Etape tema MAC

2023-2024

Au fost imaginate N ∙ n=25 ∙ 3=75 valori obţinute prin măsurarea arborilor cu ajutorul unui
şubler având precizia de 0,1 mm (i = 0);

E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8 E9 E10
x1 15.3 15.0 14.6 15.0 15.2 14.8 14.6 15.0 15.2 15.3
x2 14.9 15.3 14.9 14.8 15.1 14.9 15.0 15.1 15.0 14.8
x3 15.0 15.0 15.1 15.1 15.3 15.4 14.9 15.1 15.0 15.1
Suma 45.2 45.3 44.6 44.9 45.6 45.1 44.5 45.2 45.2 45.2
Media 15.07 15.10 14.87 14.97 15.20 15.03 14.83 15.07 15.07 15.07
Range 0.4 0.3 0.5 0.3 0.2 0.6 0.4 0.1 0.2 0.5

E11 E12 E13 E14 E15 E16 E17 E18 E19 E20
15.5 15.0 14.9 14.8 14.9 15.1 14.7 14.9 14.9 15.0
15.2 14.8 14.7 14.7 15.0 15.2 15.2 15.4 14.8 15.1
15.3 15.0 15.4 15.1 15.0 15.1 15.1 15.2 15.1 15.4
46.0 44.8 45.0 44.6 44.9 45.4 45.0 45.5 44.8 45.5
15.33 14.93 15.00 14.87 14.97 15.13 15.00 15.17 14.93 15.17
0.3 0.2 0.7 0.7 0.1 0.1 0.5 0.5 0.1 0.4

E21 E22 E23 E24 E25

15.5 15.0 14.9 15.0 15.1
15.4 15.0 14.8 15.3 15.0
15.0 14.8 15.2 15.2 15.5
45.9 44.8 44.9 45.5 45.6
15.30 14.93 14.97 15.17 15.20
0.5 0.2 0.4 0.3 0.5
Punctul 1: Evaluarea stabilitǎţii procesului

1. Pentru fiecare esantion s-au calculat cei 2 indicatori statistici (v. tabelul de sus) ce
vor servi la crearea fişei de control Medie-Amplitudine (media esantionului si amplitudinea
esantionului);

2. Pentru realizarea fisei de control Medie-Amplitudine X −R, se determină limitele de

control (superioară şi inferioară) pentru cei 2 parametri cu formulele cunoscute, utilizand
coeficientii pentru cazul mărimii eşantionului n = 3. S-a calculat media amplitudinilor: R=0.36 mm.
Pe baza acesei valori s-ar fi putut estima statistic deviatia standard cu relatia:
R
s estimat = =0.21264 mm (observăm ca este destul de apropiată valoarea calculată analitic,
d2
0.21202).

9.00 0.36
Suma R Medie R

n=3 n=4 n=5

A2 1.023 0.729 0.577
d2 1.693 2.059 2.326
D3 0 0 0
D4 2.574 2.282 2.114

LCSX 15.28
= X́ ± A 2 ∙ R=15.05 ±1.023 ∙ 0.36= mm
LCI X 14.82

LCS R=D 4 ∙ R=2.574 ∙0.36=0.92 mm

LCI R=D3 ∙ R=0 ∙ R=0 mm

3. Se construiesc graficele pentru X si pentru R.

 Graficul pentru medii
15.40
15.30
15.20
15.10
15.00
14.90
14.80
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
14.70
14.60
14.50
Esantion

Graficul pentru amplitudini

1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
R

0.4
0.3
0.2
0.1
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Esantion

4. Se trasează pe grafice (dupa importarea lor in Paint sau lucrand chiar in Excel – mai
elegant!) limitele de control.
5. Se evaluează stabilitatea procesului în raport cu cerinţele cunoscute, analizand fiecare
grafic (intai cel pentru amplitudini, apoi cel pentru medii) conform tabelului următor.

Nr.
Cerinţă Rezultat
crt.
KO
1 NU există puncte în afara limitelor de control (sunt 2 puncte peste
LCS pentru medie)
NU există mai mult de 7 puncte consecutive crescătoare sau
2 OK
descrescătoare
NU există mai mult de 7 puncte consecutive deasupra sau
3 OK
dedesubtul mediei
4 NU există o ciclicitate evidentă OK
 NU se manifestă un trend al valorilor, există o variabilitate naturală a
5 OK
acestora
Distribuţia tuturor punctelor respectă structura distribuţiei normale în
6 raport cu limitele de control (cca 2/3 in treimea central, cca 1/3 in OK
treimea mediana si cca 1/20 in treimea extremă)

Concluzia este că procesul NU este stabil, deci “not in control”, adică nu este predictibil.

Punctul 2: Verificarea normalitǎţii procesului

1. A fost realizata diagrama BoxPlott (BoxPlott function) pentru identificarea si

eliminarea eventualelor valori aberante dintre cele 75 valori imaginate.

2. Au fost scrise cele 75 valori (sau mai putine, daca au fost identificate si eliminate
valori aberante) intr-o coloană in ordine crescatoare (Sort&Filter from smallest to largest);
3. A fost creat un tabel cu 2 coloane: valorile identificate xi pe prima coloana, frecventa
acestora ni pe a doua coloana (verificare: suma frecventelor = 75?);

xi ni
14.6 2
14.7 3
14.8 8
14.9 9
 15 18
15.1 13
15.2 8
15.3 6
15.4 5
15.5 3
75 ok

4. A fost creat graficul cu histograma datelor din tabelul anterior si s-a observat ca
distributia valorilor este cvasinormala (imaginea seamana cu clopotul lui Gauss), ceea ce justifică
utilizarea ȋn continuare a instrumentelor statistice precizate ȋn enunţul temei (C pk şi Cp pentru
evaluarea capabilitatii; modelul normal pentru estimarea proportiei de neconformitati);

Histograma
20
18 18
16
14
13
12
Frecventa

10
9
8 8 8
6 6
5
4
3 3
2 2
0
14.4 14.6 14.8 15 15.2 15.4 15.6
Xi [mm]

Punctul 3: Determinarea capabilitǎţii procesului

1. Au fost calculate: Media mediilor X́ = 15.05 mm si deviatia standard s = 0.21 mm (cu

formula pentru esantion - Sample).

media 15.05333 mm
sigma 0.212026 mm

2. Au fost determinati indicatorii Cpk şi Cp cu formulele de calcul cunoscute:

 T L 0.6
C p= = =0.47
6∙σ 6∙σ

C pk =min { 3∙ σ
,
3∙σ } {
X́ −Lmin Lmax − X́
=min
X́ −14.7 15.3− X́
3∙σ
,
3∙σ }
=min {0.55 , 0.38 }=0.38

Se constată ca Cpk este mult sub valoarea limita de 1.33, iar prin reglaj poate ajunge doar la
valoarea Cp = 0.47, deci tot insuficienta ar fi capabilitatea, asa ca se propune reglarea
procesului si, apoi, imbunatatirea preciziei acestuia, astfel incat Cp = Cpk = min 1.33.

Punctul 4: Determinarea proporţiei de neconformitǎţi rezultate

1. A fost creat modelul normal pe baza distributiei cu cele 75 de valori masurate,

utilizand valorile pentru cei 2 parametri ai distributiei: Media mediilor X́ = 15.05 mm si deviatia
standard  = 0.21 mm (a fost creat graficul frecventelor absolute si graficul frecventelor cumulate).

Frecv Frecv
L [mm] abs cum
14.4 0.02 0.001
14.5 0.06 0.005
14.6 0.19 0.016
14.7 0.47 0.048
14.8 0.92 0.116
14.9 1.45 0.235
15 1.82 0.401
15.1 1.84 0.587
15.2 1.48 0.755
15.3 0.96 0.878
15.4 0.49 0.949
15.5 0.20 0.982
15.6 0.07 0.995
15.7 0.02 0.999
 Frecv abs
2.00
1.80
1.60
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20
0.00
14.2 14.4 14.6 14.8 15 15.2 15.4 15.6 15.8
L [mm]

Frecv cum
1.000
0.900
0.800
0.700
0.600
0.500
0.400
0.300
0.200
0.100
0.000
14.2 14.4 14.6 14.8 15 15.2 15.4 15.6 15.8
L [mm]

2. Pentru modelul teoretic normal (model matematic) s-a determinat proportia

neconformitatilor sub Lmin = 14.7 mm (0.048 sau 4.8% din valori) si proportia neconformitatilor
peste Lmin = 15.3 mm (1 – 0.878 = 0.122 sau 12.2% din valori), prin simpla citire in tabel (v. mai
sus, cu roşu) a valorii Frecv cum pentru L egal cu 14.7mm, respectiv 15.3 mm (aici a trebuit sa fie
scazuta valoarea citita din totalul de 100%). Se constata ca difera (absolut firesc) de valorile care
ar fi rezultat prin simpla prelucrare statistica: 2/75 = 0.027 = 2.7%, respectiv 8/75 = 0.107 = 10.7%.
Deci proportia de neconformitati (sub cota si peste cota) pentru intreaga populaţie
(producţie) este (în situaţia actualǎ, înainte de a corecta procesul) de 4.8 + 12.2 = 17%.
xi ni
14.6 2
14.7 3
14.8 8
14.9 9
15 18
15.1 13
15.2 8
15.3 6
15.4 5
15.5 3

CONCLUZII FINALE

Nr.
crt Rezultat
.
1 Procesul nu este stabil
2 Procesul este cvasinormal
3 Procesul nu este capabil
Proportia de neconformitǎţi = 17%
(foarte mare!)
Proportia neconformitatilor sub
cotǎ (rebuturi nerecuperabile) =
4
4.8%
Proportia neconformitatilor peste
cotǎ (rebuturi recuperabile) =
12.2%
Consecinţă
Trebuie realizata o sedinta de
brainstorming care sa conduca la
realizarea Fisei Cauze-Efect, pentru
identificarea masurilor prin care procesul
sa devina stabil (in control)
Pot fi aplicate ȋn continuare
instrumentele statistice pentru evaluarea
capabilitatii procesului (indicatorii
numerici Cp si Cpk) şi a proporţiei de
neconformitǎţi (rebuturi)
Procesul trebuie reglat (pentru ca Cpk sa
urce la valoarea Cp) si apoi trebuie
crescuta precizia sa, ca valoarea Cpk sa
fie de minim 1.33
Dupǎ corectarea capabilitǎţii procesului,
rebuturile recuperabile vor fi supuse
unui nou process de strunjire şi se vor
obţine piese conforme.
În schimb, rebuturile nerecuperabile vor
fi tratate ca deşueri metalice.