Sunteți pe pagina 1din 17

Subiecte Examen TPSM

Proba scrisă individualizată


15 iunie 2020
Informaţii generale

Fiecare student va trata câte o problemă din fiecare din cele 4 seturi de câte 22
de probleme (denumite Subiectul I-Subiectul IV), conform repartizării afişate pe plat-
forma elearning ı̂naintea probei.

Fiecare problemă va primi o notă de la 1-10. Pentru problemele cu mai multe


subpuncte se aplică următorul barem:

1. probleme cu 2 subpuncte: din oficiu 1p, (a) 6p, (b) 3p;

2. probleme cu 3 subpuncte: din oficiu 1p, (a) 5p, (b) 2p (c) 2p.

Determinarea valorilor numerice explicite ale probabilităţilor solicitate este facul-


tativă, dar va fi apreciată pozitiv.
Nota probei scrise se va calcula ca media aritmetică a celor 4 note obţinute la
problemele tratate de la Subiectele I-IV.

Nota probei scrise va reprezenta 60% din nota de examen.


Rezolvările problemelor vor fi scanate şi salvate ı̂ntr-un fişier pdf unic, cu titlul

Nume Prenume Examen TPSM.pdf

care va fi ı̂ncărcat pe platformă, la rubrica corespunzt̆oare.

Proba scrisa a examenului TPSM se desfăşoară

luni 15 iunie, ı̂n intervalul 9-12.

Încărcarea fişierului cu rezolvări pe platformă trebuie realizată până cel târziu


la ora 12:10.

1
Subiectul I
1. (a) Definiţi noţiunea borelianul mulţimii numerelor reale, notat prin BR .
(b) Presupunem cunoscut faptul că BR conţine toate tipurile de intervale reale.
Fie I mulţimea numerelor reale iraţionale. Arătaţi că I ∈ BR .

2. Fie (Ω, F, P) un spaţiu de probabilitate.

(a) Definiţi noţiunea de variabilă aleatoare X : Ω → R.



1, ω ∈ A
(b) Fie A ∈ F. Arătaţi că funcţia 1A : Ω → R, 1A (ω) =
0, ω ∈ Ω \ A
este o variabilă aleatoare.

3. Fie (Ω, F, P) un spaţiu de probabilitate.

(a) Enunţaţi definiţia şi enumeraţi proprietăţile funcţiei de probabilitate P.


(b) Arătaţi că

P(A ∪ B ∪ C) ≤ P(A) + P(B) + P(C) − 2P(A ∩ B ∩ C), ∀ A, B, C ∈ F.

4. (a) Enumeraţi operaţile cu variabile aleatoare, definite pe un spaţiu de proba-


bilitate (Ω, F, P).
(b) Fie X, Y : Ω → R două variabile aleatoare. Demonstraţi că

P{X > 1, Y > 1} ≤ P{X + Y > 2}.

5. Fie (Ω, F, P) un spaţiu de probabilitate şi X : Ω → R o variabilă aleatoare, cu


funcţia de repartiţie F .

(a) Definiţi funcţia F şi enumeraţi proprietăţile acesteia.


(b) Cunoscând F , exprimaţi funcţia de repartiţie G a variabilei aleatoare

Y = 2X + 3.

6. (a) Definiţi noţiunea de variabilă aleatoare de tip continuu.


(b) Enumeraţi proprietăţile unei funcţii de densitate.
(c) Definiţi o funcţie de densitate care ia numai valorile 0 şi 2.

7. (a) Definiţi distribuţia binomială de parametri (n, p), unde n ∈ N∗ şi p ∈ (0, 1).
(b) Arătaţi că suma a două variabile aleatoare binomiale, independente, de
parametri (m, p) şi respectiv (n, p) este o variabilă aleatoare binomială de
parametri (m + n, p).

2
8. (a) Descrieţi schema hipergeometrică utilizând modelul urnei.
(b) Descrieţi distribuţia variabilei aleatoare X care indică numărul de bile albe
rezultate prin extragerea, fără repunere, a n bile dintr-o urnă care conţine
a bile albe şi b bile negre, unde n ≤ min{a, b}.
(c) Calculaţi E(X) pentru variabila aleatoare X definită la (b).

9. (a) Descrieţi schema hipergeometrică generalizată utilizând modelul urnei.


(b) Pentru n ∈ N∗ , notăm An = {(i, j, k) ∈ N3 | i + j + k = n}. Arătaţi că:
X
n
Cni Cnj Cnk = C3n .
(i,j,k)∈An

10. (a) Descrieţi schema lui Bernoulli utilizând modelul urnei.


(b) Descrieţi distribuţia variabilei aleatoare X care indică numărul de bile albe
obţinute prin extragerea a n bile, cu repunerea bilei extrase după fiecare
extragere, dintr-o urnă care conţine a bile albe şi b bile negre. Calculaţi
E(X).

11. (a) Descrieţi schema multinomială utilizând modelul urnei.


(b) Arătaţi că
 
n k
= Ckk11+k2 +···+ks · Ckk22+···+ks · · · Cks−1
s−1 ks
+ks · Cks ,
k1 , k2 , · · · , ks−1 , ks
s
X

pentru n ∈ N , s ∈ N \ {0, 1} şi k1 , k2 , · · · , ks ∈ N, astfel ı̂ncât ki = n.
i=1

12. (a) Descrieţi schema geometrică.


(b) Fie X o variabilă aleatoare geometrică de parametru p ∈ (0, 1). Calculaţi
E(X) şi P{X > n}, unde n ∈ N.

13. (a) Descrieţi schema lui Poisson, utilind modelul urnei.


(b) Fie X variabila aleatoare care indică numărul de bile albe rezultate prin
extragerea a câte o bilă din n urne care conţin bile albe şi bile negre.
Probabilitatea extragerii unei bile albe din urna i este pi , iar a unei bile
n
X
0
negre qi = 1 − pi , i = 1, · · · , n Arătaţi că E(X) = f (1) = pi , unde
i=1
n
Y
f (x) = (pi x + qi ).
i=1

3
14. (a) Definiţi media variabilelor aleatoare de tip discret şi de tip continuu şi
enunţati proprietăţile mediei.
(b) Definiţi media absolută de ordinul n ∈ N∗ . Demonstraţi E2 (X) ≤ E(X 2 )
pentru o variabilă aleatoare X din spaţiul L2 (Ω).
15. (a) Definiţi funcţia caracteristică a unei variabile aleatoare şi enunţati pro-
prietăţile acesteia.
(b) Determinaţi funcţia caracteristică a unei sume de n variabile aleatoare
normale standard, independente.
16. (a) Enunţati şi demonstraţi inegalitatea lui Lyapunov.
(b) Demonstraţi incluziunea Ln+1 (Ω) ⊂ Ln (Ω), n ∈ N∗ .
17. (a) Enunţaţi şi demonstraţi inegalitatea lui Cebı̂şev.
(b) Enunţaţi şi demonstraţi Legea slabă numerelor mari.
18. (a) Definiţi convergenţa ı̂n probabilitate şi convergenţa ı̂n distribuţie a şirului
de variabile aleatoare (Xn )n≥1 la variabila aleatoare X.
p d
(b) Demonstraţi implicaţia Xn −→ X ⇒ Xn −→ X.
19. (a) Enunţati Teorema limită centrală.
(b) Particularizaţi enunţul teoremei ı̂n cazul distribuţiei de tip Bernoulli de
parametru p ∈ (0, 1).
20. (a) Definiţi noţiunile de statistică corectă şi de estimator relativ la o anumită
caracteristică numerică a distribuţiei unei variabile aleatoare X.
(b) Arătaţi că o statistică corectă este un estimator.
21. (a) Arătaţi că media empirică (media de selecţie) X n este un estimator fără
abatere (estimator absolut corect) al mediei.
(b) Presupunem că o caracteristică a unei populaţii
 statistice
 se modelează
0 1
printr-o variabilă aleatoare Bernoulli X : , cu parametrul θ
1−θ θ
necunoscut. Arătaţi că X n este unicul estimator fără abatere a lui θ care
Xn
depinde de Sn = Xi .
i=1

22. (a) Definiţi noţiunea de interval de ı̂ncredere de nivel de ı̂ncredere α ∈ (0, 1)


pentru un parametru estimat θ.
 
λσ λσ
(b) Indicaţi alegerea parametrului pozitiv λ astfel ca X n − √ , X n + √
n n
să fie un interval de ı̂ncredere de nivel impus α ∈ (0, 1) pentru media
unei variabile aleatoare normale X, având dispersia σ 2 cunoscută şi media
necunoscută.

4
Subiectul II
1. Într-o ladă sunt 50 de clementine şi 30 de mandarine. Determinaţi probabilitatea
ca luând la ı̂ntâmplare 10 fructe din ladă să găsim:

(a) 8 clementine şi 2 mandarine;


(b) mai multe clementine decât o mandarine.

2. Se aruncă simultan şase zaruri. Determinaţi probabilitatea

(a) obţinerii tuturor numerelor de la 1 la 6;


(b) realizării ”cvadruplei” (apariţia unui număr de exact 4 ori).

3. 10 de studenţi ı̂şi uită câte un pix ı̂ntr-o sală de curs. Pixurile sunt recuperate
şi ı̂mpărţite aleator studenţilor respectivi. Determinaţi probabilitatea ca:

(a) să existe studenţi care ı̂şi primesc pixul propriu;


(b) un singur student ı̂şi primeşte pixul propriu.

4. La un test grilă cu 30 de probleme se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns


corect. Un candidat răspunde corect cu probabilitatea p1 = 23 la oricare dintre
primele 10 probleme şi cu probabilitatea p2 = 13 la oricare dintre ultimele 20 de
probleme. Determinaţi probabilitatea ca respectivul candidat să obţină:

(a) 24 de puncte pentru primele 10 probleme;


(b) 60 de puncte pentru ı̂ntreaga lucrare.

5. Din mulţimea numerelor naturale {1, 2, · · · , n} se extrag, pe rând, k numere


(2 ≤ k ≤ n). Determinaţi:

(a) probabilitatea ca numerele extrase să apară ı̂n ordine crescătoare;


(b) probabilitatea ca printre numerele extrase să apară numerele 1 şi k.

6. Se consideră următorul joc: jucătorii A şi B extrag, pe rând, câte o bilă dintr-o
urnă care conţine a bile albe şi 4 bile negre. Câştigă jucătorul care extrage
primul o bilă albă. Jucătorul A extrage prima bilă. Determinaţi probabilitatea
ca B să câştige jocul, dacă:

(a) bilele extrase se repun ı̂n urnă după fiecare extragere;


(b) bilele extrase nu se repun ı̂n urnă după extrageri.

5
7. O sfoară de 1 m se taie aleator ı̂n trei bucăţi, astfel ı̂ncât fiecare bucată măsoară
cel puţin 10 cm.

(a) Arătaţi că mulţimea cazurilor posibile poate fi considerată:

Sp = {(x, y) ∈ R2 | 10 ≤ y ≤ 90 − x, x ∈ [10, 80]} ⊂ R2 ,

de arie µ(Sp ) = 2450.


(b) Calculaţi probabilitatea ca din cea mai mare bucată rezultată să se poată
confecţiona prin tăiere două bucăţi care să aibă lungimile respectiv egale
cu cele ale celorlalte două bucăţi rezultate după prima tăiere

8. În piaţă, o ladiţă conţine 350 de prune, dintre care 2% sunt stricate. Doi clienţi
cumpără câte 20 de prune (aproximativ câte un kilogram de prune).

(a) Determinaţi probabilitatea ca primul cumpărător să primească exact 3


prune stricate.
(b) Al doilea cumpărător a observat că primul cumparător a primit cel puţin
3 prune stricate. Determinaţi probabilitatea ca al doilea cumpărător să nu
primească nicio prună stricată.

9. Pentru un număr natural n ≥ 2, notăm Nn = {1, 2, · · · , n} şi considerăm


mulţimea de funcţii Sn = {σ : Nn → Nn : σ − bijecţie}. Un număr i ∈ Nn se
numeşte punct fix al unei funcţii σ ∈ Sn dacă σ(i) = i. Extragem la ı̂ntâmplare
o funcţie σ din mulţimea Sn . Determinaţi:

(a) probabilitatea ca σ să admită cel puţin un punct fix;


(b) probabilitatea ca σ să nu admită exact k puncte fixe, unde 0 ≤ k ≤ n;
n−2  
1 X 1 1 1 n−k 1
(c) valoarea expresiei E = + − + · · · + (−1) .
n! k=0 k! 2! 3! (n − k)!

10. Şahiştii A şi B urmează să dispute un meci de 10 partide. Statistica rezultatelor
anterioare indică următoarele probabilităţi privitoare la rezultatul unei partide
de şah disputate ı̂ntre cei doi şahişti:
p - probabilitatea să ı̂nvingă A;
q - probabilitatea să ı̂nvingă B;
r - probabilitatea remizei;
Determinaţi:

(a) probabilitatea ca şahistul A să obţină exact 6 victorii;


(b) probabilitatea ca meciul să se ı̂ncheie cu următorul rezultat: 6 victorii
pentru A, 2 victorii pentru B şi 2 remize.

6
11. Un coş conţine 12 ouă roşii, 10 ouă albastre şi 9 ouă verzi. În prima zi se
consumă 10 ouă, alese aleatoriu din coş.

(a) Care este probabilitatea ca a doua zi să rămână ı̂n coş un număr egal de
ouă din fiecare culoare?
(b) Care este probabilitatea să se consume mai multe ouă roşii decât ouă al-
bastre şi ouă verzi la un loc?

12. Un concurs de biatlon prevede 10 trageri la ţintă ı̂n poligon. Pentru fiecare
tragere, sportivul A este cotat cu un procent de reuşită de 90%, iar sportivul B
este cotat cu un procent de reuşită de 80%. Determinaţi:

(a) probabilitatea ca A să nimerească ţinta de exact 8 ori;


(b) probabilitatea ca A să obţină un rezultat mai bun decât B.

13. S-a constatat statistic că numărul turiştilor greci care vizitează Acropole reprezintă
25% din numărul total al turiştilor vizitatori. Determinaţi:

(a) probabilitatea ca, din 10 vizitatori, exact 6 să fie strâini;


(b) probabilitatea ca, din 100 de vizitatori, numărul străinilor să fie cel puţin
60 şi cel mult 80.

14. 100 de studenţi ai unei facultăţi sunt ı̂nscrişi la câte două cursuri de limbi străine,
alese dintre cursurile de engleză, franceză şi germană, organizate de facultate.
Cursul de engleză este urmat de 80 de studenţi iar cel de germană de 75 de
studenţi.

(a) Determinaţi probabilitatea ca din 5 studenţi aleşi aleator exact 2 să studieze
franceza;
(b) Determinaţi probabilitatea ca din 5 studenţi aleşi aleator exact 2 să studieze
franceza, ştiind ca exact 4 dintre cei 5 studenţi urmează cursul de engleză.

15. Din mulţimile A = {1, 2, · · · , 20}, B = {21, 22, · · · , 40} şi C = {41, 42, · · · , 60}
se aleg aleator numerele a ∈ A, b ∈ B şi c ∈ C. Determinaţi probabilitatea ca:

(a) din cele trei numere alese a, b şi c, exact două să fie numere prime;
(b) a + b = c.

16. O bilă de diametru D este aruncată spre o reţea de sârmă cu ”ochiuri” pătrate
de latură L > D. Care este probabilitatea ca bila să treacă printr-un ochi al
reţelei, fără să atingă reţeaua?
Notă. Vom considera că grosimea sârmei este neglijabilă, iar traiectoria bilei
este rectilinie şi perpendiculară pe planul reţelei.

7
17. Din mulţimea numerelor naturale {1, 2, · · · , n} se extrag, pe rând, k numere
(2 ≤ k ≤ n). Determinaţi:
(a) probabilitatea ca ultimul număr extras să fie n;
(b) probabilitatea ca ultimul număr extras să fie mai mare decât primele k − 1
numere extrase.
18. La examenul de Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, fiecăruia dintre
cei 175 de studenţi ı̂nscrişi ı̂n cataloage i se atribuie câte un set de 4 probleme
alese aleator din 4 liste de câte 22 de probleme. Determinaţi:
(a) probabilitatea să existe doi studenţi care primeasc acelaşi set de 4 probleme;
(b) probabilitatea ca exact un student să primească setul de probleme (1, 2, 3, 4).
19. Fie numerele i, r ∈ N∗ , astfel ca r < i. Un număr a este ales la ı̂ntâmplare din
mulţimea {1, 2, · · · , n}, n ∈ N∗ .
(a) Determinaţi probabilitatea pn ca restul ı̂mpărţirii lui a la i să fie r.
(b) Calculaţi lim pn .
n→∞

20. Jucătorii A şi B dispută o partidă de tenis. Pe baza rezultatelor anterioare, s-a
stabilit câ probabilitatea ca jucătorul A să câştigĕ un game ı̂n faţa lui B este
p ∈ (0, 1) (deci A pierde un game ı̂n faţa lui B cu probabilitatea q = 1 − p).
Determinaţi:
(a) probabilitatea ca A să câştige primul set cu scorul de 6-3;
(b) probabilitatea ca A să câştige meciul ı̂n două seturi fără prelungiri (deci
jucătorul B să câştige cel mult 4 game-uri ı̂n fiecare set).
21. Intervalul [0, 10] se ı̂mparte ı̂n subintervalele [0, 2], [2, 5] şi [5, 10]. Se extrag
aleator 100 de numere reale din intervalul [0, 10]. Determinaţi:
(a) probabilitatea ca 50 dintre numerele extrase să se afle ı̂n intervalul [5, 10];
(b) probabilitatea ca cele 100 de numere extrase să se distribuie ı̂n cele trei
subintervale mod proporţional cu lungimile acestor intervale.
Notă. Se va ţine cont de faptul că probabilitatea ca un număr extras aleator
din intervalul [0, 10] să se afle ı̂n două subintervale vecine este 0.
22. Un eveniment A se realizează ı̂n cadrul unei experienţe cu probabilitatea
p ∈ (0, 1). Experienţa se repetă, ı̂n mod identic si independent, de n ori. Notăm
rn ∈ {0, 1, · · · , n} cel mai probabil număr de realizări ale evenimentului A ı̂n
cele n experienţe. Fie [a] partea ı̂ntreagă a unui număr real a. Arătaţi că:
(a) r1 = [2p] şi r2 = [3p].
(b) rn = [(n + 1)p], ∀ n ∈ N∗ .

8
Subiectul III
1. Se alege la ı̂ntâmplare un număr natural a de 6 cifre nenule (scris ı̂n baza 10).
Considerăm evenimentele: A - numărul a are cifrele distincte; B - numărul a
conţine cifrele 2 şi 7, ı̂n această ordine (de exemplu, a = x2xx7x). Determinaţi:

(a) P(A);
(b) P(B|A).

2. Evenimentele A, B şi C sunt mutual independente. Stabiliţi dacă următoarele


perechi de evenimente sunt independente:

(a) Ac şi B;
(b) A ∪ B şi C;
(c) A ∪ B ∪ C şi A.
3 2
3. Fie A şi B două evenimente astfel ca P(A) = şi P(B) = .
5 3
(a) Calculaţi P(A∪B), P(A\B) şi P(A|B) ı̂n ipoteza că A şi B sunt evenimente
independente.
(b) Arătaţi evenimentele A şi B nu sunt incompatibile.
2
4. Fie A şi B două evenimente independente, astfel ca P(A) > P(B), P(A ∪ B) =
3
1
şi P(A ∩ B) = . Determinaţi:
6
(a) P(A);
(b) P(B \ A).

5. 3 urne conţin bile albe şi bile negre, astfel ı̂ncât urna i conţine ai bile albe şi
bi bile negre, pentru i = 1, 2, 3. Se extrage câte o bilă din primele două urne
şi apoi se efectuează k extrageri de câte o bilă din urna 3, cu repunerea bilei
extrase ı̂n urna 3 după fiecare extragere. Care este probabilitatea de a fi extras
k bile albe din totalul de k + 2 extrageri?

6. Timpul de aşteptare, exprimat ı̂n minute, la unghişeu este o variabilă aleatoare


 0, x < 0
x
T cu funcţia de repartiţie F (x) = P {T ≤ x} = , 0 ≤ x < 1 . Determinaţi:
 x3
x+2
, x≥1

(a) probabilitatea ca un client să aştepte cel mult 1 minut;


(b) probabilitatea ca un client care aşteptat 1 minut să mai aştepte mai mult
de 5 minute.

9
7. De pe un submarin se lansează 4 torpile asupra unei nave inamice. Probabili-
tatea ca o torpilă să lovească nava este p. Nava se scufundă cu probabilitatea
1 − pi dacă este lovită de i torpile, unde i = 0, 1, · · · , 4.

(a) Care este probabilitatea ca nava să se scufunde?


(b) În ipoteza că nava se scufundă, care este probabilitatea să fi fost lovită de
exact două torpile?

8. Dintr-o grupă de 30 de studenţi, 5 sunt excelenţi, 15 sunt buni iar restul sunt
mediocri. Se aleg la ı̂ntâmplare 2 studenţi A şi B.

(a) Care este probabilitatea ca cel puţin unul dintre cei doi studenţi să fie bun?
(b) Care este probabilitatea ca studentul A să fie excelent, ştiind că studentul
A este mai bun decât studentul B?

9. Trei semnale sunt receptionate corect cu probabilităţile 0,8, 0,7 şi respectiv 0,9.

(a) Determinaţi probabilitatea ca exact două semnale să fie recepţionate corect.
(b) 5 receptori identici, independenţi, primesc simultan semnalele. Determinaţi
probabilitatea ca exact 3 receptori să primească corect toate cele 3 semnale.

10. Dintr-un lot de 100 de calculatoare, 5 au defecte remediabile, 2 sunt rebuturi,


iar restul funcţionează. O firmă cumpară 9 calculatoare din lotul respectiv.

(a) Determinaţi probabilitatea ca, dintre cele 9 calculatoare cumpărate, 6 să


funcţioneze, 2 să fie reparabile şi unul să fie rebut.
(b) Calculatoarele cumpărate se distribuie aleator, câte 3, ı̂n 3 birouri. Calculaţi
probabilitatea ca ı̂n fiecare birou să găsim exact 2 calculatoare bune.

11. O urnă conţine a1 bile albe şi b1 bile negre, iar o a doua urnă conţine a2 bile
albe şi b2 bile negre (a1 , b1 , a2 , b2 ≥ 1). Din fiecare urnă se extrage aleator câte o
bilă, iar bilele rămase ı̂n cele două urne se pun ı̂ntr-o a treia urnă. Determinaţi
probabilitatea ca o bilă extrasă din a treia urnă să fie albă.

12. Trei producători trimit spre vânzare unui magazin acelaşi tip de produs. Primul
producător dă 2% produse defecte, al doilea dă 1% produse defecte iar al treilea
dă 0, 5% produse defecte. Se ştie că al doilea producător trimite de trei ori mai
multă marfă decât primul producător şi de două ori mai puţină marfă decât al
treilea producător. La deschiderea magazinului, un client cumpără un astfel de
produs. Determinaţi:

(a) probabilitatea ca produsul cumpărat să fie defect;


(b) probabilitatea ca produsul defect cumpărat să provină de la primul pro-
ducător.

10
13. Un absolvent al facultătii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor susţine
câte un interviu la 4 firme de profil. Şansele sale de a fi acceptat la firmele
respective sunt p1 = 15%, p2 = 25%, p3 = 40% şi respectiv p4 = 60%. Calculaţi
probabilitatea ca absolventul să primească:

(a) exact două răspunsuri favorabile;


(b) cel puţin un răspuns favorabil.

14. n urne au următoarea compoziţie: urna i conţine ai bile albe şi bi bile negre,
pentru i ∈ {1, 2, · · · , n}. Se extrag câte 3 bile din fiecare urnă. Determinaţi
probabilitatea de a obţine 2 bile albe şi una neagră din exact k dintre cele n
urne, dacă:

(a) bilele extrase se repun ı̂n urne după fiecare extragere;


(b) bilele extrase nu se repun ı̂n urne după extrageri.

15. n urne U1 , · · · , Un conţin bile albe şi bile negre. Urna Ui conţine ai bile albe şi
bi bile negre, i = 1, · · · , n. Conţinutul celor n urne se depune ı̂ntr-o unică urnă
U . Se extrage o bilă din urna U .

(a) Determinaţi probabilitatea ca bila extrasă să provină din urna Ui .


(b) Determinaţi probabilitatea ca bile extrasă să fie albă. Ştiind că bila extrasă
este albă, determinaţi probabilitatea ca aceasta să provină din urna Ui .

16. Sportivii A şi B dispută o partidă de ping-pong după regula următoare: ı̂nvinge
sportivul care câştigă două jocuri la rând. Ştiind că probabilitatea ca A să
câştige un joc ı̂mpotriva lui B este p ∈ (0, 1) (deci probabilitatea ca A să piardă
un joc ı̂n faţa lui B este q = 1 − p), determinaţi probabilitatea ca A să câştige
partida.

17. Fie variabilele


 aleatoare
 independente X
  şi Y , cu distribuţiile
0 1 2 −2 −1 0
X: 1 1 1 şi Y : 1 1 1 . Determinaţi
4 2 4 2 3 6

(a) distribuţia variabilei aleatoare X 2 − X + 1;


(b) P{|X + Y | < 2};
(c) distribuţia vaiabilelei aleatoare X 2 Y .

18. Se consideră variabilele aleatoare independente X şi Y , cu distribuţiile


   
−1 0 1 a 0 1
X: şi Y : .
p + 1/6 q + 1/3 1/3 1/3 2p − q 12p2

Determinaţi a ∈ R \ {0, 1} astfel ca P {X + Y = 0} > 2/9.

11
19. În două urne se află câte n bile. Se extrag succesiv bile din urne, ı̂n mod aleator.

(a) Determinaţi probabilitatea pi ca, ı̂n momentul când se constată că una
dintre urne s-a golit, ı̂n cealaltă urnă să se mai afle i bile.
(b) Deduceţi identitatea
n
X
n
C2n−i 2i = 22n .
i=0

20. Variabilele aleatoare independente X şi Y au următoarele distribuţii:


   
a 1 2 a+1 1 2
X: şi Y : .
1/3 p q 1/3 2/3 − q p

4
(a) Determinaţi a ∈ R astfel ca dispersia variabilei aleatoare X − Y să fie .
9
(b) În ipoteza de la (b), calculaţi E(X 3 ).

21. Considerăm două variabile aleatoare X şi Y având caracteristicile numerice


E(X) = −2, V (X) = 4, E(Y ) = 4 şi V (Y ) = 9.

(a) Calculaţi media variabilei aleatoare 2X 2 − Y 2 − 3X + 2.


(b) Determinaţi media variabilei aleatoare XY , ştiind că cele două variabile
aleatoare au coeficientul de corelaţie ρ(X, Y ) = 12 .

22. 4 copii aleg la intâmplare câte un număr din mulţimea {1, 2, · · · , 10}.

(a) Determinaţi probabilitatea ca cei patru copii să aleagă numere diferite.
(b) Determinaţi probabilitatea ca cei patru copii să aleagă ı̂n total 3 numere.

12
Subiectul IV
1. Se aruncă două zaruri de 10 ori.

(a) Determinaţi probabilitatea obţinerii sumei 6 de exact 3 ori din cele 10


aruncări;
(b) Fie X variabila aleatoare care indică numărul de apariţii ale sumei 6 ı̂n
cele 10 aruncări. Determinaţi distribuţia şi media variabilei aleatoare X.

2. Fie X o variabilă aleatoare cu distribuţia binomială de parametrii (4, p), deci


X ∈ Bin(4, p), unde p ∈ (0, 1).

(a) Determinaţi funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X.


(b) Arătaţi că V (X) ≤ 1, ∀ p ∈ (0, 1).

3. Fie funcţia F : R → R, F (x) = a + b arctg x, x ∈ R.

(a) Determinaţi a, b ∈ R astfel ı̂ncât F să reprezinte funcţia de repartiţie a


unei variabile aleatoare X.
1
(b) Determinaţi ε > 0 astfel ca P {|X| > ε} = .
3
4. Fie funcţia f : R → R,
√ a

1−x2
, x ∈ (−1, 1)
f (x) = .
0, x ∈ (−∞, −1] ∪ [1, ∞)

(a) Determinaţi a > 0 astfel ı̂ncât f să reprezinte densitatea de probabilitate


a unei variabile aleatoare X.
(b) Determinaţi funcţia de repartiţie F : R → [0, 1] a variabilei aleatoare X;
(c) Determinaţi funcţia de repartiţie G : R → [0, 1] a variabilei aleatoare X 2 .

0, x < 0
5. Fie funcţia f : R → [0, ∞) definită prin f (x) = 2 .
axe−x /2 , x ≥ 0

(a) Determinaţi valoarea parametrului a astfel ca f reprezinte funcţia de den-


sitate a unei variabile aleatoare X.
(b) Calculaţi media variabilei aleatoare X 3 .

6. Fie funcţia f : R → R,

a sin x, x ∈ (0, π)
f (x) = .
0, x ∈ (−∞, 0] ∪ [π, ∞)

(a) Determinaţi a > 0 astfel ı̂ncât f să reprezinte densitatea de probabilitate


a unei variabile aleatoare X.

13
(b) Calculaţi media E(X) şi dispersia V (X) ale variabilei aleatoare X;
3
(c) Determinaţi ε ∈ R astfel ca P {X > ε} = .
4
7. Fie funcţia f : R → R,
πx
 
a cos 2
, x ∈ (−1, 1)
f (x) = .
0, x ∈ (−∞, −1] ∪ [1, ∞)

(a) Determinaţi a > 0 astfel ı̂ncât f să reprezinte densitatea de probabilitate


a unei variabile aleatoare X.
(b) Calculaţi media E(X) şi dispersia V (X) ale variabilei aleatoare X;
 
1
(c) Calculaţi P |X| ≤ .
3

8. Fie funcţia f : R → [0, ∞) definită prin f (x) = ae−|x| , x ∈ R.

(a) Determinaţi valoarea parametrului a astfel ca f reprezinte funcţia de den-


sitate a unei variabile aleatoare X.
(b) Calculaţi dispersia variabilei aleatoare X.
 2
ax + bx, x ∈ [0, 1]
9. Fie f : R → R, f (x) = .
0, x ∈ (−∞, 0) ∪ (1, ∞)

(a) Determinaţi parametrii a, b ∈ R astfel ca f să fie funcţia de densitate a


unei variabile aleatoare X cu media E(X) = 1/2.
(b) Determinaţi funcţia caracteristică a variabilei aleatoare X.

10. Fie X o variabilă aleatoare exponenţială de parametru a > 0, având funcţia de


0, x ∈ (−∞, 0)
repartiţie F (x) = . Determinaţi:
1 − e−ax , x ∈ [0, ∞)

(a) P{X ∈ [−1, 1]};


(b) media E(X) şi dispersia V (X);
(c) funcţia de repartiţie Fn a variabilei aleatoare X n , unde n ∈ N∗ .

11. (a) Determinaţi funcţia caracteristică a unei variabile aleatoare binomiale X


de parametrii n şi p (X ∈ Bin(n, p)).
(b) Determinaţi distribuţia unei variabilei aleatoare discrete X care admite
funcţia caracteristică
 
n t nt nt
ϕ(t) = cos cos + i sin , t ∈ R.
2 2 2

14
12. (a) Determinaţi media şi dispersia unei variabile aleatoare X, de tip Poisson,
λn e−λ
de parametru λ > 0, cu distribuţia P{X = n} = , n ∈ N.
n!
(b) Arătaţi ca suma a două variabile aleatoare independente de tip Poisson
este o variabilă aleatoare de tip Poisson.

13. Un copil are n maşinuţe ı̂ntr-un sertar. În fiecare zi se joacă cu câte o maşinuţă,
luată la ı̂ntâmplare din sertar, pe care o repune seara ı̂n sertar.

(a) Determinaţi probabilitatea ca ı̂n primele k ∈ {1, 2, · · · , n} zile copilul să se


joace cu maşinuţe diferite.
(b) Determinaţi probabilitatea ca ı̂n ziua k + 1 copilul să aleagă pentru prima
dată o maşinuţă cu care s-a mai jucat ı̂ntr-una din zilele precedente, unde
k ∈ {1, · · · , n}.
(c) Demonstraţi identitatea
n
X k 1
k
= , ∀ n ∈ N∗ .
k=1
(n − k)!n (n − 1)!

14. Fie X, Y două variabile aleatoare independente şi identic distribuite, cu distribuţia
uniformă pe intervalul [0, 1] (notat prin X, Y ∈ U [0, 1]), deci variabilele admit
densităţile de probabilitate:

1, x ∈ [0, 1]
fX (x) = fY (x) = .
0, x ∈ R \ [0, 1]

Determinaţi:

(a) funcţia de densitate şi funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X − Y ;


(b) media şi dispersia variabilei aleatoare X − Y ;
(c) funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X 2 + 2X.

15. Într-un an de studiu sunt 132 de studenţi. Fiecare student alege la ı̂ntâmplare un
număr din mulţimea {1, 2, · · · , 10} şi se calculează media aritmetică x ∈ [1, 10]
a numerelor alese. Se pune problema estimării probabilităţii ca numărul x să fie
cuprins ı̂ntre 5 şi 6.

(a) Folosind inegalitatea lui Cebı̂şev, arătaţi că această probabililtate depăşeşte
75%;
(b) Folosind estimarea obţinută pe baza Teoremei limită centrală, arătaţi că
probabilitatea studiată este aproximativ egală cu 95%.

15
16. La un tur de alegeri, candidatul A primeşte p voturi iar candidatul B obţine
q voturi, unde p > q ≥ 1. Votul este secret, iar după ı̂ncheierea scrutinului se
trece la desfacerea treptată a buletinelor de vot şi numărarea voturilor. Care
este probabilitatea ca ı̂n fiecare moment al numărării voturilor candidatul A să
fie ı̂n avantaj faţă de candidatul B?

17. Variabilele aleatoare independente X şi Y au distribuţii uniforme pe [0, 1], deci
admit densităţile de probabilitate:

1, x ∈ [0, 1]
fX (x) = fY (x) = .
0, x ∈ R \ [0, 1]

. Determinaţi:

(a) Funcţia de repartiţie, funcţia de densitate şi media variabilei aleatoare


U = max{X, Y }. Indicaţie. P{U ≤ t} = P{X ≤ t, Y ≤ t}, t ∈ R.
(b) Funcţia de repartiţie, funcţia de densitate şi media variabilei aleatoare
V = min{X, Y }. Indicaţie. P{V > t} = P{X > t, Y > t}, t ∈ R.

18. Fie (Xn )n≥1 un şir de variabile aleatoare exponenţiale, independente şi identic
distribuite, de parametru a > 0, deci având funcţia de repartiţie comună:

0, t < 0
F (t) = −at
1−e , t≥0

Notâm Sn = X1 + X2 + · · · + Xn , n ≥ 1.

(a) Demonstraţi prin inducţie că variabila aleatoare Sn are funcţia densitate
(
0, t < 0
fn (t) = an tn−1 −at .
(n−1)!
e , t≥0

1
(b) Determinaţi funcţia de densitate a variabilei aleatoare X n = Sn .
n
19. Fie (Xn )n≥1 un şir de variabile aleatoare exponenţiale, independente şi identic
distribuite, de parametru a > 0, deci având funcţia de repartiţie comună:

0, t < 0
F (t) = −at
1−e , t≥0

Notăm Mn = max{X1 , X2 , · · · , Xn }, n ≥ 1.

(a) Pornind de la proprietatea P{Mn ≤ t} = P{X1 ≤ t, X2 ≤ t, · · · , Xn ≤ t},


determinaţi funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare Mn .
(b) Calculaţi funcţia caracteristică a variabilei aleatoare M2 (cazul n = 2).

16
20. Fie X ∈ N (0, 1) o variabilă normală standard.

(a) Determinaţi funcţia de densitate a variabilei aleatoare X 2 .


(b) Calculaţi media şi dispersia variabilei aleatoare X 2 .

21. Fie şirul de date


x = 1 3 −1 4
y = 0 4 −3 8

(a) Determinaţi media şi dispersia empirică a celor două şiruri.


(b) Calculaţi coeficientul de corelaţie dintre cele două şiruri.

22. Fie X si Y două variabile aleatoare neconstante, cu coeficientul de corelaţie r.


Considerăm a, b, c, d ∈ R, cu a, c 6= 0. Determinaţi coeficientul de corelaţie al
variabilelor aX + b şi cY + d.

17

S-ar putea să vă placă și