CURS 7

Model de calcul pentru compensarea prin metoda măsurătorilor indirecte

În reţeaua de trilateraţie din figură se cunosc coordonatele punctelor vechi

A, B, E precum şi lungimile laturilor măsurate. Se cere să se determine valorile
cele mai probabile ale coordonatelor punctelor noi P1 şi P2 aplicând teoria
generală a măsurătorilor indirecte.

P1

P2
B

Rezolvare:

Coordonatele punctelor vechi

Pct. Xm Ym
A 4.991.770,260 -155.392,008
B 4.890.247,571 -143.739,856
E 4.914.645,648 -113.821,221

Distanţele măsurate şi reduse la planul de proiecţie au următoarele valori în

metri:

AP1 =22.183,740 BP2 =27.932,987

BP1 =18.636,637 EP2 =22.427,764
EP1 =21.861,620 P1P2 =22.723,081

1
Relaţiile care leagă mărimile măsurate direct, de mărimile ce urmează a fi
determinate au forma generală:

M i0  v1  Fi  X 1 , X 2 ,..., X h 
i 1 n
nh
Pentru cazul nostru relaţia devine:

Lij  vij  X j  X i   Y j  Yi 
2 2

în care:
Lij =lungimi măsurate
vij =corecţii aferente măsurătorilor
X j , Y j , X i , Yi , - coordonatele punctelor, mărimi ce urmează a fi determinate.

Etapa 1. Determinarea valorilor provizorii şi liniarizarea ecuaţiilor

Relaţiile scrise mai sus trebuie aduse la o formă liniară prin dezvoltare în serie
Taylor în jurul unor valori provizorii, care se determină în modul următor:
Prin intersecţie liniară din A şi B se deduc coordonatele provizorii
(aproximative) ale punctului P1 (pentru control se mai poate face o intersecţie
din A şi E )
Pentru coordonatele punctului P2 intersecţia se face din punctele B şi E , iar
pentru control din B şi P1 .
Astfel, se obţin următoarele valori:

Pct. X 0m  Y0m 

P1 4.906.102,250 -133.944,448
P2 4.892.313,003 -115.883,407

Valorile probabile ale coordonatelor vor fi deci:

X i  X i  dxi
0

Y i  Yi  dyi
0

Introducând aceste valori în expresia iniţială se obţine:

Li j  vi j  ( X 0j  dx j  X i0  dxi ) 2  (Y j0  dy j  Yi 0  dyi ) 2

2
Dezvoltând în serie Taylor această relaţie vom obţine:
X j0  X i0 Yj0  Yi 0 X j0  X i0 Yj0  Yi 0
vij  dx j  dy j  dxi  dyi  li j
Dij0 D Dij0 D
în care:
X   Y 
2 2
Di0 j  0
j  X i0 j
0
 Yi 0 şi: li j  Di j 0  Li j ,

adică valoarea distanţei calculată din coordonatele provizorii minus valoarea

măsurată.

Etapa 2. Calculul coeficienţilor ecuaţiilor de corecţii şi a termenilor liberi

Latura X  X 0j  X i0 Y  Y j0  Yi 0 X Y l  D0  L
a b
D0 D0
A-P1 -5.668,010 21.447,560 -0,255 +0,967 +0,132
B-P1 15.854,679 9.795,408 +0,851 +0,525 -0,091
E-P1 -8.543,398 -20.123,227 -0,391 -0,920 +0,080
B-P2 2.065,432 27.856,449 +0,074 +0,997 -0,072
E-P2 -22.332,645 -2.062,186 -0,995 -0,092 -0,110
P1-P2 -13.789,247 +18.061,041 -0,607 +0,795 +0,135

D A0  P1  22.183,872
DB0 P1  18.636,546
DE0  P1  21861
. ,699
(metri)
DB0 P2  27.932 ,915
DE0  P2  22.427 ,654
DP01  P2  22.723,216

Având şase ecuaţii cu patru necunoscute, valorile cele mai probabile ale
corecţiilor se determină aplicând principiul metodei celor mai mici pătrate.

3
Tabelul coeficienţilor ecuaţiilor de corecţii:

Latura P2 l S1 vIJ
P1
a b c d
A  P1 -0,255 +0,967 +0,132 0,844 0,150
B  P1 +0,851 +0,525 -0,091 1,285 0,031
E  P1 -0,391 -0,920 +0,080 -1,231 0,031
B  P2 +0,074 +0,997 -0,072 +0,999 0,108
E  P2 -0,995 -0,092 -0,110 -1,197 0,085
P1  P2 +0,607 -0,795 -0,607 +0,795 +0,135 +0,135 0,126

vij  a ij dx j  bij dy j  cij dxi  d ij dyi  lij

1,310556 0,077345 -0,368449 0,482565 -0,060436 1,441581

2,689139 0,482565 -0,632025 -0,101058 2,515968
1,363950 -0,317247 0,022177 1,182996
1,634498 0,045661 1,213452
0,067614 -0,026041

4
Rezolvarea sistemului normal cu aflarea soluţiilor:

dx1 dy1 dx2 dy2 l Q11 Q22 Q33 Q44 S

1.310556 0,077345 -0,368449 0,482565 -0,060436 -1 0 0 0 0,441581
-1 -0,059016 -0,281139 -0,368213 -0,046114 0,763034 0 0 0 -0,336942
dx1 = 2,689139 0,482565 -0,632025 -0,101058 0 -1 0 0 1,515968
0,050938 2,684575 0,504309 -0,660504 0,097492 0,059016 -1000000 0 0 1,489898
-1 0,187854 0,246036 -0,036315 -0,021983 0,372498 0 0 -0,554984
dy1 = 1,363950 -0,317247 0,022177 0 0 -1 0 0,182996
0,031836 1,165629 -0,057502 0,023501 0,292037 0,187854 -1 0 0,027445
-1 0,049331 -0,020161 -0,250540 -0,161161 0,857905 0 -0,025451
dx2 = 1,634498 0,045661 0 0 0 -1 0,213452
-0,021883 1,291469 0,045086 0,368328 0,236769 0,049331 -1 0,418778
-1 -0,034910 0,285200 0,183333 0,038197 0,774312 -0,324264
dy2 = 0,067614 Q11 = Q22 = Q33 = Q44 =
-0,03491 0,932559 0,446179 0,859789 0,774312
ll   0,059242
Q12 =-0,136484
Q34 =0,038197

5
Verificarea soluţiilor:

S  Q  L  L

0,0936570,093655

După rezolvarea sistemului normal se fac următoarele calcule:

-calculul coordonatelor definitive ale punctelor noi

X 1  X 10  dxi
Y1  Y10  dy i

Pct. X (m) Y (m)

P1 Coord.proviz. 4.906.102,250 -133.944,448
Corecţii 0,051 0,032
Coord.def. 4.906.102,301 -133.944,416
P2 Coord. proviz. 4.892.313,003 -115.883,407
Corecţii -0,022 -0,035
Coord.def. 2.892.312,981 -115.883,442

-Calculul corecţiilor v i , ce trebuiesc aplicate lungimilor măsurate, se face cu

relaţia:
vij  aij dx j  bij dy j  cij dxi  d ij dyi  lij
Rezultatele calculelor sunt trecute în ultima coloană a tabloului coeficienţilor
ecuaţiilor de corecţie.

Verificarea compensării se face cu relaţia:

Lij  vij  X j  X i   Y j  Yi 
2 2

adică distanţa compensată se calculează în dublu mod:

-la valorile măsurate Lij se aplică corecţia v ij

-din coordonatele definitive

7
Cele două valori trebuie să coincidă în limita preciziei de calcul

Latura Latura Corecţia v ij Latura Latura din

măsurată (m) corectată coordonate
L 
ij Lij  vij (m) definitive (m)
(m)
A-P1 22.183,740 0,150 22.183,890 22.183,890
B-P1 18.636,637 0,031 18.636,606 18.636,606
E-P1 21.861,620 0,031 21.861,651 21.861,651
B-P2 27.932,987 0,108 27.932,879 27.932,879
E-P2 22.427,764 0,085 22.427,679 22.427,679
P1-P2 22.723,089 0,126 22.723,207 22.723,207

Etapa 3. Calculul precizilor

a) Eroarea medie pătratică a unei singure laturi compensate:

m 
 vv 
0,059242
 0,172m
nh 6 4

b) Erorile coordonatelor:

m x1  m Q11  0,165 m
m y1  m Q22  0,114 m
m x2  m Q33  0,159 m
m x2  m Q44  0,151m

8
Elipsele erorilor:

Din schema Gauss s-au dedus coeficienţii de pondere Q11 , Q22 , Q33 , Q44 , Q12 , Q34

Elementele elipsei pentru punctul 1:

Q11 = 0,9326 Q22 = 0,4462 Q12 =-0,1365

2Q12  0,2730
2  arctg   367 g 47 c
Q11  Q22 0,4864
  183G 72 C
Q11  Q22 1
Qmax,min   Q11  Q22 2  4Q122
2 2
Qmax,min  0,6894  0,2789
Qmax  0,9683
Qmin  0,4105

a  mmax  m Qmax  0,172 0,9683  0,170m  17cm

b  mmin  m Qmin  0,172 0,4105  0,110m  11cm

Elementele elipsei pentru punctul 2

Q33 = 0,8598 Q44 = 0,7743 Q34 = 0,0382

0,0764
2  arctg  46 G 42 C
0,0855
  23G 21C
Qmax,min  0,8170  0,1146
Qmax  0,9316
Qmin  0,7024

a  mmax  0,172 0,9316  0,164m  16cm

b  mmin  0,172 0,7024  0,125m  12cm

Cu aceste valori ale semiaxelor a și b, și cu unghiul φ (dintre semiaxa mare și

direcția N ), în fiecare punct nou P1 şi P2 se vor construi elipse la o scară
convenabilă.
Aceste elipse reprezintă un domeniu de încredere (toleranță) pentru poziția
planimetrică a punctelor (X, Y).
9