CURS 5

Elemente de calcul matriceal (recapitulare)

Matrice generală și forme particulare

Matricea reprezintă un tablou dreptunghiular de m x n elemente dispuse în m

linii și n coloane. În mod obișnuit matricea se notează astfel:

a11 a12 . . . a1n

a a 22 . . . a 2n
A  21 1.1
... ... ... ...
a m1 a m2 . . . a mn

i  1,2,..., m
A  (aij )  
 j  1,2,..., n
Perechea ordonată de numere (m,n) se numește tipul matricei. Dacă m=1, forma
particulară a matricei va fi : A  a11 a12 . . . a1n și poartă numele de matrice
(vector) linie.

Când n =1 avem:
a 11
a 21
A  1.2
...
a m1

și avem de-a face cu o matrice (vector) coloană.

Două matrici A și B care au același număr de linii m și același număr de coloane
n sunt de același tip (ordin).
Două matrici sunt egale dacă sunt de același ordin (m x n) și dacă aij=bij pentru
i=1,2,...,m; j=1,2,...,n

Forme particulare de matrici:

a) Matrice unitate
Este o matrice pătrată de forma:
1 0 0 ... 0
0 1 0 ... 0
E  1.3
... ... ... ... ...
0 0 0 ... 1

Aceasta joacă rol de element neutru la înmulțirea matricilor.

1
b) Matrice nulă
Este acea matrice cu toate elementele nule, adică aij = 0 pentru oricare i și j.
Aceasta joacă rol de element neutru la adunare.

c) Matrice diagonală
Este o matrice pătrată în care: aij=0 pentru ij și se prezintă sub forma:

a11 0 ... 0
0 a 22 ... 0
D  1.4
... ... ... ...
0 0 . . . a mn

d) Matrice simetrică
Este o matrice pătrată pentru care aij=aji
Matrice antisimetrică este aceea pentru care:
aij=-aji

e) Matrice superior - triunghiulară

Este o matrice pătrată în care aij=0 pentru ij

Transpusa unei matrici

Având dată matricea A, transpusa acesteia este formată din A schimbând liniile
în coloane astfel ca linia i din A să devină coloană i în matricea AT

a11 a12 . . . a1n

a a 22 . . . a 2n
A  21 1.5
... ... ... ...
a m1 a m2 . . . a mn

a11 a 21 . . . a m1
a a 22 . . . a m2
AT  12
... ... ... ... 1.6
a1n a 2n . . . a mn

Proprietăți ale matricei transpuse:

A 
T
T
 A

 A  B
T
 AT  B T

 A  B
T
 B T  AT

Sau, în cazul general:

 A  B  C  D
T
 DT C T B T AT

2
Determinantul unei matrici
Este definit doar pentru matrici pătrate și reprezintă numărul format din suma
produselor de câte n elemente ale matricei
A   a1 j1 a 2 j 2 ...a njn , 1.7

suma facându-se după toate permutările posibile. Semnul unui termen al sumei
este + sau - după cum permutarea este pară sau impară.
Minorul elementului aij al unei matrici pătrate (n x n) este determinantul de
ordinul (n-1) atașat submatricei obținute prin eliminarea liniei i și a coloanei j.
Dacă minorul lui aij se multiplică cu (-1)i+j se obține complementul algebric al
acestui element și se va nota cu Aij.
Proprietăți ale determinanților
Valoarea unui determinant nu se modifică dacă se schimbă liniile în coloane și
coloanele în linii, păstrându-se ordinea lor; dacă se adună la elementele unei
linii (coloane), alte linii respectiv coloane înmulțite cu un factor.
Un determinant iși schimbă semnul dacă se schimbă între ele două linii sau
două coloane.
Un determinant este egal cu zero dacă toate elementele unei linii (coloane) sunt
nule sau dacă are două linii (coloane) egale sau proporționale, sau dacă
elementele unei linii (coloane) sunt combinații liniare a altor linii (coloane).
Dacă determinantul unei matrici este zero spunem că matricea este singulară, în
caz contrar ea este nesingulară.
Urma matricei este egală cu suma elementelor de pe diagonala principală
 
Ur A  a11  a 22 . . . . a nn 1.8
Rangul unei matrici
Pentru o matrice A de ordinul (m x n) se definește rangul ca fiind ordinul celui
mai mare minor nenul al sau.

Operații cu matrici
 Suma și diferența a două matrici

Fie A si B două matrici de același ordin (m,n).

Suma lor va fi :
C=A+B=(aij)+(bij)=(aij+bij) 1.9
*Proprietăți ale sumei
-asociativitatea (A+B)+C = A+(B+C)
-comutativitatea A+B = B+A
-existența elementului neutru la adunare (matrice nulă): A+0 = A
-existența elementului opus: A+(-A) = 0
3
  Scăderea este operația inversă adunării, fiind totdeauna posibilă.
 Înmulțirea matricilor - este definită numai în cazul în care numărul de
coloane a primei matrici este egal cu numărul de linii a celei de-a doua

C = A x B 1.10
(m,k) (m,n) (n,k)

*Proprietăți ale înmulțirii

- înmulțirea este asociativă (AB)C = A(BC)
- nu este în general comutativă AB  BA
-este distributivă în raport cu adunarea și scăderea
(A  B)C = AC  BC
A(B  C) = AB  AC
-existența elementului neutru la înmulțire (matrice unitate): AE = EA = A

 Produsul unei matrici cu un vector - are sens dacă vectorul are atâtea
elemente câte coloane are matricea. Rezultatul înmulțirii va fi un vector

Y = A  x 1.11
(m,1) (m,n) (n,1)

În studiul extremelor unor funcții de mai multe variabile, un rol deosebit îl joacă
doi operatori diferențiali - vectorul gradient și matricea hesiană.
Fiind dată o funcție f de mai multe variabile și admițând ca aceasta are derivate
 
parțiale în punctul x10 , x 20 , . . . , x n0  gradientul este vectorul coloană:
T

   
 f f 
0 
f  
0
x ,..., x  1.12
 H1 x n 

Se numește hesiană o funcție f în x0, matricea

  2 f 
 
Hf X 0   X0   1.13
 Ai x j  i , j 1,...,n
*Proprietățile gradientului:

 Ax   A
  f 1  f   f 1  f 2
 f1 f 2   f1  f 2  f 2  f1
T T

1.14

4
  Inversa unei matrici:
Fiind dată o matrice A, se numește inversa sa matricea A-1, cu proprietatea:
A-1A = A A-1 = E 1.15
Inversa unei matrici este unică.
Ea se determină astfel:
 A11 A21 An1 
 ... 
 A A A 
A A22 An 2 
A 1   12 ...  1.16
 A A A 
 A1n A2 n Ann 
 ... 
 A A A 

în care Aij sunt complemenții algebrici ai matricei A. Inversa are sens numai
pentru matrici pătrate nesingulare.(D  0)
*Proprietățile inversei unei matrici:

A   A
1
1

1.17
 A   1A
1

-dacă există A-1 si B-1 rezultă: (AB)-1 = B-1 A-1

-inversa unei matrici simetrice este tot o matrice simetrică
-inversa unei matrici superior triunghiulare este tot o matrice superior
triunghiulară
-pentru ca o matrice superior sau inferior triunghiulară sa fie inversabilă este
necesar și suficient ca aii  0 pentru orice I =1,2,...,n.

 Ecuații matriceale
Un sistem de m ecuații cu n necunoscute se scrie sub foma generală:

a11 x1  a12 x 2 . . . . a1n x n  b1

a 21 x1  a 22 x 2 . . . . a 2 n x n  b2
1.18
.................................
a m1 x1  a m2 x 2 . . . . a mn x n  bm

 i  1, . . . , m
unde: a ij  ) sunt constante cunoscute
 j  1, . . , n 
 
bi i  1, . . . , m

5
A rezolva acest sistem înseamnă a găsi valorile x1, x2,....,xn care să verifice cele
m relații. După cum sistemul are sau nu soluție, el se va numi compatibil sau
incompatibil
Matricea:
a11 a12 . . . a1n
a 21 a 22 . . . a 2n
A , de ordinul (m x n) 1.19
... ... ... ...
a m1 a m2 . . . a mn

se numește matricea coeficienților sau matricea sistemului

Introducând notațiile:
x1 b1
x2 b2
X  B= 1.20
... ...
xn bm

sistemul capătă forma matriceală:

A X  B 1.21
(mn) (n1) (m1)

 Rezolvarea sistemelor pătratice:

Dacă numărul ecuațiilor coincide cu cel al necunoscutelor, sistemul de ecuații
va fi numit pătrat.
Sistemul de ecuații A  X  B , în care m = n, este compatibil și are soluție unică
dacă și numai dacă A  0 . În cazul îndeplinirii acestei condiții, soluția se
determină după formulele:
Di
xj  , j =1,2,...,n 1.22
Aj

-Dj este determinantul atașat matricei Aj formată din A prin înlocuirea coloanei j
cu termenii liberi.
Daca A  0 , rezultă că există inversa A-1 .
Înmulțind sistemul A  X  B cu A-1 la stânga se obține:

A-1 A X = A-1B 1.23

E

Deci: X = A-1B,
1.24
relație matriceală care dă posibilitatea determinării soluției.