OPERAŢII CU MATRICE

Înainte de a defini adunarea matricelor, considerăm un caz particular de matrice, deja cunoscut.
Exemplu.
Exemplu

Fie v un vector din plan. Există numerele reale unice x, y astfel încât v  xi  y j unde i şi j sunt versorii axelor Ox

şi Oy. Numerele x şi y cu această proprietate se numesc coordonatele vectorului v.

 x
Vom folosi notaţia: v   
 y
Dacă avem doi vectori :

 x  x'   x   x'   x  x' 

v   , v'     v  v'         
 y  y'  y   y'   y  y' 

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 Definiţia adunării matricelor
A, B  M m , n ; A  aij , B  bij  atunci 
A  B  ai j  bi j 1i  m
1 j  n

Două matrice se pot aduna numai dacă sunt de acelaşi tip şi “se adună poziţie cu poziţie”.

 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1n   a11  b11 a12  b12 ... a1n  b1n 
     
se aefectuează
21 a22 ... a2 n   b21 b22 ... b2 n   a21  b21 a22  b22 ... a2 n  b2 n 
A B  
Adunarea astfel:
   
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 
     
a ... amn   bm1 bm 2 ... bmn   am1  bm1 am 2  bm 2 ... amn  bmn 
 m1 am 2

Definiţia înmulţirii matricelor cu scalari A  M m ,n ; A  aij ,   C - scalar  

atunci  
A  ai j 1i  m
1 j  n
Deci, înmulţirea unei matrice cu un scalar se efectuează astfel:

 a11 a12 ... a1n   a11 a12 ... a1n 

   
 a21 a22 ... a2 n   a21 a22 ... a2 n 
A      
... ... ... ... ... ... ... ... 
   
a am 2 ... amn   am1 am 2 ... amn 
 m1
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 Problemă rezolvată.
 1 0   1 1   2  i  2 
Aflaţi numerele complexe x,y dacă: x   y     
 1 1   0 i   i  i 
Soluţ
Soluţie. Efectuând înmulţirea cu scalari şi adunarea , relaţia devine:
 x 0  y y    2  i  2  x  y 0  y    2  i  2 de unde: x = i , y = -2.
           
 x x   0 iy   i  i  x0 x  iy   i  i 
0 0 ... 0 
Proprietăţ
 
Proprietăţile adunării matricelor şi înmulţ
nmulţirii cu scalari
0 0 ... 0 
Om,n 
Vom pune în evidenţă unele analogii între proprietăţile operaţiilor cu matrice şi proprietăţile operaţiilor cu numere. ... ... ... ...
În mulţ
mulţimea M m,n (C), considerăm matricea care are toate elementele egale cu zero.
zero.  
Notăm această matrice cu Om,n şi o numim matricea nulă cu m linii şi n coloane
0 0 ... 0 

asociativă adică: (A + B) + C = A + (B + C) , pentru orice A, B, C din Mm, n(C).
1. Adunarea matricelor este asociativă,
comutativă adică: A +B = B + A
2. Adunarea matricelor este comutativă,
3. în mulţimea Mm,n(C) există element neutru faţă de adunare, şi anume: Om, n, adică A + Om,n = Om,n+A

4. Pentru orice A eMm,n(.C), există -A e Mm,n(C) astfel încât: A + (-

(-A) = (-
(-A)+A
)+A = Om,n

  a11  a12 ...  a1n 

 a11

a12 ... a1n 
  
a a22 ... a2 n    a21  a22 ...  a2 n  Matricea opusă lui A
A   21  A

... ... ... ... 
 ... ... ... ... 
a ... amn   
 m1 am 2  a  am 2 ...  amn 
 m1
matricelor adică: α(A+B) = α A + αB,
5. înmulţirea cu scalari este distributivă fată de adunarea matricelor,
scalarilor adică: (α + β)A = αA+β
6. înmulţirea cu scalari este distributivă fată de adunarea scalarilor, A+βA,
7. α(βA) = β(αA) = (αβ)
αβ) A
8. 1 ∙A =A
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 Observaţ
Observaţie.
Proprietăţile de mai sus se menţin dacă în locul matricelor din mulţimea Mm,n(C) se consideră matrice din mulţimea Mm,n(R)
(respectiv din Mm,n(Q) sau Mm n(Z)) , iar scalarii sunt din R (respectiv din Q sau Z).

* Scăderea matricelor
Pentru două matricea, A,B din Mm,n(C), definim, A -B = A + (-B).
Rezultă:

 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1n   a11  b11 a12  b12 ... a1n  b1n 
     
 a21 a22 ... a2 n   b21 b22 ... b2 n   a21  b21 a22  b22 ... a2 n  b2 n 
A B      
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 
     
a am 2 ... amn   bm1 bm 2 ... bmn   am1  bm1 am 2  bm 2 ... amn  bmn 
 m1
Două matrice se pot scădea numai dacă sunt de acelaşi tip şi “se scad poziţie cu poziţie”.

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 Definiţia înmulţirii matricelor

A, M m , n , A  aij i 1,m ; B  M n, p B  b jk  j 1,n atunci : AB  C  M m , p (C ); C  (cik ) i 1,m

j 1, p
j 1, n k 1, p şi :
n
cik  ai1  b1k  ai 2  b2 k  ...  ain  bnk   aij  b jk
j 1

Elementul cik ,situat în matricea produs pe linia i şi coloana k se determină înmulţ

nmulţind respectiv elementele liniei i din prima
matrice cu elementele coloanei k din a doua matrice şi adunând rezultatele.
rezultatele.
Observaţ
Observaţie.
înmulţ
nmulţirea a două matrice A şi B
se poate efectua (în această ordine !)numai dacă numărul coloanelor lui A este egal cu numărul liniilor lui B.
Matricea produs are acelaşi număr de linii cu A şi aceleşi număr de coloane cu B.

Problemă rezolvată.
rezolvată.  1 0
Aflaţi matricea X din M2(R) cu proprietatea X  X   
  8 1
 x 2  yz  1
Soluţ
Soluţie. Fie  y = 0 ,apoi (x, y, z, u)  {(1, 0, - 4, 1), (-1, 0, 4, - 1)},
 x y  x 2  yz xy  yu   y ( x  u )  0
X     X  X   
2 
deci problema are două soluţii:
z u  zx  uz yz  u   z ( x  u )  8
 yz  u 2  1  1 0  1 0 
X 1   ; X 2   
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu   4 1   4  1 
 Scrierea matriceală a unui sistem liniar
înmulţirea matricelor îşi dovedeşte utilitatea prin faptul că permite scrierea sistemelor liniare de m ecuaţii cu n necunoscute sub o formă
concentrată, forma matriceală. Astfel, matricele devin instrumente eficiente de studiu al sistemelor.

 a11 x1  a12 x2  ...  a1n xn  b1

 a x  a x  ...  a x  b
Fie sistemul liniar de m ecuaţii cu n necunoscute
 21 1 22 2 2n n 2
 ; (1)
 ...
am1 x1  am 2 x2  ...  amn xn  bm
Acestui sistem îi asociem:  a11 a12 ... a1n 
a) matricea coeficienţ
coeficienţilor A
 
 a a ... a 2n 
A   21 22

... ... ... ... 

 
a 
 m1 am 2 ... amn 
b) matricea necunoscutelor X  x1 
 
x 
X  2 
...
 
x 
 n 
c) matricea termenilor liberi B Ecuaţia matricealăeste: A∙X = B, (2).
 b1 
  Astfel, sistemul (1) este echivalent cu ecuaţ
ecuaţia matriceală (2).
b  Spunem că am scris sistemul sub formă matriceală.
B  2 
...
 
b 
 m 
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
Proprietăţile înmulţirii matricelor
0 0
A   
Înmulţirea matricelor nu este comutativă . contraexemplu:
1 0 
0 1 0 0 1 0
AB  BA B  
0
  AB  
0  0 1
; BA  
  0 0



* înmulţirea matricelor este asociativă, adică

pentru orice matrice A  Mm,n(C), B  Mn,p(C), C  Mp,q(C), are loc egalitatea : A(BC) = (AB)C.
• înmulţirea matricelor este distributivă la stânga faţă de adunare, adică :
pentru orice matrice A  Mm,n(C), B  Mn,p(C), C  Mn,p(C), are loc egalitatea: A(B + C) = AB + AC.
• înmulţirea matricelor este distributivă la dreapta faţă de adunare, adică :
pentru orice matrice A  Mn,p(C), B  Mm,n(C), C  Mm,n(C) are loc egalitatea:
n,p m,n m,n (B + C)A=BA +CA

Proprietăţile înmulţirii matricelor din Mn(C).(matrice pătrate)

în mulţ
mulţimea Mn(C), oricare două matrice se pot aduna sau înmulţ
nmulţi, rezultatul fiind o matrice din aceeaş
aceeaşi mulţ
mulţime.
1 0 ... 0
Un rol important îl are matricea unitate, notată cu In  
0 1 ... 0
In  
... ... ... ... 
 
0 0 ... 1 


Se păstrează proprietăţile de mai sus. În plus avem( numai în cazul matricelor pătrate):

în mulţ
mulţimea Mn(C) există element neutru faţ nmulţire, şi anume In , adică:
faţă de înmulţ A∙In=In∙A=A, pentru orice A din Mn(C).
Observaţ
Observaţie: matricea In comută cu orice matrice pătrată de ordinul n.

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 Ridicarea la putere a unei matrice pătrate.
Pentru o matrice A din Mn(C), se definesc inductiv puterile sale naturale, astfel:
A°=In ; A1 =A ; A2=A∙A ; A3=A2∙A ; ..., Ap+1 =Ap∙A (p  N*).
Folosind asociativitatea înmulţirii, se obţin proprietăţile: Ap+q =Ap∙Aq ; (Ap)q=Apq

Probleme rezolvate.  0 1  0 2  2 10   2 4
1. Fie matricele A   , B   , X   , Y    Calculaţi: AB, AX şi AY.
0 0 0 0 3 5   3 5
 3 5  3 5
Calculând,avem: AB  O2 , AX   , AY   
 0 0   0 0 

Comentarii:
i) Dacă a, b sunt două numere complexe cu proprietatea ab = 0, atunci cel puţin unul dintre numere este nul. Exemplul de mai sus arată
că pentru matrice, nu are loc o proprietate asemănătoare, adică din AB = 0m, n nu rezultă în mod necesar că cel puţin una dintre matricele
A, B este nulă.
ii) Dacă a, x, y sunt numere complexe aşa încât ax = ay iar a ≠0, rezultă că x = y. Exemplul de mai sus arată că pentru matrice, nu are loc o
proprietate asemănătoare, adică din AX=AY unde A este diferită de matricea nulă nu rezultă în mod necesar că X= Y.

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 2.)
2.) Fie A, B două matrice pătrate de ordinul n.
Demonstraţ
Demonstraţi că:
că: a) (A + B)2 = A2 + 2AB + B2 dacă şi numai dacă AB=BA;
b) (A + B)(A -B)=A2-B2 dacă şi numai dacă AB=BA.
AB=BA
Soluţie. a) Aplicând distributivitatea înmulţirii faţă de adunare, avem: (A+B) = = (A+B)(A+B)=A2+AB+BA + B2.
Soluţ
Egalitatea A2 +AB + BA+ B2 =A2 +2AB + B2 are loc dacă şi numai dacă BA = AB.
b) Se demonstrează analog.
Observaţ
Observaţie. Exemplul de mai sus arată că în general formulele de calcul prescurtat ce au loc pentru numere reale sau complexe nu se verifică
pentru matrice.
Prin inducţ
inducţie matematică se poate demonstra că n

dacă AB = BA, atunci:

A B  B A
p q q p
şi A  B
n
  Cnk An  k B k binomul lui Newton
k 0
0 0 i   2 1 2
3.) Fie A, B două matrice pătrate.
pătrate    
A   0 i 0 ; B   0 2 1  Calculaţ
Calculaţi An şi Bn, pentrun N, n ≥ 2.
 i 0 0 0 0 2
   
Soluţ
Soluţie.
ie
 1 0 0 
 
A2  A  A   0  1 0    I 3  I 3 , n  4k
 0 0  1  A , n  4k  1
  
Aşadar: A 
n

A3  A 2  A   A  -I 3 , n  4k  2
 A , n  4k  3
A 4  A3  A   A 2  I 3
0 1 2 0 0 1
  n  
B  2 I 3  D, cu : D   0 0 1  şi Bn  (2 I 3  D) n   Cnk 2 n  k D k .Dar , D 2   0 0 0  şiD 3  ...  D n  O3
0 0 0 k 0 0 0 0
   
 2 n n 2 n 1 n(n  7)2 n 3 
1 n 1 2 n2
 n 1

 B  Cn 2 I 3  Cn 2 D  Cn 2 D  ...   0
n 0 n 2
2 n
n2 
0 0 2n 
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 
 4.) Fie matricea  cos a sin a 
A   ; a  R
Calculaţi An  sin a
 cos a 
Soluţ
Soluţie.
ie
 cos a sin a  cos a sin a   cos 2 a  sin 2 a 2 sin a cos a 
A  A  A  
2
    2 

  sin a cos a   sin a cos a    2 sin a cos a cos a  sin a 
2

Arătăm prin inducţie că: P(n)P(n+1) ,unde P(n):”  cos na sin na  “

A  
n

Verificarea ,n=1,n=2,s-a efectuat mai sus.   sin na cos na 
 cos na sin na   cos a sin a   cos(na ) cos a  sin( na ) sin a cos(na ) sin a  sin(na ) cos a   cos((n  1)a) sin((n  1) a) 
An 1  An  A            
  sin na cos na    sin a cos a    sin( na ) cos a  cos(na ) sin a cos(na ) cos a  sin( na ) sin a    sin((n  1)a) cos((n  1)a) 

Conform principiului inducţiei matematice, propoziţia este adevărată pentru orice n  N*.

n
Observaţie. Formula demonstrată, 
Observaţ cos a sin a   cos na sin na 
     este formula lui Moivre pentru matrice
  sin a cos a    sin na cos na 
5.) Fie matricele A,B. Calculaţi A100 , B100
 1 3
 
A 2 2 ; B   1 1
 3 1    1 1
 
 
 2 2      100 100   1 3
 cos sin   cos sin    
A 3 3   A100   3 3  2 2 
Soluţ
Soluţie.
ie   sin  
cos    sin 100 cos 100   3 1 
     
 3 3  3 3   2 2 
    100 100 
 cos sin   cos sin    250 0 
B  2 4 4   B100  250  4 4  
Analog:
  sin  
cos    sin 100 
cos
100   0  250 
 4 4  4 4 
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 EXERCIŢII DE INIŢIERE
 0 2 0 1 3 5
1.) Se dau matricele A   , B    Calculaţi: A+B, A-B, 2A-3B
 2 0 5 5 3 1

3 1 Calculaţi:
1 1 0  
2.) Se dau matricele X   , Y   1 2  a)A2-(B-C) şi B2-(C-A); b)(A+B-C)2 şi(A-B-C)2;
5 0 4  0 4 c)AB+BC+CA; d)A2+B2 + C2 şi (A+B)(B + C)(C+A).
 

3.)Un
3.) magazin se aprovizionează cu pâine de două ori pe zi (dimineaţa şi după amiaza),
achiziţionând trei sortimente de pâine (albă, neagră, graham).
Numărul pâinilor din fiecare fel este trecut în tabelul 1, iar preţul unei pâini din fiecare fel este conform tabelului 2
1 Pâini albe Pâini negre Pâini graham 2 Preţ

Dimineaţa 300 200 200 Pâine albă 0,8

După amiaza 200 300 100 Pâine neagră 0,7
Pâine graham 0,5
Scrieţi matricele A şi B asociate celor două tabele; precizaţi tipul lor. Calculaţi produsul matricelor A şi B. Care este semnificaţia concretă a elementelor matricei AB ?
 1 1 0 1   2  2
4.) Se consideră matricele A   , B   , C   
  3 2  1  1  1 1 

Calculaţi a) A2 B  C şiB 2 C  A; b) A  B  C  şi  A  B  C 

2 2

c) AB  BC  CA d ) A2  B 2  C 2 şi A  BC  BA  C
1 2  0 4 1 1
5.) se consideră matricele: A   , B   , C   
0 1  3 0  2 2
a) verificaţi: (AB)C = A(BC); A(B + C) = AB + AC; (A+B)C = AC + BC.
b) Stabiliţi dacă sunt egale matricele: AB şi BA; ABA şi A2B ; BAB şi AB2 ; (B + C)A şi AB + AC.

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 3 1   1 2 
6.) Fie matricele: A   ; B    Stabiliţi în fiecare caz dacă există ,   R astfel încât:
 2  3   3 0 
a)A  B  O2 ; b)A  B  I 2 ; c) A2   B 2  O2
 1 2 3
7.) Alcătuiţi sistemul liniar a cărui formă matriceală este AX = B unde matricea coeficienţilor este:  
 x 4 A   5 5 3
   
matricea necunoscutelor este:
X   y iar matricea termenilor liberi este: B  12   3 2 1
 
z 12 
1 2    
8.) Fie matricea X   
 2 4 2
a) Calculaţi X .
b) Verificaţi egalitatea X2 = 5X.
c) Arătaţi că X3 =52X.
d) Prin inducţie matematică demonstraţi că Xn = 5n-1X

 i  j; i  j i  j; i  j
9.) Se consideră matricele :
A  aij i , j 1,3 ; B  bij i , j 1,3 cu : aij   , bij  
Calculaţi: i  j; i  j i  j; i  j
a)A+B + I3 ; b) A2, B2 şi A2+2AB-B2; c) (A+B-I3)2
 0 0 0
10.) Ridicaţi la puterea n, (n e N*) matricele: 1 2  
A    şi B   1 0 0 
0 1  2 3 0
 

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 PROBLEME ♦ PROBLEME ♦ PROBLEME
 1  1  1 0 
1. Fie matricele    
A   2 0 ; B   3 7  a) Determinaţi matricele A+B şi B-A.
1 2   2 1  b) Dacă f(X)=X+A, calculaţi: f(A), f(B), f(A+B), f(B-A).
   
2. Fie matricele  1 1 1 0   0 0 0 1 1 2 0 0
     
A   2 1  3 21; B    1 2 1 3 ; B    1  2 1 1 
0 0 1 2  1 1 0 0 3 1 2 0 
    
Determinaţi matricele: A+B-C, A-B + C, -A +B - C şi A +B + C.

3. Se consideră matricele A  
1 i  1  1 2 i 
  şi B    Calculaţi matricele: A +B, A-Bşi2A-3B.
 1 0 0   3i 0 1

4. Se consideră în plan punctele M(1, 3), N(O, 4) şi P(4, - 8) şi vectorii: u  OM , v  ON ,w  OP

a) Scrieţi vectorii sub formă matriceală si calculaţi: u  v ; u  v ; 2u  v  w
b) Aflaţi scalarii α şi β astfel încât: u   v  w
a , b, c , d  R ştiind că: 2
 a 2 1 b  2 1  3 4 
5. Aflaţi
   3       
 1 0   0 1   c 2   2 d   1 0  1 0 1 0
   
6. Se consideră funcţia f:M3(C) M3(C), unde f(X) = 2X+l3 si fie matricele: A   2 1 0 , B   1 0 0 
 1 1 3  0 0 1
   
a) Calculaţi: f(A), f(B), f(A+B). b) Arătaţi că f este injectivă. c) Este f surjectivă ?

7. Fie matricele A  
 2  8  1  1  0 2  Stabiliţi dacă există α,β,γ R* astfel încât: αA+βB + γC=0
 , B   , C    2
 10 6   2 3    2 4 
8. Aflaţi matricele X şi Y ştiind că: 1   1
     6 8   6 4
a) X  Y   2  şi 2 X  3Y   0  b)2 X  Y    şi X  4Y   
 3 1   5 5   20 7 
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
   
 9. Se consideră matricele A, B  M 3 ( Z ), A  aij 3 x 3 , B  bij 3 x 3 ; aij  max(i, j ), bij  min(i, j ). Aflaţi: A  B, A  B
0
Ak  M 2,3 C , Ak   k
1  1k , k  N *, calc. : S  10
10. Dacă
 i k i 2 k 
A k
i k 1

2 3 5 
 
11. Dacă A  M 3 ( R ) şi A A   x 4
t
1 , aflaţi: a) numerele reale x,y, z; b) urma matricei A.
 y z  2
 
 2 2
12. Considerăm matricele 1 2 3   
X   , Y   1 1  Calculaţi XY si YX.
 0 1  1 0 3
 
1 2  
13. Fie 1 1 1  

A 
, B   3 4  . Calculaţi : AB, BA, I2A, AI3, BI2, I3B.
 4 5 6 5 6
 
1 1 1  2 1
14. Fie A   , B    Calculaţi BA, B2, tA∙A şi A∙tA
 2 3 0  0 3
x y
15. Găsiţi toate matricele Xe M2(R) de forma X    cu proprietatea X2 = I2
. 0 y
16. Rezolvaţi în mulţimea M2(R) ecuaţiile:
 1 1 1 1 0 0
 9  1    
a ) X 2    b) 0 1 1 X   0 1 0 
 0 4   0 0 1 0 0 1
   
17. Aflaţi a, b e R ştiind că matricea
 3 5  1 3
X   comută cu A   
a b  0 1
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 18. Completaţi:
a) O matrice care are două linii şi 4 coloane se înmulţeşte cu o matrice având ... linii si 5 coloane. Rezultatul înmulţirii este o
matrice cu ... linii şi... coloane.
b) O matrice pătrată de ordinul ... se înmulţeşte cu o matrice coloană si se obţine o matrice cu 3 linii si... coloane.
c) Dacă A • tA este o matrice pătrată de ordinul 4 iar tA • A este o matrice pătrată de ordinul 6, atunci A are ... linii şi... coloane.

19.
19 Determinaţi numerele naturale m, n, numerele reale x, y şi 1 2  5 x
     1 2 3   9 12 x 
matricea X din Mm,n(R) astfel încât a) 3 4  X  11 4  b)X    
5 6  y 6  4 5 6   y 5 6 
   
1 2   6
20. Găsiţi matricea X si numărul real a astfel încât   
 3 4  X  14 
5 6 a
   
1 0 1 1 a 0 
21. Ridicaţi la puterea n (n e N*) matricele:  1 a   1 1    
0 1    0 0 0   0 1 0 
   1 1  1 0 1  0 0 3a 
 0 1 0    
22. Ridicaţi la puterea n (n e N*) matricele: a 0 0 a  
  ,   ,  0 0 1 
 0 a   a 0 1 0 0
 
23. Ridicaţi la puterea n (n eN*) matricele: 1 1 0  1 1 2  1 0 0 
     
0 1 1 ,  0 1 1  ,  1 1 0 
0 0 1  0 0 1   1 0  1
     
a b 
24. Fie A  M 2 (C ), A   , cu : ad  bc a) Demonstraţi că A2 = t∙A unde t este urma matricei A.
 c d  b) Calculaţii An, n e N*.
25. Folosind eventual procedeul ce rezultă din problema
precedentă, a b  3 4   sin 2 x 2 sin x 
ridicaţi la puterea n (n eN*) matricele: 
 a b   6 8  ,  cos x
,
1 

    

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
26. Ridicaţi la puterea n (n N*) matricele:  0 1  3
1   sin a cos a   1 tga 
 ,  , 
 3 1   1 0  1
3   cos a sin a  tga 1 

, 

       
27. Fie 
A 2 2  Aflaţi valorile lui n N* cu proprietatea A = I2
n

 1 3
 
 2 2 
28. Fie A, B  Mn(C), astfel încât A +B = In . Demonstraţi că AB = BA

 3 2    2  2
29.
29 Considerăm matricele A    şi B   
  3  2  3 3 
Demonstraţi că: a) AB = BA; b) (A + xB)n = A + xnB pentru orice x  R
 0, i  j  0, i  j
30. Se consideră matricele A = (aij) B = (bij) , i,j  {1, 2, 3}, definite prin : aij   , bij  
 max(i, j), i  j min(i, j), i  j
Calculaţi: A2, B2, AB
a) Calculaţ AB-BA. b)
b) Arăta
Arătaţţi că : t(AB)
(AB) = BA.
BA
a) Demonstraţi că există o constantă a astfel încât:
31. Se consideră matricele A, B, C unde A = BC,
BC A2 = aA.
a
  b) Calculaţi A2006
B   b ; C  a b c 
32. Fie matricele c
 
1 0 1
 
A   0  1 0  şi X  M 3 ( R) cu X101  A a) Demonstraţi că AX = XA. a 0 c
0 0 1  
  b) Demonstraţi că matricea X este de X  0 b 0
forma: 0 0 a
c) Calculaţi Xn.  
d) Determinaţi matricea X.

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
 ♦ REZUMATUL CAPITOLULUI ♦

Noţ
Noţiunea de matrice Transpusa unei matrice Diagonalele şi urma unei matrice pătrate
O funcţie A : {1,2,…,m}x{1,2,,,,,n} C Notăm : transpusa matricei A  Mm,n(C) Fie A M n(C) o matrice pătrată,
Se numeşte matrice de tip (m,n) sistemul ordonat : ( a11,a22,…,ann )
cu tA
cu m-linii şi n-coloane. reprezintă diagonala principală a matricei A,
 a11 a21 ... am1  iar ( a1n,a2,n-
2,n-1,…,an1 ) diagonala
 a11 a12 ... a1n    secundară a matricei A.
   a12 a22 ... am 2 
 a21 a22 ... a2 n 
t
A Numărul Tr(A)=
Tr(A)=a11 +a22+ ...+ann
A ... ... ... ...  (suma
suma elementelor de pe diagonala
... ... ... ...  
a

a2 n ... amn 
principală)
principală se numeşte urma matricei A.
   1n
a am 2 ... amn 
 m1
A  aij 1i  m
Se observă că: tA  Mn,m(C)
Sau
1 j  n
Adunarea Înmulţ
nmulţirea cu scalari Înmulţ
nmulţirea matricelor
A,B  Mm,n(C) ,A=(aij) şi B=(bij) Dacă A=(aij) şi λ  C este un scalar A  Mm,n(C), B Mn,p(C)
Suma matricelor A şi B este matricea Produsul dintre scalarul λ şi matricea A este A = (aij) ,B = (bjk).
C  Mm,n(C) C=(cij) , cij = aij+bij matricea: C=(cij) , cij = λaij Produsul matricelor A şi B este matricea
(adunarea
adunarea se face pe componente)
componente (fiecare
fiecare element al matricei A se A • B = C, unde C Mm,p(C), C=(cik)
Matricea înmulţ
nmulţeşte cu scalarul λ)
0 0 ... 0 cik  ai1  b1k  ai 2  b2 k  ...  ain  bnk 
 
0 0 ... 0
Om,n  n


... ... ... ...

  aij  b jk
0 0 ... 0  j 1

se numeşte matricea nulă.
nulă
Omn este element neutru faţă de adunară (îînmulţ
nmulţirea se face linie x coloană)
coloană
matricelor.

Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotiş
Prof:Ciocotişan Radu