CURS 10

6.4 COMPENSAREA MĂSURĂTORILOR ETEROGENE

Dacă mai multe mărimi de natură diferită (unghiuri, lungimi, diferenţe de nivel)
urmează a fi compensate în comun , problema se poate trata în două moduri:
 se calculează corecţiile omogenizate, care sunt adimensionale şi
neponderate. Omogenizarea corecţiilor se obţine dacă se împart relaţiile
care dau corecţiile în funcţie de corelate cu erorile unităţilor de pondere,
adică:
vi  ai k1  bi k 2  .....  ri k r
( i  1.....n )
v' v"
,
 '
"
const. const.
 se ţine seama că în cazul ponderilor p '  , p "
 '2
 "2
folosindu-se întotdeauna aceeaşi constantă.
Unitatea de măsură pentru  va fi aceeaşi ca cea pentru v şi respectiv w .
Observaţie:
Accentul ’şi ” desemnează o anumită natură de măsurători.

6.4.1 Transformarea măsurătorilor condiţionate în indirecte şi invers

6.4.1.1 Trecerea de la măsurători condiţionate la măsurători indirecte

Fie sistemul liniar al ecuaţiilor de condiţie a corecţiilor:

a1v1  a 2 v 2  ....  a n v n  w1  0
b1v1  b2 v 2  .....  bn v n  w2  0
6.32
.................................................
r1v1  r2 v 2  ......  rn v n  wr  0
Din acest sistem de r ecuaţii cu n necunoscute ( r  n ), putem exprima primele
r corecţii în funcţie de celelalte ( n - r ). Dacă vom nota cele ( n - r ) corecţii cu
x1 , x2 , ....., xn se va obţine:
v1  A1 x1  B1 x2  .....  U1 xu  L1
v2  A2 x1  B2 x2  .....  U 2 xu  L2
………………….
vr  Ar x1  Br x2  .....  U r xu  Lr 6.33
vr 1  x1
vr  2  x2
………………….
vn  xu

1
Am obţinut deci un sistem de n ecuaţii cu u necunoscute [ u =( n - r )] care se
tratează identic ca la capitolul de măsurători indirecte.

6.4.1.2 Trecerea de la măsurători indirecte la măsurători condiţionate

Trecerea se realizează în modul următor:

 se elimină în anumite condiţii cele u necunoscute din sistemul liniar al
ecuaţiilor de corecţie printr-o metodă oarecare, rămânând încă ( n - u )
ecuaţii, numai în funcţie de corecţiile v care se consideră ca ecuaţii de
condiţie.

Observaţii:
Deşi transformările sunt posibile în ambele sensuri, acestea nu se recomandă a fi
efectuate, trebuind să se stabilească de la început metoda prin care se urmăreşte
să se facă compensarea, rezultatele fiind însă aceleaşi. Un criteriu de alegere îl
constituie numărul de ecuaţii normale rezultate.
Mijloacele moderne de calcul au schimbat optica, preferându-se metoda
măsurătorilor indirecte, care se pretează la un grad mai mare de automatizare.

6.5 EVALUAREA PRECIZIEI ÎN CAZUL MĂSURĂTORILOR

CONDIŢIONATE

 Eroarea medie pătratică a unei mărimi măsurate

Din reducerea sistemului (6.32 la sistemul de măsurători indirecte (6.33), rezultă

pentru calculul erorii medii pătratice a unei mărimi măsurate:

m
vv adică,
n  n  r 

m
vv 6.34
r

unde, vv reprezintă suma pătratelor erorilor aparente, iar r este numărul
măsurătorilor efectuate în plus, sau numărul gradelor de libertate ale reţelei.

 Eroarea medie pătratică a unităţii de pondere

 
 pvv 6.35
r

2
unde, p reprezintă ponderea, adică gradul de încredere pe care îl avem în
determinarea respectivă.

Suma pătratelor corecţiilor se va calcula, pentru control, în dublu mod:

 în sistemul:
vi  ai k1  bi k 2  .....  ri k r 6.36
se calculează individual fiecare corecţie, se ridică la pătrat şi apoi se face suma
acestora, rezultând vv .

 calculul sumei vv în funcţie de corelate:

Multiplicând ecuaţiile sistemului (6.36) cu v1 , v 2 , ....., v n şi însumând se obţine:

vv  avk1  bvk 2  .....  rvk r 6.37

dar, din sistemul liniar al ecuaţiilor de condiţie a corelatelor avem:

av  w1 ; bv  w2 ; .....; rv  wr

Înlocuind aceste valori în (6.37) rezultă:

vv   kw 6.38

Această relaţie se poate calcula foarte simplu cu ajutorul schemei Gauss.

 calculul sumei vv cu ajutorul algoritmilor Gauss:

Vom considera 3 ecuaţii normale scrise sub formă redusă:

aak1  abk 2  ack 3  w1  0

bb.1k 2  bc.1k 3  (w2 .1)  0
6.39
...............................................................
cc.2k 3  (w3 .2)  0
Expresiile corelatelor deduse din acest sistem vor fi:

( w3 .2)
k3  
[cc.2]
[bc.1] [ w .1]
k2   k3  2 6.40
[bb.1] [bb.1]
[ab] [ac] w
k1   k2  k3  1
[aa] [aa] [aa]

3
Relaţia unică de control vv  kw o vom scrie pentru cazul a trei ecuaţii:

vv  k1w1  k 2 w2  k3 w3 6.41

Înlocuind în (6.41 corelata k1 dată de (6.40) se obţine:

vv  w12 
 w2 
ab w  k  w  ac w  k
aa  aa 1  2  3 aa 1  3

sau, folosind notaţiile Gauss (algoritmii de ordinul II):

w12
vv   w .1k  w .2k 6.42
aa 2 2 3 3

Se înlocuieşte în continuare k 2 dat de (6.40) :

w12 w2 .1  bc.1 w .1 k
vv    w3 .1 
aa bb.1  bb.1 2  3
sau 6.43
vv 
2
w
1 w .1
 2  w3 .1k 3
aa bb.1
Înlocuind mai sus şi corelata k 3 , se obţine:

w12 w2 .1 w3 .2

2 2

vv    6.44
aa bb.1 cc.2

Această relaţie exprimă suma pătratelor corecţiilor în funcţie de algoritmii

Gauss.
Aceasta se poate calcula direct din schema Gauss.

 Eroarea medie pătratică individuală

mi  


 pvv 6.45
pi n  pi

 Eroarea medie pătratică a necunoscutelor

m x   m Q xx , 6.46

unde: Qxx reprezintă coeficientul de pondere aferent necunoscutei şi se obţine

direct din schema Gauss.