Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
depozitelor bancare.
t Xt Yt
1 0.5 0.3
2 1.0 0.8
3 1.2 1
4 -0.3 -0.5
5 2.1 1.5
6 2.3 1.8
7 1.2 1
8 1.0 0.5
9 0.8 0.4
10 0.0 -0.2
11 -0.6 -0.5
12 2.2 1.7
t =1
Yt = nâ 0 + â 1 X t
t =1
n n n
X t Yt = â 0 X t + â 1 X 2t
t =1 t =1 t =1
Tabel 1
t Xt Yt XtYt Xt2
1 0.5 0.3 0.15 0.25
2 1 0.8 0.8 1.00
3 1.2 1 1.2 1.44
4 -0.3 -0.5 0.15 0.09
5 2.1 1.5 3.15 4.41
6 2.3 1.8 4.14 5.29
7 1.2 1 1.2 1.44
8 1 0.5 0.5 1.00
9 0.8 0.4 0.32 0.64
10 0 -0.2 0 0.00
11 -0.6 -0.5 0.3 0.36
12 2.2 1.7 3.74 4.84
∑ 11.4 7.8 15.65 20.76
Pag. 1
Pentru coloana XtYt se inmultesc (pe linie) valorea din coloana Xt cu cea din coloana Yt.
Pentru coloana Xt2 se ridica la patrat (pe linie) valoarea din coloana Xt.
Apoi se calculeaza suma pentru fiecare din cele 4 coloane (Xt, Yt, XtYt si Xt2)
𝑛 𝑛
∑ 𝑌𝑡 = 𝑛â0 + â1 ∑ 𝑋𝑡
𝑡=1 𝑡=1
𝑛 𝑛 𝑛
∑ 𝑋𝑡 𝑌𝑡 = â0 ∑ 𝑋𝑡 + â1 ∑ 𝑋𝑡2
𝑡=1 𝑡=1 𝑡=1
Pt prima ecutie: ∑Yt = 7.8, n = 12 (numarul de luni date in tabelul initial), ∑Yt = 11.4
Sistemul este:
Prima matricea (∆) se construieste cu valorile din sistemul de ecuatii de mai sus, valorile de dupa =
A doua matrice (Ɖ0) se construieste cu valorile din sistemul de ecuatii de mai sus, exceptand
coloana a 2-a (cea cu â0)
A treia matrice (Ɖ1) se construieste cu valorile din sistemul de ecuatii de mai sus, exceptand
coloana a 3-a (cea cu â1)
La fiecare matrice se calculeaza determinantul.
Pag. 2
Pentru a afla estimatorii (â0 si â1) folosim urmatoarea formula:
Ɖ0 Ɖ1
â0 = , respectiv â1 =
∆ ∆
Rezulta:
â0 = -0.13832
â1 = 0.82981
Yt = -0,1383 + 0,8298 Xt
(Yt = â0 + â1 Xt)
Interpretare:
Daca toate celelalte conditii raman nemodificate, iar rata reala a dobanzii bancare (Xt) este 0, atunci
anticipam un proces de dezeconomisire: depozitele bancare vor scadea cu -0,1383 puncte procentuale.
Daca toate celelalte conditii raman nemodificate, iar rata reala a dobanzii bancare (Xt) va creste cu 1
punct procentual, atunci anticipam ca depozitele bancare vor creste cu 0,83 puncte procentuale.
Pag. 3
b. Testati acuratetea ajustarii si interpretati rezultatul obtinut
2
∑ u2t
R =1−
∑(Yt − Ȳ)2
Tabel 2:
t Xt Yt Ŷt u t = Y t - Ŷt ut2 (Yt-Y)2
1 0.5 0.3 0.27659 0.02341 0.000548 0.122500
2 1.0 0.8 0.69149 0.10851 0.011774 0.022500
3 1.2 1 0.85745 0.14255 0.020320 0.122500
4 -0.3 -0.5 -0.38726 -0.11274 0.012710 1.322500
5 2.1 1.5 1.60428 -0.10428 0.010874 0.722500
6 2.3 1.8 1.77024 0.02976 0.000886 1.322500
7 1.2 1 0.85745 0.14255 0.020320 0.122500
8 1.0 0.5 0.69149 -0.19149 0.036669 0.022500
9 0.8 0.4 0.52553 -0.12553 0.015757 0.062500
10 0.0 -0.2 -0.13832 -0.06168 0.003805 0.722500
11 -0.6 -0.5 -0.63620 0.13620 0.018551 1.322500
12 2.2 1.7 1.68726 0.01274 0.000162 1.102500
∑ 11.4 7.8 7.8 0.00000 0.152377 6.990000
media 0.65
2. ut = Yt - Ŷt
!!! pentru a valida ca am calculat bine, intotdeauna suma de pe coloana ut trebuie sa fie egala
cu 0
4. (Yt-Y)2 -> se calculeaza pe linie diferenta intre valoarea lui Yt si media coloanei Y, apoi se
ridica la patrat.
Pentru prima inregistrare = (0.3 – 0.65)2 = 0.1225
Pag. 4
5. Pentru fiecare coloana se calculeaza si totalul.
0.152377
Rezulta R2 = 1- ( 6.99
) = 0.9782
Interpretare: Modelul ar putea sa explice 97,82% din variatia fata de medie a dinamicii dobanzilor
bancare.
Legenda:
Succes!
Pag. 5