c. 1,5 d. 1,67
60
'\
j
4. Volumul molar al unui gaz ideal in anumite conditii de presiune ~i

temperatura este Vp. Considenind moleculele uniform distribuite, fiecarei
molecule ii revine un cub cu latura d egala cu:
tO ffVo = ~tO
=
~
= 23 =3
1 1
a. d b. d - - c. d _P_ d. d 3 - -
NA NA NA
5. intr-o transformare cvasistatica a unui sistem termodinamic, caldura
absorbita se transforma integral in lucru mecanic:
a. numai daca transformarea este izobara
b. numai daca transformarea este izoterma
c. numai daca transformarea este ciclica
d. acest lucru este contrazis de principiile termodinamicii
1. Doua vase cu volumele V1=1,662 dm 3 ~i respectiv V2=3,324 dm 3 comunica

printr-un tub de volum neglijabil prevazut cu un robinet initial inchis. in
primul vas se afla molecule de oxigen (/102=32 · lQ-3 kg/ mol) la presiunea P1 =3
atm ~i temperatura t=27oc, iar al doilea vas contine molecule de azot
(~-Jm=28·1Q-3 kgjmol) la presiunea 0=2,4 atm ~i la aceea~i temperatura.
Dupa deschiderea robinetului vasele comunica intre ele ~i raman in
contiriuare termostatate la temperatura initiala. Amestecul obtinut se
comporta ca un gaz ideal. Sa se afle:
a. raportul dintre numarul de moli de gaz din cele doua vase inainte de
b. raportul densitatilor celor doua gaze inainte de deschiderea robinetului
c. masa molara a amestecului de gaze obtinut
d. presiunea finala dupa deschiderea robinetului
2. Un mol de gaz ideal diatomic, (Cv=SR/2), aflat initial in starea 1 in care

parametrii sunt pl=3·1QS N/m 2 ~i V1=4 L, este supus transformarii ciclice
1-42-43-41 reprezentata in sistemul de coordonate p-V in
figura alaturata. Se cunos p2=2p1 ~i VJ=1,5 V1.Sa se afle:
·a. energia interna a gazului in starea 1
b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul in cursu!
transformarii 1-42
c. caldura schimbata de gaz cu exteriorul in cursu!
p1
l
A3
-~-+·
transformarii 1-42 v
d. valoarea raportului dintre lucrul mecanic total schimbat de
gaz cu exteriorul in timpul unui ciclu ~i caldura primita de gaz in acest timp
61
Test nr 20
1. intr-a transformare izobara lucrul mecanic efectuat de gazul ideal

reprezinta 60% din variatia energiei interne. Exponentul adiabatic are
valoarea:
a. 1,4 b. 1,45 c. 1,5 d. 1,6
2. Un gaz ideal poate trece din starea de echilibru

termodinamic 1 in starea de echilibru p
3
termodinamic 3 prin doua procese termodinamice P2
distincte, a§a cum se observa in figura alaturata:
din starea initiala 1 direct in starea finala 3, iar in
a doua modalitate sistemul trece prin starea
intermediara 2. intre marimile L §i b..U
corespunzatoare celor doua procese termodinamice
exista relatiile:
a. 6.Ut3>6.Ut23, L13>L123 b. 6.U13<6.Ut23, L13<L123
c. 6. U13=6. U123, Lt3> L123 d. 6.Ut3=6.Ut23, L13=L123
3. Aceea§i cantitate de caldura este necesara pentru a 'mari temperatura

U!lei mase mt=1 kg de apa de la tt=25°C la t2=75°C ca f?i pentru a incalzi cu
M=100°C un corp. Caldura specifica a apei fiind egala cu ca=4200 Jf(kgK),
capacitatea calorica a corpului este egala cu:
a. 8400 J/K b. 4200 JfK c. 2100 J/K d. 1500 J/K
m N V
4. Setul de trei relatii v = -·= - - = - utilizate in termodinamica, in
' J1 NA v:,
conformitate cu notatiile din manuale, sunt toate simultan valabile pentru
sisteme termodinamice aflate in stare:
a. lichida b. gazoasa c. salida d. in orice stare de agregare
5. 0 masa de gaz considerat ideal care se destinde izoterm absoarbe caldura

Q §i volumul sau cre§te de k ori. Daca temperatura gazului se dubleaza in
destinderea izoterma la o cre§tere de k2 a volumului este necesara o caldura:
a. 4Q b. 2Q c. Q d. Q/2
.1. intr-un vas de volum constant V=5 ·10-3 m3 se afla un amestec gazos
format din: N1=1023 molecule de oxigen (J.l02=32·1Q-3 kg/mol), N2=4·1023
molecule de azot (J.lN2=28·10· 3 kg/mol) §i N3=5·10 23 molecule de heliu
62
(J1He=4·I0-3 kgjmol) la temperatura 11=400 K. Gazele sunt considerate gaze
ideale. Sa se afle:
a. masa molara a amestecului
b. presiunea amestecului
c. densitatea amestecului
d. temperatura la care presiunea. din vas scade cu f=20%
2. Gazul ideal inchis etan~ intr-un corp de pampa cu p [atm]

volumul 2 L se afla la o presiune egala cu presiunea 2.5
B
atmosferica normala (po= 105 Pa) ·~i efectueaza 2 .0
urmatoarea succesiune de transformari reversibile: ·
AB gazul prime~te ca.Idura astfel incat presiunea sa 1·5
v
creasca proportional cu volumul, pana cand volumul 1.0
A /
se dubleaza; BC pistonul este blocat ~i gazul se 0,5 ,·'·
race~te pana cand presiunea scade la jumatate din c v [(]

presiunea atmosferica. Considerand ca exponentul o .1 2 3 4 5
adiabatic al gazului are valoa.rea y=l,S, sa se afle:
a. variatia energiei interne a gazului in transformarea ABC
b. lucrul mecanic efectuat de gaz in transformarea ABC
c. caldura cedata in transformarea BC
d. caldura primita in transformarea AB
63
PRODUCEREA f?l UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Test nr. 1

1. in figura alaturata cifrele indica valorile intensitatilor
curentnor electrici prin . laturile corespunzatoare,
masurate in rnA, iar sagetile sensurile curentilor.
Intensitatea I a curentului electric care intra in nodul A
este:
a. OmA b. 1 rnA c. 2mA d. 3mA
2. Cinci generatoare electrice cu tensiunea electromotoare E §i rezistenta

electrica interioara r se leaga in serie la bornele unui rezistor cu rezistenta
electrica R. Puterea dezvoltata de sursa pe rezistor este data de relatia:
2 2
a. P= 25E R b. P= SER c. P= 25E R d. P= 5ER
(R+SrY R+Sr (5R+rY 5R+r
3. Un consumator a carui rezistenta electrica poate fi modificata este

conectat 1a bornele unei surse avand tensiunea electromotoare E §i
rezistenta interna r. Intensitatea curentului electric prin consuniator in
functie de tensiunea la bornele acestuia este 1=2,4-0,SU, marimile fiind
exprimate in unitati SI. Tensiunea electromotoare E a sursei de alimentare
este egala cu:
a. E=4,8 V b. E=4,5 V c. E=3,8 V d. E=2,4 V
4. Simbolurile marimilor fizice §i ale unitatilor de masura fiind cele utilizate

in manualele de fizica, unitatea de masura in S.I. a marimii fizice exprimate
prin raportul R/ M este:
a. W /V b. V2jW c. V2jJ d. W
5. in circuitul din figura alaturata sursa §i

aparatele de masura sunt ideale. Ampermetrul §i
voltmetrul indica valorile !1, respectiv U1 cand
intrerupatorul K este dechis. Daca se inchide R
intrerupatorul, noile valori masurate h, u2 vor fi:
a. h>l1; U2>U1 b. h=l1; U2>U1
c. h<l1; U2<U1 d. h>l1; U2=U1
64
1. Circuitul din figura este format din cinci

generatoare identice caracterizate de tensiunea
E.t \~J t-1
E.r
electromotoare E=S V ~i rezisten~a interna r= 1 Q , ~i

din rezistorul de rezisten~a R=4,8 Q. Sa se afle:
a. tensiunea electromotoare echivalenta a gruparii
E.r 71
E.r
de generatoare
b. tensiunea la bornele rezistorului
c. lungimea firului din care este construit rezistorului daca sec~iunea lui
este egala cu S=3·1Q-7 m2, iar rezistivitatea materialului din care este
confec~ionat este p=S·l0- 7 Qm
d. indica~ia unui ampermetru real (RA=2 Q) montat pe ramura principala a
circuitului
2. Doua becuri B1 ~i ~ au fast construite pentru a

functiona normal la o tensiune U1=100 V, iar un al
treilea bee B3 pentru a functiona normal la o R ~
tensiune U3=200 V. Puterile becurilor la tensiunile la u0
~
care functioneaza normal sunt respectiv P1=60 W,
P2=lOO W ~i ?3=200 W. Daca se utilizeaza un rezistor ~
auxiliar de rezisten~a R, c.onectat a~a cum se vede in
figura alaturata, se asigura func~ionarea normala a
celor trei becui"i la re~eaua cu tensiunea Uo=U3=200 V. Neglijand rezistentele
firelor de legatura, sa se afle:
a. rezisten~a electrica a becului B3
b. intensitatile curen~ilor care strabat becurile B1 ~i ~
c. puterea consumata de rezistorul R
d. intensitatea curentului luat de la re~ea de montajul astfel realizat
Test nr. 2
1. Tensiunea Uab dintre cele doua puncte ale por~iunii de circuit din figura
alaturata se determina cu ajutorul relatiei:
a. Uab=I(RJ+R2+n+r2)+E1-E:2
b. Uab=I(R!+R2-n+r2)+E1-E:2 e
c. Uab=I(R!+R2+n+r2)-E1+E:2
d. Uab=I(RJ+R2-n+r2)-E!+E:2
'--
-----·--- uab
2. Daca se conecteaza pe rand la bornele unui generator un ampermetru

_/
ideal (cu rezistenta interioara nula) ~i un voltmetru ideal (cu rezisten~a

interioata infinita) acestea indica 1=20 A ~i respectiv U=lO V. Puterea
maxima pe care o poate furniza gen~ratorul circuitului exterior este:
'65
a. 100 W b. 75W c. sow d. 25W
3. Se considera doua surse identice avand fiecare

t.e.m.· E=1,2 V :;~i rezistenta interna de r=0,4 Q sunt
conectate cain figura alaturata. Valoarea tensiunii UAs
este:
a. -1,2V b. 0 c. 1,2V d. 2,4V
4. Simbolurile unitatilor de masura fiind cele utilizate in manuale, marimea
fizica a carei unitate de masura in S.I. poate fi pusa sub forma ) J este:
Q·s
a. intensitatea curentului electric
b. rezistenta electrica
c. tensiunea electrica
d. puterea electrica
5. Un voltmetru cu rezistenta interna Rv suporta o tensiune electrica

maxima mai mica decat tensiunea de masurat. Pentru ca aparatul sa nu se
arda, valoarea tensiunii electrice la bornele sale trebuie mic:;~orata de n ori.
In acest scop, trebuie sa conectam:
a. in paralel cu aparatul un rezistor cu rezistenta Rv/(n-1)
b. in serie cu aparatul un rezistor cu rezistentaRv/(n-1)
c. in paralel cu aparatul un rezistor cu rezistenta Rv(n-1)
d. in serie cu aparatul un rezistor cu rezistenta Rv(n-1)
1. Pentru circuitul din figura alaturata se cunosc:

tensiunile electromotoare ale surselor E1 = 10 V,
E:z=22 V, rezistentele lor interne r1=r2=1 Q :;~i valorile
rezistentelor rezistorilor R2=6 Q :;~i R3=3 Q.
Ampermetrul real indica 1=2 A, iar voltmetrul ideal
(Rv----oo) conectat la bornele rezistorului R1 indica
U1 =4 V. Sa se afle: '
a. valoarea rezistentei electrice a rezistorului R1
b. valoarea rezistentei electrice a ampermetrul"':li RA
c. caderea interna de tensiune pe sursa E:z
d. noua indicatie a ampermetrului daca se inverseaza polaritatea .sursei 1
2. Pentru circuitul electric a carui schema este

reprezentata in figura alaturata se cunosc: E1=6 V, E:z=4
V, R1=2 Q, R=4 Q. Rezistentele interne ale surselor se R
neglijeaza. Sa se afle:
a. intensitatea curentului prin rezistorul R
66
b. raportul P1/ Pal puterilor dezvoltate in cele doua rezistoare
c. puterea sursei E2
d. rezistenta interna pe care ar trebui sao aiba sursa de t.e.m. E1, pentru ca
puterea dezvoltata in circuitul exterior sa fie maxima, daca sursa E2 are
rezistenta interna r2=S Q §i valoarea maxima a puterii dlsipate pe circuitul
exterior
Test nr. 3

1. Un conductor este strabatut de un curent a carui
intensitate variaza in timp ca in graficul alaturat. I(~IA)
Sarcina totala ce strabate sectiunea transversala a 20 ----.,.----...
conductorului in intervalul de timp cuprins intre t1=3
s ~;Ji t2= 11 s este egala cu:
a. 30 p.C b. 50 p.C c. 80 p.C d. 110 p.C
2. Randamentul de transfer al energiei electrice de la o baterie la un

consumator conectat la bornele ei este ry=75%. T.e.m. a bateriei are valoarea
E=120 V, iar intensitatea curentului electric ce trece· prin consumatorul din
circuit are valoarea 1=2 A. Puterea electrica a consumatorului este egala cu:
a . .P=180 W b . .P=150 W c . .P=120 W d . .P=lOO W
RJ
3. Se da montajul din figura alaturata. Valoarea ·A_,..._~-~-c
tensiunii care se stabile~;Jte intre punctele C ~;Ji D ale 1'00Q )
moritajului electric, atunci cand intre bornele A §i B se 12
aplica tensiunea UAB=3 V este:
a. 5 V b. 2 V c. 1,5 V d. 1 V ·B;.~ -..,0D·
4. Daca se scurtcircuiteaza din gre§eala bornele unui generator printr-un

conductor de rezistenta neglijabila, intensitatea curentului prin acesta
devine Isc. Puterea maxima pe care o poate debita generatorul in aceste
conditii este Pmax. Tensiunea electromotoare a generatorului este:
a. E = ~1ax b. E = 2~nax c. E = 3Pmax d. E = 4~nax
Jsc Jsc Jsc Jsc
5. Rezistenta echivalenta intre punctele M ~;Ji N ale

ansamblului de rezistoare identice, cu rezistentele
electrice de 3,2 Q fiecare, grupate cain figura, este:
a. 1 Q b. 2 Q c. 3 Q d. 5 Q
67
Rezolvati u:rmitoa:rele p:robleme:
1. 0 baterie electrica este formata din 2 surse identice de curent continuu,

legate in paralel, realizate fiecare din cate 5 elemente identice legate in serie.
Fiecare element are tensiunea electromotoare E. Circuitul exterior bateriei
este format din trei grupe de consumatori: trei becuri legate in paralel, unul
cu rezistenta R1=2 0, iar celelalte doua cu rezistentele egale R2=R3=4 0, un
reostat cu rezistenta R4=3 0, doua re~ouri legate in paralel, unul avand
rezistenta Rs=10 0, iar celalalt R6=15 0. Cele trei grupe de consumatori sunt
legate in serie. Intensitatea curentului prin reo stat este /4= 10 A. Sa se afle:
a. intensitatile curentilor prin fiecare bee
b. tensiunea electrica aplicata gruparii celor doua re~ouri
c. tensiunea la bornele bateriei
d. tensiunea electromotoare a unui element, dacii r= 1 0
2. Sursa de tensiune reprezentata in figura alaturati:i are E, r

t.e.m. E= 12 V ~i rezistenta interna r= 1,5 0. Initial
intrerupatorul K este inchis, iar . tensiunea la bornele
becului este egali:i cu tensiunea sa nominala Ubec=6 V. a b
Tensiunea dintre punctele a ~i b ale circuitului este egali:i
cu Uba=9 V. Cunoscand ca R2=2 0, sa se afle: R2
a. puterea electrica consumata de bee
b. rezistenta electrica a rezistorului R1
c. randamentul transferului de putere de la sursa la bee
d. valoarea pe care ar trebui sa o aiba rezistenta electrica a rezistorului R2x
pentru ca becul sa functioneze la parametrii nominali daca se deschide
intrerupatorul K
Test nr. 4
1. 0 baterie formata din n elemente identice legate in serie, avand fiecare

tensiunea electromotoare E=2, 1 V ~i rezistenta interna r=O, 1 0, se
conecteaza la capetele unui rezistor de rezistenta R=6,4 0. Prin rezistor trece
un curent de intensitate I= 1,8 A. Numarul de elemente din care este formati:i
bateria este:
a.2 b. 3 c. 4 d. 6
2. 0 sursa avand rezistenta interna r, disipa pe o rezistenta R1 o putere P.

Sursa va disipa aceea~i putere pe o rezistenta electrica a ci:irei valoare poate
fi calculata cu ajutorul expresiei: -
a. r 2 I R1 b. R1r c. g 2
d. R1 I r
68
3. Doua rezistoare, ale caror caracteristici tensiune-
curent sunt reprezentate in figura alaturata, sunt U(V
grupate, o data in serie, apoi in paralel. Raportul
rezistentelor echivalente ale celor 2 grupan Rsl Rp este
egal cu:
a. 1 b. 16/3 c. 4/3 d. 3/4
I(A)
4. Tina.nd cont ca notatiile sunt cele utilizate in manualele de fizica, unitatea

de masura in S.I. a marimii fizice care are expresia JPR este:
a.J b.A c.V d.Q
P(W)
5. Dependenta puterii P luata de circuitul exterior de la
o sursa de tensiune continua in functie de intensitatea 25
curentului I debitat de sursa este reprezentata in
graficul alaturat. Rezistenta interioara a sursei este:
a. 0,25 Q b. 0,4 Q c. 1 Q d. 4 Q
t(A)
10
1. Un conductor confectionat dintr-un material cu rezistivitatea p=1,7·1o-s
Om are aria sectiunii transversale egala cu S= 1, 7 mm 2 §i lungimea f.=200 m.
Se taie conductorul in patru parti egale §i se leaga partile in paralel. Apoi
gruparea se conecteaza la bornele unei grupari paralel formate din 5 surse
identice fiecare cu t.e.m E=1,5 V §i rezistenta interna r-0,25 Q fiecare. Sa se
afle:
a. rezistenta conductorului
b. rezistenta circuitului exterior
c. tensiunea electrica la bornele gruparii de surse
d. intensitatea curentului electric pe care ar indica-o un ampermetru real
(RA= 1 Q) inseriat cu unul din cei patru conductori
2. Circuitul electric din figura alaturata este alimentat de

o baterie cu tensiunea electromotoare E=36 V §i
rezistenta interioara r-2 Q. Rezistentele electrice ale
rezistoarelor sunt: R1 = 10 0, R2=8 Q §i R3=24 Q. Sa se afle: R3
a. tensiunea la bornele sursei cand se deschide
intrerupatorul K K
b. energia electrica ce se consuma in 10 min pe intregul
circuit cand K este deschis
c. intensitatea curentului electric prin rezistorul R3 cand intrerupatorul K
este inchis
d. puterea electrica disipata pe circuitul exterior cand K este inchis
69
Test nr. 5

1. Printr-un conductor cu rezistenta electridi de 10 Q trece o sarcma
electrica de 360 C. Tensiunea electrica la capetele conductorului este de 30
V. Intervalul de timp necesar trecerii sarcinii electrice are valoarea:
a. 1 min b. 2 min c. 3 min - d. 4 min
2. Valoarea numerica a raportului dintre tensiunea la bornele unei surse cu

rezistenta interioara nenula :?i tensiunea electromotoare a sursei este:
a. intodeauna mai mica dedit unu
b. intodeauna egala cu unu
c. intodeauna mai mare dedit unu
d. dependenta de sensul curentului prin sursa
3. Dintr-o sarma de cupru de rezistenta R se realizeaza

un cere. Rezistenta echivalenta dintre bornele A :?i Beste
egala cu:
a.3R/16 b.3R/4 c.6R/4 d.R/4
4. Un bee conectat la o sursa electrica prin intermediul a doua fire

conductoare consuma o putere P 1 =60 W. Puterea disipata de conductoarele
de legatura este P2=3 W, iar puterea consumata de circuitul interior al sursei
este ?3=2 W. Daca intensitatea curentului din circuit are valoarea I= 1,3 A,
t.e.m. a sursei este egala cu:
a.65V b.60V c.50V d.32,5V
5. Un acumulator de autovehicul are valoarea t.e.m. E=24 V :?i rezistenta

interna r= 1 Q. Puterea maxima pe care o poate transfera drcuitului exterior
este egala cu:
a. 24 W b. 72 W c. 144 W d. 288 W
[/;.B (V)
t(s)
1. Portiunii de circuit cuprinsa intre A :?i B i se aplica o tensiune electrica

variabila. Dependenta de timp a acestei tensiuni este redata In graficul
alaturat. Valorile marimilor ce caracterizeaza elementele circuitului sunt:
E=4,5 V, r= 1 0, R1 =2 Q, R2=6 Q, R3=3 Q. Sa se afle:
70
a. rezistenta echivalenta dintre punctele M §i B
b. intensitatea curentului electric prin R2 la momentul t=10 s
c. momentul de timp la care intensitatea curentului ce strabate rezistorul R1
se anuleaza
d. intensitatea curentului prin sursa daca intre punctele A §i B - se
conecteaza un fir cu rezistenta neglijabila
2; Doua surse cu t.e.m. E=6 V §i rezistenta interna

r-4 Q fiecare, alimenteaza o retea formata din trei
rezistoare cu rezistentele R1 =6 Q, R2=6 Q §i R3= 1 Q,
ca in figura alaturata. Sa se afle:
a. tensiunea la bornele rezistorului R1
b. puterea electrica disipata pe rezistorul R2
c. caldura disipata de rezistorul R3 in intervalul de
timp ~t=1 h E,r
d. randamentul circuitului
Test nr. 6
Sa se scrie litera corespunzatoar~ fiecarei grile:
1. Voltmetrul ideal (Rv-><XJ) conectat la bornele generatorului

din figura masoara tensiunea electromotoare daca:
a. intrerupatorul k este inchis
b. intrerupatorul k este deschis
c. generatorul se scurtcircuiteaza
d. circuitul exterior are rezistenta R=r
2. La o retea cu tensiunea U=220 V se conecteaza un aparat de sudura.

Pentru ca acesta sa functioneze in conditii nominale Un=llO V, Pn=450 Win
serie cu aparatul de sudura se introduce o rezistenta. Puterea totala
absorbita de la retea de circuitul astfel realizat este:
a. 450 W b. 600 W c. 900 W d. 1000 W
3. Un receptor cu o rezistenta electrica R=50 Q trebuie alimentat de la o

retea, situata la o distanta L=22,5 m de receptor. Tensiunea retelei este
U=220 V, iar caderea de .tensiune pe linie este de 3% din tensiunea de
alimen tare. Aria sectiunii transversale a firului de cupru (pcu= 1, 7 · w-s Qm)
utilizat este de aproximativ:
a. 0,78 mm 2 b. 1 mm2 c. 0,49 mm2 d. 5,5 mm 2
4. ~tiind ca simbolurile unitatnor de masura sunt cele utilizate in manuale,

unitatea de masura in S.I. a rezistivitatii electrice poate fi scrisa sub forma:
a. JmA-2s- 1 b. Jm2A-Is c. JmAs d. Jm- 2A- 2s2
71
5. Montajul electric din. figura alaturata contine
conductorii ohmici cu rezistentele electrice R1 = 10 ·Q,
{A~~J
R2=6 Q, R3=4 0, R4=7,6 Q. Tensiunea aplicata intre
punctele A ~i Bare valoarea UA.s=10 V. Intensitatea
curentului electric din circuitul principal este egala
Rz
cu: ~
a. 0,5 A b. 1 A
c. 1,5 A d. 2A
RJ
1. Pentru a varia tensiunea la bornele rezistorului R2 avand rezistenta

electrica R2=30 Q din circuitul reprezentat in figura alaturata, se folose~te un
reostat cu cursor. Rezistenta electrica a spiralei reostatului are valoarea
R1 =20 Q iar lungimea spiralei este L=40 m. Circuitul este conectat la un
alimentator de tensiune continua cu t.e.m. E=24 V ~i rezistenta interna r-3
Q. Sa se afle:
a. rezistenta echivalenta a circuitului exterior sursei cand E. r
cursorul se afla la o patrime din lungimea spiralei .----11----,
reostatului fata de punctul A
b. intensitatea curentului debitat de sursa in conditiile
punctului a.
c. tensiunea la bornele rezistorului R2 in conditiile
punctului precedent
d. aria sectiunii transversale a firului din care este
confectionata spirala reostatului daca rezistivitatea electrica a materialului
acesteia are valoarea p=44 1o-s Qm
I
2. Circuitul electric a carui diagrama este ilustrata
in figura alaturata -contine sursa cu t.e.m Eo=4,5 V
~i rezistenta interna ro=1 Q ~i sursa cu t.e.m E1=1,5
V ~i rezistenta interna neglijabila. Rezistentele
electrice Ro=49 Q ~i R1=50 Q sunt constante, iar
rezistenta electrica R2 este variabila. Sa se afle: /1
a. exprimarea intensitatii /1, a curentului electric
care strabate sursa E1 in functie de valoarea
rezistentei R2
b. valoarea rezistentei R2 pentru care curentul prin sursa E1 este nul
c. energia electrica dezvoltata in timpul t= 10 min pe rezistorul
conditiile punctului b.
d. puterea electrica disipata pe rezistenta Ro in conditiile punctului b.
72
Test nr. 7
1. La bornele unui generator electric avand intensitatea de scurtcircuit Is se

conecteaza un consumator. Prin circuit se stabile~te un curent electric de
intensitate I. Randamentul circuitului electric este:
I -I
a. _s__ I -Is_
b. __ I __
c. _s -I. d. 2I- I s
2I Is Is I
2. 0 sarma din cupru, cu rezistivitatea p=1,7·10-8 Om, are rezistenta

electrica R=10 Q ~i masa m=0,4 kg. Densitatea cuprului este d=8,7·103
kgjm 3 . Lungimea firului are valoarea:
a. 86 m b. 164,4 m c. 240,8 m d. 288,6 m
3. Doua surse electrice cu parametdi E1, r respectiv ~. E1,r B

r, Err"~ sunt conectate ca in figura. Intre bornele A ~i
B este conectat un conductor de rezistenta electrica
neglijabila care este straba.tut de curentul de
lrj
intensitate I. Tensiunea electrica intre punctele A ~i B
este:
a. UAa=2Ir+E1-~ b. UAa=~-El c. UAa=E~-~ d. 0
4. Pe soclul unui bee sunt inscrise valorile Un=60 V ~i Pn=75 W. Pentru ca

becul sa functioneze la parametrii nominali atunci cand este alimentat la o
sursa cu tensiunea U=220 V trebuie introdusa o rezistenta in serie. Valoarea
acestei rezistente este:
a. 48 Q b. 88 Q c. 128 Q d. 168 Q
5. Doua generatoare au acelea~i tensiuni electromotoare, dar rezistente

interne diferite. Puterea maxima pe care o poate debita primul generator pe
un circuit exterior este P1, iar puterea maxima pe care o poate debita al
doilea generator pe un circuit exterior este P2. Cele doua generatoare
conectate in serie pot debita circuitului exterior o putere maxima:
a. P = F; + ~ b. P =
4 ~ .r: c. P =
.r: ~ d. P = vrn;;
F;~
F;+~ ~+Pz
1. in figura alaturata cele doua reostate

identice au cursoarele C ~i C' cuplate rigid
printr-o tija de rezistenta electrica neglijabila,
mi~di.ndu-se solidar, astfel ca intotdeauna in
73
dreapta se afla rezistenta x, iar in stanga R-x. Rezistenta electrica totala a
unui reostat este R=10 Q, iar sursa are tensiunea electromotoare E=30 V ~i
rezistenta interna r= 1 Q. Sa se afle:
a. expresia rezistentei echivalente a circuitului exterior conectat la
bornele sursei, in functie de x
b. valorile lui x pentru care sursa est.e scurtcircuitata
c. intensitatea curentului prin sursa cand rezistenta echivalenta a
circuitului exterior RAs=2 Q ~i valorile lui x .
d. caderea interna de tensiune pe sursa cand rezistenta externa este egala
cu rezistenta interna a sursei
2. Generatoarele electrice din circuitul reprezentat in figura alaturata au

rezistentele interne r1=r2=r3=2 Q. Ele alimenteaza un incalzitor electric, de
rezistenta electrica R, a carui putere este egala cu P= 18 W cand tensiunea la
bornele sale are valoarea U=9 V. Sa se afle:
a. tensiunea electromotoare a generatorului
echivalent cu gruparea generatoarelor din circuit
b. randamentul circuitului
c. intervalul de timp in care incalzitorul poate
aduce la fierbere apa dintr-un vas, daca 80% din
energia furnizata de incalzitor este preluata de apa,
iar caldura pe care apa din vas trebuie sa 0
absoarba pentru a ajunge la fierbere este egala cu R
Q=37,8 kJ
d. tensiunea E3, daca E1=2 V ~i E2=8 V
Test nr. 8

R(O) ·
l.in graficul din figura alaturata este reprezentata
dependenta rezistentei electrice a unui rezistor, in
functie de temperatura. Panta dreptei este egala cu: Ro
a. Ro b. a
c. Roa d. Rout i{'G)
2. Un rezistor de rezistenta electrica R=18 Q este cuplat la bornele unui

generator. Tensiunea electromotoare a generatorului ~i rezistenta sa interna
au valorile E=30 V, respectiv r-2 Q. Energia consumata de rezistorul R in
intervalul de timp t=2 minute este egala cu:
a. 405 J b. 1620 J c. 3240 J d. 4860 J
3. Un acumulator avand rezistenta interioara 0,4 Q alimenteaza un

consumator, randamentul de transfer al energiei de la acumulator la
74
consumator fiind 50%. Daca inlocuim acumulatorul cu altul, ava.nd
rezistenta interioara 0,1 Q, randamentul de trans~er a1 energiei de la noul
acumulator la acela~i consumator devine:
a. 25% b. 30% c. 60% d. 80% . P(W)..,
8
4. Un rezistor de rezistenta R este conectat la bornele
unei surse de curent continuu cu parametrii E ~i r. in
figura alaturata este reprezentata dependenta puterii
disipate pe rezistor de rezistenta electrica a acestuia.
Valoarea tensiunii electromotoare este:
a. 8 V b. 4 V c. 2 V .d. 1 V 2 R(O)
5. Intensitatea curentului electric care trece printr-un conductor legat la o

sursa electrica este !=3,2 A. Numarul de electroni ce traverseaza sectiunea
conductorului in intervalul de timp L'1t=10 s este:
a. 1020 b. 2·1020 c. 2·1ors d. 8·1020
l. Reteaua electrica din figura alaturata este formata din

rezistoare identice, avand rezistenta R=210 Q fiecare. Sa
se afle:
a. rezistenta echivalenta a retelei intre bornele A ~i D, RAo
b. intensitatile !1 ~i h ale curentilor prin ramurile ABCD ~i
AOD daca la bornele A ~i D aplicam tensiunea UAo=126 V
c. energia degajata de rezistente in conditiile punctului b.
in tim pul t= 3 min D
d. rezistenta echivalenta a retelei intre bornele A ~i F, RAF
2. Becul din circuitul reprezentat in figura alaturata functioneaza la puterea

sa nominala Pb=40 W, rezistenta electrica a becului fiind Rb= 10 Q. Puterea
electrica debitata de sursa de t.e.m. Er are valoarea Pr=72 W. Cunoscand
rezistentele interne ale celor doua surse, n =2 Q, r2=3 Q ~i rezistentele
electrice R=8 Q ~i R2=45 Q, sa se afle:
a. t.e.m. a sursei E1
b. tensiunea UAB
c. puterea electrica debitata de sursa &
d. valoarea pe care ar trebui sa o aiba rezistenta
rezistorului R2x pentru . ca la deconectarea
rezistorului R montat intre bornele A ~i B, becul sa
functioneze la puterea sa nominala Pb=40 W
75
Test nr. 9
1. La capetele unui fir metalic se aplidi o anumita tensiune electrica astfel

incat el este parcurs de un curent cu intensitatea I. Daca se aplica aceeal?i
tensiune electrica unui alt fir metalic din acelal?i metal, cu aceeal?i lungime,
dar cu diametrul de doua ori mai mare, intensitatea curentului electric prin
acest fir este:
a. If 4 b. I c. 21 d. 4 I
2. Tensiunea electrica intre punctele A l?i B ale circuitului A E:r R. B

deschis din figura alaturata are valoarea:
a. ER/r b. Er/R c. E d. 0
~1-c:J-0
3. Tensiunea aplicata la capetele unei portiuni dintr-un circuit electric este
U=10 V. Energia necesara pentru a transporta un numar N=l02° electroni pe
acea portiune de circuit este egala cu:
a. 100 J b. 160 J c. 250 J d. 500 J
4. La bomele unui rezistor avand rezistenta electrica U(V)

variabila este conectata o sursa avand t.e.m. E ~i
rezistenta interioara r. in graficul din figura alaturata
este reprezentata tensiunea electrica la bomele sursei in
functie de intensitatea curentului electric din circuit.
Puterea maxima furnizata de sursa intr-un circuit f, 10 15 I(A)
exterior este:
a. 56,25 W b. 11,25 W c. 22,5 w d.45W
5. Rolul generatorului electric intr-un circuit electric este:

a. de a produce electroni ·
b. de a mentine o tensiune electrica nenula la bornele circuitului
c. de a inchide circuitul
d. de a transforma energia electrica in caldura
1. in circuitul electric reprezentat in schema din

figura alaturata se cunosc: E1=~=6 V, E3=&=3 V,
r1=r2=2 Q, r3=r4=1 Q l?i R=4/3 Q. Sa se afle:
a. tensiunea electromotoare echivalenta a gruparii
de surse
b. intensitatea curentului electric ce parcurge
sursa E1
76
c. tensiunea electrica la bornele rezistorului R
d. valoarea t.e.m Eo a unei surse, cu rezistenta interna ro= 1 0, care legata in
serie cu gruparea celor patru surse nu va produce modificarea valorii
intensitatii curentului prin rezistor
2. Circuitul electric a carui schema este reprezentata a I

in figura alaturata este format dintr-un generator ~i un
reostat cu cursor avand rezistenta maxima Rmax=30 0.
Pentru o anumita pozitie C a cursorului intensitatea
curentului electric care se stabile~te prin circuit este E, r
IJ=l,S A, puterea electrica a reostatului este P1=13,5 W,
iar randamentul transferului de putere de la generator b
catre reostat este ry=75%. Sa se afle:
a. puterea dezvoltata de generator, Pgen, atunci cand cursorul se afla in
pozitia C
b. t.e.m. E a generatorului
c. valoarea intensitatii curentului care ar trece printr-un conductor de
rezistenta neglijabila conectat accidental intre bornele a ~i b
d. de cate ori scade puterea transferata de generator reostatului cand
cursorul acestuia este deplasat din pozitia C pana in pozitia in care
rezistenta reostatului este egala cu Rmax, daca se inlatura conductorul
conectat intre bornele a ~i b?
Test nr. 10
1. Se considera montajul electric din figura alaturata, in

care sursa are rezistenta interna neglijabila. Prin
inchiderea intrerupatorului K, puterea electrica
furnizata de sursa:
a. cre~te deoarece scade rezistenta electrica a circuitului
b. scade deoarece scade rezistenta electrica a circuitului
c. nu se modifica
d. devine nula deoarece sursa nu are rezistenta interna
2. $tiind ca simbolurile unitatnor de masura sunt cele utilizate in manualele

de fizica, unitatea de masura a rezistentei electrice in S.I. poate fi sub forma:
a. JsA- 1 b.Ws-1A-1 c. Js-1A-2 d. WsA-1
3. In schema din figura alaturata cei patru rezistori sunt

identici, avand fiecare rezistenta electrica R. Aplicam intre
A~B
R
R R
bornele A ~i B o tensiune U. Puterea dezvoltata de cei patru
D R C
rezistori este data de relatia:
77
4U 2 8U 2
a. b.-- c. d.--
4R 3R R
4. 0 sursa cu t.e.m. E=5 V poate furniza circuitului exterior o putere

maxima de 9 W. Daca se scurtcircuiteaza bornele sursei prin intermediul
unui conductor de rezistenta electrica neglijabila, valoarea intensitatii
curentului electric prin sursa (curentul electric de scurtcircuit) devine:
a. 7,2 A b. 6 A c. 5,8 A d. 4,6 A
5. Un fir conductor omogen, de sectiune constanta ~i de lungime t, este

conectat la bornele unei surse cu rezistenta interioara neglijabila. Daca firul
conductor se taie in doua bucati egale, fiecare de lungime t/2, care se leaga
in paralel la bornele aceleia~i surse, intensitatea curentului furnizat de
sursa devine, fata de cea furnizata initial:
a. de 2 ori mai mare b. de 2 ori mai mica
c. de 4 ori mai mare d. de 4 ori mai mica
1. Patru becuri identice notate. cu 1,2,3,4 sunt

montate .cain circuitul din figura. Sursa de tensiune
are rezistenta interna neglijabila ~i tensiunea
electromotoare E=12 V. Ampermetrul ideal (RA=O).
masoara un curent de 0,3 A. Sa se afle:
a. rezistenta echivalenta a circuitului
b. rezistenta electrica a unui bee
c. intensitatea curentului prin becul 2
d. Intre punctele b ~i c se leaga un fir conductor de rezistenta electrica
neglijabila. Se considera ca niciun bee nu se va arde in urma modificarii
montajului. Stabiliti care dintre becuri lumineaza mai puternic. Justificati
raspunsul.
2. Pentru circuitul electric reprezentat in

schema din figura alaturata se cunosc: E1 =30
V, .E-.2=25 V, R=lO Q, R1=9 Q ~i r1=l Q. Valoarea
intensitatii curentului prin rezistorul R este
egala cu 2 A. Sa se afle:
a. energia WR disipata pe rezistorul R intr-un
interval de timp egal cu un minut
b. puterea consumata de rezistorul R1
c. puterea disipata de sursa E.2
d. randamentul circuitului
78
Test nr. 11
1. Doua rezistoare avand rezistentele electrice R1 §i R2=Rl/3 se leaga in

paralel la o sursa de tensiune electrica avand rezistenta interna neglijabila.
Cantitatile de caldura degajate in cele doua rezistoare in acela§i interval de
timp verifica relatia:
a.Ql/Q2=1/9 b. Ql/Q2=1/3 c. Ql/Q2=3 d. Ql/Q2=9
2. Rezistenta electrica echivalenta intre punctele A §i B

ale montajului din figura alaturata este:
a. R/3 R
b. R/2
c. SR/8
d. 2R/3 R
3. Simbolurile unitatilor de masura fiind cele utilizate in manualele de fizica,

unitatea de masura a tensiunii electrice poate fi exprimata cu ajutorul altar
unitati de masura din S.l:
a. JA- 1s- 1 b. JA-1 c. AJ- 1s- 1 d. WA- 1s-1
4. in montajul din figura alaturata se cunosc

intensitatile curentilor 1=0,8 mA, h=0,3 mA §i
rezistentele electdce R2=20 Q, RJ= 15 Q. Rezistorul R1
din acest montaj are rezistenta electrica de:
a. 30 Q b. 40 Q
c. 50 Q d. 60 Q
5. Un consumator conectat intr-un circuit electric simplu are rezistenta

electrica de trei ori mai mare decat rezistenta interna a sursei de alimentare.
Randamentul acestui circuit electric este egal cu:
a. ry=0,85 b~ ry=0,75 c. ry=0,65 d. ry=O,S
1. Un numar de 20 generatoare electrice identice cu tensiunea

electromotoare E=lO V §i rezistenta electrica interna r=l Q se conecteaza in
doua moduri la bornele unui rezistor cu rezistenta electrica R=20 Q. in
primul caz se leaga cate 5 generatoare in serie §i se formeaza 4 ramuri
identice care se dispun in paralel, iar in al doilea caz se leaga cate 4
generatoare in serie §i se formea.Za 5 ramuri identice dispuse in paralel. Sa
se afle:
a. intensitatea curentului electric prin rezistor in cele doua situatii
b. caderea interioara de tensiune pe un generator electric in primul caz
79
c. sarcina electrica ce trece prin rezistor in timpul Llt= 10 s, daca este acesta .
este parcurs de un curent electric cu intensitatea din cazul al doilea
d. rezistenta electrica a rezistorului la temperatura t=loooc daca valoarea
R=20 Q corespunde temperaturii tQ=ooc, iar coeficientul termic al
rezistivitatii este a=3·1Q- 3 grad-1
2. In montajul alaturat intre intensitatile

E.r
curentilor electrici ce tree prin sursa de tensiune R
cand comutatorul k este deschis (h) ~i respectiv
inchis (h) exista relapa I~ =0, 75h. Cunoscand
tensiunea electromotoare a sursei E=12 V, ~i 2R
valoarea rezistentei electrice R=5 0, sa se afle: 3R
a. rezistenta interna a sursei
b. puterea sursei cand comutatorul este deschis
c. puterea degajata de rezistenta 2R cand comutatorul este inchis
d. energia disipata in sursa in timpul t=3 min cind comutatorul este deschis
Test nr. 12
1. Un rezistor avand rezistenta electrica R este legat la bornele unei surse de

tensiune avand rezistenta interna r. Tensiunea la bornele sursei este egala
cu tensiunea electromotoare daca:
a. R=O b. R=r c. R=2r d. R-+oo
2. Intr-un nod N al unei retele electrice sunt conectate patru ramuri; prin
primele trei ramuri tree curenti electrici avand intensitatile: 2 A (spre N), 5 A
(dinspre N), 4 A (spre N). Despre valoarea intensitatii curentului prin cea de-
a patra ramura ~i despre sensu! acestui curent se poate afirma ca sunt:
a. 1 A (dinspre N) b. 1 A (spre N) c. 11 A (dinspre N) d. 11 A (spre- N)
3. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E ~i rezistenta interna

r se leaga un consumator ohmic a carui rezistenta electrica poate · fi
modificata. Relatia intre intensitatea curentului care il strabate, exprimata
in A ~i tensiunea aplicata la bornele sale, exprimata in V este /=2-0,5U.
Tensiunea electromotoare ~i rezistenta interna a sursei au valorile:
a. 2 V; 0,5 Q b. 2 V; 2 Q c. 4 V; 0,5 Q d. 4 V; 2 Q
4. 0 baterie avand tensitinea electromotoare egala cu 10 V este conectata la

bornele unui rezistor. Un voltmetru ideal (R\1'""-->oo) conectat la bornele sursei
indica 8 V. Randamentul ciruitului are valoarea: '
a. ry=0,4 b. ry=0,8 c. ry=0,6 d. ry=0,2
80
5. in circuitul electric a carui schema este
reprezentata in figura alaturata toate generatoarele
sunt identice. Tensiunea electromotoare a unui
generator este E, iar rezistenta interna a acestuia r.
Rezistenta electrica a consumatorului este R.
Intensitatea curentului electric care strabate
consumatorul are expresia:
2E E 4E 3£
a. b.--- c. d.
2R+3r 2R+3r 2R+3r R+3r
Rezolvati urmiitoarele probleme:

h A
1. in reteaua electridi din figura alaturata se
cunosc: E1=24 V, .&.2=20 V, R1=R2=l Q, R3=2 Q.
Rezistentele interne ale surselor se neglijeaza. Sa
se afle:
a. intensitatea curentului I1
b. caderea de tensiune pe rezistorul R2
B
c. valoarea tensiunii la bornele sursei E.l
d. tensiunea la bornele surselor la functionarea in gol (se monteaza intre A §i
Bun voltmetru ideal in locullui R3) ·
2. in circuitul reprezentat in figura alaturata sursa avand t.e.m. E=54 V §i

rezistenta interna r-2 Q alimenteaza un consumator a carui rezistenta
electrica este egala cu Rc=6 Q. Prin intermediul unui reostat cu cursor avand
rezistenta totala a firului conductor R=24 Q se poate modifica tensiunea la
bornele consumatorului. ~tiind ca initial cur~orul C
al reostatului se afla la mijlocul firului conductor,, a
sa se afle: R
c
a. tensiunea la bornele consumatorului E. r b
b. puterea electridi furnizata de sursa
c. randamentul circuitului
d. valoarea Rx pe care ar trebui sao aiba rezistenta Rc
totala a reostatului astfel ca atunci cand cursorul se afla in a sa fie atinsa
valoarea maxima a puterii pe care sursa o poate debita in circuitul exterior
Test nr. 13
A -""T'""---.
Sii se scrie litera corespunziitoare fieciirei grile:
R
1. Rezistenta echivalenta RAs a gruparii de rezistoare
identice ce au rezistenta electrica R, din figura alaturata, r- R
are valoarea: R R
a. l,~R b. 1,2R c. 0,9R d. 0,6R
B--'---'--'
81
2. Se considera n surse identice, avand parametrii (E, rJ care se grupeaza in
serie §i apoi in paralel. Bateriile astfel formate se leaga pe rand la bomele
unui rezistor de rezistenta R=109r. Dacii intensitatile curentilor prin rezistor
in cele doua cazuri respecta relatia ls=10lp, atunci numarul de surse este
egal cu:
a. 10 b. 11 c. 12 d. 13
3. Un bee are la temperatura de 0°C rezistenta electrica Ro=37,5 Q. Daca la

bomele lui se aplica tensiunea este U=60 V atunci becul consuma o putere
P=30 W. Considerand cunoscut coeficientul de temperatura a1 rezistivitatii
filamentului a=10-3 grad-1 §i neglijand modificarea dimensiunilor
filamentului cu temperatura, temperatura filamentului este egala cu:
a. 22000C b. 24000C c. 25000C d. 26000C
4. Puterea totala a unei surse de curent continuu variaza in

functie de intensitatea curentului din circuit. Aceasta variatie
este ilustrata in figura alaturata. T.e.m. a sursei are valoarea:
a. 10 V b. 3 V c. 2 V d. 1,5 V 5 lSI(A)
5. Masurand experimental intensitatea curentului electric ~i tensiunea
electrica Ia bornele unei surse se traseaza caracteristica liniara curent-
tensiune a sursei. Se constata ca daca intensitatea curentului electric
preluat de circuitul exterior este 200 rnA, tensiunea ele<::trica Ia bornele
sursei este 4,25 V. 0 alta pereche de valori gasita pentru aceea~i sursa este
(3,85 V; 600 rnA). Daca se scurtcircuiteaza bomele sursei printr-un
conductor de rezistenta electrica neglijabila, intensitatea curentului electric
prin sursa lsc este egala cu:
a. 3,85 A b. 4,25 A c. 4,45 A d. 5,85 A
1. In figura alaturata este reprezentata o grupare de

mai multi rezistori identici. Fiecare rezistor are
rezistenta R= 10 Q. Gruparea este alimentata la
tensiunea U=220 V prima oara intre bornele A ~i B,
apoi intre bornele C ~i D. Sa se afle: A B
a. valoarea rezistentei echivalente intre bornele A §i
B
b. intensitatea curentului prin ramura AB atunci D
cand gruparea este conectata la tensiunea U intre
bornele A ~i B
c. intensitatea curentului prin ramura AB aturici cand gruparea este
conectata la tensiunea Uintre bornele C §i D
d. valoarea rezistentei echivalente intre bornele C §i D
82
2. in circuitul reprezentat in figura alaturata se cunosc: valoarea tensiunii
electrice la bornele becului, U=4,5 V, intensitatile curentilor electrici 1=2 A ~i
h=O,S A, rezistenta interna r1=l Q ~i t.e.m. &=6 V. Sa se afle:
a:valoarea rezistentei interne a sursei &
b. t.e.m. a sursei E1 g.
c. randamentul transferului energiei electrice de la L.<J.
surse la bee
d. rezistenta electrica a rezistorului ~tiind ca puterea I
preluata de acesta de. la cele doua surse este
maxima ~i valoarea maxima a acestei puteri daca se
inlocuie~te becul cu rezistorul
Test nr. 14
1. La bornele unei baterii este conectat un rezistor cu rezistenta electrica R

variabila. Dependenta inversului intensitatii curentului electric ce strabate
rezistorul, de rezistenta electrica a rezistorului 1 A-1)
--:-{
este ilustrata in gra.ficul din figura alaturata. Pe 0,6 I
baza datelor din grafic se poate afirma ca v
tensiunea electromotoare a bateriei E ~i rezistenta
05
• v
sa interna r au valorile: 0 4
•
v
a. E=lO V; r=lO Q 0,3
0,2 v
b. E=lO V; r=l Q
c. E=l V; r=O,Ol Q 0,1
v R( Q)
d. E=l V; r=lO Q
0123456
2. Randamentul de transfer al energiei electrice de la o baterie la un
consumator conectat la bornele ei este ry=75%. T.e.m. a bateriei are valoarea
E= 120 V, iar intensitatea curentului electric ce trece prin consumatorul din
circuit are valoarea 1=2 A. Puterea electrica a consumatorului este egala cu:
a. P=180 W b. P=lSO W c. P=120 W d. P=lOO W
3. in graficul alaturat este reprezentata energia W(J

consumata de un rezistor, exprimata in Jouli, in functie
de intervalul de timp in care acesta a fost parcurs de
curent electric, exprimat in minute. Puterea consumata
este egala cu: : t(min)
a. P=0,2 W b. P=S W c. P=300 W d. P=18 kW
1
4. La bornele unui generator electric de rezistenta interna r=4 Q se
conecteaza un rezistor de rezistenta electrica R=16 Q. Intensitatea curentului
electric prin rezistorul R este 1=90 rnA. Daca in paralel cu generatorul se
83
conecteaza inca un generator, identic cu primul, intensitatea curentului
electric prin rezistorul R devine:
a. 10 rnA b. 50 rnA c. 100 rnA d. 200 rnA
5. Doua re~ouri electrice cu rezistentele electrice R1 ~i R2 avand aceea~i

tensiune nominala au puterile electrice nominale de 500 W ~i respectiv de
200 W. intre rezistentele electrice ale celor doua re~ouri exista relatia:
a, R2=0,4R1 b. R2=1,SR1 c. R2=2R1 d. R2=2,SR1
Se considera circuitul din figura in care se cunosc tensiunea electromotoare

a sursei 1 EI=4,5 V, rezistentele interne ale celor doua surse r1=r2=1 Q,
rezistentele celor trei rezistori R1=2 Q, R2=2,S Q,
R3=1,5 Q. Ampermetrul montat in circuit este real
avand rezistenta interna RA=0,5 Q. Scala R,
ampermetrului are 100 de diviziuni, iar indicatia
maxima a scalei este de 1 A. Acul ampermetrului s-a
oprit in dreptul diviziunii 20. Sa se afle:
a. intensitatea curentului prin rezistorul R1
b. rezistenta echivalenta a circuitului exterior
c. tensiunea electromotoare E2 a sursei 2
d. indicatia unui voltmetru ideal (Rv-oo) conectat la bornele sursei 1
2. Cinci baterii identice avand t.e.m. E ~i rezistenta interna r se leaga

succesiv in serie ~i apoi in paralel la bornele aceluia~i consumator,
constatandu-se ca puterea disipata de consumator in ambele situatii are
aceea~i valoare P=250 W. Sa se afle:
a. relatia dintre rezistenta interna r a unei baterii ~i rezistenta electrica R a
consumatorului
b. puterea disipata de consumator, daca la bornele sale este conectata o
singura baterie
c. numarul de baterii identice care, legate in serie la bornele
consumatorului, determina ca puterea disipata de acesta sa fie egala cu
Pn=160 W
d. t.e.m. a unei baterii considerand ca rezistenta electrica a consumatorului
are valoarea R= 10 Q
Test nr. 15

1. Se considera N surse identice (E, r) care se grupeaza in serie ~i apo1 m
paralel formandu-se doua baterii. Intensitatile de scurtcircuit ale celor doua
84
baterii astfel formate satisfac relatia lp= 1Ois. Numarul N de surse ce formeaza
o baterie este egal cu:
a. 5 b. 10 c. 15 d. 20
2. Tensiunea aplicata intre .bornele a :;;i b ale

montajului din figl,l.ra este constanta. Cand
intrerupatorul K este deschis, indicatia
ampermetrului ideal (cu rezistenta interioanl nula)
este 1,6 A. Daca se inchide intrerupatorul K,.
ampermetrul ideal va indica:
a. 1,8 A b. 1,6 A
c. 1,5 A d. 1,2 A
3. Zece becuri identice (120 V; 60 W), conectate in paralel, sunt alimentate

de la o sursa de 220 V printr-un cablu. Pentru ca becurile sa functioneze
normal, rezistenta electrica a cablului trebuie sa fie egala cu:
a. R=60 Q b. R=40 Q c. R=20 Q d. R=10 Q
4. in figl,l.ra alaturata este redata dependenta tensiunii U(V}

la bornele unei portiuni de circuit de intensitatea
curentului electric prin aceasta. Tensiunea electrica la 9
bornele portiunii de circuit este U=6 V daca
intensitatea curentului are valoarea:
a. 0,5 A b. 1 A c. 2 A d. 2,5 A 6 I (A)
5. Doua becuri de lanterna identice, avand fiecare rezistenta electrica R, se

leaga in serie la bornele unei baterii cu t.e.m. E :;;i rezistenta interna
neglijabila. Puterea disipata de al doilea bee este P. Se leaga un fir conductor
· de rezistenta neglijabila la bornele primului bee. Se neglijeaza modificarea
rezistentei becului cu temperatura :;;i admitem ca becul nu se arde. Puterea
electrica disipata deal doilea bee devine:
a.P/4 b.P c.2P d.4P
1. Se considera circuitul din figl,l.ra alaturata. Cele

doua surse sunt identice, avand fiecare E=2 V :;;i
r-0,75 Q. Rezistentele au valorile R1=2 Q, R2=R3=3
Q :;;i R4=2 Q. Sa se afle:
a. intensitatea curentului prin surse
b. intensitatea curentului electric prin rezistorul R4
c. tensiunea electrica intre punctele A :;;i B
E r 1 >:: r
d. valoarea rezistentei R4, astfel incat un
'-----tJ-tt------4
ampermetru ideal (RA=O) montat intre punctele A :;;i
B sa indice un curent nul
85
2. Un circuit electric este alimentat de doua baterii identice, legate in
paralel, fiecare avand E=24 V ~i rezistenta interioara r=2 Q. Bateriile
debiteaza pe doua rezistoare legate in paralel. Puterea disipata pe rezistorul
de rezistenta R1 este P1=36 W, iar pe eel de rezistenta R2, P2=108 W. Sa se
afle:
a. t.e.m ~i rezistenta generatorului echivalent
b. intensitatea curentului electric care trece prin generatorul echivalent
c. rezistenta circuitului exterior
d. intensitatea curentului electric prin rezistorul R2
Test nr. 16
2. intr-a retea electrica consideram un ochi determinat de laturile AB, BC,

CD ~iDA; se cunosc valorile tensiunilor electrice UAs=12 V, UcB=24 V, Ucv=6
V. Tensiunea UAv are valoarea:
a:. -6 v 'b. 6 v c. -42 v d. 42 v
a: Doua surse de tensiune identice debiteaza aceea~i putere pe un rezistor

cu rezistenta electrica R, fie ca sunt montate in serie, fie in paralel. intre
rezistenta interna a unei surse ~i rezistenta rezistorului exista relatia:
a.- r=R b. r=2R c. r=4R d~ r=6R
4. Un conductor omogen in forma de cere este conectat la

bornele unei surse prin punctele A ~i B , a~a cum se vede
in figura alaturata, astfel ca unghiul AOB este 90°.
Raportul crudurilor degajate in cele doua arce ACE ~i ADB
in acela~i timp este:
a. QACB/ QADB=4 b. QACB/ QADs=3
c. QAcB/ QAvs= 1 I 3 d. QACB/ QADs= 1 I 4
86
5. Dependenta de timp a intensitatii unui curent electric continuu printr-un
conductor este data de legea I=2+0,5t (rnA), unde teste exprimat in secunde.
Sarcina care trece prin conductor in intervalul de timp de la t1=4 s la t2=8 s
are valoarea:
a. 16 me b. 20 me c. 24 me d. 32 me
1. In montajul din figura alaturata intensitatea curentului electric debitat de

generatorul cu t.e.m .. E ~i rezistenta interna rare valoarea I1=S/3 A cand
intrerupatorul K este deschis ~i h=2 A cand intrerupatorul K este inchis.
Rezistentele electrice ale rezistoarelor din circuit au valorile R1=S Q, R 2 =10 Q.
~i R3=1s'o. Sa se afle: E.r
a. tensiunea la bornele rezistorului R1 cand
intrerupatorul este inchis. eomentati rezultatul obtinut.
b. tensiunea electromotoare a generatorului ~i rezistenta R1 R2
sa interna
c. variatia intensitatii curentului eleCtric prin rezistorul
R3 ca urmare a inchiderii intrerupatorului K
d. raportul puterilor disipate de rezistorului R2 in urma
inchiderii intrerupatorului R3
B
2. Becul din circuitul reprezentat in figura alaturata
are puterea P=40 W, iar tensiunea la bornele lui are
valoarea U=10 V. eele doua surse din circuit au
rezistentele interne neglijabile, t.e.m. a primei surse
E E2
este egala cu E1=18 V, iar rezistentele electrice ale 1
rezistoarelor au valorile R2=6 Q, respectiv R3=8 Q. Sa
se afle:
a. intensitatea curentului electric ce trece prin bee
b. tensiunea electromotoare & a celei de-a doua surse
c. energia disipata prin efect termic de rezistorul R3 in timp de 1 minut
d. puterea furnizata circuitului de sursa cu t.e.m. E1
Test nr. 17
1. Se considera un circuit simplu alcatuit dintr-un generator electric avand

t.e.m. de 12 V, rezistenta interna 2 Q ~i un bee cu rezistenta R. eunoscand
ca randamentul de transfer al energiei de la. sursa la bee este de 80%,
rezistenta becului in regim de functionare are valoarea:
a. 2 Q b. 4 Q c. 6 Q d. 8 Q
87
2 .. Un bee electric poate fi alimentat cu doua baterii identice af?a cum se vede
T:,1bee::oficea mai m:l crrcrl

in montajele de mai jos. ~tiind ca rezistenta electrica a becului este mai
:,lra
mare decat rezistenta interioara a unei baterii, intensitatea curentului
elec:ir re:~Tn'f
l!!,r E. r
a. b. c. d.
3. 0 grupare n rezistoare diferite legate in paralel este conectata la bornele

unei surse de tensiune. Afirmatia corecta este:
a. rezistenta gruparii scade atunci cand rezistenta unui rezistor cref?te
b. rezistenta gruparii este mai mica decat rezistenta oricarui rezistor din
grupare
c. intensitatea curentului prin sursa scade daca se scoate un rezistor din
grupare
d. prin fiecare rezistor trece acelaf?i curent
4. Doua ref?ouri sunt conectate in paralel la bornele unei surse. In regim de

functionare primul ref?OU are rezistenta de 60 Q iar al doilea ref?OU are
rezistenta de 24 Q. Raportul puterilor consumate de cele doua ref?ouri,
P2/ P1, este egal cu:
a. 1 b. 1,5 c. 2 d. 2,5
5. Din N surse identice se formeaza doua baterii prin legarea surselor in

serie, respectiv in paralel. Bateriile astfel formate se conecteaza la bornele
unui consumator de rezistenta R. Daca in ambele cazuri intensitatea
curentului prin consumator este aceea~i, relatia corecta dintre rezistenta
consumatorului ~i rezistenta interna a unei surse este:
a. R=r b. R=0,5r c. r=0,5R d. R=nr
1. In figura alaturata este reprezentata schema un E;r

circuit electric format dintr-un generator de curent
electric continuu cu t.e.m. E=24 V ~i cu rezistenta
interna r=0,5 Q, un fir metalic avand rezistenta R1=lO Q
~i un reostat a carui rezistenta electrica masurata intre
capatul A f?i capatul B este R2=30 Q. Sa se afle:
A
a. intensitatea ·curentului electric prin ramura ce
contine sursa de tensiune, dupa inchiderea
intrerupatorului K, in situatia in care cursorul se gasef?te in pozitia pentru
care AC=0,6AB
88
b. intensitatea curentului electric prin reostat i:n situatia descrisa la punctul
anterior
c. raportul intensitatilor · curentilor prin sursa de tensiune cand
i:ntrerupatorul este deschis ~i respectiv inchis
d. puterea disipata de circuitul exterior cand comutatorul este inchis, daca
AC=x~iAB=t
2. Sursele din circuitul reprezentat i:n figura alaturata au tensiunile

electromotoare E1=6 V §i respectiv E:l=4,5 V, iar rezistentele lor interne sunt
neglijabile. Rezistenta electrica a rezistorului R1' are valoarea R1 =5 Q.
Conductorul de rezistenta electrica R este un fir cu lungimea f=4 m,
confectionat din cupru cu rezistivitatea electrica p= 1, 7 5 1o-s Qm. Energia
electrica disipata de acest conductor sub forma de caldura i:n timpul ~t= 10
min este W=12,15 kJ. Sa se afle:
a. sectiunea firului de cupru
b. intensitatea curentului electric ce strabate firul de R
cupru
c. puterea electrica furnizata circuitului de sursa 2
d. energia electrica disipata de rezistorul R1 i:n timpul
M1=1 min
Test nr. 18

1. Un consumator preia 80% din energia furnizata de o baterie cu rezistenta
interna r-2 Q. Rezistenta electrica a consumatorului este egala cu:
a. 4 Q b. 8 Q c. 16 Q d. 20 Q
2. Daca se dubleaza diametrul sectiunii unui conductor de lungime t ~i

rezistivitate p, la capetele caruia se aplica o tensiune constanta, atunci
intensitatea curentului prin conductor se modifica:
a. ramane constanta b. cre~te de doua ori
c. cre§te de patru ori d. scade de doua ori
3. Rezistenta electrica a gruparii celor trei u

rezistori de rezistenta R=30 Q conectati ca i:n A R
figura alaturata este:
a. 10 Q b. 90 Q c. 45 Q d. 30 Q
4. Un rezistor este conectat la bornele unei surse de curent continuu cu

tensiunea electromotoare E=10 V ~i intensitatea curentului de scurtcircuit
Isc=5 A. Conectand un voltmetru ideal la bornele reziston.ilui, acesta indica 8
V. Puterea rezistorului este:
a. 2 W b. 1,6 W c. 8 W d. 45 W
89
5. Graficul dependentei rezistentei electrice a unui
rezistor in functie de temperatura este redat in R (0)
figura alaturata. Rezistenta rezistorului la ' '
60 .... -----;·---.?:-
temperatura de 200ooc este egala cu: ''
'
---- -- __ 1' _____ 1_
a. 20 Q b. 120 Q ~0
c. 160 Q d. 180 Q ____ ...;'' _____ ..'' _

' '

0 500 t(~C)
1. Se conecteaza in paralel doua baterii de surse identice de curent

continuu, fiecare dintre surse cu parametrii E=2 V ~i rezistenta r=0,2 Q. Pe
una din ramuri sunt n1=10 surse legate in serie, pe cealalta n2=5 surse
legate in serie. La bornele lor se conecteaza un rezistor a carui rezistenta
este R=20 Q. Sa se afle:
a. parametrii sursei echivalente
a. intensitatea curentului electric prin rezistor
b. puterea disipata pe rezistor
c. valoarea rezistentei electrice a rezistorului pentru care intensitatea
curentului prin bateria cu n2 surse se anuleaza
2. In circuitul electric a carui schema este reprezentata

in figura alaturata rezistorul 1 are rezistenta R1 =6 Q iar
ampermetrul ideal (RA=O) indica un curent de intensitate
/1=1,5 A cand intrerupatorul K este deschis. Daca
intrerupatorul este inchis, ampermetrul indica un
curent de intensitate h=3 A. In acest ultim caz, puterea
disipata in circuitul exterior este maxima. Sa se afle:
a. tensiunea electromotoare ~i rezistenta interna a
generatorului
b. rezistenta electrica a rezistorului R2
c. puterile transmise pe circuitul exterior in cele doua situatii
d. randamentul circuitului electric in cazul in care intrerupatorul K este
in chis
Test nr. 19

1. 0 baterie are tensiunea electromotoare E=100 V ~i rezistenta interna
r=0,1 Q este legata la bornele unui rezistor avand rezistenta R=10 Q. La
bornele rezistorului se conecteaza un voltmetru avand rezistenta Rv=990 Q.
Tensiunea electrica indicata de voltmetru este:
a. 90 V b. 95 V c. 99 V d. 100 V
90
2. Pentru determinarea coeficientului termic al rezistivitatii alamei, se
masoara rezistenta electrica a unei spirale de alama la temperatura de ooc ~i
se noteaza valoarea obtinuta. Apoi se introduce spirala de alama intr-un vas
cu apa la temperatura de 40°C ~i se constata ca rezistenta este cu 6% mai
mare decf1.t in primul caz. Neglijand variapa cu temperatura a dimensiunilor
firului de alama, coeficientul termic al rezistivitatii alamei are valoarea:
a. 1,5·1Q-3K-l b. 6·1Q-3K-l c. 4,5·1Q-3K-l d. 7,5·1Q-3K-l
3. Rezistorii identici din figura ala.turata au

fiecare rezistenta electrica R=6 Q. in aceste
conditii, rezistenta echivalenta intre bomele A A
~i Beste:
a. 22 Q b. 11 Q
c. 13 Q d. 6Q
4. Un rezistor este confeqionat din sarma de crom-nichel (p~ 11,2·10-7 Qm)

cu diametrul d=0,75 mm. Daca i se aplica tensiunea electrica U=120 V, in
rezistor se disipa puterea .P=600 W. Lungimea rezistorului este:
a. 6,25 m b. 7,65 m c. 8,56 m d. 9,46 m
5. Un cons.umator cu rezistenta de 6 Q function~aza la parametri nominali

cand este strabatut de un curent electric cu intensitatea de 0,25 A.
Consumatorul va functiona la parametri nominali la inchiderea
intrerupatorului K din circuitul cu sursa cu t.e.m. E= 1,5 V ~i rezistenta
interioara neglijabila in cazul:
b c d
1. Se realizeaza montajul reprezentat in figura alaturata, in care: intre

bomele A ~i B se aplica tensiunea electrica UA.a=9 R1
V, rezistoarele R1 ~i R2 sunt identice ~i au aceea~i
rezistenta electrica R=18 Q, rezistenta electrica a
rezistorului R3 este necunoscuta, becul electric
functioneaza normal la valorile indicate pe figura, Cftn
conductoarele de legatura au rezistenta electrica
neglijabila. Sa se afle:
a. puterea degajata de toate rezistentele
b. tensiunea electrica la bomele gruparii R2 ~i R3 B
c. rezistenta electrica R3
91
d. in cazul in care becul electric se arde, tensiunea UAB ramanand Constanta,
precizati daca intensitatea curentului electric in circuitul principal cre~te
sau scade. Justificati raspunsul.
2. Pentru circuitul reprezentat in figura alaturata se cunosc tensiunile

electromotoare ale generatoarelor, E1 =60 V ~i &=45 V, rezistentele interne
*
ale generatoarelor, n,;,r2=5 Q ~i rezistenta electrica R2=30 Q. Cand
comutatorul K este deschis randamentul de transfer al energiei electrice de
la cele doua surse la rezistorul R1 este egal cu E 2, r2
ry=80%. Sa se afle: 1 r1
a. rezistenta electrica a rezistorului R1 K. '
b. intensitatea curentului ce trece prin circuit
atunci cand comutatorul K este deschis
c. puterea electrica disipata de rezistorul R1
atunci cand comutatorul K este inchis
d. tensiunea la bornele rezistorului R2 cand
comutatorul K este inchis
Test nr. 20
1. Doua conductoare confectionate din acela~i material au lungimile in

raportul 1/8. Diametrele sectiunilor transversale sunt in raportul 3/2.
Raportul rezistentelor acestora are valoarea:
a. 1/32 b. 1/18 c. 1/16 d. 1/12
2. 0 sursa de tensiune cu parametrii E ~i r este UM

conectata la un rezistor de rezistenta electrica
variabila. Dependenta tensiunii aplicate la 3,6
bornele rezistorului de rezistenta sa este 3
reprezentata in graficul din figura alaturata. 1,8
Valoarea rezistentei interne a sursei este:
a. 1 Q b. 2 Q c. 5 Q d. 10 Q
1 5 R (0)
3. Cunoscand faptul ca toate rezistoarele din montajele de mai jos sunt
identice, avand rezistenta egala cu 2 Q, montajul a carui rezistenta
echivalenta intre punctele marcate pe figura are valoarea de 2/3 Q este:
a. b. c. d.
92
4. Scurtcircuitand pe rand trei acumulatoare electrice, prin acestea circula
curenti avand intensitatile, respectiv, 8 A, 10 A, 12 A. Daca rezistenta
interna a gruparii in paralel a celor trei acumulatoare este 1,2 Q, t.e.m. a
bateriei astfel formate este:
a. 10 V b. 24 V c. 30 V d. 36 V
5. Proprietatea conductoarelor de. a se opune trecerii curentului electric este

caracterizata de rezistivitate. Cre~terea rezistivitati electrice a conductorului
odata cu cre~terea temperaturii se datoreaza:
a. dilatarii termice a conductorului
b. cre~terii numarului de electroni din unitatea de volum
c. cre~terii frecventei ciocnirilor dintre electronii de conductie ~i ionii din
nodurile retelei cristaline
d scaderii intensitatii mi~carii de agitatie termica a ionilor din nodurile
retelei cristaline
· Rezolvati urmiitoarele probleme:
1. 0 baterie este realizata prin conectarea mai multor acurhulatoare.

Caracteristicile acumulatoarelor ce formeaza bateria din circuit sunt E=9 V
~i r-0,9 Q. La bornele bateriei sunt conectati doi consumatori de rezistente
R1=10 Q ~i R2=1S Q. Schema electrica a circuitului este redata in desenul
alaturat. Sa se aile:
a. intensitatea curentului prin ramura principala a
circuitului
b. puterea unei surse E
c. intensitatea curentului prin rezistenta R1
d. tensiunea la bornele acumulatorului ramas
daca se scurtcircuiteaza gruparea celor trei
acumulatoare legate in paralel printr-un fir de
rezistenta neglijabila
2. Un circuit electric simplu este format dintr-un generator avand t.e.m. E ~i

rezistenta interna r, ~i un consumator care este un reostat. Daca tensiunea
la bornele reostatului este UJ=9 V sau U2=1S V, puterea disipata prin efect
Joule in reostat are aceea~i valoare P=150 W. Sa se aile:
a. rezistenta interioara a generatorului
b. tensiunea electromotoare a generatorului
c. tensiunea la bornele reostatului pentru care puterea disipata prin efect
Joule in reostat este maxima
d. valorile rezistentei reostatului pentru care puterea disipata reprezinta
k=0,9 din valoarea puterii maxime
93
OPTICA
Text nr. 1
1. In cazul producerii efectului fotoelectric este adevarata afirmatia:

a. numarul electronilor emi~i in unitatea de timp este proportional cu
hingimea de unda a luminii
b. sunt emi~i electroni daca lungimea de unda a· radiatiei are valoare mai
mica decat valoarea de prag
c. numarul electronilor emi~i este proportional cu frecventa undei
electromagnetice
d. sunt emi~i electroni daca frecventa undei electromagnetice este mai mica
dedit frecventa de prag
2. in sistemul de Ientile din figura alaturata, focarul imagine al lentilei L1

coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanta focala a primei Ientile este
mai mare decat a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumina care intra
din stanga in sistemul de Ientile este transformat, la ie~ire, intr-un fascicul:
a. convergent
b. paralel, avand acela~i diametru
c. paralel, avand diametrul marit
L1 L2 1
d. paralel, avand diametrul mic~orat
3. in urma interferentei luminii ce cade perpendicular

pe o pana optica ale carei fete fac un unghi a foarte mic se obtin franje de
I
........... - ............................
Fiml =Foo2
interferenta:
a. localizate la infinit
b. de egala inclinare
c. localizate pe pana optica
d. nelocalizate
4. · Graficul alaturat. reprezinta dependenta inversului

11
~~
valorii maririi liniare transversale de valoarea distantei I .
dintre un obiect real ~i o lentila convergenta. 0,5 · ~- ,
Convergenta lentilei are valoarea: . 0 2'0 I I( ~
a. 2,5 m- 1 b. 4,5 m-1 c. 5 m-1 d. 7,5 m-I X1 cmJ
5. Doua Ientile sferice subtiri au convergentele C1=3 dioptrii respectiv, C2=-2

dioptrii. Lentilele sunt alipite, formand un sistem optic centrat. Distanta
focala a sistemului astfel format are valoarea:
a. 0,2 m b. 0,6 m c. 1m d. 1,4 m.
94
Rezolyati urmatoarele probleme:
1. Un scafandru aflat la adancimea h1=2 m intr-un lac {n=4/3) prive~te

normal o pasare aflata la inaltimea h2= 1 m de suprafata apei. Sa se afle:
a. distanta dintre pasare ~i imaginea ei
b. timpul de propagare a razei de lumina de la scafandru la pasare
c. raza unei pete de petrol circulare care are centrul pe verticala locului
unde se afla scafandrul astfel ca pasarea sa nu vada scafandrul
2. Pentru stoparea electronilor emi~i de suprafata unui catod sub actiunea

radiatiei avand lungimea de unda /q =200 nm, este necesara o tensiune
Us1=3,s V. Sa se afle:
a. valoarea energiei unui foton din radiatia incidenta
b. lucrul mecanic de extractie a unui electron din catod
c. frecventa de prag ·
d. reprezentarea grafica a dependentei energiei cinetice maxime a
fotoelectronilor emi~i de frecventa radiatiei incidente
Text nr. 2
1. 0 raza de lumina cade sub un unghi de incidenta i=60° pe suprafata de

separare a doua medii diferite. Raza de lumina trece din mediul cu indice de
refractie absolut n1=1 in mediul cu indice de refractie absolute n 2=1,73.
Unghiul dintre raza reflectata ~i cea refractata are valoarea:
a. oo b. 6oo c. goo d. 1200
2. Un sistem afocal este format din doua Ientile subtiri aflate la 30 em una
de alta. Una dintre Ientile are convergenta de 5 dioptrii. Distanta focala a
celei de a doua Ientile este:
a. 10 em b.-20 em c. 30 em d. 40 em
3. Iradiind succesiv suprafata unui fotocatod cu doua · radiatii

monocromatice avand lungimile de unda 11.1=350 nm l?i h2=540 nm, viteza
maxima a fotoelectronilor scade de k=2 ori. Lucrul mecanic de extractie a
electronilor dinfotocatod este de aproximativ:
a. 10-19 J b. 1,5·10-19 J c. 9·1Q-20 J d. 3·1Q-20 J
4. in figura alaturata se observa o raza de lumina

paralela cu axa optica principala a unei Ientile
divergente, inainte de trecerea prin aceasta. F1 l?i F2
2
sunt focarele lentilei. Dupa trecerea prin lentila,
raza va urma traiectoria:
a. 4
.
---- ~~·······
~
b.3
c. 2
d. 1
95
5. La trecerea din aer in apa sub un unghi de incidenta i#0°, lumina nu i~i
modifica:
a. lungimea de unda b. frecventa c. viteza de propagare d. directia de
propagare
1. Un obiect este situat la distanta de 50 em in fata unei Ientile subtiri

biconvexe simetrice, perpendicular pe axa optica principala. Raza de curbura
a unei fete a lentilei are valoarea R=30 em. Indicele de refractie al
materialului lentilei este n= 1 ,5. Sa se afle:
a. distanta focala a lentilei
b. distanta dintre lentila ~i imaginea obiectului
c. marirea liniara transversala data de sistemul de Ientile, daca fara a
modifica pozitia obiectului ~i a primei lentilei, se lipe~te de prima lentila o a
doua lentila subtire, cu distanta focala !2=-60 em
d. Realizati un desen in care sa evidentiati constructia imaginii prin sistemul
de Ientile
2. Energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi~i ECmax

de un catod de cesiu depinde de frecventa
radiatiilor electromagnetice incidente conform
graficului din figura alaturata. Sa se afle:
a. frecventa de prag
b. lucrul mecanic de extractie pentru cesiu
c. lungimea de unda de prag pentru cesiu
d. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi~i 4.58
sub actiunea radiatiei cu frecventa v=5,58·10 14 Hz
Text nr. 3
1. in calea unei raze de lumina se a~aza o oglinda plana. Daca oglinda este
rotita cu unghiul a in jurul punetului de incidenta astfel ineat planul de
incidenta sa ramana acela~i, raza reflectata se rote~te cu un unghi:
a.a/2 b. a c. 3a/2 d. 2a
ty~t (ern)
2. in graficul din figura alaturata este reprezentata
dependenta marimii y2 a imaginii unui obiect, de
distanta la care el se afla fata de centrul optic al
lentilei. Obieetul are marimea de 10 em. Distanta
focala a lentilei este:
a. 20 em
b. 15 em
c. 10 em
d. 5 em 40 oo lx.• l (ern)
96
3. ~tiind ca simbolurile marimilor fizice ~i ale unitatilor de masura sunt cele
utilizate in manualele de fizica ( & este energia fotonului), unitatea de masura
- . .. &/L este:
a manmu -
h
a. m b. s c. s-1 d. mls
4. 0 raza de lumina intra din aer sub un unghi de

incidenta de 6oo intr-a lama de sticla cu indicele de
refractie n1= .fi . Apoi raza trece intr-a alta lama cu
indicele de refractie m= J3. Unghiul de refractie in cea
de-a doua lama este:
a. 15o b. 3oo c. 450 d. 60°
5. Un fascicul paralel de lumina care intra intr-un sistem format din doua
Ientile alipite ramane paralel ~i la ie~irea din sistem. Una dintre Ientile are
distanta focala .f=20 em. Convergenta ceiei de a doua Ientile are vaioarea:
a. -5 5 b. -2 5 c. 2 5 d. 5 5
1. in fata unei Ientile subtiri este plasat, perpendicular pe axa optica

principala, la 30 em de lentila, un obiect liniar. Imaginea formata prin lentila
este reala ~i de doua ori mai mica decat obiectul. Lentila este un menisc
convergent cu razele de curbura ale suprafetelor sferice in raportul
R1 1R2=3 14 ~i este confectionata din sticla optica cu indicele de refractie
n=1,6. Fara a modifica pozitia obiectului ~i a lentilei, se lipe~te de prima
lentila o a doua lentila subtire. Noua imagine a obiectuiui este prinsa pe un
ecran aflat Ia 10 em de sistemui de Ientile. Sa se afle:
a. distanta focaia a primei Ientilei
b. Realizati un desen in care sa evidentiati constructia imaginii prin Ientila,
pentru obiectui considerat, in situatia descrisa Ia punctui a.
c. razele de curbura ale suprafeteior sferice
d. convergenta ceiei de-a doua Ientile
Graficul din figura alaturata reda dependenta U8 (V)

Us=f{v), unde Us este tensiunea de stopare a 2 -------
fotoelectronilor emi~i de o piaca din zinc ~i v
reprezinta frecventa radiatiilor 1 ---
.,
electromagnetice care cad pe piaca. Sa se afle:
a. lucrui mecanic de extractie pentru zinc 1,04 1,28 J,S2
b. tensiunea de stopare a fotoelectronilor daca
se trimit pe piaca din zinc radiatii cu frecventa v= 1,84·10 15 Hz
c. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi~i de placa de zinc sub
actiunea unei radiatii cu lungimea de unda /c=250 nm
97
d. frecveh~a de prag pentru aluminiu, dadi trimi~and pe o pladi din
aluminiu o radia~ie cu lungimea de unda /q =250 nm, energia cinetica
maxima a fotoelectronilor emi§i este EC',max=3, 7 ·1 Q- 19 J
Text nr. 4
1. Planul focal imagine al unei Ientile convergente reprezinta:

a. un plan· paralel cu axa optica principala care con~ine toate razele paralele
ce vin de la infinit
b. orice plan perpendicular pe axa optica principala care este intersectat de
raze dupa refrac~ia lor prin lentila
c. un plan perpendicular pe axa optica principala in care converg toate
fasciculele paralele ce tree prin lentila
d. un plan paralel cu eel allentilei in care converg toate razele dupa refrac~ia
lor prin lentila
2. in fa~a unei oglinzi plane a§ezata vertical, de inaltime h=30 em, sta o
persoana cu inaltimea H= 1,8 m. Pentru o pozitie convenabil aleasa a oglinzii,
persoana va reu§i sa vada in oglinda un procent maxim din inatimea sa egal
cu:
a. 100% b. 66% c. 50% d. 33%
3. Energia unui foton dintr-o radiatie cu lungimea de unda 1..=6·10-7 m este

de aproximativ:
a. 3,3·1Q-I9 J b. 1,1·10-21 J c. ll,91·Q-32 J d. 13,3·1Q-49 J
4. Un obiect real este a§ezat in fata unei Ientile convergente cu distanta

focala J, la o distanta egala cu dublul distan~ei focale. Se departeaza apoi
obiectul pani:i la o distanta egala cu 3f Prin deplasarea obiectului marirea
liniara transversala a lentilei variaza cu:
a.~ft=2/3 b. ~ft=l/2 c.~ft=1/3 d.~ft=1/4
5. Pentru a verifica planeitatea unei suprafete optice se formeaza o pana

optica cu aer, folosind aceasta suprafata §i o alta suprafata de referin~a,
perfect plana. Figura de interferenta observata in lumina monocromatica la
inciden~a normala este cea din figura alaturata. Despre suprafa~a analizata
se poate afirma ca:
a. este perfect plana
b. prezinta o concavitate cu adancime de ordinul
milimetrilor ·
c. prezinta o concavitate cu adancime de ordinul 1·111
lungimii de unda a radiatiei folosite
d. prezinta o denivelare cu inaltime de ordinul milimetrilor
98
1. 0 lentila subtire biconvexa simetrica (R1=R2=20 em), confectionata din

sticla, formeaza o imagine reala §i de 3 ori mai mare decat obiectul. Distanta
dintre obiectul a~ezat perpendicular pe axul optic principal ~i imaginea sa
este de 80 em. Sa se afle:
a. distanta de la lentila la imagine
b. distanta focala a lentilei
c. indicele de refractie al materialului din care es~e confectionata lentila
d. distanta focala a lentilei, daca aceasta se introduce intr-un mediu cu
indicele de refractie n' =2
2. Catodul metalic al unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului

fotoelectric este expus unei radiatii electromagnetice. Energia cinetica
maxima a fotoelectronilor emi~i este Ecmax=3,31·10- 19 J. Frecventa de prag
caracteristica metalului este v0 =1,25·1ors Hz. Sa se afle:
a. valoarea lucrului mecanic de extractie a electronilor din catod
b. valoarea tensiunii de stopare
c. valoarea frecventei radiatiei incidente
d. viteza celui mai rapid electron extras
Text nr. 5
unghiul de incidenta i=60° intr-a fibra optica de

1
1. 0 raza de lumina patrunde din aer (naer= 1) sub _ _ ~~:'~..:"~;'::."~'.:; cs
-~y"'""'-~'...___.__
diametru d=1,73 mm cain figura alaturata. Indicele de /
refractie al materialului fib rei are valoarea n= 1 As.
Distanta parcursa de lumina intre doua reflexii succesive este egala cu:
a. 1,45 mm b. 1,73 mm c. 2,3 mm d. 2,9 mm
2. Daca un fascicul paralel de lumina cade pe fata plana a unei Ientile plan
convexe atunci fasciculul emergent:
a. ramane paralel fara sa i~i modifice largimea
b. ramane paralel dar i§i modifica largimea
c. devine un fascicul convergent
d. devine un fascicul divergent
3. 0 oglinda plana de mici dimensiuni este frxata pe un perete al camerei, la

inaltimea h=60 em de podea. inaltimea fata de podea la care se afla o sursa
de lumina, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel incat la mijlocul podelei
sa se formeze o pata luminoasa este:
a. 1,8 m b. 1,5 m c. 1 m d. 0,6 m
99
4. 0 radiatie cu lungimea de unda lq =295 nm, incidenta pe suprafata unui
metal, produce efect fotoelectric. Se inlocuie~te aceasta radiatie cu alta
avand lungimea de unda .A.2=266 nm. in aceste conditii, modulul tensiunii de
stopare:
a. ramane acela~i b. cre~te cu 0,47 V
c. scade cu 0,47 V d. scade cu 4,7 V
5. Lentilele 1 ~i 2 sunt formate din acela~i tip de material. L, L2

Convergenta lentilei L1 este C1 =5 6. Convergenta lentilei L2 este:
a.-106 b.-56
~06 ~26
1. Cu ajutorul unei Ientile plan-concave cu convergenta C=-5 dioptrii ~i

indicele de refractie de n= 1,5 se obtine o imagine situata la distanta d= 1 em
de obiect. Sa se afle:
a. Realizati un desen in care sa evidentiati constructia imaginii
b. pozitia obiectul fata de lentila
c. razafeteiconcave
d. natura lentilei daca aceasta se introduce intr-un mediu optic transparent
cu indicele de refractie de n'=1,8. Justificati raspunsul.
2. Pentru a studia legile efectului fotoelectric extern, trasam caracteristica

I- U a unei celule fotoelectrice al carei catod este iluminat cu o radiatie avand
lungimea de unda A-=600 nm; tensiunea de stopare este, in valoare absoluta,
Us=0,2 V iar intensitatea curentului de saturatie este Is=20 pA. Sa se afle:
a. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi~i sub actiunea acestei
radiatii
b. numarul fotoelectronilor emi~i de catod in unitatea de timp
c. lucrul de extractie a fotoelectronilor din catod
d. reprezentarea grafica, calitativa, a dependentei intensitatii curentului de
saturatie de fluxul radiatiilor incidente
Text nr. 6

1. 0 raza de lumina care se propaga in aer ~i ajunge pe suprafata apei dintr-
un vas este:
a. partial reflectata ~i partial 'patrunde in apa departandu-se de normala
dusa in punctul de incidenta
b. partial reflectata ~i partial patrunde in apa apropiindu-se de normala
dusa in punctul de incidenta
c. reflectata total pe suprafata apei
d. refractata astfel incat unghiul de refractie este mai mare decat eel de
incidenta
100
2. f;itiind ca simbolurile sunt cele utilizate in manualele de fizica, expresia
f semnifica pentru o lentila:
f+x,
a. j3 b. X2 c. c d. X1
3. f;jtiind ca simbolurile marimilor fizice ~i ale unitatilor de masura sunt cele

utilizate in manualele de fizica, unitatea de masura a marimii definita prin
raportul A, I v este:
a. m 2s- 1 b. ms c. m2s-l d. ms- 1
4. Constructia imaginii lumfmarii L printr-o lentila divergenta este

reprezentata corect in figura:
a. b. c. d.
5. 0 raza de lumina care se propaga in aer (n=1) cade pe o lama de sticla
sub un unghi de incidenta i=45° ~i se refracta astfel ca unghiul de refractie
este r=30°. Viteza luminii in sticla este aproximtiv:
a. 1,52·108 m/s b. 2, 12·108 m/s c. 2,48·108 m/s d.
2,82·108 m/s
1. 0 lentila subtire plan-convexa, din sticla cu indicele de refractie absolut

ns==1,5, proiecteaza pe un ecran imaginea unui obiect inalt de 5 em. Cand
obiectul se afla la 30 em de lentila, imaginea obtinuta pe ecran este de 2 ori
mai mare ca obiectuL Presupun~nd ca obiectul este perpendicular pe axa
optica principala a lentilei, sa se afle:
b. raza de curbura a suprafetei sferice
c. distanta focala a lentilei in apa (na=4/3)
d. inaltimea imaginii obiectului atunci cand intregul sistem se afla in apa,
iar distanta de la obiect la lentila nu se modifica
l(mA)
2. In figura alaturata este reprezentata
dependenta curentului electric de tensiunea
aplicata intre anodul ~i catodul unei celule - - 40
fotoelectrice. Catodul este caracterizat de o
- 30
frecventa de prag de vo=1,5·10 15 Hz. Sa se
afle: - 20 f
- 10 I
/ U(V)
101 L.
-2 0 2 4 6
a. tensiunea de stopare a celor mai rapizi fotoelectroni extra~i
b. intensitatea fotocurentului de saturatie
c. lungimea de unda a radiatiei de prag
d. reprezentarea grafica a dependentei energ1e1 cinetice maxime a
fotoelectronilor emi~i de frecventa radiatiei incidente
Text nr. 7

sin r
1. Studiindu-se fenomenul de refractie a luminii la 0,5
trecerea acesteia din aer intr-un mediu optic
necunoscut s-a obtinut graficul din figura alaturata.
Indicele de refractie al mediului are valoarea:
a. 1,3 b. 1,5 c. 1,6 d. 1,8
2. Daca intr-un circuit al unei celule fotoelectrice intensitatea curentului

electric de saturatie cre~te acest lucru s-ar putea datora:
a. modificarii in timp a proprietatilor catodului
b. cre~terii frecventei radiatiei incidente
c. scaderii lucrului mecanic de extractie
d. cre~terii fluxului radiatiei incidente
3. Lentilele Lt ~i LJ. din figura alaturata au

distantele focale fi =30 em, respective .fo_=-1 0 em.
Pentru ca fasciculul de lumina sa traverseze
sistemul a~a cum este ilustrat in figura alaturata,
distanta dintre Ientile trebuie sa fie:
a. 20 em b. 40 em c. 10 em d. 15 em
4. in cazul suprapunerii a doua unde luminoase se poate obtine interferenta

stationara daca:
a. undele au frecvente diferite
b. undele au aceea~i intensitate
c. diferenta de faza dintre unde ramane constanta in timp
d. undele sunt necoerente
5. Imaginea unui obiect aflat la distanta de 4 em de o lentila divergenta are

marirea liniara transversala }3=0,25. Distanta focala a lentilei, este de
aproximativ:
a. -4,35 em b. -1,33 em c. 1,33 em d. 2 em
1. 0 lentila subtire biconvexa Lt, cu distanta focala egala cujJ=25 em, se

alipe~te de o a doua lentila subtire LJ,. Sistemul format are distanta focala
echivalenta de F=10 em. Se departeaza cele doua Ientile, mentinandu-se
coaxiale, pana cand distanta dintre Ientile devine d=100 em. In fata primei
102
Ientile, la distanta de 50 em de aceasta, se af?eaza un obiect liniar, luminos,
perpendicular pe axa optica. Sa se afle:
a. convergenta celei de-a doua Ientile
b. distanta fata de obiect la care trebuie flxat un ecran, in spatele celei de a
doua Ientile, pentru a se obtine peel imaginea clara a obiectului
c. marirea liniara transversala in cazul sistemului optic de la punctul b.
de Ientile, pentru obiectul considerat, in situatia descrisa la punctul b.
2. Catodul unei celule fotoelectrice este confeqionat din aluminiu, pentru

care lungimea de unda prag are valoarea A.o=332 nm. Pe acest catod cade o
radiatie avand lungimea de unda A.=260 nm. Sa se afle:
a. lucrul mecanic de extractie pentru aluminiu
b. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emif?i
c~ tensiunea de stopare
d. intensitatea curentului fotoelectric daca radiatia incidenta are puterea
puterea P=2 mW. Se considera ca flecare foton emite un electron iar la
conductie participa o fractiune .f=SO% din electronii emif?i de catod
Text nr. 8
1. 0 lentila subtire biconcava ~onfectionata dintr-

un material cu indicele de refractie n=1,5, plasata
in aer, are razele de curbura R1=1 m, respectiv
R2=2 m. Distanta focala a lentilei este:
a . .f=-3/4 m b . .f=-4/3 m
c . .f=3/4 m d . .f=4/3 m
2. Viteza de propagare a luminii intr-un mediu optic cu indicele de refractie

n= 1,5 este aproximativ:
a. 1,25·108 mj b:1,75·108 mjs c. 2·108mjs d. 2,75·108 m/s
3. In figura alaturata este reprezentata dependenta

coordonatei imaginii de modulul coordonatei unui
obiect real. Imaginea este obtinuta cu ajutorul unei
Ientile biconvexe. Distanta focala a lentilei este:
a. 7,5 em
I
b. 15 em I
I
c. 30 em 15 ---- ..... -. ------·
d. ±oo em
4. Pentru ca inaltimea imaginii unui obiect sa fie 15 IX1I(cm)

egala cu inaltimea obiectului, acesta trebuie sa fie plasat fata de o lentila
convergenta la distanta:
a. 3//2 b. f c. ft2 d. 2!
103
5. 0 radiatie luminoasa produce efect fotoelectric pe catodul unei celule
fotoelectrice. Daca fluxul radiatiei incidente este intensificat atunci:
a. cre~te valoarea intensitatii curentului fotoelectric de saturatie
b. cre~te valoarea tensiunii necesare stoparii fotoelectronilor
c. scade valoarea intensitatii curentului fotoelectric de saturatie
d. scade valoarea tensiunii necesare stoparii fotoelectronilor
1. 0 raza de lumina este incidenta sub un unghi i=60° din aer pe o lama cu
fete plan paralele de grosime h=6 em ~i indicele de refractie n= J3. Sa se afle:
a. unghiul de refractie al razei de lumina in lama
b. unghiul sub care emerge raza din lama
c. distanta dintre directia razei incidente ~i directia razei emergente din lama
d. distanta dintre punctul de intrare a razei in lama ~i punctul de ie~ire a
raze_i din lama, daca fata inferioara a lamei se arginteaza
2. 0 sursa de lumina monocromatica radiaza in fiecare secunda o energie

W=lOO J. Radiatiile emise, avand lungimea de unda A.=500 nm, cad pe
catodul din litiu al unei celule fotoelectrice. Lucrul mecanic de extractie
pentru litiu are valoarea Lext=3,8·10- 19 J. Sa se afle:
a. numarul de fotoni emi~i in fiecare secunda de sursa
b. lungimea de unda de prag pentru litiu
c. tensiunea de stopare a celor mai rapizi fotoelectroni emi~i de catod sub
actiunea luminii
d. cu cat trebuie modificata frecventa radiatiilor care cad pe catod (~v)
pentru ca energia cinetica maxima a fotoelectronilor sa creasca cu 20%
Text nr. 9
1. 0 lentila este confectionata pdn alipirea a doua Ientile cu distantele focale

ji =20 em ~i .f2=25 em. Convergenta optica a noii len tile este egala cu:
a. 0,45 m- 1 b. 4,5 m-1 c. 0,9 m-1 d. 9 m-1
2. Frecventa unei unde luminoase este u=4 10 14 s- 1. Lungimea de unda a

acesteia, la trecerea printr-un mediu cu indicele de refractie n= L2 este:
a. 300 nm b. 625 nm c. 1,1pm d. 625pm
3. 0 raza de lumina traverseaza trei medii transparente ~i

omogene 1, 2 ~i 3, conform figurii alaturate. Indicii de
refractie pentru cele trei medii sunt n1, n2 respectiv ru.
LEQ23
Pentru incidenta pe suprafata de separare intre mediile 1
~i 2 unghiurile de incidenta ~i de refractie sunt 20°,
respectiv 30°. Unghiul de refractie pentru suprafata de
separare dintre mediile 2 ~i 3 este 10°. Relatia corecta intre indicii de
refractie ai mediilor este:
104
4. Doi fotoni apartinand unor radiatii care se propaga prin vid au energiile t:.1
respectiv £2. Daca raportul energiilor celor doi fotoni este egal cu 2, putem
afirma ca raportul vitezelor celor doi fotoni este egal cu:
a. 0,5 b. 1 c. 2 d. 4
5. Fasciculele de lumina paraxiale:

a. formeaza unghiuri mici sau nule cu axa optica principala
b. se refracta prin focarul imagine allentilei
c. tree prin focarul obiect allentilei
d. se suprapun cu axa optica principala a lentilei
1. Pentru a determina inaltimea flacarii unei lumanari plasam un ecran la

distanta D= 1,2 m fata de lumanare. Cu ajutorul unei len tile sferice subtiri,
convergente, obtinem pe ecran doua imagini clare ale flaciirii in primul caz
distanta dintre flacara ~i lentila a fost d=24 em ~i inaltimea imaginii este
y2=8 em. Sa se afle:
b. inaltimea flacarii
c. inaltimea celei de-a doua imaginii
d. distanta dintre flacara ~i ecran, astfel ca imaginea reala egala cu flacara
sa se formeze pe ecran
2. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de

o celula fotoelectrica al carui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se
masoara experimental diferenta de potential care anuleaza intensitatea
curentului fotoelectric in functie de frecventa u a radiatiei monocromatice
trimise asupra catodului
celulei fotoelectrice. Un u$ (Vl 0 0.50 1.00 1.50 2.00 2.60
studiu experimental ,. (10 Hz)
14
9.2 10.4 11,6 12.8 14 15,5
conduce la urmatoarele
valori. Sa se afle:
a. dependenta teoretica a tensiunii de stopare Us. de frecventa v a radiatiei
monocromatice incidente. Folosind rezultatele experimentale trasati graficul
Us=f{v)
b. lucrul mecanic de extractie a fotoelectronilor din metal
c. lungimea de unda maxima a radiatiei monocromatice sub actiunea careia
catodul celulei fotoelectrice poate sa mai emita electroni
d. viteza maxima a fotoelectonilor emi~i daca pe suprafata catodului cad
radiatii electromagnetice cu lungimea de unda A.=214 nm
105
Text nr. 10
1. 0 persoana aflata in fata unei oglinzi plane verticale ftxata pe peretele

unei camere se apropie de oglinda cu viteza v. Distanta dintre persoana §i
imaginea ei in oglinda:
a. scade cu viteza v b. cre§te cu viteza v c. scade cu viteza 2 v d. cre§te cu
viteza 2v
2. Dupa trecerea prin sistemul de Ientile din figura, raza de lumina (1) i§i
continua traiectoria pe drumul (2). in aceste conditii, daca ji §i f2 sunt
distantele focale ale celor doua Ientile, distanta dintre Ientile are expresia:
2
a. d= J;fz b. d=IJ;-/2 1
J;+fz
c. d =J;+fz d. d = J; + !2
2
he
3. Unitatea de masura in S.I. a marimii fizice exprimata prin expresia
A,
poate fi exprimata sub forma:
a. J b. Jms-1 c. Js d. Jm- 1
4. Valoarea indicelui de refraqie al unei Ientile biconvexe simetrice, aflata in

aer, astfel incat razele de curbura ale lentilei sa fie de 1,8 ori mai mari decat
distanta focala a acesteia este:
a. 1,5 b. 1,6 c. 1,7 d. 1,9
5. Un fascicul de lumina cu largimea in aer daer=4 em se propaga din aer §i

cade sub un unghi de incidenta i=30°, pe suprafata apei dintr-un vas
indicele de refractie n=4/3. Largimea fascilului in apa are valoarea
aproximativa:
a. 4,28 em b. 3, 76 em c. 5,12 em d. 4 em
Rezohrati urmatoarele probleme:
1. Un obiectiv al unui aparat de fotografiat este format din doua Ientile

subtiri: una divergenta, cu distanta focala ji =-20 em §i una convergenta; cu
distanta focalaf2=5 em. Cele doua Ientile se afla la distanta de 10 em una de
alta iar in fata lentilei divergente, la 60 em de aceasta, se afla un obiect. Sa
se afle:
a. distanta fata de lentila divergenta la care se situeaza imaginea formata de
aceasta
b .. distanta la care se formeaza imagine a finala fata de lentila convergenta
c. Realizati un desen in care sa figurati mersul razelor de lumina prin
sistemul de Ientile
106
d. distanta focala a unei singure Ientile care, a~ezata in punctul
corepunzator mijlocului distantei dintre cele doua Ientile, ar forma imaginea
obiectului in aceea~i pozitie in care se formeaza imaginea prin sistemul de •
len tile
2. in graficul alaturat este reprezentata dependenta

energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emi~i de Ec max
catre un metal, prin efect fotoelectric extern, de

frecventa radiatiei incidente. Metalul este iradiat cu
lumina avand lungimile de unda /q=740 nm, A.2=550
nm ~i A.3=480 nm. Sa se afle:
a. valoarea lucrului mecanic de extractie 5.45
b. semnificatia fizica a pantei dreptei reprezentate in
grafic
c. Indicati care dintre cele trei radiatii produce efect fotoelectric. Justificati.
d. valoarea tensiunii de stopare a celor mai rapizi fotoelectroni extra~i de
radiatia cu lungimea de unda A.3=480 nm
Text nr. 11
1. 0 prisma de sticla situata in aer are sectiunea c

principala un triunghi dreptunghic isoscel indicele de
refractie al sticlei n=1,5. Daca raza patrunde la
incidenta normala prin fata AC atunci lumina:
a. iese din prisma prin fata AC
b. iese din prisma prin fata BC
c. nu iese din prisma
d. iese din prisma prin fata AB
2. Un obiect real se plaseaza intre o lentila convergenta ~i focarul obiect al

lentilei. Imaginea obiectului este:
a. miqorata b. marita c. reala d. rasturnata
3. Raportul lungimilor de unda a doua radiatii luminoase este A.l/A.2=2.

Raportul energiilor fotonilor celor doua radiatii, r-1/£2, are valoarea:
a. 0,5 b. 1 c. 2 d. 4
4. Lama de sticla cu fete plan-paralele este argintata pe fata inferioara, are

indicele de refractie n= 1,5 ~i grosimea e= .J2
em. 0 raza de lumina care cade
pe fata superioara a lamei sub un unghi de incidenta i=30° parase~te lama
dupa un timp:
a. 0,75 ns b. 1 ns c. 1,5 ns d. 10 ns
107
5. 0 lentila divergenta cu distanta focala f =-20 em formeaza o imagine de
trei ori mai mica dedit obiectul a;;ezat in fata sa. Coordonata obiectului
masurata fata de centrul optic allentilei este:
a.- 10 em b. -13,3 em c. -40 em d. -80 em
1. Doua ·Ientile subtiri biconvexe, simetrice ;;i identice, cu distanta focala

.f=20 em ;;i indicele de refractive n =1,5, centrate pe acela;;i ax, sunt a;;ezate
la distanta D una fata de alta. Pe una dintre Ientile cade un fasciculluminos
paralel axa optica principala ;;i diametrul d1=2 em. Fasciculul rama.ne
paralel dupa ce iese din a doua Ientila. Se pun apoi in contact cele doua
Ientile ;;i spatiul ramas liber intre ele se umple cu lichid. Imaginea unui
obiect situat la o distanta de 20 em de sistemul astfel format este reala ;;i
situata la o ciistanta de 60 em fata de sistem. Sa se afle:
a. distanta dintre Ientile
b. diametrul fasciculului care iese din sistem
c. distanta focala a sistemului de Ientile cand aceste sunt in contact ;;i intre
ele se introduce lichid
d. indicele de refractie al Iichidului
2. Pentru determinarea experimentala a valorii constantei Planck, se

realizeaza o experienta in care catodul unei celule fotoelectrice este iluminat
succesiv cu doua radiatii de frecvente vl=10,4·10 14 Hz ;;i l.J2=11,2·10 14 Hz.
Tensiunile de stopare a fotoelectronilor emi;;i sunt Us1 = 1,89 V ;;i respectiv
Us2=2,22 V. Sa se afle:
a. valoarea constantei lui Planck
b. lucrul mecanic de extractie a fotoelectronilor din metal
c. lungimea de unda de prag caracteristica materialului din care e
confectionat catodul
d. raportul t:2/ €1 a energiilor fotonilor incidenti
Text nr. 12
1. Un om prive;;te o piatra aflata pe fundul uriui bazin plin cu apa

(11apa=4j3). Privita la incidenta normala piatra pare a se afla la adancimea de
0,75 m. Adancimea reala la care se afla piatra este:
a. 0,5 m b. 0,75 m c.1 m d.1,5 m
2. Interfranja se define;;te ca:

a.distanta dintre un maxim ;;i un minim
b.distanta dintre doua minime
c.distanta care cuprinde un maxim ;;i un minim
d.distanta dintre doua maxime sau doua minime successive
108
3. Un filatelist prive~te printr-o lupa (o lentila convergenta) cu distanta
focala.f=10 em un timbru a~ezat pe axa optica principala a lupei, la distanta
de 6 em de lupa. Daca inrutimea imaginii este h=S em, inaltimea obiectului.
este egala cu:
a. 2 em b. 3 em c. 4 em d. 6 em
4. in figura alaturata este reprezentata o raza de lumina s

ce provine de la o sursa S, cade pe o mica oglinda plana
verticala, intr-un punct de incidenta I, sufera o reflexie ~i
apoi se indreapta spre podea unde va forma o pata
luminoasa. Considerfmd ca sursa se deplaseaza pe
orizontala, indepartandu-se de oglinda, dar mentinand Podea
punctul de incidenta, pata luminoasa de pe podea:
a. se va apropia de oglinda
b. va ramane in acela~i loc pe podea
c. se va indeparta de oglinda
d. se va reflecta spre tavan
5. Imaginea unui obiect real printr-o lentila divergenta este:

a. reala, rasturnata ~i mai mare decat obiectul
b. reala, dreapta ~i mai mica decat obiectul
c. virtuala, rasturnata ~i mai mare decat obiectul
d. virtuala, dreapta ~i mai mica decat obiectul
1. Un obiect luminos de inaltime y1=S em este a~ezat in stanga unei lentile

subtiri convt;rgente, la 15 em de aceasta, perpendicular pe axa optica
principala. Lentila are convergenta C1 = 10 13. Se a~aza o a doua lentila, cu
distanta focala j2=-10 em, la o distanta D=40 em fata de prima ~i in dreapta
ei. Pozitia obiectului fata de prima lentila ramane aceea~i. Sa se afle:
a. inaltimea imaginii formate de prima lentila
b. natura imaginii finale obtinuta cu sistemul optic format din cele doua
len tile
c. marirea liniara transversala ~i marimea imaginii finale data de sistemul de
lentile centrate
d. Realizati un desen in care sa evidentiati constructia imaginii prin prima
lentila, pentru obiectul considerat uf(v)
'
I '
.
1 1
'
I
'
I
2. Trimitand pe un fotocatod de cesiu 4 ----~-----, ----~----..:---·-~----~-----:·

: I ; : I
radiatii monocromatice cu lungimi de ' '
unda diferite ~i masurandu-se 3 --- _J---- _;_- __ ._ ---- .;_--- -~---- . . ---- -~-
1 : : 1 r : :
corespunzator tensiunile de franare '

'
2 ----i-----
ale fotoelectronilor emi~i prin efect 0
fotoelectric extern, s-a obtinut graficul --- - ''

.. " ' " - .. '
~ ... , .. w ~-- . . . . . - ~ ~ .,._ ~ ~
''0 I
~-~~·~---M-1'
UFJ0-) din figura alaturata. Sa se afle: '' '

' ' '
: : -t(tm)
a. interpretarea fizica a abscisei 0
punctului de ordonata zero din grafic 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,65
109
§i lucrul de extractie pentru cesiu
b. valoarea frecventei de prag caracteristidi cesiului
c. ordonata punctului M, de abscisa 1..=0,4 pm §i comparati-o cu cea pe care
o estimati pe grafic
d. abscisa punctului N de ordonata UF3 V §i comparati-o cu cea pe care o
estimati din grafic
Text nr. 13
1. Indicele de refractie absolut al unui mediu optic:

a. poate fi mai mare, mai mic sau egal cu unitatea, in functie de mediu
b. este intotdeauna mai mic sau egal cu unitatea
c. este intotdeauna mai mare sau egal cu unitatea
d. arata de dite ori este mai mare viteza luminii in mediul respectiv decat
viteza luminii in vid
2. Daca imaginea unui obiect luminos printr-o lentila sferica subtire

convergenta este reala, rasturnata §i egala cu obiectul, acesta este plasat,
fata de lentila:
a. la distanta practic nula b. in focarul imagine
c. in focarul obiect ' d. la dublul distantei focale.
3. 0 raza de lumina se propaga ih sticla cu indicele de refractie n=1,41 §i

cade pe suprafata de separare sticla-aer (naer=1). Daca raza de lumina nu
iese in aer, unghiul de incidenta trebuie sa fie mai mare decat:
a. 600 b. 450 c. 3oo d. 15°
4. 0 radiatie cu lungimea de unda 1..=550 :rim trans porta o energie de 1 J.

·Nuinarul cuantelor de energie care trans porta aceasta energie este de
aproximativ:
a. 3,54·1017 b. 2,77·1018 c. 4,56·1018 d. 5,67·1018
5. 0 raza de lumina porne§te dintr-un punct A, intalne§te o suprafata

reflectatoare, formand cu aceasta un unghi de 45o, dupa care ajunge in
punctul B, situat la acela§i nivel cu punctul A. A B
Cunoscand viteza de propagare a luminii in
aer v ~ c, distanta de la punctul Ala suprafata
reflectatoare h=2 m, intervalul de timp pentru
ca raza de lumina sa ajunga din A in B este de
aproximativ:
a. 18,8 ns b. 9,4 ns c. 18,8ps d. 9,4 ps
110
1. Cu ajutorul unei Ientile convergente subtiri, cu indicele de refractie n=1,5,

situata in aer, s-a obtinut o imagine reala situata pe axul optic principal, la
distanta de 10 em fata de lentila. Cufundand obiectul ~?i lentila in apa, fara
ca distanta dintre ele sa se schimbe, imaginea se obtine pe un ecran la
distanta de 60 em fata de lentila. Cunoscand indicele de refractie al apei
na=4/3. Sa se afle:
a. distanta focala a lentilei in aer
b. coordonata obiectului fata de lentila
c. convergenta lentilei in apa
d. distanta fata de prima lentila la care ar trebui a~?ezata o a doua lentila
avand distanta focala fo.=21 em, pentru a obtine un sistem afocal, daca
sistemul se afla in aer
2. Cele doua drepte reprezentate in figura alaturata

exprima dependenta energiei cinetice maxime a Be~
fotoelectronilor emi~?i prin efect fotoelectric de o 1 2
placa metalica, de energia £ a fotonilor incidenti pe 6
acea placa. Dreapta 1 corespunde unei placi din 4
2
cesiu, iar dreapta 2 unei placi din cupru. Sa se afle:
a. valoarea tangentei unghiului format de drepte cu 2,1 4,7 7 9 S(eV)
abscisa ~?i sa se explice de ce dreptele 1 ~?i 2 sunt
paralele
b. cu cat este mai mare energia cinetica maxima a electronilor emi~?i de unul
dintre cele doua metale comparativ cu energia cinetica maxima a electronilor
eml~?l de celalalt metal, daca placile sunt iluminate cu· radiatii
electromagnetice de aceea~?i frecventa v?
c. diferenta dintre tensiunile de stopare a fotoelectronilor emi~?i de cele doua
placi, in conditiile punctului b. ·
d. frecventa v a radiatiei pentru care energia cinetica maxima a
fotoelectronilor emi~?i de placa din cesiu are valoarea Ec,max1=6 eV
Text nr. 14
1. 0 raza de lumina care se propaga printr-un mediu cu indicele de refractie

n= .J3 patrunde intr-a bula de aer de forma . sferica sub un unghi de
incidenta i=30°. Raza de lumina care parase~?te bula de aer:
a. este deviata cu unghiul 6=30° fata de raza incidenta
b. nu este deviata fata de raza incidenta ·
c. nu exista raza emergenta pentru cape suprafata bulei de aer se produce
reflexia totala a razei incidente
d. este deviata cu urighiul 8= 1200 fata de raza incidenta
111
2. 0 raza de lumina provenind de la 0 sursa
punctiforma aflata in focarul imagine al unei Ientile
divergente i~i schimba directia de propagare la trecerea
prin lentila, a~a cum se vede in figura alaturata. intre
unghiurile a ~i 13 din figura exista relatia:
a. tg$=2tga ~ F,
b. sinj3=2sina
c. cosj3=2cosa
d. ctg$=2ctga
3. Fasciculul care constiuie raza unui indicator-LASER are puterea de 5mW

pentru o radiatie cu lungimea de unda de 660 nm. Numarul de fotoni emi~i
de laser intr-o secunda este aproximativ:
a. 1, 15·10 15 b. 2,52·1015 c. 1,67·1016 d. 2,87·1016
4. Oglinda plana de forma circulara este paralela cu ecranul E ca in figura

alaturata. Sursa de lumina S este situata pe axa de simetrie a oglinzii, in
planul ecranului. Raportul dintre aria petei de lumina de
pe ecran ~i aria oglinzii este egal cu:
a. 2,25
b.3
c. 4
d. 6,25
5. 0 lentila convergenta focalizeaza un fascicul de lumina paralel in fata

unui ecran. Pentru ca fasciculul sa fie focalizat pe ecran, lentilei respective
trebuie sa i se alipeasca:
a. o oglinda plana b. o lentila divergenta
c. o lentila convergenta d. o lama cu fete plan paralele
1. Pe un bane optic se afla o lentila subtire, biconvexa, cu distanta focala

f=20 em. in fata lentilei se a~aza, perpendicular pe axa optica principala, un
obiect cu inaltimea y1=5 mm. Lentila formeaza pe un ecran o imagine clara
cu inaltimea y2=20 mm. Daca obiectul se departeaza de lentila, pe ecranul
deplasat convenabil se obtine o alta imagine clara a obiectului, cu inaltimea
y'2=10 mm. Folosind conventiile de semn din manuale. Sa se afle:
a. maririle liniare transversale realizate de lentila pentru cele doua imagini
b. distanta cu care a fost deplasat obiectul
c. distanta ~i sensul in care a fost deplasat ecranul
d. indicele de refractie al materialului din care este confectionata lentila,
daca razele de curbura ale suprafetelor sferice sunt R1=15 em ~i R2=30 em
2. Pe catodul unei fotocelule se trimit succesiv doua radiatii avand lungimile

de unda /q =300 nm ~i respectiv A.2=200 nm. Raportul tensiunilor de stopare
a fotoelectronilor emi~i sub actiunea radiatiilor A.2 ~i AI este Us2/ Us1=2. Sa se
afle:
112
a. energia fotonilor din radiatia avand lungimea de unda A.1
b. lucrul mecanic de extractie a fotoelectronilor din catodul fotocelulei
c. frecventa de prag
d. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi~i sub actiunea radiatiei A2
Text nr. 15
Sa se scrie litera corespunzatoare fiecirei grile:
1. Materialul unei fibre optice are indicele de

tefractie nfibra= 1 ,35, iar teaca exterioara a fibrei are
indicele de refractie nteaca= 1,45. Fata de intrare a
luminii in fibra optica este perpendiculara pe axul
fibrei ca in figura alaturata. Pe fata de intrare a
fibrei raza de lumina vine din aer. Sinusul
unghiului maxim de incidenta I a luminii pe fata de
intrare a fibrei pentru care raza de lumina poate
circula in fibra prin reflexie totala este:
a. 0,13 b. 0,55 c. 0.73 d. 0.93
2. $tiind ca simbolurile marimilor fizice ~i ale unitatilor de masura sunt cele

utilizate in manualele de fizica ( £ este energia fotonului), unitatea de masun'i
- ... &A. este:
a manmn -
h
a.m b. s c. s-1 d. m/s
3. 0 lentila plan-convexa formeaza pe un ecran imaginea unui obiect

luminos. Daca jumatate din fata plana se opacizeaza dimensiunile imaginii:
a. nu se modifica b. scade de doua ori
c. cre~te de doua ori d. depinde de forma partii apace
4. Doua oglinzi plane se intersecteaza sub un unghi diedru egal cu goo.

Numarul de imagini distincte ale unui obiect luminos in acest sistem este:
a. 1 b.2 c.3 d.4
5. Convergenta (Cj a unei Ientile plan-convexe aflata initial in aer (naer=1)

scade de 3 ori prin introducerea ei in apa (napa=4/3). Indicele de refractie al
materialului din care este facuta lentila are valoarea:
a. 1,4 b. 1,5 c. 1,6 d. 1,7
1. in contact cu o lentila subtire convergenta de

diametru destul de mare, L1, cu distanta focala fi, se
a~aza coaxial o alta lentila convergenta de diametru
mai mic, k, cu distanta focala J2, a~a cum se vede in
figura, astfel incat centrele lor optice practic coincid.
113
Se obtin astfel doua imagini ale aceluia~i obiect liniar, situat la distanta de
20 em de sistemul de Ientile, perpendicular pe axul optic principal a1
sistemului: una formata de razele marginale la distanta 30 em ~i alta
formata de razele centrale la distanta 7,5 em. Considerati ca tbate. aceste
raze fac parte din fascicule paraxiale. Sa se afle:
a. convergenta sistemului de Ientile pentru razele centrale
b. distanta focala a lentilei ~
c. coordonata imaginii care se obtine pentru obiectul situat in acela~i loc,
daca lentila cu diametru mai mare se elimina din sistem.
d. distanta dintre cele doua Ientile pentru a se obtine un sistem afocal razele
marginale ~i alta formata de razele centrale. Considerati ca toate aceste raze
fac parte din fascicule paraxiale
2. 0 sursa emite radiatii monocromatice cu lungimea de unda de 'A= 124 nm,

care transporta in fiecare secunda energia de 2,5 J. Radiatia este incidenta
pe suprafata unui metal ~i se constata ca energia cinetica maxima a
electronilor ejectati este Ec=4, 16 e V. Se considen'i ca fiecare foton din
radiatie elibereaza un electron. Sa se afle:
a. tensiunea de stopare
b. lucrul mecanic de extractie a unui electron din metal
c. numarul de electroni extra~i din metal in fiecare secunda
d. numarul de electroni extra~i intr-o secunda, daca energia radiatiei scade
la jumatate, frecventa ramanand neschimbata
Text nr. 16
1. 0 sursa punctiforma de lumina se afla la baza unei lame II 0 J :j

de sticla cu fete plan-paralele (n=1,5). Ra.Za discului luminos J...L- -•r---.....J
format pe suprafata superioara a lamei este R=20 em. 8
Grosimea lamei este:
a. 6,72 mm b. 11,2 em . c. 22,4 em d. 33,5 em
2. Daca un sistem afocal este format dintr-o lentila convergenta · ~i una

divergenta, a doua avand lhl = ft 12 marirea liniara a sistemului este:
a. 1/2 b. -1/2 c. -2 d. 2
3. Doua unde sunt coerente intre ele daca au:

a. aceea~i frecventa
b. lungimi de unda constante in timp
c. aceea~i lungime de unda
d. aceea~i frecventa ~i diferenta de faza constanta in timp
114
4. Graficul alaturat reprezinta dependenta inversului
1/13
maririi Iiniare j3 a unei Ientile in functie de distanta d
dintre obiectul real ~i lentila. Distanta focala a lentilei este: 1
a. -4 m
b.-2m
c. 2m
d. 4m
-1
5. intre doua oglinzi plane ~i paralele (A, B) se afla o sursa de lumina de mici
dimensiuni. Distanta dintre sursa ~i oglinda A este de 5 em. Distanta dintre
cele doua oglinzi are valoarea de 20 em. Distanta dintre primele ,doua
imagini formate in oglinda A este:
a. 5 em b. 10 em c. 20 em d. 30 em
1. Doua Ientile convergente avand convergentele C1=15 5 ~i C2=5 5 sunt

centrate pe aceea~i axa optica. Distanta dintre Ientile este d=20 em. Un
obiect liniar este plasat perpendicular pe axa optica, la 20 em in fata primei
Ientile. Sa se afle:
a. distanta dintre cea de a doua lentila ~i imaginea finala formata de
sistemul de Ientile
b. marirea transversala finala formata de sistemul de Ientile
c. distanta focala a sistemului format prin alipirea celor doua Ientile
d. distanta fata de sistemul de Ientile alipite la care se formeaza imaginea
obieetului daca obiectul se afla la 20 em de sistem
2. Pe catodul din cesiu al unui fotomultiplicator se trimite un fascicul de

fotoni avand lungimea de unda A-~600 nm. Numarul de fotoni care cad pe
unitatea de suprafata a catodului in unitatea de timp este N=101°
fotoni/(m 2 s). Lucrul mecanic de extractie a unui electron de la suprafata
cesiului este Lcs=1,89 eV. Sa se afle:
a. frecventa de prag pentru cesiu
b. numarul de fotoelectroni emi~i in ~t=10 s de catre catod, daca suprafata
iluminata are aria S=2 cm 2 ~i presupunem ca fiecare foton elibereaza un
electron ·
c. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi~i
d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor emi~i
Text nr. 17
1. Raza de lumina L care intra din aer in blocul de

sticla din figura alaturata poate urma, dupa trecerea
prin el, traiectoria indicata de raza:
a. 1 b.2 c.3 d.4
115
2. in grafkul aliiturat sunt reprezentate valprile intensitatii curentului
fotoelectric functie de tensiunea aplicata unei celule fotoelectrice al carei
catod a fost iluminat succesiv cu radiatii de frecvente diferite. Relatia dintre
lungimile de unda corespunzatoare radiatiilor folosite este:
a. A3<A2</q
b. A3=A2=A1
c. AI <A2<A3
d. A! =A2> A3
· 3. 0 lentila convergenta formeaza imaginea reala a unui obiect liniar fixat pe

axa sa optica principala. Pentru doua pozitii diferite ale lentilei se obtin pe
ecran imagini clare cu marimile y2=-6 em §i y'2=-1,S em. Daca distanta
dintre obiect §i ecran este d=90 em, atunci distanta focala a lentilei este:
a. 0,2 m b. 0,5 m c. 1m d. 1,5 m
4. 0 raza de lumina care vine dintr-un mediu cu indicele de refractie n1

intalne§te suprafata de separare dintre acesta §i un alt mediu cu indicele de
n
refractie n2. Relatia sin i =- 2 se aplica numai daca:
n,
a. lumina trece din mediul (1) in mediu,l (2)
b. unghiul de incidenta este egal cu unghiullimita §i n2>n1
c. mediul (2) este vidul
d. unghiul de refractie este 90°
5. Distanta focala echivalenta a unui sistem centrat de Ientile subtiri alipite,

care au distantele focale ji = 10 em, respectiv h=-30 em este:
a. J=-15 em b. J=-7,5 em c. f=15 em d. f=7,5 em
1. Un obiect liniar AB este plasat transversal pe axul optic principal al unei

Ientile subtiri convergente, ca in figura. La distanta D=80 em de lentila, in
partea opusa obiectului, se afla o oglinda
Oglinda
plana. Cunoscand distanta dintre obiect §i
lentila, X1 =60 em §i distanta focala a 8
lentilei f=20cm, Sa se afle: ·
a. distanta dintre obieetul AB §i imaginea
A'B' formata de lentila
b. distanta dintre obiectul AB §i imaginea
obiectului A'B' obtinuta cu ajutorul oglinzii
c. marirea liniara transversala in eonditiile D
punetului b.
d. distanta minima dintre obieet §i un eeran astfel ea pe eeran sa se formeze
imaginea obieetului
116
2. 0 radiatie monocromatica cu lungimea de unda
A.=300 nm cade pe o placa de cesiu. Lucrul mecanic de I(AI /---~-). 3
extractie a electronilor din cesiu are valoarea de 1,8g /..- ___ A
eV. Sa se afle: . /- 2
a. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi~i de //~/~---l.. 1
cesiu / /
b. frecventa minima a radiatiei electromagnetice sub / //
actiunea careia placa poate sa emita fotoelectroni ~.,.:::....·:-r...-=·~::-/1------+-
c. numarul fotoelectronilor emi~i in unitatea de timp la ~- ~~ U(V}
iradierea placii cu lumina cu lungimea de unda data,
daca puterea fasciculului incident este P= 10 inW ~i fiecare foton produce
emisia unui singur electron
d. Reprezentati graficul Ec==Ec(v) in care este relevata dependenta energiei
cinetice maxime a electronilor de frecventa radiatiei incidente
Text nr. 18
Sa se scrie litera corespunzitoare fiecarei grile:
1. Raza incidenta pe o oglinda plana in punctul I~i raza reflectata de oglinda

respectiva formeaza un unghi de goo. Se mare~te unghiul de incidenta prin
rotirea planului oglinzii cu 100 in jurul unei axe perpendiculare pe planul de
incidenta in punctul I. Noul unghi format de raza incidenta cu raza reflectata
are valoarea:
a. 80o b. goo c. 1000 d. 11 oo
2. intr-o experienta de efect fotoelectric s-a reprezentat

dependenta energiei cinetice a fotoelectronilor in Ec
functie de frecventa radiatiei incidente pentru doi
catozi din materiale diferite. Dintre cele patru drepte
din figura alaturata, dreptele care ar putea reprezenta
dependenta amintita pentru cei doi catozi sunt:
a. 1 ~i 2 b. 2 ~i 3
c. 3 ~i 4 d. 4 ~i 1
3. 0 lentila convergenta situata in aer (n.aer=1) are distanta focala f. Aceea~i

lentila are in apa distanta focala fa. Daca indicele de refractie al apei este na,
indicele de refractie al materialului lentilei este dat de expresia:
a JJnj -I) b. n~~~;) c. J;~~--l) d. ;(~~~

4. 0 raza ·de lumina se propaga intr-un mediu omogen ~i traps parent cu
viteza v=0,75c. Indicele de refractie al mediului este:
a. 1 b. 4/3 c. 3/2 d. 2
117
5. Unghiul de incidenta pe suprafata unei placi
transparente ~?i omogene, cu indice de refractie n= ~?i J2
grosime d=12 em, este t=450 (ca in figura alaturata).
Distanta dintre punctul N l?i punctul prin care raza de
lumina iese din placa este egala aproximativ cu:
a. 5,19cm b. 5,64cm c. 6,9cm ·d. 8 em
1. in fata unei Ientile subtiri este plasat, perpendicular pe axa optica

principala, un obiect liniar, astfel incat imaginea, obtinuta pe un ecran, este
de patru ori mai mare decat obiectul. Distanta dintre ecran l?i obiect are
valoarea D=S m. Fara a modifica pozitia obiectului ~?i a lentilei, se alipe~?te de
prima lentila o a doua lentila subtire, de convergenta C2=-2,2S 13. Sa se afle:
a. distanta dintre ecran l?i prima lentila ·
b. distanta focala a primei Ientile
c. distanta focala a lentilei formate
d. distanta fata de sistemul de Ientile la care se formeaza noua imagine a
obiectului ~?i natura acesteia
2. Pe un fotocatod de cesiu dintr-un tub electronic cade un fascicul de

radiatii monocromatice cu frecventa v=7·1Q 14 Hz , avand o putere P=l w.·
Caracteristica curent tensiune este reprezentata in figura alaturata. Sa se
afle: l(mA)
a. numarul de fotoni care ajung la catod intr-un timp
t=l min
b. numarul de fotoelectroni smull?i in timpul t= 1 min
c. energia unui foton .incident ' u(v)
d. lucrul de extractie a fotoelectronilor
-1
Text nr. 19
Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile
1. Lumina ajunge pe o lama din sticla pe care este depusa

o pelicula subtire transparenta din MgF2, ca in figura
alaturata. Reflexiile nedorite pe sticla pot fi atenuate aer :~g~~ :~ticla
datorita:
a. fenomenului de refractie
b. interferentei undelor luminoase. reflectate pe cele doua
fete ale peliculei
c. fenomenului de reflexie multipla
d~ interferentei undei incidente cu cea reflectata pe fata exterioara a peiiculei
2. in cazul unui metal care emite electroni daca este expus actiunii
radiatiilor luminoase, este corecta afirmatia:
a. numarul electronilor emil?i in unitatea de timp este proportional cu
lungimea de unda a luminii
118
b. sunt emi:;?i electroni daca lungimea de unda a luminii este mai mica decat
lungimea de unda de prag
c. numarul electronilor emi:;?i este proportional cu frecventa, undei luminoase
d. sunt emi:;?i electroni daca frecventa undei luminoase este mai mica decat
frecventa de prag
2
3. 0 raza de lumina care traverseaza 0
sticla ajunge pe suprafata de separatie a
sticlei cu aerul in punctul de incidenta ca
in figura alaturata. Dreapta de pe desen sticta
care sugereaza eel mai bine parcursul razei
de lumina dupa ce aceasta ajunge in
punctul I este:
a. 1 b.2 c.3 d.4
4. Daca introducem o lentila intr-un lichid al carui indice de refractie este

egal cu eel allentilei, distanta focala a lentilei:
a. se anuleaza b. nu se modifica
c. devine infinita d. i:;?i schimba semnul
5. Se realizeaza un sistem optic centrat format din doua Ientile. Marirea

liniara transversala a primei Ientile este ./3J=1,5, iar a celei de-a doua, ]32=-3.
Marirea liniara transversala a sistemului este:
a. -4,5 b. -2 c. -1,5 d. -0,5
1. Un obiect luminos cu inaltimea y1=5 em se a:;?aza perpendicular pe axa

optica principala, la distanta 75 em in fata unei Ientile biconvexe din sticla
L1, cu indice de refractie n=1,45, ale carei fete au aceea1?i raza de curbura R
:;?i distanta focala jJ=50 em. De partea opusa obiectului, la distanta D= 1,25
in fata de lentila L1, se a:;?aza o lentila divergenta LJ. cu distanta focala J2=-1
m. Cele doua Ientile au axa optica principala comuna iar sistemul se afla in
aer. Sa se afle:
a. razele de curbura ale fetelor lentilei L1
b. coordonata imaginii data de sistem, masurata fata de lentila LJ.
c. marimea imaginii finale formata de sistemul de Ientile
de Ientile, pentru obiectul considerat
2. Daca pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite o ·radiatie lungimea de

unda /q =440 nm :;?i a poi o radiatie cu lungimea de unda A.2=680 nm,
tensiunea de stopare se modific"ft cu 'un factor .f=3,3 ori. Sa se aile:
a. raportul frecventelor vi/ v2 corespunzatoare celor doua radiatii
b. lucrul mecanic de extractie pentru catodul respectiv
c. energia cinetica maxima a fotoelectronilor emi:;?i in cazul radiatei cu
lungimea de unda A.2
119
d. raportul vitezelor v 1/v2 corespunza:toare fotoelectronilor emi~i in cele doua
situatii
Text nr. 20
Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grille
1. Un disc circular plute~te pe suprafata unui lichid

dintr-un vas astfel incat o sursa punctiforma de lumina,
aflata la fundul vasului, se afla pe aceea~i verticala cu
centrul discului. in figura este reprezentata dependenta
diametrului discului de adancimea lichidului pentru h{cm)
care sursa de lumina nu poate fi vazuta de deasupra
vasului. Valoarea aproximativa a indicelui de refractie al 6
lichidului este:
a. 1,2 b. 1,5 c. 1,6 d. 1,8
2. Imaginea unui obiect real formata de o oglinda plana este:

a. reala ~i dreapta b. virtuala ~i dreapta
c. virtuala ~i rasturnata d. reala ~i rasturnata
3. Un obiect liniar, perpendicular pe axa optica

principala a unei Ientile divergente, porne~te din
punctul 0 ~i se deplaseaza ca in figura, cu viteza v.
Viteza de deplasare a obiectului fiind v=S emf s, 0
imaginea obtinuta ramane virtuala pentru un interval A C B
de timp:
a. 4 s b. 7 s c. 24 s d. oo
4. Energia cinetica maxima a electronilor

extra~i prin effect fotoelectric extern depinde
de frecventa radiatiei incidente conform 3,3 .1Q-19
graficului din figura alaturata. in aceste
conditii, valoarea frecventei de prag este:
a. 5·101 4 Hz b. 1,2·1014 Hz
c. 1015Hz d. 2·1015 Hz 0
5. Distanta dintre un obiect real ~i imaginea obiectului intr-o lentila

divergenta este d=25 em. Imaginea este de doua ori mai mica decat obiectul.
Valoarea convergentei lentilei este:
a. -45 b. -2 5 c. 2 5 d. 4 5
1. 0 lentila subtire plan convexa este confectionata din sticla cu indicele de

refractie ns=1,5. Pentru obiectul real situat la 30 em de centrul optic al
lentilei se formeaza o imagine reala, de doua ori mai man: decat obiectul.
Apoi, lentila data impreuna cu o lentila care are distanta focala j'=-10 em
120
formeaza un sistem centrat afocal, pe care este trimis un fascicul de lumina
paralel cu axa optica principala. Sa se afle:
a. distanta focala a primei Ientile
b. raza de curbura R a suprafetei sferice a lentilei plan convexe
c. distanta focala a primei Ientile cand este introdusa intr-un lichid cu indice-
de refracpe n=4 /3
d. Desenati mersul razelor de lumina prin sistemul afocal §i aflati distanta
dintre centrele optice ale celor doua Ientile
2. Pe o placa de sodiu aflata in vid cade normal un flux de fotoni cu

frecventa v=10 15 Hz. ~tiind ca frecventa de prag pentru care se produce
efectul fotoelectric extern pentru sodiu este vo=6·10 13 Hz, sa se afle:
a. energia de extractie a electronilor din placa de sodiu
b. viteza fotoelectronilor extra~i din placa de sodiu
c. impulsul fotonului incident corespunzator frecventei v
d. presiunea exercitata de ace~ti fotoni asupra placii de sodiu, in cazul cand
pe fiecare metru patrat ar cadea pe secunda N= 10 10 fotonijm 2 s ~i ace~tia
sunt complet absorbiti de placa
121
MECANICA
Test nr 1
1. d. Pentru ca un corp sa poata fi considerat punct material trebuie ca

dimensiunile corpului sa poata fi neglijate. Acest lucru se poate realiza
numai in cazul unei rachete care zbciara spre Luna.
p .
2. c. P = F;v = Fr1 v = fmgv => m = fgv =2500 t
3. a. Vr-
= V- 2 - V- 1 => Vr = ~2
V2 + V12 =5 m/ s, deoarece vectorii viteza sunt
perpendiculari
4. b. L = -Jilrlgf!cosa =- 16 J
d=100 m
1. a. Pentru M: T- Mg = Ma ~i pentru M+m: (M + m)g- T = (M + m)a =>
mg
a= =2m/s 2
2M+m
2Mmg
b. Pentru m: mg- N =rna=> N = =0,8 N
2M+m
2M(M +m)g
c. Fe, = 2T ~i T = M (a + g ) = =>
· 2M+m m+M
x = 4 M(M + m)g =9 6 em
k(2M+m) '
a a·
d. LG = LG 1 +LG 2 = -Mgd +(M +m)gd = mgd=0,5 J
E
2 • a • E cmax = E pmax -- mghmax => m =~h =0,2 kg
g max
~
2
b. E cmax =-
mv-
2 => v0 =
0
mcmax = 2gh max
PiFE =10 m/s
E _ hmax
c. Ecmax = Ec + E" =·JEP + E" => Ecmax = (J + l)mgh => h = ( cmr
f+1 mg f +1
=>h=4 m
122
Test nr 2
1. c. Conform principiului actiunii ~i reactiunii scandura Impinge corpul In

stanga iar corpul impinge scandura In dreapta
~.b. Din mg = E !J.f => 11€ = mgfo =1,875 em
S f0 SE
- !J.v
3. d. Din definitie a =-, astfel ca Vectorul acceleratie medie cim are
' m !J.t . '
directia ~i sensul vectorului variatie a vitezei !1v
2 . 2
. m~ . ~
4. a. Dm b.Ec = LFf. => - -2- = -Jff11gd => d =--=25m
2j.lg
kx1
5. d. Deoarece L 1 = --
2
2
~1
•
L, = -
- 2
L, = --J =9
kx~- , atunc1. --
Ll
(x,
XI
2
1. a. Din condtia de coborare urtiforma scalar

obtinem mg sin a - F1 = 0 =>
mg sin a- JLmg cos a = 0 => Jl = tga ::::: 0,578
b. Pe Oy: N + F sin a - mg = 0 .
Din N = 0 =>sin a= mg :::::0,666

F
c. Pe Ox: F'cosa- F 1 = ma.
Din F1 = JLN = JL(mg- F'sin a) obtinem
F'cosa- JL(mg- F'sina) F'(cosa + JLSina)
a= = -JLg
m m
a::::: 5,78 mjs2
2
2. a. McAB =La +LN +Lrf => mv 8 =mgABsina-Jll11gABcosa=>

. 2
v = .J,-2-gA_B_(-r-s-in_a___
Jl_C_os-a__,..) =4 m/ s
b. La,Ac = mgh = mg(ABsin a- R)=1,25 J
2 2
c. EcB = Ecc + Epc => -mv-8 mvc
=-
12
- + mgR=> Vc = -yv8 - 2 gR =3 m/s
2 2
, '
. . mv8 V8
d. Dm EcB = EcD + EpD ~1 EcD = 2EpD => - - = 3mgh => h = g :::::26,66 em
2 6
123
Test nr 3
l.d. Din a= ~v =0,5 mfs 2 :;;i din mg-T= rna=> T = m(g- a)=95 kN
~t .
1 L 2 2gh
2. b. Deoarece- = mgh--, = - 2-=10
L2 mv- v
3. b. Deoarece viteza este constanta in modul, dar mobilul se deplaseaza pe
o traiectorie circulara inseamna ca vectorul viteza i:;;i modifica numai directia
:;;i sensul, astfel ca vectorul acceleratie are numai componenta normala.
Mgh
4. a. L = - - =10 5 J=0,1 MJ. Se considera ca masa stalpului este
2
concentrata in centrul de greutate al stalpului deoarece masa este uniform
distibuita de-a lungul acestuia.
d +d, d +d2
5. C. V
m
=
f
I
f
- => f 2 = I - f =15
2
S
I+ 2 V,
F.-
1 JDng F.1
1. a. Din grafic in primele 4 s, acceleratia este a1 = = - -Jig =>
m m
iar in intervalul tE (4,8)s acceleratia este
F, - pmg F, . a,
a2 = - = -- -J-tg =:2 mjs 2. Obtmem -- =2
m m a1
~v v
b. Din a = - =- => v = a t =4 m/ s
. I M t I
c. d = d 1 + d 2 , cum
- v , + a,!1t, => d , --
v- v,,,,~t,
-- (voz +vz)~t2- A
- v0,LJ.t, azM;-
+ ----32 m, uncle
0- - - - -- 2 -- 2
vo2=4 m/ s. Obtinem d=40 m
2. a. P=Fv= 1,26 MW
Mv 2
b. E c =--=94
. 2 ' 5 MJ
c. F = kMg => k = _f_ => F- k(M- m )g = (M- m )a=> a= (mF ) =>

Mg M M-m
a=0,01 mjs2
124
Test nr 4
l.b. DinL = Fd =1800 J ~i b..EP = mgd =1500 J se observii L- b..EP =300 J

2.d. Deoarece J.L<arctga, cutia coboarii accelerat cu acceleratia
a = g(sin a - f.J cos a), iar acceleratia este constantii
3. a. Lc = mg(h 1 - h2 ) =450 kJ
4. c. R = ~~
2
+ F22 + 2~F2 cos a =10.J7 N
S.d. !:iE" mv = L => v = -

= L => ~
2
J¥L =12 mjs, deoarece pe baza mterpretarn . _.
2 m
geometrice a lucrului mrcanic L = Arrapez = 72 kJ
1. a. T = Fet => T = kx=0,4 N
- kx max
b. Tmax- => xmax -k-
- T..nax -40 em
c. T..nax +N = mg => N = mg - Tmax =2N

d. Conditia de desprindere N = => Tmin = mg =10 N 0
2. a. LFt = ,uNd cos 180 = -'-f.J(mg- F sin a )d =-200 J
mv 2
b. b..Ec = LF + LFJ => - - = ~d cos a- p(mg- ~sin a )d =>
2
v = ~ ~ [F(cosa + psin a)- pmg]d::::: 16,4 m/s

v
c. P,n,Fr = ~vm cos a=~ 2cosa::::: 5674,4 W
2 2
L mv
d' A 17 ,
l...lJ.:. c = Ff => - -- = -j.J,mgsop => S P 0 = vj.J,g ::::167,24 ffi
2 2
Test nr 5
l.b. Deoarece viteza corpului depinde de alegerea sistemului de referintp ~i

energia cinetica depinde de sistemul de referinta ales
2. c. mg - ~ = ma => F,. = m(g - a) =3 N
125
3. c. Conform . interpretarii geomet!ice a lucrului mecanic este aria
trapezului, astfel L=560 J
-
4. a. F = = m(v2 - v)I => F = m(vI + v2 ) =7500 N, deoarece vitezele au
ma
~~ M
sensuri contrare
1
5. d. Din formula randamentului planului inclinat 77 = se observa
1+ f.JCfga
ca eceste depinde de coeficientul de frecare
d d
1. a. vabs 1 =-=24 kin/h ~i vabs 2 =-=16 kmjh. Din vabs 1 =va+vs ~i
tl t2
v
abs 2
=v s - v
a
obtinem
·'
v
s
= vabsl +2 v,ibsZ =20 km/h
d 2t f?
b. V0 = V asb I - V p
"·'-
1
=4kmjh:::>t3 =-=----=6h
2 va t2-tl
c. Din x1 = vabslt ~i x2 = d - vabszl ~i din conditia de inta.lnire

d v d
X1 = X
2
::::> f = ::::> X
1
= absl =14,4 km
vabsl + vabs2 vabsl + vabs2
- -- - - - d(tl +
t2)- •
d. vr - vabsl - vabs2 => vr - vabsl + vabs2 - t t -40 km/h
· I 2
kx?
2. a. ~Ec = LFe/ => Ec =2=2 J
mv 2 v2
c. ~Ec = LG + LN + LFJ => - - - = -mgh- JLmghctga => h =. ( )
2 2g 1+ f.JCfga
h~ 10,5 em
, mv 2 v2 ·
d. E . = EP ::::> - - = mgh ::::> h = - = 15 em
c 2 . 2g
126
Test nr 6
m1 F
~ T = m2 (a+ Jig ) = - =3 N
mt +mz
2. b. Deoarece P = Fv = ct, cand viteza automobilului cre~te, despre forta de
tractiune scade
J Nm N N F
3. d . - - = - - = - , astfel ca [a]sJ = - pentru ca a=-
mkg mkg kg kg m
4. d. Deoarece lal = ~~;~, adica panta dreptei,
observam ca a1 <a4<a3< 1a2l

!1f mg
S.a. Din mg = k!1f ~ & = - = - =0, 125
f 0 kf 0
l.a. Pentru corpul 2 m 2 g- T = m 2 a ~i pentru
corpul 1 T- Jlm 1g = m 1a ~
g(m2- Jll11t) = (mt + m2)a ~a= g(mz - /1fl1t)

mz +mt
a=2 mjs 2
b. T = m 2 (g- a)= m1m2 g(l + Jl) =0,8 N
c. v = at
v
t = - =2 s
~
a
mt +mz
-a
d. Pentru corpul m2. T = m 2g, iar pentru corpul

m1 pe Ox F - T - F11 = 0 ~i cum
F11 = JiN 1 = Jlm 1g ~ F = (m 2 + Jini 1 )g =1,4 N
2. a. E P = mgh = mg!1x sin a =240 J
b. LFf,AB = -jiNAB = -J1111gl'1xcosa =- 48 J
c. Emo = Eco + EpD. Me AD= La+ LFf + LN
. . = mg l'1x 2 cos a~
2 sin a- J1111g l'1x
Eco = mg ~ (sin a - ,u cos a), iar EP0 = mgh0 = mg ~sin a . Obtinem
127
Emo = mg L1x (2sin a- pcosa )=216 J
2
d. 15..EcAE = L0 + Lr:r + LN => 0 = mgtlxsin a- pmgtlxcosa- p' mgs"P =>
s =t1x(sina-pcosa)= 16 m
op - '
Jl
Test nr 7
N 1
1. a. tga =- =- => JL = ctga
Fr JL
2. c. L=2100 kJ, deoarece lucrul mecanic este egal cu aria cuprinsa intre
graficul puterii ~i axa timpului.
F 15..£ ~
3. c. -=E-=>~=E&=>E=-=2105Nm-2
s eo &
4. b. L = LG,harna
.. + LG,om = mbarna g.esin
' a+ Mg.esin a =1800 J
2
3 2
mv 2 mv •
5. d. - - = - - - v , aceea~i unitate de masura cu prosudul dintre energ1e
3 3 2
eyi vitezii. [ m;'] ~ J; ~ Wm =>putere eyi deplasare
1. a. f = ma = 1, 73 N
b. Fcosa = (m + M)a => F = (m+ M)a =10 N
cos a
= 0 => N = Mg + F sin a = Mg + (M + m) ·a· tga =45 N
c. N - Mg- F sin a
d. Pentru m, f- pmg = ma ~i pentru M, F cos a - F1 = Ma =>
. )
Fcosa- Jl (Mg+Fsma = Ma =>a=
F(cos a - Jl sin a) - pg ~ 1,06 mfs2
M+m
2.a. L=18 J, conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic
~-2 (L-. pmgx ) ~2,45 m/s

2
mv
b. Me =L+LFf =>--=L-pmgx=>v=
· 2 m .
128
c. in intervalul 4 m pana la 6 m, eorpul are o mi~eare reetilinie ~i uniforma,
deoareee forta de traetiune este egala eu forta de freeare.
mv 2 v2 L
!J.E = L . => - - - = -j.JI11gs => s =- - = ---x=3 m
c Ff 2 op op 2j.Jg j.Jmg
2
d. V1 = -(L 1- j.JmgxJ =2 mjs=> P., = ~V 1 =8 W
m
Test nr 8
d
1. c. d = d 1 + d 2 = V/ 1 + v2t 2 =58 m=> vm = t =7,25 m/s
2. d. Deoareee forta este o marime veetoriala, rezultanta lor este suma

veetoriala a eomponentelor fortelor.
3. b. Din legea de eompunere a vitezelor v = vcopii-scarcl + vsccwcl => eopilul A se
afla in repaus fata de sol, eopilul B eoboara eu viteza 2v fata de sol, copilul C
eoboara eu viteza v fata de sol ~i copilul D se afla in repaus fata de sol.
mv z . mv z F fA
4. a. !J.Ec = L1'f => - -- = -F1Ad ~~ - -- = -F18 d =>
2 8
=4 F
!B
Sd
5. c. Din E"; = Ec + E" ~i Ec = 4E" => mgh = Smg(h- d)=> h = - =5 m
4
1. a. Fe1,1 = G1 => k(€ 0 - €1 )= m1g => .€ 1 = .€ 0 - fcg =59 em
b. N=O=> Fe 1,2 = G2 => k(€ 2 - e0 )= m2 g => €2 =eo+ m~g =63 em
/).£ 1 + /).£ o
c. t = - =20 s
v
d. LFe/ = LFe/1 + LFe/2 = k(!J.C J k(!J.C zY =- 0,2 J
2 2
2.a. P = F,v = (Gsin a+ Fr ~ = mg(sin a+ f.JCosa )v =3,75 W
b. La = -mgh = - 5 J
c. Ll'f = -F.~e = -j.J111g€cosa = -;.unghctga = -2,5 J
2
d. Me =La + L~:y + LN => m;c = mgh- j.J111ghctga => vv = ~2gh(l- JlCfga)
=> v ~2,236 mjs
129
Test nr 9
2
mv
1. c. E1 = Ec + E P =-- + mgh . Deoarece trenul coboara, h scade §i deci §i
2
energia totala va scadea
2. d. V rAb = VA - VB => VrAB = VA + VB =40 mj S
v1 +v2
3. b. P,, = F;r vm = F;r =450 kW, deoarece la t1=10 s=> v1 =5 m/s §i la
2
t2=30 s=> v2 =15 m/s
1 1
4. a.Din randamentul planului Inclinat 7] = => f.1 = -'7 tga =0,45
1+ j.lCtga '7
F
5. a. F = 4ma =>a=-. Dadi corpul m Impinge corpul cu masa 3m,
· 4m
· 3F
atunci forta exercitata Intre corpuri este f = 3ma = 4
1. a·. Din N + Fsin/3- mgcosa =0 §i din N=O 1
=> F = mgcosa ~24,54 N . Yyx
sin f3
b. Pe Ox F cos f3 - Fr - mg sin a = 0 =>
F= mg(sina+JLcosa) ~ 15 , 91 N
cos f3 + JL sin f3
c. Pe Ox mg sin a- Fr - F' cos j3 = ma §i din
F1 = JL(mgcosa- FsinfJ)=>
F = m[g(sin a- pcosa )-a]~ 8 ,05 N
cos f3- JL sin f3
2.a. Mc,OA = LN + LG + LFJ => EcA- Eco = LFf'
3
Din v = Vo => E
A 2 ,.A
=Eo=> _'}_E = -11mgOA => OA
4 4 O ,_....
= 4j.lmg
Eo =60 m
b. Me= LG + LF + LN =>-Eo = -mgh- j.lmgecosa §i cum sin a= h

I 4 f
E0
=> h = =4 m
4mg(1 + j.lCfga)
130
2
mv'
- - = mgh- pmghctga => v' =
2
mv' v' 2
d. f1Ec,OA = LN. +La+ LFf => -E'cA = LFf. => - -
2
= -pmgd => d = -
2~
- =>
d = E0 (1- pctga) 12
m
4pmg(1 + f-LCiga)
Test nr 10
1. b. F = ma = m 11v => 111 = m11v => 11t1 = m 111v1 = .mv => 1111 = 11t
11t F 11t2 m2 11v2 6mv 6
2.c. [k] 51 =N =kg!!!_l_=k~

m s 2 m s-
3. d. in cazul unui sistem izolat de corpuri in care· actioneaza doar forte
conservative energia mecanica ramane constanta.
4. b. Cum mg- N = ma => !}_ = mg = ~ = 1,25
N mg-ma g-a
. . L mgh
5. c. P=-=--=3 kW
t t
l.a. Pe axa Ox: mg sin a - F cos a - Fr = ma ~i pe Oy
N -mgcosa -Fsina = 0 => F1 = f-LN = p(mgcosa + Fsina) =>
a= mg(sin a- JL cos a)- F(cos a+ Jl sin a) ~ 0 , 477 m/s 2
m
b. Din a=O=> F = mg(sin a- JiCOsa) ~ 12,357 N
cosa+JLsina
c. a= g(sina- pcosa) =>
· v at 2 g(sina-Jicosa)·t 2
d -_ v 111 t - -
_2_2t - -_ - 2 =5 m
~ ~
mv-8 mv-8
2.a. 11Ec,AB =La + Lw + LN => -2- = La + LFf. => LFf. = -mgh + -2- =-235,2J
mv 2 v2
b, /1Ec
'
BC = LFf 'BC => - -2- = -pmgd => Jl =--=0,05
2gd
131
c. 11Ec,AC = LG,AC + L/'f,AC + LN,AC => 0 = LG,AC + Lrf,AC => Lf'Y',AC = -mgh
/1£c,CA = LG,CA + LF'f,CA + LN,CA + LF,CA => 0 = LG,CA + LF.f,CA + LF,CA =>
LF,cA = -La .. cA- LF/.CA = 2mgh =600 J
Test nr 11
1. b. Inertia unui sistem de corpuri este caracteristica sistemului ~i nu se

poate modifica la interactiunea corpurilor.
~ ~
mv-0 v-0
2. a. Eco = Ec + EP ~i Ec = EP => Eco = 2Ep => - - = mgh => h = - =2,5 m
2 4g
, 11v m(v-v) 0
Ft
3.b. F=ma=m-= =>m=--=2,5kg
11t t v- v0
4. d. mg - N = rna => N = mg - ma < G , deci acceleratia liftului este
indreptata in jos. Singura posibilitate este mi~carea franata in sus.
5. c. L = Pt =6 kJ
1.a. Pentru corpul m2 la coborare
m2g sin a - p 2 m2g cos a - T = m2 a ~i pentru
corpul m1, T- p 1m1g- F = m1a =>
m~g(sin a- p 2 cos a)- p 1m 1g- F ·
a= - ~ 1, 31 m I s 2
m1 +m 2
b. T=m 1 (a+p 1g)+F=8,3125N
c. R+ ~ + T2 = 0 => R =T..fi ~ 11,72 N
2.a. 11Ec = L0 + LF} + LN ~i din La = mgfsina, LF(r =- pmg€ cos a, LN = 0
m~ z
0
=> - - - = -mge sin a- f-Un g.€ cos a ::::> e= vo ~ 6 66 m
2 2g(sin a+ pcosa) '
~
mv 0
b .LF1 =-j.tmgecosa=--(.
f.i cos a
)~-3,33J
r 2 sm a + /-1 cos a
mv02 sina
c. EP = mgh = mgesina = - - • ~ 6,66 J
2 sm a + /-1 cos a
132
mv 2
d.I"'.Ec AO = Lc + LFf + LN => -2- = mg£ sin a- pmg£ cos a =>
v = ~2g£(sina- JICOsa) = v0 sin a- JICOsa ~ 5,78 m/s

sin a+ JICOsa
Test nr 12
mg
1. c. T =--=200 N
cos a
mv- = k(,ixY => v = ,ix~
2
2. c. flEe= Lrel => - - =4 m/s
2 2 m
F F F k 1k 7
3. a. Din k = . , k1 = - ~i k 2 = - - => k = - =20 Njm
11£ l +11£ 2 /1£ l /1£2 kl + k2
4. b. Conform ptincipiului actiunii ~i reactiunii Pamantul atrage mingea cu o
forta numita greutate ~i mingea reactioneaza exercWi.nd asupra Pamantului
o forta egala, pe aceea~i directie, dar de sens contrar.
.mv,.el
5 • d • E c,re/ = --
2
(- - )2 = 2mv 2 =750 kJ
m v1 - v 2
2 2
- .
.
1. a. Pentru m1, m 1gsma- JLm 1gcosa-
T
= 0 => Jl = m1 sm a - m 7
~ 0,73
m 1 cosa
b. Pentru m1, T- JLm 1gcosa- m 1gsin a= m 1a ~i pentru m2,
_ _ g(m 2 - pm 1 cosa-m 1 sin a)_ 2g(m 2 -m 1 sin a)
m 2 g- T - m 2 a => a- - =>
ml +m2 ml +m2
a~- 4,866 mjs2
c. T = m 2 (g -a)~2,9732 N
2. a. LFr. = Lm
.
+ LF.12 = -JL(m 1g- F sin a )d- JLm 2gd =- 80 J
2 .
b. Me =LF +LF.r =>T=Fdcosa,-p(m 1g+m 2 g-Fsina)d=>
v = ~2d[F(cosa + Jl sin a)- p(m 1 + m2 )g] ~ 6,1 m/s

m
133
LF/'2 LFff2 -Jim gd 2d
d. ~II,Fj'2 = - · - ::::;> f1f = - · - = -'---=2=-- =-:::: 3,28 S
M Pm,Ff2 - f.11Y/.2g ~ V
Test nr 13
2
niv
1. b. Me = LFf :::::> ---:;- = LFf =- 250 kJ
2. a. Deoarece resortul este comprimat, forta elastica impinge corpul in timp
ce forta de frecare se opune.
. gh
3. a. a = g sm a = -
f.
4. d. Lucrul mecanic efectuat de o forta conservativa este independent de
forma traiectoriei, dar depinde de starile initiala ~i finala.
F
5. b. Din grafic obtinem k =-=50 Njm
11R
1. a. Pentru m, F- JLmg = ma1 :::::> a1 = F- f.11Ylg =4 m/ s 2
m
JLmg
b. Pentru M, Ff = Ma2 :::::> f.11Ylg = Ma 2 :::::> a 2 = M = 1 m/ s 2 :::::>a,. = a 1 - a2.
L= V
rm
f = v =_
_r f
2 2
2
a rt- :::::> f = - =
a,.
!!L RE:L al - a2
:::: 1 155
'
S
ry M2 22 Lr?ry
C,
Ec,sistem = Ecl + Ec2 = mv~ + ~ = ma1 t + ma;_ r =g J
2 2 2 2
d. LFf = -JLmgL = -4 J
? ?
mv0 0 V
2.a. Eco = Epmax :::::> - - = mghmax :::::> hmax = - · Din Eco = Ec + E P :::::>
2 2g
2 2 .fv2
m;o = m; + mgh ~i cum h = .fhmax = ; :::::> v = ±v 0 ~1- f:::: ± 16 mjs
2
134
1
LF(
mv0 (
=---1-J; ) =-lOJ
. 2
2 2 2 2 2
d.
A L'
c -
/..llj
LG + L Ff => mvs - mvo -- LFf => mvs -- mvo - 2 mvo
- (1- j I')I =>
2 2 2 2 2
v, = V0 ~2J; -1 ~ 17,89 mjs
Test nr 14
1. d. Distanta parcursa este egala cu aria cuprinsa intre graficul vitezei ~i

d
axa timpului, d=290 m=> vm = - =5,8 m/s
M
I F 11 -2JLmg
2.a. Din F; = JLmg ~i din F 1 = 3F; obtinem a= = JLg
m
3. a. Atat timp cat acceleratia corpului este pozitiva inseamna ca acesta
accelereaza ~i viteza corpului cre~te. Viteza corpului este maxima cand a=O,
adica la momentul r.
=> - - = mgh- Fr h => v = ~2h(mg-

2
4. c. !1Ec = LG + LFr
mv F.)
' =24 mjs
. m
2
5. c. Consideram resortul ca fiind format din trei resorturi identice legate in
1 1 1 1
serie, astfel ca - = - + - + - => k 1 = 3k. Dupa indepartarea unei treimi
k kl kl kl
1 1 1 2 I k) 3k
-=-+-=-=> k =-=-=900 Njm
kl kl kl kl 2 2
1. a. Din graficFf =2 N ~i din F; - F1 = F => F; = F + Fl =8 N
. F ~ v ·
b. Cand tE (0,4)s, a 1 = - =3 mjs2=> a 1 = - =- => v = aJ = 3t =>
m !1t t
vmax = 12 m/s. Cand t >4s, a 2 =- FJ =- 1 mjs2=> a 2 - v- vmax =>
m t -102
v = vmax + a2(t- loz) = 16- t' unde to2=4 s.

Din v=O =>top= 16 s. Reprezentarea grafica a vitezei
corpului este redatain figura alaturata.
12
c. Distanta totala parcursa de corp este egala cu
aria cuprinsa intre graficul vitezei ~i axa ·
timpului => d=96 m.
135
F
d. J1 = _j_ =0,1
mg
2~ a.
2
Me = Lc + LN + LFJ,I =>
mv = mgh- J11mgf cos a §i cum sin a= h =>
2 . f
v = ~2gh(l- J1 1ctga) ::::;4,47 mjs
b. Me = Lc + LN + Lrf => 0 = mgh + LFf => Lr_y = -mgh =- 40 J
_ mv 2 _ _ · v
2
_ h(l- J1 1ctga) _
.. => - - - - -JL2 mgs => s - - - -
c. 1~E.< - L'·' -5 m
7 2 2 op op 2
Jlzg Jlz
mv' 2
d. EP = Ec => mgh = - - => v'= ~2gh::::; 6,32 m/s
2
Test nr 15
1. d. Actiunea §i reactiunea nu actioneaza niciodata asupra aceluia§i corp,

deoarece daca ar actiona simultan asupra aceluia§i corp acesta nu ar mai
putea fi accelerat in nicio conditie. Deci ele nu se anuleaza deoarece
actioneaza asupra unor corpuri diferite.
mv 2 v2
2. c. E = E
c p
=> -2- = mgh => h. = -2g =5 m
3. c. Fe, - F1 = ma => k!1f - jong = ma => k = m(a:eflg) =400 N j m
4. b. Ep; = Ec +EP => mgH = mvz +mgh => v = ~2g(H -h)=> v1 = v2 • Cum
2
vectorul viteza este tangent la traiectorie, v v
1 ;f:; 2•
5. a. Din 4mg- T = 4ma §i T + mg = ma => 5mg = 5ma => g = a => T = 0
l.a. Pentru m1, T;-m 1gsina-j1m 1gcosa=m 1a, pentru m2,
T2 T.. - m 2 g sin a- J1m 2 g cos a= m 2 a §i pentru
- 7713, m 3 g- T2 = m 3a =>
a= g m3 -(m1 + m2 Xsin a+ JlCOsa) =1 ,75 m/s2
m 1 +m 2 +m 3
b. T2 =m3 (g-a)=24,75 N
c. R
2
= T22 + T22 + 2T22 cos(90- a)=> R = T2 ~2[1 + cos(90- a)]::::; 42,82 N
2
vt !1v v at
d. d = v t = - §i cum a = - = - => v = at => d = - =87 5 em
m 2 /1( f 2 '
136
2. P = F;, v, => F; 1 = PI v, =4 kN => F;, - R1 = ma 1 => a 1 = (; - R,) I m =5 mj s 2
b. F; 2 - R2 =;: ma 2 => R 2 = F; 2 - ma 2 => R 2 = P lv 2 - ma 2 =2 kN

c. P = F; 3 v3 = R3 v3 => v3 =PI R3 =20 mfs
d. P = F;, v, => p;, = PI v, =4kN => F; = R4 + mg sin a ===> R 4 = F; - mg sin a =3kN
Test nr 16
1. c. Din mg = Tcosa => T = mg =2 N

cos a
1
2. b. Din J.1 = tga ~i '7 = => '7 =50%
· 1+ JlCfga
3 . d . Deoarece a = F cos a , atunc1. 1a cre~terea
. ungh'1u1u1. d'mtre fiorta care
m
actioneaza asupra corpu1ui ~i axa cosa scade, ceea ce determina sdiderea
acce1eratiei.
2
v2 mv
4. b. Eco = Ec + EP = 2EP => - - = 2mgh => h = g =3,6 m
2 4
. ,
mv- j.lmgx j.lmgd
5. C. Me= LFJ => - -- = -F1111 d. Cum F1 = J.lmxg = - 0- => F1m =
2 .t 2e
, d d2 d2 2 r;;2
=> mv- = pmg => v2 = pg ~i v'2 = j.lg => ~ = 2 => v' = _vv_ L.
2 2.e .e U v' 2 · 2
1. a. Pentru mentinerea in repaus a corpu1ui mg sin a- j.Ong cos a -F.. = 0
::::::> ~i pentru ridicarea uniforma a
F.. = mg(sin a - J.1 cos a) corpu1ui
·F2 - mgsin a- j.lf11gcosa = 0 ::::::> F 2 = mg(sina + J.lCOsa ).
1
Din F2 = 2F; => f.1 =- - :::: 0, 19
3ctga
b. mg sin a- j.lmg cos a= rna::::::> a= g(sin a- J.1 cos a)~ 3,33 mfs2
~v v
c. a=-=-::::::>v=aM~5mfs
M ~t
v a(M)2
d. d =v 111
~t = -~t = ~375m
2 2 '
1. a. EP8 = mgh8 = mgBCsina =415,2 J
137
b. !1EcAc = L 0 + LN + L 1:T => 0 = mgBC sin a+ LF1 => LFf = -mgCB sin a=>
LFf = -415,2 J
- ?
c. Mmsc -E111 c -Ems---- ( 2
mgBCsma+--- mvc"
?
----mgBCsma . mvo J- 3mvo .
2 2 8
:::::> !:l.EmBC =- 115,2 J
2 2 2 2
d. !:l.E = L Ff => mvu- mvo = -nmgAB =>- mvo = -nmgAB => AB = ~
cAB 2 2 r-·• 8 r:-·· 8pg
=> AB=12,5 m
Test nr 17
l.b. Daca firul are masa neglijabila, tensiunea are aceea:;?i valoare in orice
sectiune transversala a firului daca acesta se afla in mi:;?care accelerata.
mv 2 ma 2 t 2
2. d. Cum v = at => L = !1£ = - - = =900 J
c 2 2
. m(R- x 0 )
§1 Gf_, = T =>
. ·O R g = T =>
ES
:;?i din F = k!:l.R => k = - -0 • Pentru 1,
Ro
k = ESo pentru 2, pentru 3, k = 2ES0 §i pentru 4,
I R0 ' 3 e 0
2ES .
k4 = - -0 = k 1 :::::> kmin=k2
Uo
2 2
kx 2 kx; kx 2 4kx 2 5kx 2 L1 1
5.a Ll = k~~ = ~x8 ~i L2 = Lt - L2 = 2-2 = 2 -lS = lS => L2 = S
1. a. Pentru m1g sin a-T- p 1m1g cos a= m1a ~i pentru
m1, m2,
T- m2 g sin fJ- p 2 m2 g cos fJ = m2 a =>

m (sin a- f.1 1 cos a)- m2 (sin fJ + f.l, cos fJ)
.a=g 1 - =0,17mjs2
ml +m2
b. R = T.fi = m1 (g sin a- p 1g cos a- a ).fi ~ 26,28 N
138
::::> v =10 m/s
m~ ~
b. Ec + E P = E P .max ::::> - - + mgh = mghmax ::::> hmax
2
= h +2g- =8 m
r2
c. Ep.max = E'ca+Epo => mghmax = m; o + mgho =>v'o = ~2g(hmax- ho) =>

v' 0 ~ 11,83 mjs
mv 2
d. E;,max =Ecsol =>mghmax =-t=>v, =~2ghmax ~ 12,65 m/s
Test nr 18
1. d. Conform legii a treia a frecarilor, forta de frecare la ahinecare care

actioneaza asupra unui corp depinde de natura ~i gradul de prelucrare al
materialului din care este confectionat corpul.
2. c. Din grafic cand F=3 N, 6.£v<Mc<6.£B<6.-CA ~i cum k=F/ M.=> kA<kB<kc<kv
H 3 E
3. d. E po =Ec +E p => Ec =Epo -Ep =mgH· -mg-=-mgH
4 4 =>-c
£ =75%
po
2 2
9F F 4F 2
=L -L = - - -
2 I 2k 2k k
=> Ls =20 mJ
S.a. Deoarece J1 = tgrp, din tga < tgrp => a < rp ::::> ac = g(sin a- J1 cos a)< 0
dupa ce corpul este lansat cu viteza vo, in sus de-a lungul unui plan
inclinat, dupa oprire ramane in acel punct in repaus
- - - VM
1. a. V1 = VM -VN ::::> V1 = VM -VN = VM -- = - VM
= 5 4 kmjh=15 mjs
2 2
d
b. t = - =200 s=3 min20s=> ora ceruta este 11:01:35
vt
139
=> d =7,2 km
.,.~x(krn)
d. x=D-vpt=12-72t. Din x=O=>t=1/6 h=10 min.
Reprezentarea grafidi a dependentei de timp a
12
eo_?rdon~tei automobilului P este redata in figura t(min)
alaturata.
2.a. Pe baza interpretarii geometrice a luerului meeanic, . 10
aeesta este egal cu aria eurpinsa intre graficul fortei ~i a.xa Ox, astfel ea
L = Atrapez = 15 mJ
L
b. Fm =-=0,75 N
X
mv mv~ 2
~
c. Me= L 1 => - - - -- = L 1 => v = ~v0
2 2
=0,4 m/s +-;;;
mv~
2
mv mv 2
! = - j.1111gson ~i cum - - · - - -
d; 11Ec = LF( => ___ 0
= L =>
. 2 ,. 2 2
2
mv + 2L
0 ·
= 15 5 em=> x = x + s = 17 5 em
2 j.1111g ' 2 op '
Test nr 19
2 2
1. b. Fe1 = G => kx = mg => x = kmg => Mp,G = -LG = -mgx = --k-
m g
=>
Mp,G =- 125 mJ
2 2
E
__d_-
m AvA vA_-1---...E
___ -EB
2• a• ~ - - _.., A-
E8 2m 8 gh 8 2gh8
3. d. Daca seuturam sau batem un covor, praful este indepartat datorita
inertiei firelor de praf.
· mv 2
4. b. L =Me=> L =- -=45 kJ
2
5. c. Daca intre corpuri nu exista freeare intreg eorpul eu masa 5m se
deplaseaza sub actiunea fortei F, astfel ca acceleratia imprimata corpului
este a=F/(5m). Deoareee acceleratia este mai mica decat aceasta valoare
inseamna ca intre corpuri ~i suprafata orizontala exista frecare, astfel ca
a=(F-F.t}/(5m)<F/(5m).
140
l.a. Din ~=(-2t 2 +4)T+(5t 2 -4)] ~i ~=(-2t 1 +4)T+(5t 1 -4)]=>
!1r = -2!1tT + 5!1ij. Cand b,t=2 s=> !1r = -4T + 10] ::::>b,x=-4 m ~i b,y=10 m
=> l11rl = ~11x + !1y ~ 10,77 m

2 2
4-x 12 -5x
b. r = xf +x] =>X= -2t+4 ~i y= 5t-4. Din t =--=> y = - - -
2 2
Deoarece y este o functie de gradul intai de x , traiectoria este o dreapta
. !1x .. . !1y
c. D1n vmr =-=-2 mfs=>vx =vmx ~1 d1n vmy =-=5 mjs=>vy =vmy'
. !1t !1t
astfel ca v =v} + vY] = -2T + 5]
d. Deoarece v = ~v; + v~ =constant, corpul are o mi~care rectilinie ~i
uniforma, astfel ca energia cinetica are aceea§i valoare indiferent de
mv 2 m(v; + v~)
momentul de timp ales. Obtinem Ec = - - = · =29 J
2 2
2 2
_ mvc mv _ _ ~ 2 _
b. !1EcBC - LFf => - - - - -8 - -j..lmgf => Vc- v8 - 2j..ig"-11 -5 mjs=>
' 2 2 '
2 2
mvc Vc
Ecc = Epo => - - = mgh2 => h2 = g = h1 - j..lf =1,25 m
2 2
c. 11Ec,AF =La+ LFJ => 0 = mgh1 + LF.f => LFJ = -mgh1 =- 14,4 J
d. Deoarece LFf.BC =- j..lmgf => N = [ LFJ ] = =3 => BF = [!!J__] (!!J__- 3J£ = 1,5 m
Lr"f,BC f..ll j..lf
Test nr 20.
F
1. c. k = -=200 Nfm
' 11£
2 2
mv mv
2. c • !1Ec = L => ---=-Fd__..,_
2 r ____,
Fr =--=6
2d 104 N
3. b. Din F.. sin a- F 2 sin f3 = 0 ~i F.. cos a+ F 2 cos f3- mg = 0 =>
141
mgsina . mgsinjJ
F; = . ( ) =2,5 N ~1 F2 = . ( ) ~ 4,33 N
sin a + j3 sin a + j3
4. a. t~.Ec =La + LFJ => 0 = mgh + LF.f => Lry = -mgh =- 40 J
5. b. Din Feto = Fr => kx0 = JLmg ~i Fe! - Ff = rna => 3kx0 - JLmg = rna =>
2kx0 = rna => a = 2kxo
m
1. a. a 1 = ~v 1 =0,5 mjs 2 => F, 1 - fG = ma1 => F, 1 = m(fg + a 1)=1800 N
M .
b. Pe baza interpretarii geometrice a distantei, accesta este egala cu aria
cuprinsa intre graficul vitezei ~i axa timpului. d = Atrapez =3150 m
. mv 2 mv 2
c. ~Ec = LF + LF,. => - - = LF - fmgd 1 => LF = - - + fmgd 1 =2,43 MJ, unde
2 2
dt=;2925 m
d. P = F, 2 v = fmgv =12 kW
2. a. Pentru mt, F cosjJ- m1gsin a- JL(mg cos a- Fsin fJ)- f = m1a ~i
pentru m2, f - m 2g sin a - Jlffl 2g cos a = m2a =>
F(cosjJ+ JLSinfJ) (. )
a= - g Sin a+ JLCOsa ~ 0,34 m/s 2
mt +mz
. m F(cos j3 + Jl sin fJ)
b. f = m2 g Sin a +J1ff1 2 g cos a+ m2 a = 2 ~ 0,62 N
mt +mz .
c. ~Ec =La +LF +LFf => (mt +mz)vz = F'/).tCOS f3 - (m 1 +m2 )g.tstna-
/) .
. 2
Jlffl 2 gf cos a- Jl(m,g cos a- F sin fJ)R =>
v = 2[F(cosjJ + JLsin fJ)- g(sin a+ JLCosa )]e = .J2;;i ~ 1,166 m/s

mt +m2
2 2 .
d. Ec + E p m? v + m g.t/) stn
= E cso/ => --- . a = m? v. 1 => v = ~ v z + 2 g.t/) sin
----=-..E!_
. a =>
2 sol ·
2 2
vsol = ~2(a + g sin a )e ~ 4,62 m/s
142
ELEMENTE DE TERMODINAMICA
Test nr 1
1. b. Energia interna a unui gaz ideal cre~te atunci cand temperatura

absoluta a gazului cre~te, deci cand gazul sufera o destindere la presiune
constanta
_ _ m1 RT _ m;RT _ P; _
2. c. PrV -vrRT=> p 1. - - - - - - - 3 atm
· · pV 2pV 2
R R
3. c. Cv =--=>r=1+-=1,4
y-1 Cv
4. a. in timpul admisiei, intr-un cilindru cu piston al unui motor Diesel
patrunde aer.
5 . 5
5. d. flU= vC"flT =- vRflT ~i L = pfl V = vRflT => flU =- L =2000 J
2 2
pV .
1. a. v = - = 0,8 moll
RT
b. me= /m; = fpv = 1:: =10,24 g
v' RT (1 - J)vRT (
c. p'=-v-= v = 1-/)p=1,44·105Pa
d. Pr = mr = (1- f)m; = (1- f)flP::::; 18 kgjm3
· V V RT '
2. a. U 3 = vCvT3 = 6vR'f.. = 14,958 kJ
b. QP = Q41 + Q13 = vCv(T2 - T..)+ vRT.. In~ = ~ vRT.. + vRT.. In 2 =>

4
QP = 5,2vRT.. ::::; 25 kJ p
v v:
c. Leicht = L23 + L 41 = vRT? In - 3 + vRT,. In - 1 =>
~ v2 v4
Lcic/u = -4vRT.. In 2 + vRT.. In 2 => I 4
Leicht = -3vRT.. In 2::::;- 52,353 J
d. Reprezentarea grafica a ciclului in sistemul de
coordonate (p, V) este redaza in figura alaturata. v
143
Test nr 2
m f.JV f.J·p
l.d. p = - = - = - - . Cum T=ct, densitatea gazului depinde direct
V V RT
proportional de presiunea gazului.
m m V:l f-l~ T.l V:l T? f-l1
2.b. p v:1=-RT; ~i pV2 =-RT2=>-=---=>p2 = ~ =4p 1
f-l1 f-l2 V2 f-l1 T2 ' VzT;
_ (pi + PJ Xv3 - ~) _ 3P1 ~ . _ _ Lla3 _ 3
3. c. L la3- 2 --2- ~1 Ll23 -LI2 +L23 -2p~~ =>L- 4
123
L 1
4. a. 11Ucictu = Q- L = 0 => L = Q" + Qc => Q" = L- Qc =80 J=>- =-
. Qp 4
_ m _ m + m 2 _ pv1+ 2pv2 _ jiN INA+ 2JL2N INA _ 5jiN ~
5.C.JL--- 1 - - ----1,66j.t
v V1+v 2 V1+v2 NINA+2NINA 3N
1. a. T; = p 1 ~ =200 K
vR
b. p V: = p V => p = p 1~ = 3p . Din Pz = p 3 => T = p 3T; = 2T. =400 K
I I 2 2 2 v2 I T.
I
T
3
3
P2
I
c. m 0 = f-lo 2 ~2 65·10-26 kg
2NA '
d. 11v = v. -vf = p3V2- pfV2 = (p3- Pr )v2 = (6p~- PJ )Vz ~o 833 moli
I RI; R,I; 2RT; 2RT; '
2. a. 11U31 =vCv(T; -T3 )= vR (T;

r-1
-T3 )=~vRT;(1-
2
7;)=29,916 kJ
y;
b. Reprezentarea ciclului in coordonate V-T este V
redata in figura alaturata.
c. Q12 = vRT; 1n ~ > 0,

I
=vC"(I; -T2)=v ;~
1 (T3 -I;)=~ vR(I; -I;)
,
Q23 ,'
T
=> Q23 =- 49,86 kJ ~i Q31 = vCv(T;- 7;)> 0
144
d. Leicht~ L 12 + L23 + L31 = vRI; In i
I
+ p 2 (V3 - V2 )= vRI; In i
I
+ ~1 (~- 5~)
Leicht = vRJ; (In 5-0,8) ~ 0,8vRI; ~ 19,944 kJ
Test nr 3
1. d. Cu cat izocora construita In coordonate (p, 1) este mai aproapiata de

axa temperaturii absolute cu atat corespunde unui volum mai mare.
2 . b. n = N = NAv = NAvp =NAp

V V m f.1
3. d. Un motor termic prime~te caldura de la sursa calda, efectueaza lucru
mecanic ~i cedeaza caldura de la sursa rece,
4 . a. L =(pi+ PzXVz- ~)=(a~ +aV2 XV2 - T~) = a(V22 - v; 2 ) = p 2 V2 - p 1v;

2 2 2 2
vRI1T
~L=--=4 155J
2 '
5. c. [R]s1 =JjkmolK~ [c]si =
. .
[_lL]
vi1T si
=J/kmolK
1 . a. P~ V~ -
-v~ RT ~v~ - PzVz -
----2,5 .mol 1'
- - - - RT
b. Jim = _m = m I + m~- = f.1l v I + f.1 2v 2 ~ f.lz = f.1 m(v I + v ~_ ) - f.1 I v I = 16 gj mol
V V1 +V2 V1 +v2 V2
c. p(V. +V)=(v +v
I 2 I 2
)RT~p= (v V,V,
+v )RT =505·105Pa
1
'
2
I+ 2 .
d. 11m~ = (v~ - v' 2 )f.l, = f.lo(p2V2 - pVz) = J.lzVz (p2- p) = 19,8 g

- - - - RT RT RT
pV. .
2. a. v=- 1 1
- ~ 0,666 mali
RI;
5 5
b. U1 = vCvi; = -vRI; =- p 1v; =4155 J
2 2
5
c. L 12 = -vCv (T2 - I;)= -I,8v2RI; = -4,5 p 1 ~ = -7479 J
d. Q, = Q23 = ve,(-z;- T2 ) = 9,66p1v; ~ 16055 J
145
Test nr 4
1. c. Expresia matematidi a primului principiu al termodinamicii este
11U = Q-L.
. p, v,
2. a. p 1V=v,RT ~i p 2 V=v 2 RT=:;.-=-.
Pz Vz
Cum p 1 < p 2 -=::;, v 1 < v 2 -=::;, v 1 < v 2 < v 3
3. a. m = J-LV =J1N
- =3,6 g
NA
m,
4. c. pv; = -RT
f-lo2
3
5. b. !1U = vCvi1T = -vR!1T
2
m p V. p~V. m J-LP
l.a. Pz = - ~i - 1 = - 1 -=::;, vry = -~-1 = 2v; -=::;, pry = - = - -1- ~ 1 ,28kg/ m3
V2 p 2 V2 - p1 - 2v; 2RI;
b. Tz = PzVz = 4p,v; = 47; -=::;, Vz = V3 -=::;, T3 = v;Tz = 27; =600 K
· vR vR T2 T3 V2
c. L =L + L cu L = (p, + Pz Xv2 - v;) = 3p, v; = i vRT. <>i
123 12 23 12 . 2 2 2 I ~
1 1 mRI;
L 23 = p 2 (~3 - V2 ) = -2p,v; = -2vRI;-=::;. L 123 = -lvRI; = -2---;;- =- 12465J
d. Q,z = 11U,z + L,z > 0 -=::;, Qced = QzJ + Q3, = vCP (T3- Tz)+ vCv(I;- TJ-=::;,
7 5 19
Qced = lvR(- 27; )+ lvR(- I;)= -2vRI; ~ -118,4 kJ
3 3 9
2. a. U4 = vCvT4 = -vRT4 =- p 4 V4 =- p,v; =450 J
2 2 2
~ p '
b. Q12 = vRI; In-~ = vRI; In-1 = -p,v; In 2 ~ -70 J
v; Pz
c. L1234 = L 12 + L23 + L34 = vRI; In ~ + p 2 (V; - V2 ) =- p 1v; In 2 + 2 p 1v; -=::;.
I
L 1243 =p,v;(2-In2)~130J V 1 3 4
d. Reprezentarea graficii a transformiirii 1~2~3-A
· intr-un sistem de coordonate V-Teste redatii in figurii .
.146
l?r-
T
Test nr 5
Cp Cp
1. C, Q = vC p/:)_ T = - pf). V = - p V
R R
Q, = vC f).T' = Cp pf).V' = CP p3V => Q' = 3
P R R Q
2. c. L = vRTln Vz = pVlne 2 = 2pV ,.,goo J
~
r-I _ T vr-I r.v.r-I _ T.,
3. a. T Iv.I - 2 2 :::::> I I - e2
(v.Ie 3 \r-I z _
} => e - e
3(r-I) _
=> 2- _5
3y- 3 => r- 3
4. d. /:!,.UI 23 = vCv (T; - T.,) = 0
5.b.l'J = 1-JQcl = 1- Tmin :::::> jQcl = ~nin :::::> T . = TmaxiQcl =300 K=> tmin=270C
Qp Tmax Qp Tmax mm Qp
p~ pV? 2p~
1. a. vi = - - =0,025 moli ~i v 2 = - - - = - - = 2vi =0 05 moli
RT RT RT '
m1 =J1N2 V 1 =0,7g~i m 2 =J102 V 2 =2J1 02 VI=l,6g
m1 m1 +m 2
b. J1 = - = =30,66 gfmol
V1 v1 +v2
. ~+~~~
c. p 1 (~ +V2 ) =vi
( +v2 )RT1 => p 1 = V. =1,25·1Q5Pa
3 I
m1 m +m2
d. P = - = I ~ 0,92 kgjm 3
~ ~ +Vz
2. a. T? = PzVz =PI . 2~ = 2pi~ = 2T. =546 K

1
- vR vR vR
b. Reprezentarea grafica in coordonate (p, V) este redata
in figura alaturata.
3 3 3
c. Q23 = vCv (T3 - Tz )= 2(p3V3- PzVz)= 2(pl~- 2pl~) = -2 PI~
v.
Q3 I =vRJ;lnt=-p 1 ~ln2=> Qcedal =Q23 +Q31 =-2,2vRT., ~-24,95kJ
3
147
Test nr 6
1. b. Masa moleculara relativa este o marime legata de structura discontinua

a substantei ~i este o marime adimensionala
L 2 3L
2 .b. -~,=-=>IQci=-
Qc 3 2
L = Qp -IQcl => Qp = L + 3L = 5L => Qp = ~=2 5.

2 2 L 2 ~
m
3. c. pV = v 1 R~ = v 2 RT2 => -~ = -mT2 =>- = - > 1 => J.1 3 Tz J.lz
> J.1 2 > J.1 1 •
J.ll J.lz ~ J.ll
4. a. V = ct2 => T 2 V = ct => TV h = ct . Din TV r-l = ct => y - 1 = _!_ => y = l
T 2 2
5. a. Ql32 = l:iUm + Lm ~i Ql42 = f1UI42 + Ll42 · Cum f1U,32 = f1UI42 ~i
Lm > Ll42 => Ql32 > Ql42 ·
1. a. p 1
Jlp,~
v.1 =m- R T.1 => ~ = - - =300 K
J.1 mR
m
b. p = - =0,56 kgjm3
v
N . 2Nr . 2JN.
c. V
f
= V
mono
+ V b1. CU V
mono
= ---.!:!!!!!!!!.
N = 'JsocJate
N = --'
N = 2fv <>i
~
A A A
vh. = Nnedi.wiate = N i - N,/i.wcime = N i - fN = Ni(l- f)= v(l- f)=>

I NA NA NA NA
v. = v(l +f)= m(l +f) =0,05 moli p

A
.I J.1
,~,
d. pV = vfRT2 => p =
v(l + f)RT2 ;::: 3,7395·los Pa
v
2. a. Reprezentarea celor doua procese in sistemul de
coordonate p- V este redata in figura alaturata. v
b.L,., ~ p,(v,- v,)~ p,V,(~ -1) ~ vRT,(~ -1}4986J

148
·v~
L,A 2 = L,A + LA 2 = vRT2 In-- = p 2 V2 In 2 =2p1v; In 2 ~ 6880 J
v;
5 5 5 5
c. 11U1A2 = vCv(T2 - T;) = vR(T2 - T;) = 2_(p 2V2 - p,v;) = 2_ p,v; = 2_vRT; =>
2
i1U1A2 = 12465 J
d. QiA2 = LiA2 + 11UIA2 =19345 J ~i QIB2 = LIB2 + 11UIB2 =17451 J
Test nr 7
1. a. In transformarea adiabata Q=0

2. c. Legea transformarii izocore este p =ct.
T
3. a. p,v; =v,RT; ~i p 2V2 =v2 RT2
p
=>-1-
v. 1 v T. fl,T.
- =-~- =>2=-=>a=8
1 1
=- 1
32
P2V2 v2T2 fl1T2 2a .
4. d. Lucrul mecanic schimbat de un sistem termodinamic cu mediul
exterior este o marime de proces ~i prin urmare depinde de starile
intermediare prin care trece sistemul.
s. b. L,, = (pi + Pz Xvz - v;) = - 450 J
~ 2
Pr
1 . a. v 1 -_ - - ~1
. v, -_ -
PzV
- => om
A
- m1- m2
_ _ flV
- -- ----
(P1 J
Pz =>
RT; - RT2 R T; T2
11mRT.1 T~
V= - 27 7 L
Jl(plTz - PzJ;) '
p 1 11mT~ ..
b. v 1 = ( - ) ~ 1,66 mob
fl P1Tz- PzJ;
c .. p = m = flVJ = flPJ ~ 1,68 kgjm3
V V RT;
P~f1mT; p
d. m2 = flV 2 = ( - ) ~ 18,66 g 4 ~
..... 3
P1T2- PzT; ·
2. a. Reprezentarea grafica, in sistemul de 'It ;j\
coordonate p-V, a procesului ciclic 1-->2-A-->1 este
' 2
redata in figura alaturata. 1
""
b • v; = Vz => T - VzJ; - 2T.I
? - - ~i v.
T; Tz - v;
149
v3 = v4 => T
4
= v;r3
T3 T4 Vz
. , Tz
=> T2T4 = T1T3 => T2- = T.,T3 => T3 = - 2- = 47; =1200 K
T.,
3
=> U 3 = vCvT3 = -vRT; = 6vRT., = 6p 1v; =1200 J
2
c. v; = Vz => V, = Tzv; = 2v; ~i P4 = T4 => p4 = piTz = 2pl =>
T., Tz - T., P1 T., T.,
Ll2341 = -AI2341 = -(p4- P1 Xvz- v;) = -p~v; =- 2oo J
5 3 11
d. Q" =Q12 +Q23 =vC"(T2 -J;)+vCv(T; -Tz)= vRT., + vR2T., =2p1v; =>
2 2
Qp=2200 J
Test nr 8
1. c. P 1
V. r _
1 - P2
V r =>
2
_ (!i)r _
Pz - P1 V
_1__ f!.J_ _ f!.J_ _ f!.J_
- P1 gr - ~ - s -
2 32
2 83
2. d. Unitatea de masura a presiunii in S.I. este Pa, restul sunt unitati
derivate.
m JLV JLP
3. a. p = - = - = - . Deoarece p -p=> T=ct
V V RT
m
4. b. N = NAv = N A - = 18,06·1023 molecule
Jl
5. a p 2 V2 -_ vRT2 => p 1(JJ+ + 1·)V2 -_ vRT., (1- f 2 ) => V2 _-
-
vR-T., -1-
- /-2 -
_ 1- -
v; - /2
. PI 1+ J; 1+ J;
V2 1-f,
=> f 3 =--1 = - - - -1 =- 33,33%
v; 1+ J;
vRT.1
1. a. pSa = vRT., =>a= pS = 0,56 m
b. m = JLV =56 g
v; V2 Sa S2a
c. - = - => - =- - => T2 = 21'., = 560 K
T., Tz T., Tz
150
d. p = m = ,uv = PoV ,U = JIPo = 0,6 kgjm3
V V RT2 V RT2
P1~
2. a. T; =- - =300 K ~1. T? p?V?
= - ---
vR - vR
.f!.J:_ = .f!_t_ => p? = piVz = 2pl => Tz = 2p~2~ = 4p~~ = 47; = 1200 K
V2 ~ - ~ vR vR
_ PJV3 _ P12~ _ P1~ _ T. _
. T3 - - - - - 2 - - - 2 I - 600 K
vR vR vR
b. L =A. =(p 2 -p 1 )(V2 -~)=p 1 ~ =4155J
gaz ,Ciciu
2 '
2
3 9pl~
c. Ql2 = ~ul2 +LI2' unde ~ul2 = vCV(T2 -T;) = 2(p2V2- PI~)= - 2 -
LI2 = CP2 +PI ;cv2- ~) = 3p~~ => Ql2 = 6p~~ =4986 J
3 3
d. Q 23 =vCv(T3 -T2 )=v2R(T3 -T2 )=2vR(2T; -4T;)=-3p 1 ~ <0
. 5 5
Q 31 = vC P ( T1 - T3) = v - R ( T1 - 2 T1) = - - p 1V1
. 2 2
11
Qc =Q23 +Q31 =--pi~ =-4570,5J
2
Test nr 9
1. c. Intr-un motor care functioneaza dupa un ciclu Otto, asupra substantei

de lucru se efectueaza lucru mecanic in timpul arderii ~i detentei.
Liz
P1V
2 ..b. -== = 1
p 1V · ln 2 In 2
L 13
3 3 2U
3.a. U=vCvT=?_vRT=?_pV=:>V= p =10-3m3.
3
vz .
4. d. pV = vRT =>- = v]J.T => V = -JavRT =:> V = ct.fi.
a
5. C. p = mI + m,- = p · V + p, · 2V
I ~ 3
·
=4 kg/ m •
0,5V . 0,5V
151
N N v N m
1. a. -=_A_= _A_ =12,04 1025 molecule/m3
~ ~ Jl~
b. P2 =J!J_=> p2 = p1V2 =4p1 = 4vR~ = 4mR~ ~6,648·105Pa
v2 ~ ~ ~ JL~
C. T~, -- p2V2 4p1. 4~ = 16 ~ =6400 K

__. ----"---'---'- p 1
- vR vR
mm .
d. p 3 = - = - = 1 6 kgjm3
v3 4V:1 '
2. a. Reprezentarea succesiunii de procese
termodinamice in sistemul de coordonate p- V v
este redata grafic in figura alaturata.
3 3 . .
b. !'!!U12 = vCv(T2 - ~) = 2vR(T2 - ~) = (p 2V2 - p 1 ~) = 3p 1 ~ =1800 J
2
v;
c. L 23 =vRT2 In V =3p 1 ~ In2=1247,4J
2
d.Q34 =vCAT4 -T3 )=~vR(T

2
4 -TJ=~(J!J_~
2 2
-3p 1 ~)=- 25
4
p 1 ~=-3750J
Test nr 10
1. b. Cu cat izocora construita in coordonate (p, 1) este mai putin inclinata

fata de axa temperaturii absolute cu atat volumul este mai mare.
2. a. Un inveli§ adiabatic este un inveli§ care nu permite schimb de dildura
cu mediul exterior, dar permite schimbul de lucru mecanic.
m JLV JlP p, P2~ 3p1~
3. c. p=-=-=-=>-- = - - = - - · =6
V V RT p 1 p 1T2 p ~
12
4. b. I!!Uciclu = Q1 - L = 0 => L = Q1 = Q1+ Q2 =800 J
s. d. ~-
- - v2
- => V2 - r2 ~- --: ~ (1+ f) => D" v -- v2 - v:1 -- jIT/1=> v:1 -
- - y
- !'!!-
v -s
- L
~ ~ ~ . f
1. a. N·= N v = NAp 1 ~ ~7,24·1022 moleule
A RT.1
152
b. C,
r = -Cv 1
= C v + R =-
5 ~ p v.r = p vr ~ p = p ( -V.1 Jr = -p 1
=62 5·kPa
Cv 3 I I z 2 2 I V2 32 '
y-1
~T !J_ K~ P2 ~· T
c. r.v.r-1 = T vr-1
11 22 2
= T.
1v ( zJ = T; =200
4 T
2
= P3
T
3
3
= p3T2
Pz
. ~ T3 = 8T2 = 21; =1600 K
3
d. L12 =-t:.U" =-l-Cv(T2 -T;)=--vR 9
--T; =--vRT; 9 ~ ~
=--p 1 (T; )
~ 2 4 8 4
L 12 = -800 J
2. a . .f?J_ = Pz ~ Pz = PI Vz = .f?J_ ~ p2Vz = p3V3 ~ P3 = PzV2 = .f?J_ = 10s Pa
~ V2 ~ 2 ~ 4
. 3 3 9
b. f:.U 13 = l-Cv(I:,- T; )= 2vR(I;- T;) = 2(p3V3 - p 1 ~) = -S p 1 ~ =- 1125 J
-
c. L 123 -
L12 + L23 · Dar L12 -- (pi + Pz Xv2 - ~) -
- -3-PI~
- §1
~
. Lz3 -- vRTz In V
2 8 . 2
~ L 23 =p-1 ~- n 4- I ~ p1 ~
L123 = 4 (I n2 - 3) ::::::-200 J~ Q123 = L123 + t:.U 12 ~
4 2
Q1 23 = p~ (In 2- 6) =- 1325 J
d. Clz = Qlz ·= Liz + t:.UI2 = ~ + Cv = LlzR + __!!:__ ~
v/::.1; 2 v/::.1; 2 v/::.1; 2 vR(T2 - T;) r- 1
L12 R 3R R 3R
C 12 = +-=-+-=2R=16,62JjmolK
P 2 V2 - p 1 ~ 2 2 2
Test nr 11
. 5 7 t:.U 5
1. d. Dm t:.U = l-C t:.T = -vRt:.T :;;i Q = l-C t:.T = -vRt:.T ~- =-
v 2 p 2 Q 7
1 m •2 m ~ m1
2.b. p~ =-RT; §I p2~ =-RT;~-=-~m 2 =2m 1
J-l J-l 2~ m2
3. c. intr-a comprimare adiabatica temperatura cre§te astfel di energia
interna a unui gaz ideal cre:;;te.
153
P? Pof.l RTo
4. d. -- -1 = - - - - - 1 = - -1 =- 9%
To
Po RT Pof.l T
5. b. !J_ = PJ VJ = apJz => .!2_ = r-x; =J3
Tz PzVz ap~ Pz ~T;
N
1. a. v = - = 6 moli
NA
m pv
b. p= V =-v=2,31 kgjm3
p vRT.
c. p 3 = -1 = - -1 =8·104 Pa
3 3V
. pV . p V pp1V mj
d. Dm mi = pv. = p--
1
~1 m1 = f.lVr = p -1 - - = =- =>
• I RTJ . 3 RT2 12R~ 12
f=mi-mf =1- mf =.!._!_
mi mi 12
2. a. Q34 = 0
3 3 3 .
d. Q23 = vCv(T3 - T2 ) = v R(T3 - T2 ) = 2Vz(P3- Pz) = 4 P2V2
2
Test nr 12
1. d. La un motor Otto, rolul bujiei este de a produce sca.nteia care aprinde

amestecul carburant.
2. b. Q = Q1 + Q2 = 0 => m 1c 1(T- ~) + m2 c2 (T- T2 ) = 0 => T = 1,5~
154
3. b. Cea mai mare temperatura este atinsa de gaz in starea 2 in care
izoterma este tangenta la dreapta 1 ~ 3.
5
4. a. 11U = Uf- U; = v fCvT- v;CvT = v(l- f)cvT- vCvT = -2 fvRT
5. c. L = -11U => L = -vCv(T2 -~)= ~ vR(~ -T2 )~24,9 kJ

1. a. J.1 = m,. = 4 gjmol
b. m = J.lV = jiN =14 g

NA
2. a. Reprezentarea procesului ciclic in coordonate p- V este redata in figura

alaturata.
p
r
b. Din = C" = Cv + R => Clz = Cv = __!!__ = 5R => 2
~ ~ r-1 2
Q Q C 5R
Cv = - - =· = _v = - ~ 10387,5 JjmolK
· mi1T J.1VI1T J.1 2J.1
v
c. L =112 +L23 +L31 = p 2V2 In~+ p 1 (~ -V3).
2
Ji = Pz => P~ = PI Tz = ep
~ Tz - ~ I
PzVz = p3V3 => V3 = pzVz = ev; => L = ep~~ + p~(~ -ev;)= p~~
P3
Q31 =vC"(~ -T3 )=!_vR(~ -T2 )= 7 vRT 1 (e-1)=-!_p 1 ~(e-1)=.:_!_L(e-I)
2 2 2 ' 2
=> Q31 ~- 601,3 J
v 5
d. Q" = Q12 + Q23 = vCv (T2 - ~ )+ vRT2 In~ = 2vR~ (e -1)+ ep 1v; =>
. 2
5 ( ) V. (7 e- 5)
p 11
= L(7e- 5) ·
Qp =-pV.
I I
2
e-1 +enV.=
Yl I 2 2 . ~7013J
'
155
Test nr 13
1. c. La nicirea adiabatica a unui gaz, acesta se destinde ~i gazul efectueaza

lucru mecanic pe seama scaderii energiei interne.
L1 Q L1
2. d. '7 = -Q => pi = - => Ll = Qpi + Qcl => Qcl = LI - Qpl = L1 ( 77 - 1) :::>
pi . '7 '7
Lz = 77Qp2 = 77IQc 1l = L 1(1- 77 )=9,6 kJ
3. b. Pe transformarea izoterma T=ct=> U = vCvT =ct=> /1U41 = 0
4• C. Nnedis = Ni- Ndisociate = Ni- fNi = N;{1- k) ~i Natomi = 2Ndisociate = 2kNi
N . 1-k
=> N r = N nedis + N atomi (1+ k )N i ___,
_,._ "~"" =- -
Nr 1+k
5. c. Q = !'::.U + L =- 6 kJ
1. a. p = !!!J_ = f.laervl = f.laerPo ~ 1 16 kgfm3
I v.I v.I RT '
m
b. N 2 = NAv 2 = NA -=12,04·1023 molecule
J.1
c. Deoarece pistonul ramane in echilibru presiunea finala a amestecului de
gaze obtinut dupa deschiderea robinetului este po= 10 5 Pa.
d. p 0 (~ +V2 )=(v1 +v 2)RT=> p 0 (SR 1+V2 )=(v1 +v2 )RT, p 0 SR=v 1RT ~i
PoSR p? v2 )
Pz v.2 = VzRT =>Po (Sf +Vz = I ) ( I
RT + RT RT =>Pose+ Pov2 =Pose+ PzVz
=> !'::..£ = (Pz- Po)Vz = (pz- Po) vzRT =49,86 em

PoS PoS Pz ·
1. a. Reprezentarea grafica a succesiunii de p
transformari in coordonate (p} V) esre redata
grafic in figura alaturata. I
b. P1~ = PzVz, PzV[ = p3V/, P3V3 = p4V4 ~i
p 4V,[ 7
= p 1 ~ => ~V[V3 V,[ = V2 V/V4 ~ 7
=>
vr-lvy-1 = vr-lv.r-1 => v2 v4-- v.v 3
2 4 3 I I 3
v
c. !'::.Ucic!u = 0 => Q- L =0 => L = Q1z + Q34 =>
Q 34 = L- Q 12 =- 500 J. Din Q 12 = vRT; In
v~ ~i Q 34 = vRT3 In ~
v =>
I 3
156
Ql2 =_'II_~~ =- T_,QI2 =900 K
Q34 r; Q34
d. L41 = vCv(T; -~) ~i L 23 = vCv(~ -I;)~ L 41 = -L 23 = -7,479 kJ
Test nr 14
m ml + mz JIIVI + JI?Vz N Jll + Jl?

1. a. Din J1 = - = = ~ ~i VI= Vz = N ~ Jl = ~
V VI+ V2 . VI+ Vz A 2
2. c. Cat izobara in coordonate (V,T) este mai putin inclinata fata de axa
temperaturii absolute, cu atat presiunea este mai mare, astfel ca
P1 > Pz > P3,
L12 + L 23 p 1(V2 - ~) + vRT2 1ne p1 ~ + p 2V2 _ 3p 1V1
3.b. = = =2
f..UI2 vCv (T2 - ~) 3( V V) 3
2 Pz 2 - P1 1 2 P1 v.·
1
4. d. Prin ,motor termic" se intelege un sistem termodinamic cu functionare

ciclica, ce realizeaza transformarea partiala a energiei termice in energie
mecanica.
7 7 7
5. b. Q = vC/Tz- ~) = 2vR(T2 -~) = 2Patm(V2- ~ ) = Patn,V = 336 J
4
V m1 2m 1RT
1. a.p-=--RT~ p= =4,155·1Q5Pa
2 JIH2 JIH2 v
b. V1 = V 2 ~ -ml- = -mz- ~ m, = miJIN2 = 42 g

JIH2 JIN2 ~ JIH2
v
c. p2 = mz
_1_= m2 = JIN2 = 14
P1 V ml ml Jlu2
2
V m1 m1 pV T
d. p - = - RT~i p'(V-VN,)=- R(T+f..T)~--,- - -
2 JIH 2 - J1112 2p (V -V N) T + f..T
v '
p2 = p VN 2 ~
VN,
v-
T
v
T + f..T ~
N2
VN,
v
T VT
= 2T + f..T ~ VN 2 = 2T + f..T = ' L
4 8
157
2. a. Reprezentarea grafica este redata grafic in figura p
alaturata.
b. L12 = p 1(V2 - v;) = p 1(2v;- v;) = p 1v; = vR~ =2493 J
c. Q34
. v4 v;
= vRT3 ln- = p 3 V3 l n - = -4p 1v; ln2
V3 2v;
5 5
Q41 = vCv(~- T4) = l(plv;- p4V4) = l(plv;- p3V3) => v
Q41 = ~(P 1 v;- 4p 1v;) = _ _!2 p 1v; => Qc =- p 1v; (4ln 2 + 7,5) = -10,3vR~ =>
2 2
Qc ~- 25,8 kJ
Test nr 15
1. a. pV = v 1 R~ = v 2 RT2 = v 3RT3 => v 1 ~ = V 2T2 = v 3 T; ~i cum ~ < T2 < T3 =>

vi >v2 >v3 =>ml >mz >m3.
2. d. Masa molara a unei substante reprezinta masa unei cantitati de
substanta ce contine un numar de molecule egal cu numarullui Avogadro.
3d
• •
t!.Ucic/u =Q-L=O=>L=Qp +Qc =>Qc =L-~=_L(l-f)=-3kJ
J J
3
4. b. Din p = aT ~i pV = vRT => aT V = vRT => T V =ct=> TV
3 2 112
=ct.
Cum TV r-l = ct => r -1 = _!_ => r = ~

2 2
Ql2 vCP(T2 -~)
5
. c. Qz3 = vCv(T;- T2) = r
PoSh .
1. a. V 1 = - - =0,05 moll
RT
b. v = v; => Sh = S(h+ X)=>~ = T(h +X)= l,lT =330 K
T ~ T ~ h
c. N = N v,
A ~
=N
A
PoS(h-x) = 0 9N
RT ' A
PoSh~
RT
2 7·10 22 moleule
'
158
d. p 0 S(h + x) = PtSh ~ p f = 1,1 Po ~i p 0 S(h-x) = PtSh ~ T, = l,IT ~
T T2 ~ 0,9
T2 ~366,67K
2. a. Reprezentarea procesului 1---.2---.3---.1 in sistemul
de coordonate p-V este redata in figura alaturata.
I
b. p,~' ~ p,v; => v, ~ ~(:J ~ s~ =>

v
Test nr 16
1. d. La un motor Diesel, rolul injectorului este de a injecta motorina in

cilindru in timpul trei.
I I
2. b. pV = vRT ~ pV2 = ct ~ ctV2 = vRT ~ T = ct.JV ~ V t~T t

3.b. c = - - =
Q" Q" 7R
C" - Cv+R =-=908,9J/(kgK)
" mi'!.T f.JVI'!.T f.J f.J 2JJ
5 . 5
4. c. I'!.U = vC I'!.T = -vRI'!.T "-i L = pi'!.V = vRI'!.T ~ I'!.U = -L
v 2 ',{ 2
5. d. Transformarea 1 ~2 este izocora~ L 12 = 0.
1 . a. VI -PI
-ft--2 m 3
V3 vRT3 p 1 T 4
c.- =-- - - = -2= -
~ P3 vRT; T; 9
159
Pz _ m V3 _ v_, _ P2 _ Pz _ 2
d .- ----------- p 1
P3 Vz m p,
Vz 3P3
2. a. Reprezentarea grafidi este redata in
figura alaturata.
vRT.
b. v; = - -1 =24,93 m3
p,
v
c. Lcictu= L,z + L23 + L34 + L4,
L 12 = 0; L 23 = p 2 (V3 - V2 ) = vRT3 - vRT2 = vR(9T1 - 2T;) = 7 p 1v;
v4 P3
L 34 = vRT3 In-= 9vRT; In-= 9 p,v; In2
v_, P4
L 41 = p 1(V1 - V~) = vRT; - vRT4 = -8vRT; = -8 p 1V1
= 7 p,v; + 9 p 1V1 In 2- 8p,v; = p,v; (9In 2 -1) = 5,3p 1V1 =13,213 MJ

. Lcic!u
3 3
d. Q, 2 =vCv(T2 -T1 )=2vR(T2 -T1 )=2p,v; >0
5 35
Q23 =vC,(T3 -T2 )= vR(9T; -2T;)=lp,v; >0
2
v4
Q34 = vRT3 In-= 9vRT1 In2 > 0
v3
Q, =Q, 2 +Q23 +Q34 =19p,v; +9p,v; In2=p,v;(l9+9ln2)
L 9In 2-1
-= ~20,95%
Q, 19+9ln2
Test nr 17
Vo
vRT; In--
Q
1 . d . ~-
T. T. 3
- vv; ~i V.V
' 3
=VV ~-1 = - -1 ~-1 =-
z 4 Qz Tz Tz 2
Q2 vRTo ln-4
- v3
2.c. Marimea fizica a carei valoare este aceea~i pentru sisteme
termodinamice aflate in echilibru termic este temperatura.
Qv Qv Cv R
3. b. Cv =--= = = ( ) 692,5Jj(Kg·K)
m!J.T JlV!J.T J1 J1 r -l .
160
4, b. L123- Atrapez-
_ _ (p2 + P3 Xv3 - v; ) _ 3P1 v;
---
0
§l Lla3- P1
_ (
~- v; - P1v;:::::}
) _
2 2
Llz3 = 1,5Lia3
V vRT p 1 p 1T2
5. a. - 2 = - -2 - - = - - =0 08
v; Pz vRI; Pzi; '
1. a. Deoarece pistonul se afla in echilibru, p = p 0 = 10 5 Pa
N Nv Np,
b. n =-=_A_= _A_o ~ 2 41°10 25 molecule/m 3
V V RI; '
.or.1 :::::} v = -
c. Po Sx 1 =VI\ PoSxl
- =0,4 moll 0
RI;
d.
v:
__..!_
v~
= -- :::::} -
Sx 1 Sx, T. X
= - - :::::} x, = - -2 1 =64 em
I; T2 I; T2 - I;
1. a. T3 = -3 - = - - =
P ~ 9pV
97; =2580 K
vR vR
5 5 '
b. !!.U23 =vCv(T3 -T2 )=2vR(T3 -Tz)=2(9pV -3pV)= 15pV §i
L
ciclu
=A
=(p2-P1Xv3-v2)=
. triunghi
u =I5L= 1500 J
2 P V :::::} !!,. 23
2 2
5 7 .
c. QP = Q12 + Q23 = vCv(T2 - I;)+ vCP(I;- T2 )= 2.vR2I; +2_vR6I; = 26pV:::::}
. p,V, 3pV
Q = 13L =2600 J deoarece T.2 = ---- = - - = 3T.1
P ' vR vT
d. !!.Ucic!u =Q, -L =0:::=}L=Q, =QP +Qc :::=}Qc =L-QP =-2400J
Test nr 18
161
3. a. Tc = Pc ·V.c = p 8 .vA =BOOK
· vR vR
4. c. Masa unui mol de substanta este numeric egala cu masa moleculara
relativa a substantei date, exprimata in grame.
N1 N~
Jl 1 N + Jlz N~ N N
S.c. Jl = ml + m2 = JliVI + Jl2V2 = A A = Jll I+ Jl2 2 = 26 4gjmol
vi +v2 vi +v2 Nl + N2 Nl +Nz '
NA NA
Po . 2 v.
Po~ -_Po~ => TB -_ TD
1
1. a. TB = - - ~~. TD = 2
vR vR vR
Tc Po ·2VI
b.-= =4
TA Po . V.
2 I
Po~
c. v =- - = PoV 0,02 moli
R·T0 2R·T0
Po m VA VI
d. - = - · - = - = 0 5
PA V0 m 2V1 '
mg
2. a. Fpo +G = FP => p 0 S +mg = pS => p =Po +S=1,5·10 5 Pa
b. L = p!1V = pS/:1£ => !1£ = _.£ =

L 40 em
pS p 0 S+mg
3 3 3 .
c. !1U = vCv!1T = -vR!1T =- p!1V = -L =90 J
2 2 2
d. p = p' => T'= p'T = T => Q'= vCv(T'-T)= _'ivR T =- 3pV' =- 4,5pV
T T' p 2 · 2 2 4 4
· I ~5L
L = p!1V =- pV => Q'= - - - = -135 J
2 2
162
Test nr 19
p T
1. a. pAV=vRTA ~;?i p 8 V=vRT8 =>-A =~=>TA =2T8
Ps Ts
2. c. L = A/rapez = (Pz + PI ?v2 - v;) = (a v; + av~ Xvz -
2
v; ) = a(Vz 2- v;
2
) =>
L = PzV2- p]v; = vR(Tz -7;). Cum T = PzVz = 2,5 pi2,5v; = 6 25T. =>
2 1
2 2 vR vR '
5,25vR7; T. 2L T 12,5L
L= => I = => = ~ 1200 K
?
2 5,25vR - 5,25vR
Q
3. a. Cv = - v - =
QV =-V C
= R :::> y = -R- + 1 =1,4
mi1T J-tVI1T J-l J-t(r- 1) J-t· cv
vpO = NAvmo/ecu/11 = NAd3 => d =3rv;:;

4. d.
v
vN:
S.b. Cum
'
Q = L = vRTln_L
V,
atunci numai in transformarea izoterma
I
caldura absorbita se transforma integral in lucru mecanic.

v
1. a. - 1 = -1 1p v:
- =0 625
Vz PzVz '
b. f!J_ = miVz = VIf-l02Vz ~ 1,428
Pz . v;mz v2f-lNzv2
c. J-l =m
-=
m] + m,
~ =
f-loo VI + JlN? v?
- - - = f-lozVI· I v?- + f-lN?- ~ 29,53 gj-mol
v VI + v2 VI + v2 VI I v2 + 1
. (v:I + r')-(
d. P y z - vt + v,
)RT _ V (1+v 2 !vJRT _ p 1v;(I+v2 /v1)
=> P- 1 - =>
- v;+~ v;+~
163
Q,z = L 12 + ~U 12 = 5,75 p 1V1=6900 J
d. L. =A . . =(pz-p,XVz-~)=p'~ <>icum Q =Q =>Lciclu =-1
cJclu trwngh1
2 4 '>I P 12 Q, 23
2
Test nr 20
1. d. _!:__ = P~ v = (r - 1)p~ v = r -1 => r = 1+ _!:__ = 1 6

~U vCv~T vR~T ~u '
2.c. ~U 13 =~U 123 =vCv(T3 -I;) ~i conform interpretarii geometrice a
lucrului mecanic L 13 > L 123 .
3. c. Q = m 1ca(t2 -tJ= C~t => C = m,ca~~ -t,)_=2100 J/K

m N V
4. b. Setul de trei relatii v = ;- = - = - utilizate in termodinamica sunt
Jl NA VI'
toate simultan valabile pentru sisteme termodinamice aflate in stare
gazoasa.
V V'
5. a Q = vRT In _L = vRT Ink=> Q' = vRT' In __l_ = vR2T In k 2 = 4vRT Ink=>
~ ~
Q'=4Q
m, + mz + m3 -_ Jlo2V1 + JlNzVz + JlHev3 -_ N,Jloz + NzJlNz + NJJl!fe
_ m _ .....-..:.-----=--~
l.a. Jl - - -
v v 1+v2 +v3 v 1+v2 +v3 N 1+N2 +N3
=> Jl =16,4 gjmol
b. pV=vRT=>pV=(v +v +v )RT=>p=
I 2 3
(N, +NN2 +NJRT::::::
v 11·106 Pa
'
A
164
c. Q8 c =vCv(Tc -T8 )=v_B_(Tc -T8 )= PcVc- PsVs = (Pc- Ps)V8 =>
r-I r-1 r-1
QBC = -800 J
d. b..UAB =vCv(Ta -TJ= v_B_(TB
r-1
-TJ= PsVa- pAVA =1200 J
r-1
=>
QAB =LAB+ b..UAB =1500 J
165
PRODUCEREA ~I UTILIZAREA CURENTULUI C~NTINUU
Test nr. 1
1. c. I A = 5-3=2 rnA, I 8 + 3=7 rnA=> I 8 =4 rnA, I+ I A =I8 =>I= 2 rnA

2
2. a. I= 5E =>PR =RI-, =R ( - 5E
-- J
5r+R 5r+R)
E-U E U E
3. a. E=U+u=U+Ir=>I= = - - - . Cum -=2,4 V/ Q ~i
r r r r
1
-=0,5 Q- 1 =>r=2 Q=>E=4,8 V
r
U R U
4. c. W=-11t=>-=-=>
· R
2
[ -R
l'l.t W
2
11t
J=V /J
2
E R
5. d.Cand K este deschis II = - ~i ul = E ' iar cand K este inchis Rex/ = -
R 2
2E R
=>I 2 =R=>I2 >I 1 ~i U 2 =2.I 2 =E=>U1 =U 2
3E 2E
-+- 12£
1
. a. E e = 3rI 2r
1 =--=12V
5
-+-
3r 2r
3r · 2r 6r E 12E 12RE
b. r = = - = 1 2 Q => I = __ e- = => U = RI = =9 6 V
e 5r 5 ' re + R 6r + 5R 6r + 5R '
pi! RS
c. R = - => I! = - =2 88 m
s p '
Ee
d. I I = =1,5 A
re +R+R 1
3 U u~
2. a. ~ =- => R 3 = - · =200 Q
R3 ~
b. ~
P.1 =U/1 =>I 1 =-=0,6A~i ~ =1
Pz =U2 I 2 =>I 2 =-- A
ul uz
c. I R = I 2 - II =0' 4 A=> PR = UJ R=40 w
166
p
d. Din I= I 2 + I 3 ~i din I 3 = - 3 =1 A=> I =2 A
. u
3
Test nr. 2
1. a.£1 -£2 =-I(R1 +R 2 +tj +r2 )+Uab =>_Uah =I(R1 +R 2 +r1 +r2 )+E1 -E1
E E U E1 UI
2. c. E=U ~i I=-=>r=-=-=>P =-=-=SOW
r I I max 4r 4
2E E
3. b. I = - =- => E = Ir + U BA => U BA = 0 => U AB = 0
2r r
4. a. Jf = RI 1t => I = (W" => /J

v& vns =A=> [I ]s1 =A
5. d. u = u v +uRad =>uRad = u- uv ~i cum u v = Rvi ' URad == Ra,/ =>
Uv =!!J:_=>Rad = Rv(U-Uv)=Rv(J!_-lJ=Rv(n-1)
URad Rad Uv Uv
1. a. R1 = -
u 1
=2 Q
II
b. Re -- Rl + R2R3 - Q ~1.
-4 El + £2 -- I (rl + r2 + RA + Re ) =>
Rz +R3
E +E?
RA = 1 J --r.-r.-R=lOQ
I 2 e
c. U 2 = E 2 -lr2 =20 V
E2 -EI
d. I
I
= 0,75 A
fj + r1 + RA + Re
2. a. E? = IR => I = E 2 = 1 A
- R
2
E +E2 P. R1I 1
b. E + E =I R =>I
I 2 I I I
= I
R =5 A=> -p1 = -RI2
- =12 5
'
I
c. 12 = I 1 +I=> Ps 2 = E 2 I 2 = E 2 (1 +I1 )=24 W
d p =p
• max
=> R = re => R = R(R1 +r.)r.
1 2 => r. =
I
R(R1 +r.2 )-Rr.
R
1 z = 18 Q=?
1 + rl + rz r2-
167
Ery
+--
rz
Rl +fj E2
=10 V=> P.nax = _ e =6,25 W
1 I 4re
---+-
RI +fj rz
Test nr. 3
1. d. Q = Alrapez =110 p.C

E E
2. a. I = - - => R + r = - =60 Q !?i 77 = -R- => R = (R + r )'7 = -77E =45 Q
R+r I R+r I
=> P = R/ 2 =180 w
3. b. UAB = (RI +R2)1 =>I= UAB => UcD = R21 = RzUAB 2V
Rl +R2 Rl +R2
2
4. d. P = Pmax => R = r => Pmax =E4r- !?i I
se
E
= - => P
r max
=
EI
_.~_c
4
=> E =
4P.
~
Jse
5. b. R,l = 2R. R = 2R => R'MN = R I+ R = 5R => R.fN = R'MN R = 5R =2 Q

" 2R + R 3 e 3 '" R' MN +R 8
1
1. a. - - = -
1 1
+- 1
+- => R bee = 1 Q => U bee = R bee. I 4 = 10 v => I I = -
Ubee
- = SA,
Rhec Rl R2 R3 Rl
I =I
2 3
= Ubec
R
=2 5 A
'
2
RR·
b. ure~e~ = 5 6 14 =60 v
Rs +R6
c. U = ( Rbec + R + 4
Rs +R6
J
R 5 R 6 I 4 = 1oo v
d. nE = n~ 4 + Rex/4 => E = (; + R;t } 4 =25 V,
Rext=10 Q
2 .a. I b e- eUz - uha- ubee --1,5

---
- u
A=> Ibee-
D I -
bee bee -9 w
Rz Rz
b. E = lr + U6a =>I= E- Uba =2 A=> / 1 =I- !bee =0,5 0=> R1 = Ulba =18 Q
r I
168
C. '7 = ;c = ;7
P.
s
P.
=37,5%
d. E = Ibec(r + Rbec + R2x) => R2x = E -lUbec - r =2,5 Q
Test nr. 4
pi!
1. a. R=-=2 Q
s
R R
b. Re•·t = - 1 = - =0, 125 Q
_, 4 16
5E
r r EP
c. E P =-=E=15V
5 . ' ""'i rp =-=005QV=>l=
' - ext 1-
=>U-R -
5 rP + Rexr
r
1,07 v
1 3 E
d.--=-+ =>R'ext=0,15Q=>J'= P' 7,5 A=> U'=R'exr I'
R'exe RA Rl + RA rp + R ext
U'
=>I' A = =0 ' 75 A
Rl +RA
169
I'R~
I3 = - =0,5 A
.Rz + R3
d. P = UJ' =64 w
Test nr. 5
1. b. U = RI :::;, I =U =3 A:::;, I = Q :::;, t = Q = QR =2 min

R t I U
U E-Ir Ir
2. d. -
E
= E
= I. - E- . Cum intensitatea curentului poate fi pozitiva sau
negativa raportul depinde de sensul curentului prin sursa.

3 .a.R = R 1R 2 =(3R!4)·(R14)=3R ·
P R1 + R 2 R 16 .
p
4. c. P,. = P.1 + P, + P3 =65
. -
w:::;, Ps = EI:::;, E = -"
I =50 V
5. c. Puterea maxima care poate fi transmisa circuitului exterior de o sursa
. E E E2
dmd R=r:::;>I=--=-:::;>P =RI 2 =-=144W
R + r 2r max . 4r
l.a. R
MB
= RI + RRzRJR =4 Q
2 + 3
-E+U
b. t=lO s:::;> U AB =19,5 v:::;, E = -J(r + RM8 ) + UA 8 :::;, I= AB =3 A
r+RMB
170
U Ut
c. I= 0 => UA 8 = E =4,5 V. Cum UA 8 =at= __,jjfl_t => t =_A!L!_=2,3 s
tl UABI
E
d. I'= =0,9 A
r+RMN
2. a.
=>U1 =3 v
b. p ~ R,GJ =1,5 w
c. Q = R3 I 2 t =3600 J
d. R
ext
= R3 + RJR+RryRz
~ 1
=4 Q => n
.,
= R
ext
r
;:::: 66 66%
'
Rex/ +2
Test nr. 6
1. b. Voltmetrul ideal conectat la bornele generatorului masoara tensiunea

E
electromotoare daca intrerupatorul k este deschis, deoarece I=--~ 0
R+r
(R~oo) ~icum Uv =E-Ir=>Uv =E.
2. c. P = U I => I = pn ~ P = UI = PnU =900 w

n n un un
_ ( \rr _ _ U(l- f) _ jU -_ -
2pL
3. c. u R - 1- f !-' - RI => I - => ulinie - - I =>
R S
S = 2 PL(l- f);:::: 0 49 mm2
jR '
4. a. R = p£ => p = RS l;li W = RI 2t => R = ~ => p = ~S => r -]=JmA-2s-r

s £ I-t I-a If'
~R3 ~1 U
5. d. R = - + R4 = 10 Q => RAB = =5 Q => I = _&L =2 A
R2+R3 R+RJ RAB
171
Rl 3RI ReBR2
1. a. R AB = - =5 Q, Re8 = - =15 Q, Re =RAe+ R R =15 Q
4 4 eB + 2
E
b. I= :::; 1,33 A
RAB +r
Test nr. 7
E E I r R I, -I
1. c. I = - ~i I=-- ~-=--~1] =--=-·--
s r R +r Is R +r R +r Is
2. b. Din R = pf ~i m = dSf =!> f = ~ mR "'164,4 m

s p·d
3. d. intre punctele A ~i B este legat un fir metalic fan'i rezistenta, astfel ca
uAB = RfiJ = 0 .
172
4.c. P11 =UI~I=P, =I25A~R=u-ul1 =u(u-uJ=I2Bo
U ' I P11
E2 E2 £2 (2EY
5. b. R = r ~ Pmax = - ~ 1J = - §i r2 = - ~ P..nax = ~
4r 4~ 4~ R + r1 + r 2
p = 4~~
max P. p
I+ 2
l. a. RAB = (R-x)x + (R-x)x = 2 (R-x)x = 2(10-x)x = (10-x)x

R R R 10 5
b. RAB =0~(10-x)x=O~xJ=O~ix2=100
E 1Ox - x 2 ,-;.:-;;
c. I= =lOA~ =2~x=10±-v60 ~XJ~8,875Q~i
r +RAB 5
X2~ 1,125 Q
d. R AB = r ~I
II
=E- ~ u = I'r = -r
E =15 V
2r 2r
P r r,
2. a. P = UI ~ I = - =2 A ~i din re = - -1 - - + r3 =3 0
U lj + r2
Ee =Ik+R)=Ire+U=15V
U R
b. R =-=4,5 o~ 7J =--=60%
I R+r
C. lJ1 = Qu ~ Qc = Pf ~f= Qu =2625 S
Qc TIJP
E E,
-+--
1
'1 rz = E 1 +E2 =5V~ E =E -E =lOV

1 1 2 3 e p
-+-
Test nr. 8
- (
1. c. R = R0 1+ at ~ tg/3
) = R-R0 = R0 a
t
2
Ez
2. d. W = RI t = R , t =4860 J
(R+rt
173
, E2
4. a. Din grafic P=max, cand R=2 Q. Din Pmax = - => E = 2~ rPmax =8 V
4r
5. b. I=9_= Ne =>N= It =2·102o
t t e
11 I I I 1 1 6R
1. a . - - = - - + - - + - - = - + - + - = > RAD =-=180 Q
RAD RABCD EAOD RAPED 3R 2R 3R 7
b. I = UAD =0 2 A I 2 = UAD =0 3 A
I 3R ' ' 2R '
u2
c. w = __iQ_t =10584 J
RAD
1 I I I ' 6R I 16R
d.--=-+-=> R AD=-=> RADF = R AD +2R =-- =>
RIAD 3R 2R 5 5
RR I6R
RAF = ADT =-- =160 Q
R + RADF 2I
~ = R Ih 2
= {]I =2 A=>~= E/6 => E 1 = F;
2. a. 6 => I 6
vR: Ib
=36 v
b. El =I h(Rb + lj) + uBA => uBA = El - Ih (Rh + lj) = 12 v
u
c. I= ;A =1,5 A. Din I 6 =I+ I 2 => / 2 =0,5 A=> E 2 = UAB + I 2 (R 2 + r2 )=12V
=> ?, 2 = E 2 I 2 =6 w
- R I2 I - I -
d. P.b - b h => b -2 A=> b -
El + Ez => R2x -- El I+ Ez -lj -
.
r2- Rb
1J + r2 + Rb + Rzx b
174
Test nr. 9
4
1. d. R= pf = P~. Cum d 2 =2d1 ~R, =BL~l, 4
=!!._= U =41
S mJ- - 4 R2 R1
2. c. E=UAB
3. b. We,= Ult = qU = NeU =160 J
E
4. b. Cum U = E- Ir, cand I= 0 ~ U = E =3V~ r = - =0,2 0, deoarece
Jsc
E2
fsc=15 A~ Pmax ~ r =11,25 W
4
5. b. Rolul generatorului electric intr-un circuit electric este de a men~ine o
tensiune electridi nenula la bornele circuitului.
Et +E2 E3 +E4
---+----"----'-
rl + rz r3 + r4
1. a. Ee = l l =8 V
--+--
lj + r2 r3 + r4
(r3 + r4 )(r + r2 ) · E
b. re= I =4j3Q~J=--=3A.
lJ+~+~+~ . ~+R .
~+~-m
E1 t E 2 = IR + 11(r 1 + r 2 ) ~ 11 = - =2 A
lj + rz
c. U =Rl=4 v
d. - E 0 + Ee = !(re + r0 + R) ~ E 0 = -Ee + l(re + r0 + R)=3 V
P. P.
2. a. 'In =- 1
p -~ Pgen = - =18 W
1
gen '7
pgen
b. Pgen = Ef 1 ~ E =- -=12 V
1I
c. P.=R1
I I
2 ~R=_B_=6Q~n=_B__~r=R(l-1"J)=2Q~/ =E=6A
I? ., R sc
~- +r 17 r
Ez p
d. P = Rmax , =4,21875 w~- =0,3125
· (Rmax + r)- ~
175
Test nr. 10
E E
1. a. Cand K deschis => I = ~i cand Kin chis I' = - => I' > I .
RI + R2 R2
Cum P' = EI' ~i P = EI =>P' > P .
E2 E2
~i cum R = r => PRmax =- => r = - =>
· 4r 4P
I'= 4U = 4I
R
E
1. a. R =-=40 Q
e I
b. R = 2R · R + R = 5R => R = 3R =24 Q
e 3R 3 5
c. Uab = 2R I=>I2 = Uab = 2I =0,2 A
3 R 3
R 3R E 2E
d. Se scurtcircuiteaza becul 4, R' = - + R = - => I = -
I
=-. Cum
e 2 2 R' e 3R
3E
I=-=> I'> I=> becul 1 va lumina mai intens.
5R
U' 6 = R I' = R . 2E = E => I' 2 = !!__ i I = 2 . 3E = 2E => I' 2 < I 2 => becul
" 2 2 3R 3 3R ~ 2
3 5R 5R
2 va lumina mai putin intens.
I 3 = U ab = I 2 = !!__ ">!"'1. I' 3 = -

U'ab
- = I' ~ = - E => I' 3 > I 3 => becul 3 va lumma
.
2R 2 5R R - 3R
mai intens.
176
2. a. WR = RI 2 M =2400 J
E 1 -RI 2
b. E 1 =I 1 (R 1 +r)+RI~I 1 = =1A~PR =R1 +I1 =9W
Rl +fj I
c. Din I 2 =I 1- I =1 A ~i E 2 = I 2 r2 + IR ~ E2 = (/1 - I)r2 + IR ~
r.2 = E,I~ -IR

_I =SQ~P r2
,
=r.I~=SW
2 2
I
Test nr. 11
u2 . u2 Ql R2 I
1. b. Ql = - t ~1 Q, = - t ~-=-=-
RI - R2 Q2 Rl 3
2R 5R 5R
2. c. R ACB = - + R = - ~ R AB = -
3 3 8
L L J
3. a. U=-=-~[uJw =-_-=JA-ls-1
Q It A ·s
I,R, .
4.d. U =I 2 R2 =I3 R3 ~I3 = R
~ =0,4 rnA. Dm I =I1 +I2 +I3 ~I 1 =0,1 rnA
3
U R,I 2
RI =-=-~-=60 Q
II II
R 3r
5. b. '7 = - - = - - = 0 , 7 5
· R+r 3r + r
sE
4
5 5r
1. a. Pentru 4.· rarnuri identice E,I = - r = 5E =50 V ~i r,I =4- = 1,25 Q ~
1
4- .
5r
4E
5
Pentru 5 rarnuri identice E'P = --f
4 4r
= 4E =40 V ~i r'P = S =0,8 Q ~
5-
4r
177
E'
I'= P :::::1,92 A
R+r' p
I .
b. u=r-:::::0,5875V
. 4
c. q=f/!:.t:::::19,2A
d. R =R 0 (l +at) =26 n
E I 2R·3R IIR
2. a. K deschis I 1 = ~i dind K este inchis Re= R+ =- =:>
r+3R 2R+3R 5
12 = E = 5E . Din II = 3lz =:> E = 3 5E =:> R = 5r =>.
r + R'e 5r + IIR 4 r + 3R 4 5r + IIR
R
r=-=1 Q
5
E
b. K deschis 11 = 0,75 A=:> Ps 1 = E11 =9 W
r+3R
c. K este .mch1s
. I =
1
5E =1 A=:> U' = R" I 2 = 2R · 3R I = 6RE =6V
. ~ 5r + llR e 2R + 3R 5r + llR
U'z
=:> P'=-=3 6 W
2R '
2
d. W=ri 1 t=101,25J
Test nr. 12
E ER
1. d. I = - - =:> U = RI = - - -+ E =:> R -+ oo
R+r R+r
2. a. I 1 -1 2 +13 +14 =0=>./4 =-1 A=:>/=1 Adinspre N
E U E I
3. d. E = U + Ir =:> I = - - - =:> - = 2 A ~i - = 0,5 Q- 1 =:> r =2 Q ~i E=4V
r r r r
2
P R1 RI U
4 b 17
. . - ?, - EI - E - E =0 ' 8
-_II - - - - - -
178
E E
-+- r·r r 3r
S.c. E1, = r r = E «i rP = - = - => E = E + E = 2E ~i r = r + r = -
1 1 "~ 2r 2 e P e P 2
-+-
r r
=>!=~= 4E
re +R 2R+3r
1. a. El = IIRI + 13R3' E2 = I2R2 + I3R3 ~i I3 =II+ 12 =>
El. E2
-+-
I = Rl R2 =8 8 A=> I = El - 13R3 =6 4 A
3 1 (-1 _1J '
+ R3 + I Rl '
Rl R2
b. 12 = 13 - I 1 =2,4 A=> U 2 = R2I 2=6,4 v
c. U 2 s = E 2 =20 v
El E2
- +-
R1 R2
d. U AB = IR 3 = 1 1
. La functionare in gal R3 ~ oo =>
1
-+-+-
R3 Rl R2
U AB = E. IR2 + E?RI
- =22 V
Rl +R2
~ Rc R E
2 - - I =12 V.
R Rc
2. a. Re =-R=--+-=16 0=> I= =3 A=> U b = - =
- + R 2 Re + r c R+R
2 c 2 c
b. P5 = EI = 162 W
R
C. '17 = e ~ 88,88%
Re +r
d. P =P R.R
=> r = R' => r = __ ,_c_ => R = Rr
c =3 Q
max e Rx + Rc X Rc- r
179
Test nr. 13
RR 3R RRI 3R
1. d. R, = R+--=-=> RAB = =-=0,6R
. R+R 2 R+R 1 5
nE E nE
2.b.l,= §if=--= =>1,=101,=>
1
· nr + R " r nR + r ·
R+-
n
nE nE
---=10 =>n=ll
nr + 109 r n · 109 r + r
U2 · U2 R-R0
3. a. P = - => R = -=120 Q=> R = R0 (1 +at)=> t = =2200°C
R P R 0a
p
4. c. ~ = EI => E = _L. =2 V
I
E ~-~
5. c. I=--=> E = IR + lr = U + Ir => U 1+ 11r = U 2 + 12 r => r = --'----=-
R+r 4~~
E
=> r= 1 Q=> E = 4,45 V=> l, =- =4,45 A
r
1 1 1 1 2 R
· 1. a. --=-+-+-=-=>R =-=5 Q
R AB 2R R 2R R AB 2
·u
b. JAB= __&L=22 A
R/
c. I 1R + l 5 R- I 2 R = 0 => / 1 + 15 -12 =0 §i l 3R + 14 R- l 5 R = 0 =>
13 + 14 -15 = 0 => 13 ~ / 1 + 12 = / 3 + / 4 => 12 =I -I1. Cum 14 =I -I3 =>
I-I I+ I 5
11+Is -I +11 =0=>Ij = --5. Cum I 3 -I +13 -I5 =0=>I3 = --=>
2 2
1- Is I+ 15
I 1 =I 3 +is =>--=--+1 5 => I-1 5 =I +3I 5 => 2 I 5 =0=> Is =0
2 2
R ·R .
d. Reo = cAD CBD = 2R·2R = R = 10 Q
ReAD + RCBD 4R
. Ery-u
2. a. Ery
-
= Iryr?
--
+ U => r2 =
12
=3 Q
b. II+ /2 -I= 0 =>II= I- 12 =1,5 A=> El = 111] + u =6 v
180
U 2 =0,75 0::::? lJ = 1'jr Rb
c. Rb = - =2,25 Q ~i re = - - ~ 75%
I 1'j + r2 Rb + re
E1 E?
-+--.
d. P = pmax ::::? R = re = l)r2 =0 75 Q. Din Ee
' ,
= 1'j
1 J
r2 = E,r2 + E2rl =6V
'I + r2 - +- 1'j + r2
'I r2
Test nr. 14
E E
1. b. Cum Is=10 A ~i Is=-::::? E = I .. r. Pentru I =5/3 A=? I=--::::?
r ·'c R +r
I =-E- ::::? E = I ( R + r) = -5 (5 + r) ::::? 1Or = -25 + -5 r ::::? r = 1 Q::::? E= 1 o V

R+r 3 3 3
R lJ·r E E E
2. a. lJ = --::::? R = - - = 3r. Din I=--=-::::? r = - =15 Q::::?
R+ r l-lJ R + r 4r 4I
R=45 0::::? P, = RI 2 =180 W
3. b. P=-=5
w w
t
r
R+-
4. c. Din I = -E- ~i
I' = __E_;_P_ = ___£ ___,_,..__ !_ = _ _2 ___.,_I'=
_,.. I(R + r)
R +r R + rp R + !__ I' R +r R + !__
2 2
181
c. E 2 -E1 =l(Rp+r1 +12+R1 )=>E2 =E1 +l(Rp+fj+r2 +R,)=7,5 v sau
E, -E2 =l(RP +r1 +r2 +RJ=> E 2 =E1 -l(RP +fj +r2 +RJ=l,5V
d. E, =-lfj +Uv 1 =>Uv 1 =E1 +lr1 =5,1 V sau E 1 =lr, +Uv 1 =>Uv 1 =E1 -lr1
'=3,9 A
2. a. Prin legarea a ,n' surse in serie: I . = nE => rR'

n __· Rlz -- Rnz Ez
2
"'1.
"'{
· R + nr " (R + nr )
2 2
• ? Rn E
Prin legarea in paralel a ,n' surse: PR =RI-p = ( )2 =>
nR+r
(R + nr r =(nR + r Y=> R = r
b. ~ =
RE
2
r E
= - ~i
2
p =
2
n E
2
=>
P.
_j_ =
(n +I Y=> ~ =90 w
2
(R+r- 4r (n+IYr P 4n
2 2
Pn n 36 160 36n 6n
c.-= 2
=>--= 2
=>4=--=>n=2
f>s (n+1) 25 250 25(n+l) n+l
· d. E = ~ 4n~ =60 v
Test nr. 15
. Es E . r
1. b. E s = NE ~1 r, = Nr => I, = - = - . Cum E = E ~1 r = - =>
. , r,, r " " N
. 3R · 3R 3R 3RI
2. a. Cand K este deschis, R
. e
= 3R + 3R =2- => U ah = R e I = - - , iar cand
2
Kesteinschis R' =
2 R·R + 2 R·R = 4 R =>I'= Uab = 91 =lBA
' e 2R + R 2R + R 3 R' e 8 '
. p '
3. c.Dm P = U 1,!6 => lh = U =0,5 A=> 1 = N/6 =5 A=> U = Ub +Ref=>
b
U-U 6
Rc = I
=20 Q
182
4. c. E = U + Ir => U = E- Ir . Cand I=O => U = E =9 V ~i cand U=O => Isc=6A
E E-U
=>r=-=1,5Q=>I= =2A
Isc . r
. p = RI2
5. d. Dm ~1. cum I =E- => p =E2
- . Astfel P' = RI'z =E2
- = 4P
2R 4R R
1. a. R = (R, + RzXR3 + R4) =2 5 n=> I= 2E =1 A
e R1 + R2 + R3 + R4 ' 2r + Re
2 2
b. 2E = I'(R 3 + R4)+ 2Ir =>I'= E- Ir =0,5 A
R3 +R4
c. I''= I- I' =0,5 A=> I'= I''=> R/'-R3I'+UBA = 0 =>
UAB = -UBA = (R, -R3)1'=- 0,5 v
d. UAB = 0 => I,R,- I3R3 + UBA = 0 => I,R, = I3R3 ~i I,R2 + UAB -I3R4 = 0
=> I R = I R => !!J_ = .&._ => R = R 2 R3 =4 5 Q .

12 34 R R 4 R'
2 4 · I
E E
--+-
r ·r r
2. a. EP =~ [ = E =24 V ~i r = - =- = 1 Q
P 2r · 2
-+-
r r
~ · p2 ~+P2
b.~ =UI, =>I,= U ~1 P2 =UI2 =>I2 =u=>I =:-I, +I~= U
E=I!_+U=>E= (~ +~) r +U=>U 2 -EU +!_(~ +.P,)=O

2 u 2 2 -
2 2
U - 24U + 144 = 0 => (U -12) = 0 => U =12 V=> I =12 A
u·
C. Rex/ = - = 1 Q
I
d. I~=~
- u =9 A
Test nr. 16
2R·2R
1. d. Deoarece R1 = = R = R2 = R3
4R
2. a. U AB + U BC + U CD + U DA = 0 => U AD = - 6 V
183
2 2
. ( 2E ) £
3. a. Ps =R 2 r+R ~i PP =R( r ) 2 • Cum Ps = PP => R = r
-+R .
2
q=20 me.
1. a. Cand comutatorul este inchis U1=0 deoarece rezistenta R1 este

scurtcircuitata.
U I(R+R)
c. Pentru K deschis 13 = ___@__ = 1 1 2
=5/6 A ~i pentru K inchis
R3 Rl +Rz +R3
U' 2 2R I 1
I' =_.!iJL= =08A=>M =I' -1 =--~-003A
3 R3 Rz + R3 ' 3 3 3 30 '
2 2
U2 I R3 250
d. Cand K deschis PR2 = R1 AB = R1 I = -- w ~i cand
- (R 1 + Rz) 2
- (R 1 + R2 + R3 Y 36
1 1 7
U' U' R R 72 P'
K -1nch'1s P'R, = R 2 I'2
R = R 2 - AB AB I
2- = - - = 2 ( 3 2 )
2
R,
= - W=>-- ~2, 0 73
~ ~ ~+~ ~
2
- 5
184
I
2. a. P = UI 1 => I 1 =4 A. Din E1 = I 1R6 +IR3 = U +IR2 =>

U U2 · E -U
R 6 =-=-=25Q=>I= I =lA
II P ' R3
b. I 2 = I 1 - I =3 A=> E 1 + E2 = U + I 2 R2 => E 2 = -E1 + U + I 2 R2 =10 V
c. W = Ri 2 t =480 J
d. P,. 1 = E/ 1 =72 w
Testnr. 17
R 17 · r
1. d. 17 = - - = > R =--=8 Q
R+r 1-q
E 2E 2E
2.b.Ic=Id=0,I =--= ,I6 =
0
.CumR>r=>I6 >Ia
r r+2R R+2r
-+R
2
1 1 1 1 1 1
3. c. - = - +- + ... +- . Dadi o rezistenta se scoate - - < - =>
R, R1 R2 Rn . R'P R,
R P < R ,, :;?1· cum I = E , I' = E => I' < I => 1ntens1tatea

. . curentuIu1.
R,+r R',+r
prin sursa scade daca se scoate un rezistor din grupare
P, 1
U2 1
R _ R
4. d.-- = - · - =-=2,5
~ R2
0
R2 u-
NE E NE
5. a. I,=--- Ip=--- - - - . Din I 8 = I" => R = r
R+Nr r
-+R r+NR
c
N
. . pAC . pAB AC
1. a. K este mch1s, RAe=-- ~1 cum R 18 =--=>RAe= --RAB =>
S ' S AB
RAe=0,6RA 8 =18Q. Re= R,RAe ~6,428Q=>f'= E ~3,46A
R, +RAe r + Re
b. U'= Re I'= R,RAef' =>I Ae = U' =RJ' ~ 1,237 A
R, +RAe RAe R, +RAe
E I r+R .
c. Cand K este deschis I=--=>-= e ~ 0,622
r+R 1 I' r+R1
185
Ps2=29,7 W
d. ~ = RJI2 t =13,23 kJ
Test nr. 18
R fr
1. b. WR = fWs =:> R/ 2 t =fElt=:>--= f =:> R = - - =8 Q
R+r 1-f
2
U
U1r·d US
2. c. Cum I= R=
4
=
pf . Daca d 2
pe = 2d1 =:> I 2 = 4I1
1 1 1 I 3 R
3. a. - = - +- +- = - =:> R =- = 10 Q
Re R RR R e 3
4. c. E = U + u = U + rf =:>I= E- U = (E- U)I ..c =1 A=:>

r E
R=U = UE =8Q=:>P=RI 2 =8W
I (E -U)I..c
5. d. R = R0 (1 +at)=:, a= R- Ro =4·10-3 grad- I=:> R'= R0 (1 + at')=180 Q
R 0t .
nE n E
-+---
1 7
L a. Ee = nlr
I
n2r
I = 2nI n - E
7
~ 13,33 v ~i re = -
r.r
1 7
--- = n n2r
I ~ 0,66 Q
-+- nl +nz 'i +rz nl +nz
n1r n2r
186
E, 2n 1n 2 E
b. I = --"- = ~ 645 mA
re + R n 1n2 r + (n, + n2 )R .
~8,32 w
2
c. PR = R/
d. n,E = n1rl 1 + RI, n2E = n 2 ri2 + RI, I= I 1 + I 2 ~?i cum I2 = 0 =>I'= I 1 =>
n,E
I'=-~-=> n1E = -n2 E- (n1r + R ) => R = n1n 2 r
=2 Q
R R n1 -n2
.E E
2. a. Cand K este deschis, I 1 = - - :;;i cand K este inchis I, =---
R1 + r ~ R" + r
Cum P = Pmax => RP = r => I 2 = ~ => E = 2I r. Din 2 I 1(R 1 + r) = 2I2 r =>
I 1R1
r= =2 0=> E =12 V
2I2 -I,
E RR R,R
1 1
b. R 1, = - - r =2 Q :;;i din R = 1 2
=> R 2 = =3 Q
I2 " R1 + R2 R 1 - R"
c. ~ = RJ1 =13,5
2
w :;;i P2 = R/i =18 W
R, r
d. l7 = I = -=50%
R" +r 2r
Test nr. 19
1. c. U v = RRv . E ERRv
- =99V
R+Rv r+ RRv r(R + Rv )+ RRv
R+Rv
2. a. R=R0 (l+at)=>R 0 (I+ J)=R 0 (I+at)=>a= f =1,5·1Q-3K-I

t
R R llR
3. b. R = R+-+-=-=11 Q
e 2 3 6
U2 V2 4pf 1r. d
2
U2
4. d. P=-=>R=-=--, =>f= =9,46m
R P Jr·d- 4pP
5. d. in cazurile a, b :;;i c consumatorul este scurtcircuitat la inchiderea
intrerupatorului K. In cazul d la inchiderea intrerupatorului K, intensitatea
187
E
curentu1ui prin consumator este I= R =0,25 A ~i acesta functioneaza 1a
parametrii nominali.
u
1. a. / 1 = -.-h =0,25 A-=> I= / 1 + lb =0,45 A-=> PA 8 = UA 8 I =4,05 W
Rl
b. U 23 = uAB- uh =4,5 A
~3 =0,25 A-=> 1 =I- fry =0,2 A-=>
c. fry=-- R =~- =22,5 Q
3 3
- R2 - !3
_ RR RR
d . In prezenta b ecu1u1"R = I h + -
? 3 , mr
. d upa- ard erea b ecu1u1.
. Rl +Rb Rz:+R3
R'= R1 + R2 R3 ::=;. R < R'::=;. UAB > UAB-=> I> I'-=:.intensitatea curentului
R2 + R3 R R'
scade prin arderea becului deoarece rezistenta e1ectrica a circuitului cre~te
R1 (~ + r)
2. a. Cand K deschis 17 = ::=;. R1 = 17 1 2 =40 Q
R1 + fj + r 2 1- 17
E 1 +Ery
b. I= - =2,1 A
Rl + fj + rz
i A, I 2 =3 A II =2 A
188
Test nr. 20
L b. !!J_ = pe I • __&_ = !!:J_ ~ = !!:J_ dl2 = _1

R2 sl
p/!2 1!2 s2 1!2 18 d;
RE RE
2.a. U = RI = - - . Cand R ~ oo => U ~ E => £=3,6 V=> r =--R=lQ
R+r U
· R·2R 2R RR RR
3. d. Ra = =-=4/3 n, Rb =--+--=R=2 n,
R+2R 3 R+R R+R
RR 3R 1 1 1 1 R
R =--+R=-=3 Q -=-+-+-=>R =-=2/3 Q
c R+R 2 'R R R R d 3
"
4.d. I I =~ Cum
rl
EP = r"'L1k =36 V
5. c. Cre~terea rezistivitati electrice a conductorului odata cu cre~terea
temperaturii se datoreaza cre~terii frecventei ciocnirilor dintre electronii de
conductie ~i ionii pozitivi din nodurile retelei cristaline.
IEk
1 2
1. a. R =
e RRRR =6Q' P
E =__!l_=E=>E
} e =2E-Ep =E=9Vcoi
'>f
I+ 2 I-
rk
r r 4r E
r =-=>r =r+-=-=12Q=>f=--e-=125A
" 3 e 3 3 ' r + Re '
I
b. P~,, =-E-=-3,75W
3
c. U =
RIR?- I =>1 =u -=
R?- 1=0,75A
1
Rl + Rz Rl Rl + Rz
2E
d. I'= :::::2,61A=>U'=Rl':::::15,65V
r+R e e
189
u2 uz uz uz
2. a. P = - 1 => R = - 1
=0 54 Q P = _1_ => R2 = - 2
=1 5 Q
R1 1
P ' ' R2 P '
~R R . U 1 U~
2 2
P = RI 1I2 R 2 R1E R2E
= 21z => (RI + rY= (R2 + rY=> r = I 2 = p =0,9 Q
b. 11 =!!J_=>E=l1(R 1 +r)=!!J_(R 1 +~R1 Rz)=U1 (1+ (E;'J=U +U =24V

~ ~ ~~
1 2
c. P =P => R = r => I=~=_§_=> U = RI = E =12 V

max R + r 2r 2
~
d. P=RI- =(
RE 2
R + r-
r E2 ?
=kPmax =k-=>kR-+2rR(k-2)+kr- =0=>
4r
?
2-k±2~ .
R =r => R1 ~ 1,732 Q ~i R2~0,467 Q
k
190
OPTICA
Test nr. 1
1. b. Efectul fotoelectric extern se poduce dadi frecventa radiatiei

electromagnetice este mai mare dedit o frecventa numita frecventa de prag ~i
deci cum A. = -c lungimea de unda a radiatiei are valoare mai mica decat
v
valoarea de prag.
mic~orat
2. d. Sistemul de Ientile cu proprietatea ca focarul imagine al lentilei L1
coincide cu focarul obiect al lentilei L2 este un sistem afocal, :;tstfel ca un
fascicul paralel de lumina care intra din stanga in sistei:nul de Ientile este
transformat, la ie~ire, intr-un fascicul paralel ~i cum
J;=5._
/2 d2
¢::: d2 = / 2 d 1 = EJ_ :::::>
J; 3
diametrul este mic~orat
3. c. Franjele de interferenta obtinute cu o pana optica ale carei fete fac un
unghi a foarte mic sunt localizate practic pe pana optica
1 X
4. a. Din grafic - =0,5 :::::> ./3=2 ~i XJ=-20 em. Cum f3 = - 2 ~i
j3 . XI
1 1
C=- _ _!_=:>C= -f3 =:>C=2,sm- 1
x2 . xl f3xl
1
5. c. Cs=C1 +C2= 1 dioptrie :::::> f =- = 1m
C,
. AB
1. a. tgz = - ~i
h2
AB tgi x tgi sin i
tgr = - :::::> - = - :::::> x = h2 - ~ h, - - = h,n :::::> d = h2 n- h, :::::>
x tgr h2 tgr sm r
d = h2 (n -1)=0,33 m
b. t = t 1 + t 7 :::::> t = 5_ + h2 = nh1 + h2 ~ 1,22·10-s s
v c c c
• f) . 1 f) sin f 1·
c. R = h/g-t0 . Din n sm -t = 1 :::::> sm -t0 =- :::::> tg-t =- - = ~
2
:::::>
n cos.€ '\ln -l
h
R = ,--,-----:
1
=226m
'
'\In- -l
191
he
2.a. &=hv=-=993·10-19J
AI '
2 2
n1v mv he
b. Din hv =- +Lex ~i - - = eU. =>Lex= --eU. 1 ~2 7 eV
2 2 AI
c ' eLx =hv=>v=Lex~652·1014Hz
0 0 h' E, (t~
d. Cum Ec = h v- Lex, reprezentarea grafiea a

dependentei energ1e1 einetiee maxime a
fotoeleetronilor emi~i de freeventa radiatiei incidente
este redata in grafieul alaturat.
6,52 v(tto'f4 Hz)
Test nr. 2
1. c. Din n 1 sin i = n 2 sin r => r = 30° => 8 = 180° - i- r = 90°

1
2. a. Din J; = - =20 em ~i din d= f. + / 2 => / 2 = d - J; = 10 em
.CI .
mv~
2
mv he
3. d. h V =l + Lex => ~ = - - +Lex
2
2
L = he(k AI -A2 ~ 3. 1o-20 J
ex k2-1 A
I
4. d. Raza paralela eu axa optiea principalS. a lentilei divergente dupa
refractia prin lentila diverge, astfel ea prelungirea ei trece prin focanil
imagine F2.
5. b. La treeerea din aer in apa sub un unghi de incidenta ii'OO, lumina nu
i~i modifieS. freeventa.
1. a. C = _!__ =
f
(n- I{_I - - 1
\R 1 R 2
J =
2(n- I) => f =
R
R
2(n-I)
=30 em
1 1 1 fx 1
b. ---=-=>xry = =75cm
Xz XI f ~ f +x1
c. _!__ =_I +_I => F= f../2 =60 em
F f.. /2 f..+fz
=> x'" = Fxl => fJ = x'2 = F =6
- F + x1 x1 F + x1
d. Construetia imaginii prin sistemul de Ientile
este redata in figura alaturata
192
2. a. Din grafie v0 =4,58·1014 Hz
b • L ex = h v0 : : : : 3 ' 03·10-19 J
c
c. A0 = - : : : : 655 nm
Va
d. hv=Ec +Lex :::::::;,£c =hv-Lex ::::::664·10-2°J
'
Text nr. 3
1. d. Dadi oglinda plana se rote:;;te eu unghiul a fata de

pozitia anterioara :;;i normala N2 se rote§te fata de veehea
normala N 1 tot eu unghiul a. Din desen se observa ea i
ere:;;te la i' = i +a astfel ea unghiul dintre raza incidenta
§i eea refleetata 2i ere:;;te la 2i' = 2i + 2a :;;i, prin urmare,
raza refleetata se rote§te eu 2a in aeela:;;i sens eu oglinda
atunci dind oglinda se rote§te eu unghiul a. /
/
2.a. Din grafie, eand XI = -40 em, Y2 =-10 em, iar eand x; =-60 em,
, . 1 1 1 fx 1 f3 = Xz = f Yz
y, =- 5 em. D1n - - - = - : : : :;, X2 = :;;i
- Xz XI f f +x1 XI j+XI YJ
f I f I I I
/31 = = Y2 :::::::;, • +XI = Yz :::::::;, f = YzXI - YzXI = 20 em.
f +x 1
Y1 f + x, y; Yz- y;
&A hv..t c
3. d. -=--=VA=V-=c
h h v
. . . ., . . sin i 1
4. b. sm z = n 1 sm t = n, sm r :::::::;, sm r = - - =- :::::::;, r=3oo
- n2 2
5. a. C = C 1 + C 2 = 0:::::::;, C 2 = -C1 =- 5 5
x2 • 1 1 1 f3x 1
1. a. f3 = - :::::::;, x 2 = f3x 1 §1 - = - - ~:::::::;, f = - - = 10 em
xl f Xz xl 1- f3
b. Construetia imaginii prin lentila, pentru
obieetul eonsiderat, in situatia deserisa de B
problema este redata in figura alaturata. y,
c. 1 J= n-1-=>R
__!_=(n- 1{_1 __ =(n-i)J
1
f \R 1 R2 4R 1 4
-=>RI=1,5 em §i R2=2 em
d. __!_ = _1_- _1 :::::::;, F = xlx'z . 1 1 1 1 J;-F
=7,5 em :?1 ~=-+-:::::::;,Co=-=~--
F X'2 xI xI - x' 2 F J; fz - fz J;F
:::::::;, C2=3,33 dioptrii
193
2. a. Din grafic vo=1,04·1015 Hz=> Lex= hv 0 ~6,88·10-19 J
h(v-v0 )
b. hv = Ec +Lex=> hv = eUs +hv0 =>Us= ~3,31 v
e
he
c. E =--L ~1 064·1Q-19J
c A, ex '
E he L he h e Ec,max
d. cmax =T- =T- Vol =>Vol =l--h-~6,4·1014Hz
exl
1 I "'1
Test nr. 4
1. c. Planul focal imagine al unei Ientile convergente este un plan

perpendicular pe axa optica principala in care converg toate faspiculele
paralele ce tree prin lentila
2. d. Pentru o pozitie convenabil aleasa a oglinzii, persoana va reu~i sa vada
in intregime in oglinda daca ina1timea oglinzii este H/2. Procentul maxim din
2h
inatimea omului care se vede in oglinda este
. f = - =33%
H
he
3. a. &=hv=-~33·1Q-19J
/L '
4. b. _1 -_I = _!_ => x? = fxl => fJ = Xz = f Obtinem /31 =- 1 ~i
X2 X1 j - j + X1 X1 j + X1
/32 =- 0,5 => 11/3 = /32 -/31=0,5
5. a. Deoarece franjele de interferenta obtinute cu o pana optica cu aer sunt
paralele ~i echidistante, atunci despre suprafata analizata se poate afirma
ca: este perfect plana.
1. a. f3 = x 2 => x 2 = f3x 1 => d = -x1 + x 2 = x 1(fJ -I)=> X 1 = __!}_ =- 20 em

X1 fJ -I
=> x fJd
=--=60 em
2 f3 -I
b. _!_ = - 1 _ _!_ => f = fJx, =- fJd =15 em

f x2 x1 I-/3 (I-fJY
I )=Z(n- )=>n=1+_B_~1,667
c.
1 __
C=_!_=(n-l{- 1
f \R1 R2 R 2/
d. ~· =(~. -1)(~,- ~} l(~:.n') ~ f'= l(:~·n') =-60 em
194
2. a. Lex =hv0 ~5,17eV
b. Ecmax = eUs =>Us = E Cmax ~ 2,068 v

e
E.
c. hv = Ec +L => v =-c
h +v0
ex
~ 1,75·1015
~
Hz
~2E
2
d mv
E.Cmax =--=>v= Cmax ~8 53·105mjs
• 2 m '
Test nr. 5
. . . . sin i sin r sin i

1. c. sm t = n Sin r => sin r = -- => tgr = - - = =>
n cos r 'V1n 2 - sin 2 i
2 2
D= 2d I = !!_ => D = d..J n .-sin

.
i ~2,3 mm
tgr Sin 1
2. c. Dadi un fascicul paralel de lumina cade pe
fata plana a unei lentile plan convexe atunci
fasciculul emergent devine un fascicul convergent, 0
razele stnlgandu-se intr-un punct din planul focal h
imagine, unde axul optic secundar paralel cu razele
inteapa planul focal imagine.
3. a. Din desen prin asemanare obtinem
h d
-=-=>H=3h=18m
H 3d . '
4. b. hv =E"m" +L~ => hv =eU, +hv, => fo.Us =~( ~- ~ )=>

D.U = hc(A-I -A-2 ) ~o 47 v
s e..1,Az ,
5. b. c = ci + C2 = o=> C2 =. -ci = - 5 o
1. a. Constructia imaginii cu ajutorullentilei
divergente este redata in figura alaturata.
1 1 1
b. Din -XI = d- X2 => X2 = d +XI ~i - -- =f
X2 XI
2
=> xi + xid + df = 0 => x12 + xid + df = 0 =>
-d-~d 2 -4ij 1 .
xi = =- 5 em, cu f = C = --' 20 em
2
195
n-n' n'J(n-1)
--;-----~~!= 60cm~
n'J(n-1) . n-n'
lentila devine convergenta pri11 introducerea intr-un mediu optic maidens
decat materialul ei
2. a. Ecmax = eUS =0,2 eV
Q Ne N I ..
b. I 5 =-=-~-=.2._=12,5·10 1 3 fotoelectromjs
t t t e
he
c. h v = Ecmax +Lex~ Lex = T- Ecmax ~ 1,868 eV
d. Reprezentarea grafica, calitativa, a dependentei
intensitatii curentului de saturatie de fluxul radiatiilor
incidente este redata in figura alaturata.
Text nr. 6
1. b. 0 raza de lumina care se propaga in aer f?i ajunge pe suprafata apei

dintr-un vas este partial reflectata f?i partial patrunde in apa apropiindu-se
de normala dusa in punctul de incidenta, deoarece apa este un mediu mai
refringent deciH aerul.
2. a. _!_ = _1 - _1 ~ Xo = --'--fx__,_,- ~ j3 = x2 = f
f · x2 · x1 - f + x1 x1 f + x1
3. b. A=~~
v
A =~~[A]=ms
v v- v
4. d. Constructia imaginii lumanarii printr-o lentila divergenta este
reprezentata corect in figura d, deoarece o raza ce trece prin centrul optic al
lentilei se refracta pe aceea§i directie, iar o raza paralela cu axul optic
principal dupa refractie diverge, astfel ca prelungirea ei trece prin focarul
imagine F2.
· c . . . csm r
5. b. Din v =- f?i sm z = nsm r ~ v = -.-.- ~ 2,12·10 8 m/s
n smz
1. a. j3 = x 2 ~ x 2 = j3x1 ~ - 1 - _!_ = _!_ ~ f = j]x, =20 em
x, X2 x1 f 1- j3
b. f
1
= (n5 { 1 1 n, -1 J
-1\~- R~ =w~ R =f n5 -1 =10 em
II ( )
1_(n 1J(l- - -1J_n
c . - - -5 - - -na 5
~ 1
,_n)n
- 5 -1)f_
-80cm
f' na R, R2 naiRI ns- na
196
d. x'o = f' x, => fJ'= __£_ => y, = fJ' y = f' y,
1
=8 em
- f'+x, f'+x, - f'+x,
2. a. Din grafic tensiunea de stopare este Us=2 V
b. Din grafic intensitatea fotocurentului de saturatie este Is=30 rnA
c
c. A0 = -=200 nm
Vo
d. Reprezentarea grafica a dependentei energiei cinetice E, (t\1)
maxime a fotoelectronilor emi~i de frecventa radiatiei
incidente este redata in figura alaturata
Text nr. 7
'1.5 v(tiO'IS Hz)
. . sin i
,1. b. sm i = nsm r => n = -.-=1,5
smr
2. d. Daca intr-un circuit al unei celule fotoelectrice intensitatea curentului
electric de saturatie cre~te acest lucru s-ar putea datora cre~terii fluxului
radiatiei incidente.
3. a. d = J; + / 2 =20 em
4. c. In cazul suprapunerii a doua uncle luminoase se poate obtine
interferenta stationara daca diferenta de faza dintre Uncle ramane Constanta
In timp.
5. c.
x,
fJ = -- 1 1 1 f jJx,
=> x 2 = f3x 1 => - - - = - => = - - = 1,33 em
x1 x2 x1 f 1- fJ
1 1 1 1 J;-F . ..
1. a.-=-+-=> C, = - = =6 d10ptrn
F J; fz - f2 FJ;
1
b. _l_=____ l =>x2 = J;x 1 =50cm=>d=x2 -x' 1 =>x't=x2 -d=-50cm
J; x 2 x1 J; + x1
fx'
2 1
=>x' = =25cm=>D=-x 1 +d+x' 2 =1,75m
0
-
f 2 +X I
I
X J;
C. /]
1
= _L = I =- 1
XI J; +XI L'c
d= X2 + (-x;)
fJ, = x'z = /2 = -0,5
- x' 1 / +x' 1 y,
2
=> Ps = fJI/]2 =0,5

d. Constructia imaginii prin
sistemul de Ientile, pentru
obiectul considerat, In situatia descrisa este redata in figura alaturata.
197
he
2 ' a ' L ex =hv0 =-~6·1Q-I9J=374eV
A '
0
he he he(A0 - A)
b. hv=E +L =>E = - - - = ~165·1Q-19J
c ex c A A AA '
0 0
E
c. Ec = eU, =>Us = _c ~ 1 v
e
. Pt jPt Nee jPe jPeA
d. Pt= Nf'hv=> Nf' =-=>N =JN1 =-=>! = - = - = - - = >
. hv e . hv t hv he
1~3,35·10-4 A
Text nr. 8
e
2 c. v =- =2·1QBmjs
n
1
3. b. - =-1 - -~?i
I
x 2 ~ oo => f =lx11= 15 em
f x2 x,
4.d. fJ = Xz => x 2 = flx 1 => - 1 - _!_ = _!_ => x, = J(l- fJ) = 2f => d = -x, = 2f
x1 x 2 x, f fJ
. . . . sini
5. a. sm 1 = n sm r => sm r = -. - => r=3QO
n
b. n sin r =sin i'=> i = i' ==6oo
c. MBC: sin(i- r) = Be => Be= ABsin{i- r), iar in
AB
MDB: cosr = _!:_ => AB = _h_ =>Be= hsin(i- r)
AB cosr cosr
. . . .Jn 2
-sm• 2 •
1
D1n smi = nsmr => cosr = = .
. n
Be = I1 (sinicosr-cosisinr) = sm 1- cosisini h(. . J .

cosr -Jnz -sinz i h
.
Be = h sin! ·[l - .J1-sin i
.Jn 2 -sin 2 i
2
J3 ~ , 46 mm
198
c. Din geometrie A0=2AD. in MBD:
AD
tgr =-~AD= htgr ~ AC = 2htgr :::::;6,93 em
h
Nhe WA
2.a. W=Nhv=--~N=-;::::;2,517·1020fotoni
A he
he he
b. Lex = h V 0 = - ~ A0 = - ;::::; 522 nm
Ao Lex
mv
2
he
c. hv=--+Lex ~~=eU,. +Lex ~U, =;~-Lex :::::;0,1 V
l(he )
2
Text nr. 9
1 1 f..+J;
1. d. C = C1 +Cry=-+-= - =9 m·I
- f. !2 f.fz
v e
2. b. A =-=-=625 nm
v nv
3. c. n 1 sin i 1 = n2 sin i2 = n3 sin i3 cum i3 < i 1 < i2 ~ n3 > n 1 > n 2
4. b. Fotonii se propaga prin vid cu aceea~i viteza c.
5. a. Fasciculele de lumina paraxiale formeaza unghiuri mici sau nule cu
axa optica principala
1 I 1 1 I I
1. a. x - ~= f ~i D = -x1 + x 2 ~ x 2 = D +x 1 = D- d ~ D _ d + d = f
2
I = (D-Dd)d ~ 19 '2 em
b. X
2
= .fx1 =96 em~ P =.5_ =- 4 ~i !P = !Yz! ~ y = !Yz! =2 em
1 1
1
1
f +xi X1 Y1 IP~I
1 1 2 - D ± ~,..-D-2 ---4-Df-
c. - - = - ~ x 1 + Dx 1 + Df = 0 ~ X1 = ~ XI=-24
D+x1 x1 f 2 .
I 1 '
em ~i x'J=-96 cm~x'2=24 em~ P2 = ~ =- ~ y' 2 = P2 y 1 = -0,5 em
XI 4
199
d. j3 =-I~ x 2 = -x1 = ~· ~ D' 2 -4D'f = 0 ~ D'= 4/ = 76,8 ern
2.a. Din lege a conservarii energiei
2
mv 2
hv=L,.+--~hv=L"
<.. 2 ox
+eU . J
~
1
U = h V- Lex => U = h V- Lex •
s s
e e e
9,2 11,6
Tensiunea de stopare depinde liniar de frecventa
conform graficului din figura alaturata.
b. Lucrul rnecanic de extractie a fotoelectronilor din metal se obtine din
conditia Us=O, astfel ca Lex= h Vo ~ 6,09"•10-19 J, deoarece Vo=9,2·10 14 Hz
c. Fenornenul de ernisie a fotoelectronilor se obtine cand lungirnea de unda
c
maxima a radiatiei rnonocrornatice este Ao = - :::::; 326 nrn
Vo
2 2
d. Cum hv
. mv he
= L,."·' +--~-=Le, mv
+--~V= -2 (he )
--L'"'. .
2 A· 2 mA •.,
Viteza maxima a fotoelectonilor erni§i este v~8,37·10 5
mjs
Text nr. 10'
1. c. Irnaginea persoanei in oglinda este virtuala §i se forrneaza sirnetric fata

de oglinda. Cand persoana se apropie de o oglinda plana verticala cu viteza v
§i irnaginea se apropie de oglinda cu viteza v, astfel ca distanta dintre
persoana §i imagine a ei in oglinda scade cu viteza 2 v.
2. d. In cazui sisternului afocal focarul imagine al prirnei Ientile coincide cu
focarul obiect al celei de-a doua Ientile d = ~ + .h
3. a. he = h v ~ [he J=J
A . A
1
4. d. -=(n-1)[-1 --
I J ~-=
I 2(n- 1) ~n=1+~=1,9
jRj
f Rl R2 f IRI 2f
~ · dacr d apcl
5. a. In L'lABC: cos z = AB §i in L'lADB: cos r = AB
cosi - daer d = d cosr

~ - => apa acr
cosr dapa cosi
I 2 · 2 •
· · · I . ~ 'V n -SID l
smz = nsmr ~ cosr=-vl-sm- r =
n
200
d I o • " •
d = aer-vn--sm~z ~428
apa . ' em
ncosz
1 1 1 J;x 1
1. a. ---=-~Xo = ~X2=-15cm
x2 x1 J; - J; + x1
1
b. -x I 1 =-x1 + d.~x I 1 =-25cm~x

I · j7X 1
2 = - -~ =6,25cm
!2 +x 2
c. Mersul razelor de lumina prin sistemul de Ientile este redat in figura
alaturata
d• -X I
II
= -X1
d ~X
+- ,II
I = - 65 em
.2
d B
•
§1 x
II
o
~
= x - +-=11,25
2
I
1 em
~!= ~9,59 em
x 2 -x1
2. a. Din grafic v 0 =5,45·1014 Hz
~ L = hv ~3 6·1Q-19J
ex 0 '
0
mv-
b. hv =Lex + -- ~ hv =Lex+ Ecmsx ~ Ecrnax = hv- Lex::::> Ecmax = hv- hv0
2
E
~ tga = ~ = h ~ pantei dreptei semnifica fizic constanta lui Planck
v-v0
c. A0
1
= -c ~
.
550 nm ~ iluminand cu radiatie cu A2 se extrag electroni cu
Vo
viteza nula §i iluminand cu A3 se extrag electroni cu viteza nenula, iar
iluminand cu radiatie cu A1 nu se produce effect fotoelectric extern
~ hv =Lex+ eU ~ U = h(v ~ vo) = ~ (~- V 0 ) ~ 0,33 V

2
d. hv = L,x + m; 5 5
Text nr. 11
1. d. n sin 45 > 1 ~ raza de lumina' se reflecta total pe fata BC, §i cade

perpendicular'pa fata AB §i iese din prisma prin fata AB '
2. b. Deoarece obiectul real se plaseaza intre lentila convergenta §i focarul
obiect allentilei, imaginea obiectului este virtuala §i marita-
&1 hvl c /1,2 /1,2
3. a. - = - - = - · - = - = 0 5
h v 2 AI c&2 AI '
2d 2nd e 2ne . . . . . sin i
4.c t = - = - - , iar cosr = -~ t = - - - §1 smz = nsmr => smr = - -
v c d ccosr n
201
· 1 . ~n 2 -sin 2 i 2n 2 e
s cos r =vi- sm 2 r = => t = ~ . ~ 1,5 ns .
n e n 2 - sin 2 i
5. c. Din fJ = Xz ~i _!_ = - - - => x 1 = J(l- fJ) =- 40 em
1 1
x1 f x2 x1 j3
1. a. D = f + f = 2f =40 em, deoareee sistemul este afoeal
b. !!J_ = f. => d 2 = dJz = d 1 =2 em 1

L
dz fz f.
c. _!_ = _1 - _1 =>.P = XzXI = 15 em
F x2 x1 x 1 -x2
d
d. C=_!_=(n- 1)(-1 __
1 )=2(n-1)
f Rl R2 IRI
=>I R I= 2f(n -1)
_1 =(n'- 1)(-1 __
1 )= 2(n'-l) => _1 =- n'-1
f' R1 R2 IRI f' f(n-1)
C = C + C2 + C3 => _!_ = _!_+_!_+_I = 2_ + _1 => _1 = _}__- 2_ = f - 2F =>

. I F f f f' f f' f' F f Ff
f- 2F n'-1 , (n -1)(/- 2F)
-"------ = => n = 1- =4/3
Ff f(n-I) F
mv 2
2. a. hv=Lex+--=>hv=Lex+eU8 => hv1 -eU 81 =hv2 -eU82 =>
2
h = e(US2 -USl ) ~
·
6 , 6 . 10 _34 Js
v2 -v1
b L
• ex
= hvI -eUSl = e(Us 2V 1 -Us 1v 2 ) ~3 ' 84·IQ-19J
v2 -v1 •
he he
c. Lex= hv0 = - => A0 = - ~ 515,625 nm
Ao Lex
&2 Vo
d.-=-~=--~
hv" 1077
&1 hv1 v1 '
202
Text nr. 12
1. c. Din tgz. = -d ~i tgr = -d ~ -tgi = __!_

h ~h = htgi :o'
'"'
h s. in i = _h --.r
_..._ h = nh
1 1
h h1 .tgr h · tgr sm r n
h=1 m
2. d. Interfranja se defirie~te ca distanta dintre doua maxime sau doua
minime successive.
3. a. X 7 = fx1 --.r
_..._ /3 = X2 1
= f
= Y2(J + xl) =2 em = Y2 --.r
_..._ y
- f +XI XI Yl f f +XI
4. c. Daca sursa se deplaseaza pe orizontala, indepartandu-se de oglinda,
dar mentinand punctul de incidenta, unghiul de incidenta se mic~oreaza ~i
prin urmare pata luminoasa de pe podea se va indeparta de oglinda
5. d. Imaginea unui obiect real printr-o lentila divergenta este virtuala,
dreapta ~i mai mica decat obiectul
1. a.
f'
J1
1
= - = 10 em. Dm -
. 1
=--- ~
} 1
X2 =
J; X 1 =30 em
/] X
2
=- =- 2
1
Cl J; X2 . XI J; + XI XI
~ Y2 = IJ3IIYI =10 em
fx'
b. D = x2 - x' 1 ~ x' 1 = x 2 - D =- 10 em~ x' 2 = 2 1
=- 5 em. Imaginea
'
f 2 +x' I
finala este situata in fata lentilei L,
d
divergente ~i prin urmare este virtuala -x
x', 1
c. /], = - - =- ~ /3 = /31/32 =- 1
- x'l 2 s
~ y's = /3.,YI = - 5 em
d. Constructia imaginii prin sistemul
de Ientile este redat in figura alaturata.
2. a. Din grafic A. 0 =0,65 11m~
r-
Lex A ~3,055·1Q-19 J
= hv0 =he
0
e
b. V 0 =A-- ~ 4 ,61·1014 Hz
0
c. h v = L + mv2 ~ he = he + eU ~ U = hc(Ao -IL) ~ 1 2 V

ex 2 A Ao " s eAAo , .
Aceasta valoare calculata coincide cu cea din grafic.
mv 2 he he heA0
d. Din hv=L +--~-=-+eU ~A= ~0,252 pm,
ex 2 A Ao s eUsA-o +he
deoarece Us=3 V. Observam din grafic ca pentru Us=3 V, lungimea de unda
are o valoare aproximativa A ~ 0,25 pm
203
Text nr. 13
c
1. c. n = - ;: : 1, deoareee viteza luminii in vid este mai mare deeat viteza
v
luminii in oriee alt mediu
.
2 X • 1 1 1 2
2. d. Dm fJ=-=-1 ~1 -=---=--~x 1 =-2f
x1 f x 2 x1 x1
3. b. n sin e= 1 ~ sin£ = _!_ ~ £ =450

n
Nhc WA-
4. b. W=Nhv=--~N=-:::::::2,77·1018
· l he
2AI 2hJ2 .
5. a. t=--=--:::::::18,8ns
c c
1 1 1 11 1 1 1 11
1. a. Din---=----: ~i - , --=-., ~ - , - · - = - , - - .
x2 x1 j x2 x1 j x2 x2 f f
In aer _!_ = (n
f
-1)(-R,1--R21 J ~i in apa ~
f na
1 1
= (~ -1](- --J~
R, Rz
f' =(n-l)·na ~f'=(n-1)·na·f ~-1 __ 1 =__!_- n-na ~
f n- n" n- na x 2 x; f f(n -1) · na
_ (na -1) · n x 2 x;
f - · =9em
. (n-l)·na x; -x 2
fx?
b. x1 = = - 90 em
f -x2
1 n-n
c. C' = - = " : : : : 2 777 dioptrii
f' (n -1)naf '
d. d = J; + f 2 =30 em
2
mv
2. a. h v = Lex + -2- ~ Ec = h v- Lex ~ Ec = E- Lex observam ea energia
cinetica a fotoeleetronilor depinde liniar de energia fotonilor incidenti. Panta
reprezentarii grafiee a lui Ec=Ec(t;J este 1. Din aeeasta eauza dreptele 1 ~i 2
sunt paralele.
b. Cum Eel = h V- Lex! ~i Eel = h V- Lexl ~ Eel - Ec2 = Lexl --:Lex! ~
1'1£~ = hv02 -hv01 =2,6 eV ~i Lex1=t:1=2,1 eV ~i Lex2=c:2=4,7 eV
c. Ec1=eUs1 ~i Ee2=eUs2~ ~Ec = e~U s ~ ~U s = ~Ec =2,6 V

e
204
Lextl + Ecmaxl
d. h V = Lex!+ E C,maxl => V = . ' ~ 1,95·1015 Hz
h
Text nr. 14
1. d. n sin i = sin r => r =60° => raza de lumina cade sub unghiul de 600 la
suprafata de separatie bula-mediu ~i parase~te bula sub un unghi de
30° => raza de lumina este deviata cu unghiul 6= 120° fata de raza incidenta
1 1 1 f d d 2d
2. a. - = - - - ~i x, = f => Xo = - => tga = - ~i tgfJ = - = - = 2tga
j Xz XI - 2 j Xz j
W Nhv N P
3. c. P=-=--=>-=-~1,67·1016
t t t hv
4. c. Conform legii reflexiei i=r, raza discului imagine este dublul razei
S, . . :rc · R 2
oglinzii=> R = 2r => ummu = - - = 4
· Soglindcl :rr·r 2
1 1 I 1 1
5. b. - =- +- ~i cum F > ~ => - <- => J, < 0 => pentru a mari
F ~ J; F J; -
distanta focala a unei Ientile convergente i se alipe~te o lentila divergenta
1
1. a. Yo = - 4 ~1. fJ = -
fJ1 = -- Y -? = - 2
2
yl y,
b. Din /31 = Xz ~i 1. = - 1 __!_ => x 1 = J(lfJ- p,) = -25 em ~i x', = J(l; p,)
x, 1 Xz xl ' 2
x' 1=- 30 em=> Llx 1 = -x1 + x' 1=5 em
c. x 2 = fJ 1x 1 =100 em ~i x' 2 = fJ2 x' 1 =60 em=> Llx2 = x' 2 --x2 = -40 em=>
ecranul se apropie de lentila
1- ( 1
d. --(n-1) - - - =>n-1+
1 J .- IRIIIR21
([ ] I !)=1,5
f R, R2 f RI + R2
he
2. & =hv =-~6 62·1Q-19J
I I A '
I
- L mv12 h - L U U - h VI e- Le, ~ 1. h Vo -- Lex + e US2

b. h VI - ex + - - => VI - ex + e Sl => Sl -
2
=> U o
S-
= h V2 -
e
Lex => US2 = h V 2 - Lex = k =>
U SI h VI - Lex
k( he - L J
1
/1..1
ex
= he - L
1
/1..2
ex
=>
L = he(kA-2 - A-J ~ 3 31·10-19 J

ex (k -l)AIA2 '
205
L,r
c. V 0 = -"-· : : : 5·10 14 Hz
h
he
d. Ecmax2 = h v2- Lex = A2 -Lex:::::: 6,62·10-19 J
Text nr. 15 ·
1. d. sin f = nfibra :::::: 0,93

n/eacii
&A hvA e
2. d. -=--=VA=V-=e
h h v
3. a. Daca jumatate din fata plana se opacizeaza imaginea se
formeaza in acela~;d lac, dar luminozitatea imaginii scade. '
4. c. Daca oglinzile plane se intersecteaza sub un unghi ~ - - - <r:,.,..,...;.-,...,0...;.
diedru egal cu 90°, numarul de imagini distincte ale unui ''
I'
obiect luminos in acest sistem este 3. I
S.c. Cum C (n -1 {_1 -Rz-1J ~i Ca

= = (~ 1--1J=>
-1](-
' __ ~' 12
l:i •' ___ l_
\ Rl .n a Rl R2
C (n-1)n
-= a =3 =>n=1,6
ca n-na
1
1 1 x1 - X 2 55
1. a. - - - = C => C = = -3 dioptrii
x2
1
~ ~xz
I
1
b. - - -· = - =>
1 1
f. =
XX
1 2
= 12 em ~i -
1 1 1
= - +- = C => 12 =
f.1 =>
x2 x1 f. x1 - x 2 F f. 12 Cf.. - 1
j2=10 em
c. x? 1 =
xJJ;- =20 em
- XI+ l2
d. d = f. + / 2 =22 em
E
2. a. Ec = eUs =>Us= _£=4,16 V
e
he .
b. hv = Ec +L,,.
e.
=> L,.
e..
=--Ec::::::
A 11,856·10-19 J
W WA
c. W = N 1 hv => Ne = N 1 = hv = he : : : 1,56·1018
I WI W 1 A WA N
d. N =-=--=--=-::::::7.,8·10 17
hv he 2he 2
206
Text nr. 16
R . /) . /) 1 /) sin e 1
1. c. e = - . Din n sm r. = 1 => sm r. = - => tg{_ = - - = r-:;--; =>
tgf!. n cos 1!. v n -1
2
e=R~ ~22,4cm
2. a. f3s.ajoca/ = -1 = ~
3. d. Doua uncle sunt coerente intre ele daca au aceeal?i frecventa l?i
diferenta de faza constantS. in timp.
4. c. fJ =l?i l_ = _1 - _1 => f = fJxl =2 m
Xz
x1 f x 2 x1 1- fJ
5. d. Prima imagine a obiectului se formeaza in spatele oglinzii A la 5 em de
aceasta. Obiectul se afla la 15 em fata de oglinda B iar imaginea lui se
. formeaza simetric in spatele oglinzii B la 15 em. Imaginea formata de oglinda
B joaca rol de obiect pentru oglinda A l?i se afla la 35 em de oglinda A. Cea
de-a doua imagine se formeaza in spatele oglinzii A la 35 em de oglinda.
Distanta dintre primele doua imagini formate in oglinda A este 30 em
1 1 20 . . 1 1 1 J;x1
1. a. Din C1 = - => J;1= - = - em 1?1 dm - = - - - => x 2 = =10
f C1 3 · J; x 2 x 1 J; + x 1
em. C urn d = Xry - x 1 => x 1 = x~ - d
I I
= - 10 em. D.tn x~ =
I f2xll = - 20 em,
- - - !2 + xll
1
deoarece J; =- =20 em. Imaginea se formeaza in stanga lentilei a doua la
c2 . .
distanta de 20 em de ea
b. /31 = X2 = ;; = _ _!_ l?i /32 = !2 I =2 => f3s = /31/32 =- 1

x1 ;; +X1 2 / 2 +X I
c. C5 = C1 + C2 = 20 6=> F =1- =5 em
cs
Fx 1
d. x~ = ~6,667 em
- F+x 1
L
Lx =hv0 =>v0
2.a" e =~~285·1014Hz
h'
he
c. hv:::: Ec + L ex =>Ec = -
/i.. - L ex ~2,86·10-20 J
E
d. U 5 =~~0,178 V
e
207
Text nr. 17
1. d. Raza de lumina iese din lama paralela cu direqia inicidenta dar

deviata.
he
2.a. hv = Ec + L,.
e.,
~-
/t = eUs + Lex ~A cre§te §i Us seade. Cum
I I 1
§i - = - - -
! x2 xi
4. d. n1 sin i = n 2 sin r => sin i = n 2 numai daca sinr-1 ~ r-90°

ni
1 1 1 ~h
5. b. - = - +- ~ F = 1
- = 15 em
F J; fz J;+J2
I
l.a. -=---~x 2 =
1 1 ft 1 =30em~d=-x 1 +x 2 =90em
f X2 xi f +xi
b. D = x 2 x' 1 ~ x' 1 = x 2 - D = - 50
- em~ x' 2 = - x' 1 =50 em ~
D'= -x 1 + D+ x' 2 =190 em
c.fJ.=RR
s f'f'o>
euf3=x2=
X
a=1~f3=-_!_
_ _!_ >f'o s 2
I 2
d. d=-x +x =-x +
I o I f fx 1 = f
12
x ~x 2 +dx
I I
+fia=O:=:>
+x +x1
L\ =d 2 - 4dj ~ 0 :::> d ~ 4j => dmin = 4j =80 em
~
2
mv
2.a. hv=Lex +--~hv=L
ex
+Ecmsx ~E
cmax
=--L
/l... ex
~36·1Q-19J
'
2
b. Lex = h v 0 ~ v 0 = ~;x ~ 4,56·1014 Hz
W Nhv N P PA.
c. P=-=--~-=-=-~151·1016
t t t hv he '
d. Reprezentarea graficul Ec=Ec(v) in care este relevata
dependen ta energiei cinetice maxime a electronilor de
frecventa radiatiei incidente este redata in figura
alaturata.
14
4,56 v (10 H:z:)
208
Text nr. 18
1. d. i + r = 90 => 2i = 90 => i = 45 => i' =55 => 2i' = 110

2. a. h V = Ec +Lex => Ec = h V- Lex => dreptele au aceea~i panta ~i prin
urmare sunt paralele.
3.b. _!_=(n-
f
1{_1 __1) ~i _Ifa =(~-
\R, R na
1 )(-1
R R
__1 )=>fa=
f
(n-l)na =>
n-na 1 2
2
n= na(fa- f)
fa -naf
c 4
4. b. n=-=-
v 3
. . . . sin i x
300 =>tgr=-=>x= d
S.c. smi=n~smr=>smr=--=>r= tgr::::::6,9cm
- ~ d
1. a. fJ = :: => x 2 = fJx 1 => D = - x 1 + x 2 = x 1(fJ -1) => x 2 = :~ ==4 m

1
1 1 1 1- fJ fJD
b.-=---=--=> J; =- ==80 em
J; x2 x1 fJx 1 (1-fJ)2
1
c. J; = - - = -44,44 em=>_!_= - 1 +-
1
=> F = J;f2 =-1m
- cz F J; f2 J; + f2
, Fx 1
d. x ~ = =- 0,5 m=>imaginea este virtuala
- F+x 1
W Nhv. Pt
2.a. P=-=--=>N=-::::::1,29·1020
t t hv
N e It
b. f=-e-=>N =-::::::225·10 17
t e e '
c. & = hv ::::::4,6·10-19 J
d. hv=Ec+Lex=>Lec=hv-eUs::::::3·10-19J
Text J:lr. 19
1. b. Reflexiile nedorite pe sticla pot fi atenuate datorita interferentei undelor

luminoase reflectate pe cele doua fete ale peliculei.
2. b. Un metal emite electroni daea este expus aetiunii radiatiilor luminoase
numai daca lungimea de unda a luminii este mai mica deciH lungimea de
unda de prag.
3. d. nsticla sin i:::::: 1,3 => apare fenomenul de reflexive totala=> parcursul razei
de lumina este 4.
209
4. c. C = (!:._ -1](- - -
nm
1
Rl
1
Rz
J §i cum n=nm~ C=O ~ f ~ oo.
5. a. fJ = fJ1fJ 2 =- 4,5
- - = (n -, ) ~ jRj = 2(n -1)/ =45 em

1. a. -
1 = (n -1{-
1 1 2 1
J
J; \R1 R 2 1R
b . X, -- J;xl -1
- ,5 m ~ D-
- X, - X 1 ~ X 1 - X, - D -25
- em I I -
~ X7 -
I - fzxll
__::_.:::...-...:._
- J; +XI - - - h + Xl 1
~ X 2~
1
33,33 em
1
x X 4 x'
c. /l1 =___1_ =- 2 §i /l2 =--!'- = - x'1
XI XI 3
8 B,
~ fls = fJ1fJ2 = -3
d. Pentru obiectul considerat
construqia imaginii prin
sistemul de Ientile este redata in
figura alaturata.
v1
2. a. - = -A2 ~ 1 545
Vz AI '
b. h VI -- Lex + -mvl2- ~ h VI -- Lex + e u Sl ~

u - h VI -
Sl -
Lex . hV2
§l =
L ex + euS2
. 2 e
~
U S2 = hv2 -Lex ~
U 52 = hv2 -Lex=_!__ ~ f(he -Lex J~ he -Lex~
e U 51 hv1 -Lex f A2 . A1
L = he(fAI- Az) ~ 2 22·10-19 J
ex (f - 1)~ Az '
210
Text nr. 20
o - . 1 sin I! 1
1. a. R = htg.c . Din n sm .c0 = 1 => sm .c0 = - => tg.c0 = - - = r-?-: =>
2
n cos!! "\/ n -I
"\/ n2 -1
h Hh
R = r-?-: => n = 1+-
.D
~ 1,2
2. b. 0 oglinda plana formeaza pentru un obiect real o imagine virtuala,

dreapta, egala cu obiectul ~i simetrica in raport cu oglinda
3. d. 0 lentila divergenta formeaza pentru obiecte reale imagini virtuale
=>interval de timp pentru care imaginea ob~inuta ramane virtuala este oo.
E
4.c. hv=Ecmax+Lex=>hv=Ecmax+hv0 =>v0 =v- chax ~1015Hz
. X . d fJd 1 I
5. b. fJ=-2 ~i -xi =d-x2 ~xi=-- ~i x 2 =--=> C=---=>
x1 fJ - I fJ - 1 x2 x1
C=-(1 flY =-25
fJd
1. a fJ = x2 ~i 1 => J;
_1 =-1 __ = fJxi =20 em
xi J; x 2 x 1 · 1- fJ
1 1 1
b. _l =(n-1{- - -]= n - =>\RI=(n-l)J;=10cm
J; \R 1 R2 1R1 .
c. _1/'1 =(~-1](-1 __1

na RI R2
J=-1
IRI na
(~-1)=>
' n"(n -l)f\
! = n-na =30 em
d. Mersul razelor de lumina prin sistemul afocal .....----~ i F

este indicata in figura alaturata. d = J; + / 2 =10 em. 1 1;
2. a. Lex= hv 0 ~3,97·10·19 J
~h
2 2
mv
b. hv=Lex+--=>--=hv-hv0 =>v=
mv v-v0 ~7,62·105mjs
2 2 . m ·
h hv
c. PI=-=-~ 2,2·10-27 Ns
A. c
211
F
d.· p = -c- , unde F reprezinta forta exercitata de fotoni asupra suprafetei.
s
F=NJ, unde f reprezinta forta cu care fiecare foton actioneaza asupra
suprafetei~ p 1 = ft ~ f = Prt obtinem p = Np 1 = np r ~ 2,2·10-17 Pa
& .
212
Tiparul executat Ia S.C. LUMINA TIPO s.r.l.
str. Luigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucure~ti
tel./fax 021.211.32.60; tel. 021.212.29.27
E-mail: office@luminatipo.com
www.luminatipo.com
Pret: •· 20 lei

Pb. Lic. Bacalaureat Mihaela Chirita

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pb. Lic. Bacalaureat Mihaela Chirita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MECANICA

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:

1. Dintre situatiile enumerate mai jos, modelul punctului material poate fi

2. 0 locomotiva cu puterea de 2200 kW tracteaza o garnitura de tren cu

3. Un copil se deplaseaza cu rolele cu viteza constanta v1=4 mjs, iar vantul

5. In conditii de carosabil uscat, un autoturism care se deplasa cu viteza de

Rezolvati urmatoarele probleme:

1. Peste un scripete ideal este trecut un fir de masa neglijabila, inextensibil,

2. in graficul din figura alaturata este reprezentata Ec{J)

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:

1. Un corp este tras orizontal prin intermediul

2. 0 piesa cu masa m=9 t este urcata uniform pe verticala cu ajutorul unei

3. Vectorul acceleratie medie am calculat pe un interval de timp M are

4. Un corp este lansat cu viteza initiala vo=10 mjs pe o suprafata orizontala.

Rezolvati urmatoarele probleme:

1. Pe un plan orizontal cu .frecare, se afla un corp de masa m=1 kg. Se

2. Un corp de masa m= 100 g parcurge traseul din figura alaturata, format

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile: V(mls)

2. Un avion aflat initial in repaus decoleaza de la sol ~i atinge viteza de 360

3~ intr-o mi~care care are loc cu viteza constanta pe o traiectorie curbilinie,

4. Pe un ~antier trebuie pozitionat un stalp de

5. Un. biciclist care se deplaseaza rectiliniu parcurge succesiv distantele

Rezolvati urmatoarele probleme:

1. Un carucior cu .masa m=10 kg se poate F(N)

Sa se scrie litera -eorespunzatoare fiecarei grile:

1. Un muncitor ridica un corp cu masa de 50 kg folosindu-se de un scripete,

2. Pe o rampa care formeaza unghiul a=3QO cu orizontala se a~aza o cutie.

3. Un turist de masa m=90 kg coboara versantul unui munte de la cota

4. Rezultanta a doua forte concurente F1=10 N ~i F2=20 N, care formeaza

Rezolvati urmatoarele probleme:

1. In figura alaturata este reprezentat un fir inextensibil, de care este

2. Asupra unui corp cu masa m=SO kg actioneaza o ~Ft

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:

3. In graficul aliiturat este reprezentatii dependenta

4. 0 minge de masii m=0,25 kg cade vertical ~i love~te o suprafatii orizontala

5. Randamentul planului inclinat depinde de:

Rezolvati urmatoarele probleme:

1. Apa unui fluviu curge cu vitezii constantii intre d(km)

resortului nu existii fortii de frecare. Apoi

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:

1. Doua corpuri de mase m1=l kg ~i m2=0,5 kg a~ezate pe un plan orizontal

2. Motorul unui automobil dezvolta o putere constanta. Cand viteza

4. Vitezele a patru mobile variaza ca in graficul alaturat.

Rezolvati urmatoarele probleme:

2. Un corp de masa m=6 kg, aflat in punctul A

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:

1. Un corp este lansat de-a lungul unei suprafete orizontale pe care se

2. Puterea dezvoltata de un dispozitiv variaza m P(kW)

4. Un om cu masa de 80 kg ridica o barna cu masa

. 5. Unitatea de masura a marimii definite prin expresia m!J3 /3 este aceea§i cu

Rezolvati urmatoarele probleme:

1. Doua corpuri de mase M=4 kg §i m= 1 kg sunt a§ezate pe o suprafata

2. Asupra unui corp avand masa m=2 kg, aflat initial

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:

3. 0 scara rulanta se mi~ca uniform in jos cu viteza v. Pe scara se afla trei

4. Un automobil A are masa m ~i viteza v. Un alt automobil Bare masa 4m ~i

5. Un corp este lasat sa cada lioer, fara viteza initiala, de la inaltimea h.

Rezolvati urmatoarele probleme:

1. Pe un resort cu constanta elastica k=500 Njm ~i lungimea

2. Un corp cu masa m= 1 kg se afla la baza unui plan inclinat care formeaza

Sa se scrie litera corespunzatoare fiecarei grile:

1. Un tren coboara pe o cale ferata ~erpuita ~i inclinata, mentinand o viteza

2. Doua automobile A ~i B se deplaseaza uniform pe o f?osea, unul spre altul,

5. Pe o suprafata orizontala neteda se afla in contact doua corpuri