MINISTERUL EDUCAȚIEI SI INVATAMINTULUI

INSTITUTUL DE SUBINGINERI PITEȘTI

S. L. ing. Baciu Emilian

As * ing. Crivac Gheorghe

îndrumar de proiectare
PENTRU
FABRICAREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR

(pentru uzul studenților)

' Ta^'tutU' Jț
)
i B131!OTlCA
F' I T E Ș T x

PITEȘTI -1985
 1

INTRODUCERI

Prezentul înarumar de proiectare a apărut din necesitatea

de a pune la îndemîna studenților un material epeoial, unitar și
sintetic care aă-i călăuzească la întocmirea proiectelor de an
»i a proiectelor (lucrărilor) de diplomă cu teme din domeniul
fabricării și reparării autovenicuielor rutiere.
Ca elemente indispensabile ale procesului instructiv și
formativ, oroiectele ce an și de diplomă, pe lîngă fixarea cu­
noștințelor de curo, au roiul de a obișnui pe studenți sfi lucre­
ze inue; vi.uer.t și sA rezolve corect probleme de proiectare tehno­
logică r proceselor do fabricare și reparare a componentelor
•lutovehiculelor și a unor capacități de producție pentru aceste
activități.
Le ziizo întocmirii acestui Îndrumar a stat experiența di­
dactică e autorilor, bibliografia adunată stăruitor în decursul
tal multor ani de zile și munca migăloasă de selectare, redac­
tare si finisare a materialului în ce privește forma și conținu-

Jpere.m că, în forma în cere se prezintă, acest Îndrumar va

constitui un prețios instrument de lucru pentru studenții de la
secțiile ce ingineri, specializarea Autovenicule rutiere, pu-
tînd îi dt iclos și studenților de la secțiile de subingineri,
jpecializarec Automobile.
îndrumarul este structurat în zece capitole, piua unele
noxe și cuprinde datele necesare pentru proiectarea proceselor
te omologice de fabricare și reparare, normarea lucrărilor, pro­
iectarea tennoloricS a liniilor, atelierelor, secțiilor și uni­
tăților de labricație si reparații, calculul energetic, calculul
prețului de cost și eficienței economice a lucrărilor de recon-
dițiunare, proiectai ea diapozitivelor si standurilor, proiecta­
rea controlului tehnic de calitate, proiectarea măsurilor de pro­
tecție a ar.uncii și de prevenire a incendiilor etc.
La întocmirea lui s-s ținut seama de cerințele actuale și
tendințele de viitor din domeniul fabricării și reparării
 - 2 -

autovehiculelor și în mod deosebit, ae cerința creșterii efici­

enței acestei activități care a devenit foarte importantă în
contextul crizei mondiale de energie și materii prime.
Lista bibliografică consemnată la sfîrșitul îndrumarului
poate 11 de un real folos studenților în scopul completării in­
formațiilor necesare întocmirii proiectelor*
Participarea la elaborarea acestui îndrumar este următoaiea!
5, 6, 8
ing.Smilian Baciu, capitolele 1, 4, 9, și subca­
pitolele 7.2, 7.3, 7.4;
-• ing.Crivac Gheorghe, capitolele 2, 3, 9 și subcapitolul
7.1.
Mulțumim colegilor din catedre Automobile și T.C.M. de la
Facultatea de învățămînt telinic din Institutul de Subingineri
Pitești și în special recenzenților pentru sprijinul acordat in
definitivarea lucrării.
Mulțumim, de asemenea, cititorilor pentru observațiile și
• sugestiile pe care le vor formula la această primă ediție a în­
drumarului, care ne vor ajuta să-i aducem îmbunătățiri substan­
țiale cu ocazia unei eventuale reeditări.

Autorii

Pitești, septembrie 1985

 - 3 -

CAP.l. PHCBL3KE GENERALE PRIVIND PROIECTELE IE, AN

SI DE DIPLtLa.

1.1. Scorul și sarcinile proiectării

Proiectele de an și de diplomă la disciplina «Fabricarea §1

repararea industrială a autovehiculelor" ca și cele de la «Tehno­
logi a reparării automobilelor" se înscriu în șirul lucrărilor
aplicative care urmăresc fixarea cunoștințelor teoretice și pre­
gătirea studenților în vederea rezolvării cu succes a probleme­
lor puse ce practica fabricației și reparațiilor de autovehicule
rutiere.
Proiectul de an urmărește să fixeze cunoștințele predate
la cursuri și sA formeze la studenți deprinderea de a lucra in-
uepenfent, ue a lolosi literatura de specialitate, de a alege
cele mai eficiente și de o aplica experiența înain-
tbtă în rozolvarea problemelor impuse prin tema repartizată.

Proiectul de an la «Fabricarea și repararea industrială a

autoveniculelor (Tehnologia reparării automobilelor)" reprezintă
un complex unitar de probleme strîns legate între ele, a căror
rezolvare definitivează pregătirea studentului la această dis­
ciplină și ușurează abordarea cu succes a proiectului (lucră­
rii) de ci plocă.
proiectul (lucrarea) de diplomă reprezintă ultima etapă
importantă ou care se încheie procesul de pregătiră al studen­
tului în instituția de învățămînt superior tehnic. Pentru re­
zolvarea proolemelor din proiectul (lucrarea) de diplomă stu­
dentul treouie să aplice corespunzător cunoștințele teoretice
și practice însușite în facultate, să folosească cu discernămînt
naterialele ajutătoare (manuale, îndrumare, 3TAS-uri, norme
etc.) și să țină cont de situațiile concrete de producție la
care se referă tema proiectului.
Froiectul (lucrarea) de diplomă permite aprecierea nivelu­
lui de pregătire al studentului și perspectivele viitoarei sale
activități inginerești.
ambele proiecte urmăresc sensibilizarea viitorilor specia-
 — —

Ușii pentru probleme care vizează ridicarea continua a nive­

lului tehnic și eficienței în industria constructoare de Ma­
șini și a reparațiilor.

l,g* TțMatloilq proiectelor de an 8Î de diplomă

Pentru proiectul de an tematica aste relativ simplă și

se referi la proiectarea procesului tehnologio de fabricație
sau recondiționară a unei piese sau ansamblu» proiectarea unui
post de lucru., atelier sau a unei linii tehnologioe pentru
fabricarea sau recondiționarea piesei sau subansamblului res­
pectiv și proiectarea unui diapozitiv simplu. Toate aceste
trei componente ale proiectului se constituie într-un tot
care permite fixarea cunoștințelor referitoare la proiecta­
rea tehnologiei de fabricare și reoondiționare, la proiecta­
rea tehnologică a subunităților de fabricație și la proiec­
tarea diapozitivelor pentru fabricație, recondiționare, asam­
blare, demontare» reglare, prelucrări prin deformare plastică,
control etc*
In funcție de posibilități se pot formula și alte teme.
Pentru proiectul (lucrarea) de diplomă se poate oferi o
gamă mai largă de teme de complexitate mai mare.
Cele mai multe teme se referă la proiectarea procesului
tehnologic și a unei linii tehnologice, atelier, secții eto.
pentru fabricarea sau repararea unui ansamblu sau agregat din
componența autovehiculelor (motor, cutie de viteze, punte mo­
toare, caroserie, cadru, sistem de frînare, cabină, suspensie,
echipament de alimentare etc.)
Ultima parte a proiectului constă în proiectarea unui stand
aau diapozitiv complex necesar pentru rodarea, verificarea,
încercarea sau repararea agregatului sau ansamblului a cărui
tehnologia ae proiectează*
Alte teme pot avea ca obiect reproiectarea tehnologiei de
fabricare sau reparare a unui agregat sau ansamblu al automo­
bilului șl reamensjarea (reorganizarea) unor capacități tehno­
logice existente în diferite unități de producție care nece­
sită a fi modernizate* De asemenea, pot fi formulate teme pen­
tru proiectele de diploma privind proiectarea tehnologiilor
și a unor secții specializate pentru repararea bateriilor de
acumulatoare, echipamentului electric, anvelopelor și came­
relor, aparaturii de injecție, instalațiilor hidraulice,pentru
 — 5—

recondiționatea plaselor uzata de tipul Geroaselor, arbori­

lor, bucșelor sau pentru confecționarea de piesa da schimb.
Pentru studenții care au activat în cercurile științifice
și au dovedit 'aptitudini reale pentru activitatea de cercetare
se pot repartiza teme legate de preocupările lor. Temele de
acest ges pot să se refere la studiul proceselor de uzare ale
diferitelor componente ale autovehiculelor, elaborarea tehnolo­
giei de fabricare și recondiționare pentru componentele noi­
lor modele de mașini, stabilirea dimensiunilor de reparații
pentru unele piese, studiul modificărilor constructive ale an­
samblurilor și agregatelor în urma reparației, cercetarea căi­
lor de creștere a fiabilității de exploatare și de reducere a
consumurilor pentru autovehiculele reparate, proiectarea unor
utileje perfecționate pentru unitățile de fabricație și repa­
rații, elaborarea de tehnologii ou consum de energie scăzut,
eto.
Unele din temele proiectelor de diplomă pot conține obli­
gații de realizare practică a unor dispozitive, standuri, in­
stalații, modificări constructive, experimentări eto.

1,3, Conținutul gi volumul proiectelor de qn șj dș diplomă

Ambele feluri de proiecte trebuie să conțină o parte scri­

să (memoriu) și o parte grafică (planșe). La înmînarea temei
de proiectare se indică studentului volumul și conținutul fie­
cărei părți, în mod oît mal amănunțit.
Pentru proiectul de an se recomandă ca volumul părții sori­
se să fie de 35-50 pagini, pe format A^, iar volumul părții
grafice 3-5 planșe de format mio (A^, A^ eto).
Numărul exact de pagini și de planșe se stabilește de în­
drumător în funcție de apeoificul temei.
Pentru temele cele mai frecvente, conținutul părții sorise
a proiectelor de an este dat în continuare.
A, Conținutul părții soriaq a proiectului de an:
Introducere.
Cap.l. Proiectarea procesului tehnologie:
- descrierea tehnică a piesei sau subansamblului a oârui
fabricație sau recondiționară se proiectează și studiul soli­
citărilor și defecțiunilor aoestuiaj
- elaborarea schemei procesului tehnologic și justifica­
rea ei;
 — 6—

- întocmirea itinerarului tehnologic}

- Intoocilree fișei film} .
- în t o ofilirea fișei tehnologia® (pentru recondiționări);
- descrierea procesului tehnologia de fabricare seu re­
condiționară}
~ oaloulul adausurilor de prelucrare}
- calculul regimurilor de prelucrare}
- calculul normei de timp pe bucată}
- calculul timpului de mașină}
- întocmirea planului de operații}
- calculul prețului de .coat al piesei fabricate sau recon­
diționate)
- calculul eficienței economice a reoondiționării.
Cap.2. Proiectarea liniei tehnologice* atelierului eau
postului de lucru pentru fabricarea sau reoondiționarea pie­
sei sau subansamblului;
- alegerea și fundamentarea metodei de organizare a fabri­
cației sau recondiționării)
- alegerea regimului de lucru și oaloulul fondului anual
de timp;
- oaloulul indicilor tehnico-organizatoriei al liniei sau
atelierului (volumul anual da lucrări, ritmul de lucru,ritmul
de intrare sau ieșire din fabricație eau reparație, durata de
imobilizare în fabricație sau reparație, frontul de fabricație
sau reparația, numărul de muncitori, numărul de posturi de lu­
cru, numărul de utilaje, coeficientul de încărcare a utilaje­
lor, caracteristicile liniei etc,);
- determinarea suprafeței posturiloi’ de luoru și liniei
acu atelierului}
- proiectarea măsurilor de tehnica securității muncii șl de
prevenire a Incendiilor pentru linia sau atelierul proiectat;
- tabelul sintetic al rezultatelor calculelor;
- descrierea sumară a liniei sau atelierului.
Cap.3. Proiectarea dispozitivului;
- descrierea tehnica a dispozitivului .ce se proiectează;
- schema cinematică,hidraulică, electrică etc.a dispoziti­
vului;
- oaloulul de rezistență și de acționare al diapozitivului;
- instrucțiuni de folosire și reguli da protecție a muncii.
In partea finală a proiectului de an se includ:
 — 7. —
• Anexe;
- Bibliograflat
- Cuprinsul»
Temele ou alt specific vor avea un conținut deosebit in­
el uzînd și o parte din punotele arătate în exemplul de mai aus
și re ap act înd cerințele privind volumul și gradul de dificul­
tate impuse» Ca teme ou alt apeoifio pot fi recomandate ursi­
toarele:
- Studiul solicitărilor și uzurilor unși piese sau snsam-
blu și proiectarea tehnologiei de re condiționare.
- Proiectarea tehnologiei de demontare (asamblare) a unul
ansamblu șl a liniei respective de demontare (asamblare)»
— Proiectarea tehnologiei de curățire (spălare) a unor
piese și a locului de muncă respectiv.
- Studiul procesului de uzare a unei piese sau îmbinări
și staoillrea metodicii de înoeroare la uzare»
- Determinarea treptelor de reparații ale unei piese ou
fusuri sau cu alezaje.
- Proiectarea tehnologiei de control pentru recondlțlona-
raa unei piese șl a diapozitivelor aferente, eto»
Sa va urmări ca la toate tipurile de teme conținntnl să
ouprindî probleme de studiu al uzurilor și defecțiunilor» pro­
bleme de elaborare de tehnologii» probleme de calcul al unei
subdiviziuni tehnologice și de proiectare a unui diapozitiv»
Se impune, de asemansa, ca în cuprinsul proiectului de an aă
fie incluse probleme de calcul economic și eficiență»
B-Portea grafici a proiectului da an trebuie sA cuprindă
obligatoriu următoarele desene:
- desenul de execuție al piesei (subansamblulul) a cărui
tehnologie de fabricație sau de recondiționare ee proiectează)
- planul liniei tehnologice, atelierului sau locului de
muncă proiectat;
- desenul de execuție al dispozitivului proiectat»
In cuprinsul memoriului se includ o seria de desena și
materiala ajutătoare ca: schema.procesului tehnologia,schema
de calcul a dispozitivului, alte schema, grafice, fișa tehno­
logică» fișa-film, planul de operații, atc»
Pentru proiectele (lucrările) da diplomă cu teme „clasice n
de reparații, conținutul părții «opise (memoriului) este dat
mai jos»
 3 —

B,Conținutul părții șerișg a proi gotului (lucrării)<e

introducere;
Cap.l. Proiectarea procesului tehnologia da fabricare sau
reparare «Iansamblului mu agregatului:
- ie sori ere* tehnică a an spahiului sau agregatului)
- studiul soliei firilor, uzurilor și defecțiunilor ansamblu­
lui mu agregatului:
- întocmirea fișei tehnologice de recondiționară a compomn-
telor ansamblului sau agregatului;
- elaborarea schemei procesului tehnologic de fabricare aau
asamblare a agregatului mu ansamblului; .
- întocmirea itinerarului tehnologi o j
- întocmirea figei-filmj
- calculul regimurilor do lucru la operațiile do prelucrare!
asamblare, încercare» control» etaj
- calculul normelor de timp pentru operațiile procesului
tehnologici
- întocmirea planului de operații pentru procesul tehnolo­
gic de fabricare» reparare mu asamblarea agregatului cau anaaa-
felului ț
- calculul timpului de mașină pe feluri de lucrări și
pentru întregul proces tehnologic)
- descrierea procesului tehnologic de fabricare,reparare
sau asamblare a ansamblului mu agregatului;
Cap.2. Proiectarea tehnologică a liniei, atelierului,sec­
ției mu unității de fabricație mu da reparație)
- determinarea volumului anual de lucrări;
- alegerea regimului de lucru și calculul fondului anual
de timp)
- determinarea indicilor tehnioo-organizatorid ai lini­
ei de fabricație» atelierului sau unității de reparații (rit­
mul de lucru, durata de imobilizare în fabricația aau repara­
ție, frontul de lucru, . imarul de posturi de lucru, numărul
de muncitori, numărul de utilaje, coeficientul de încărcare
al utilajelor eto);
- determinarea suprafețelor tehnologice și auxiliare.
Cap*3* Calculul energetic;
- proiectarea ventilației)
- calculul necesarului de energie electrică;
 9. —

- calculul încălzirii;
- oaloulul no o «sarului da sbur;
- oaloulul naoaaarului da apă;
• oaloulul naoaBarului da aer comprimat;
- oaloulul neoasarului de oxigen* aoetilsnă gi alta mate­
riale combustibila;
- oaloulul ne oa Barului de mijloace pentru ridicat fi trans­
port intern.
Cap.4. întocmirea planului de organizare al liniei* ate­
lierului, secției sau unității de fabricația sau reparații;
- alegerea metodei de organizare a fabricației sau repa­
rațiilor și a variantei optime a fluxului tehnologia;
- întocmirea planului general do organizare a unității
de producție proiectatei
- aaotorizarea unității fi «soțiilor;
- proiectarea subdiviziunilor tehnologice («aoții, ateliere,
linii tehnologico, posturi de lucru, locuri do muncă);
- proiectarea rețelelor electrice, de apă* aer comprimat,
încălzire, aoetilenă eto. pentru linia* atelierul* secția sau
unitatea proiectată;
- proiectarea masurilor de protecția a muncii fi do preve­
nire și stingere a incendiilor.
Cap.5. Calcule economicet
- calculul prețului de cost al capacității de producție
proiectate;
- determinarea costului utilajelor șl 3.D.V. necesarei
- daterminarea consumului de materiale pentru fabricarea
eau repararea agregatului sau ansamblului;
- determinarea costului manoperei fi cheltuielilor pentru
asigurări sociale;
- determinarea cheltuielilor de regie;
- calculul prețului de cost al obiectului fabricat sau
reparat;
- calculul eficienței economice a tehnologiei fi capacită­
ții de producția proieotate.
Cap«6. Proiectarea standului:
- descrierea tehnică a standului;
- întocmirea schemei (cinematice* electrice* hidraulice
eto.) a standului;
- calculele de reciatență șl de acționare ale standului;
 — iQ. -----

' - întocmirea preaaripțiilor de folosire și de securitate

• «nmoii pastru standul proiectat:
- calculul prețului de cost al standului și determinarea
eficienței lui.
In finalul proiectului (lucrării) de diplomă se includ:
Anexa:
Bibliografia:
Cuprinsul proiectului (breviarul).
B-Partea grafică a proiectului (luorării de diplomă)trebuie
si cuprindă 5-7 planșe format A^, AQo sau un număr mai mare de
planșa de format mal mio socotite la echivalență.
Sumarul concret de planșe se stabilește de îndrumător în
funcție de specificul temei. Așa de exemplu, pentru un proiect
care ara conținutul potrivit variantei expuse mai sus, trebuie
sâ se execute următoarele planșe:
- desenul obiectului pentru oare se proiectează procesul
tehnologic de fabricare, reparare,asamblare etaj
- schema procesului tehnologic de fabricare,reparare,
asamblare etc. a obiectului respectiv:
- planul capacității de producție proiectate, la scară,
ou amplasarea posturilor de lucru, utilajelor, instalațiilor
și mijloacelor auxiliare și cu indicarea itinerariilor pe care
se deplasează obiectul supus prelucrării și componentele asie)
- planul capacității de producție proieotate, cu schemele
instalațiilor de încălzire, electrice, de alimentare cu apă,
aer comprimat, combustibil, atoj
- desenul de ansamblu al standului sau dispozitivului ca
se proiectează:
• - desenele de execuție ale unor componente caracteristice
ale standului sau dispozitivului (piese, ansambluri, subansam­
bluri eto.).
Componentele pentru oare se întocmesc desene da execuție
se stabilesc de către îndrumător.
Atunci cînd este cazul, pentru acesta variantă, se poate
cere și o planșă cu amplasarea secției în teritoriu sau în ca­
drul unei unități existente. .
Planșele trebuie să fie executate după toate regulile de­
senului tehnic.
Pentru proiectele (lucrările) de diplomă ou teme de alt
gen cuprinsul părții sorise și structura părții grafice se
 — H. —

stabilesc de către îndrumător. Aceste teme se formulează ast­

fel înoît volumul și gradul de dificultate să corespundă exem­
plului anteriort iar partea grafică să oglindească conținutul
temei și să permită studentului să preeinte exhaustiv proiectul
în fața comisiei de examinare (de diplomă).
Ca teme de alt gen pot fi recomandate:
- Studiul și determinarea modificărilor unor parametri
funcționali ai automobilelor și agregatelor care apar în urma
reparațiilor,
- Studiul influenței particulelor abrazive din aer asupra
durabilității motoarelor și proiectarea masurilor de reducere
a influenței acestor particule,
- Optimizarea tehnologiilor de recondiționară ale unor
piese de bază ale automobilului,
- elaborarea tehnologiei de recondiționare pentru piese
și subansambluri de mare efect economic (rulmenți* roți dințate*
piesele de precizie ale aparaturii de injecție• anvelope«pompe
hidraulice etc.),
- Alaborarea de tehnologii și proiectarea de linii tehnologi-
oc în flux pentru fabricarea sau recondiționarea unor piese și
subansambluri ou mare volum de muncă (chiuia se* bloauri-mo tor*
radiatoare,servo-meoanisme* ambreiaje* cabina etc),
- Studiul și proiectarea de modificări constructive.pentru
creșterea durabilității și economicității automobilelor.
In Anexa 1-1 sate prezentată o temă privind proiectarea
unei secții de producție dintr-o întreprindere de reparații auto.
In funcția de necesități și de posibilități se pot formula
și alto teme«Pentru toate temele se cere oa să fie strîna le­
gate de nevoile prezente și viitoare ale industriei construc­
toare de automobile sau reparațiilor și ale economiei naționa­
la, de economisire a energiei și materiilor prima si de folo­
sire a unor tehnologii noi eto.
Volumul pârtii sorise a proiectelor de diplomă trebuie să
fie de âO-12O pagini* format A^. In scopul economisirii hîrtiei
se cere ce foile memoriului să fie acrise pe ambele fețe, potri­
vit reglamentârilor în vigoare■
î>a începutul părții scrise ee include fila ou tema de pro­
iectare, dată de catedră, care trebuie aă conțină datele ini­
țiale ele proiectului (lucrării de diplomă)«Datele inițiale se
dau în funcție de specificul temei. Ele se referă, mai frecvent*
 12. —•

la denumirea obiectului pentru oare se proiectează procesul

tehnologic» programul anual de producție al atelierului» seo-
ției sau liniei tehnologice de fabricație sau reparație» denu­
mirea standului sau dispozitivului oara se oare a fi proiectat
eto»
^n introducere, studentul trebuie să se refere» în principal»
la dezvoltarea domeniului de activitate c_* oare e legata tema
proiectului (lucrării) de diplomă» la sarcinile stabilite psntxu
domeniul respectiv prin documentele de partid și de atat și la
modul în oare proiectul(lucrarea) de diplomă contribuie la re­
zolvare a sarcinilor respective» Introducerea trebuie să fie Je
1*1,5 pagini»
In principalele capitole ale părții sorise (memoriu) stu­
dentul trebuie să expună pe scurt scopul capitolului respec­
tiv fi al calculelor efectuate» eă execute aceste calcule în
succesiunea logică a lor» sa facă o analiză a rezultatelor ob­
ținute •
Toate tabelele și figurile incluse în textul părții sorise
trebuiesc explicate și numerotate.
Inpertea sori să. se vor face» de asemenea, referiri la
planșele.incluse în partea grafică, la figurile și tabelele
din text, la eventualele anexe ale părții sorise și la litera­
tura oonsultată»
In unele situații, cînd o serie de calcule de același tip
se repetă,e suficient aa se faoa o singură dată calculul res­
pectiv, pentru celelalte dîndu-se doar rezultatele finale în
tabele»
La toate calculele exprimarea în litere s formulelor tre­
buie să preceadă expresiile numerioe ale acestora»
Textul introductiv al fiecărui capitol trebuie sa fie scurt,
concis și să arate aspectele principala ale chestiunii tratate
. în capitolul respectiv»
In elaborarea părții sărise și grafioe a proiectului d6 di­
plomă studentul trebuie să se conducă după normele legale în
vigoare privind scrierea, desenele» proiectarea tehnologică»
protecția munoii» ergonomia, poluarea, prevenirea incendiilor»
simbolizarea eto.
 — 43

'Jo >. a. rRQX7-C;JĂi-liA L’h LIKOLuaiCj-

2.1. Jc ; proces uerpioio .Ic aa fabricare ai
j: reparare -» ■'iOyi‘ini .^-i-cralc.
. ou”3 <<i £ reprezint x totalitatea activităților
•J:i no L.i'x rin-xre» dezfx7”rate m h'iod ox*~ani33t, cuina ca scop
- armarea ua;crlalel or ?i □ •-Jili îuricstaior in prod”ae finite.
■\ relevi xl' fabricarea sau repararta unor piețe»
ri . a^re.jpte, jiopini .?i instalații.
'.□t^vlt xți din cacr”! proces’*!”! dt producție 35
i'.txvxt.ți dc oază» ii’xlliore .ji <it Jccervire.
țț’ li. c-1 . uit 'icclrn iu oaar**l clrora materialele
■ XC' r -£ io'.Ii ic iri uuU x. J<j
careL’€ se constata cali­

raapini ac uivit^țila de bnzl

.<? J (. .a.— a ire , .eoi; o.‘e , prelucrare «e-
. i.. . . z~'.■..iui, ire , vopeire» conservare ,concta-
1.- • t~ . .o.j~ . av(jc‘’cție .etc.
uriuicrf ;i .f .e-.<ru_re asij”rl realizarea proce-
u ."Ctree s iu jxix.utorea iocrllor 03
-re ."C
u 1 •< . c - c , r ■•;v...priX'iț, ac’-ri, etc>.cons5rucyla
-U« e ivi’ , x>_.’.Lqx’ ;i v^rii icato'j.velor, xnțrc-
U .x 1 JX’ *M;uu ic^ii.e, depozitarea ;1 rMCcp^ic-
- » ~ >1 cju pxe-.elor, aobansaaDlarilor,
* or, « Sv'.nsil. *or Ctf ”rxeQ^j. ~ -i reparate,
JU ..3 sriaxelor ii* interior”! ix*tx’e-
, <J - •

u- J_J XC. principalx a proces»!’’! de pro-

13r £3

u- I. . .c ire a lor'.ei jeostt trioe, a ci.3en-

-u » as orearea
2 .ț.lor jiu ne crearea unei xt':xt”ri re-
- •> - ;i< >.' • n: r c iile-ite plece ,s"uaacai. *bl’’ri, ansambluri,
,£"oaacai.r«bl

.. .C . -.f iin: operații* feze, treceri,

-l'x, uneia ci. .0-... ăr-e.ite pusind Lipsi din aceastl
. u •:
xC S3-’t- in i-ncție de oct era acțiuni-

ce ..ii"l.icxve, le,jac Je ooținerco calxtl-

t £ •*. 1G1
z -ri cre >xxe t .vilcr 1 izxco-xecănise ale L l”ii, a formei
t/.o .’>■ trlcs a ce_iistricatului,cit mjl apropiaci de aceea a
finite;
■'t": “v
<■

N
<i
t.
*s
PI T EST V
 — f4. —
- proces tehnologic de prelucrare mecanici, ce repreznti partea
legați de aohimbirile formei geometrice, a dimensiunilor și caliuțll
suprafeței semifabricatului;
- proces tehnologic j© tratare termica, care reprezintă porția
legați de modificarea structurii materialului piesii, in scopul
îmbunătățirii proprietăților fizico-mscanioe;
- procesul tehnologic de asamblare, cure se rei'erx la muntmes
pieselor în produsul finit,, urmărindu-se r-aiizarea condițiilor di
funcționare impuse.
Procasul tehnologic de re narare- reprezinți partaj jir. , rocuri
de producție care cuprinde totalitatea operațiilor în Icj-tor^ -«
restabilirea calitxții suprafețelor de lucru, reiacerea „ oc’riior
inițiale ale ansamblurilor uzr.te, prxn restabilirea i'u-Uor îoî;<-
trioe inițiale și a dimenaxuniior organalor componente, prin r. gli­
sarea unor noi dimensiuni de reparație, prii. înlocuirea "nci
din piesă sau prin folosirea unor compensa torx •. cc.
i’roces’*x tehnologic de reparare comuti :nr,r-wn ,U .4.1* „...p
diferite. In multe cazuri, repararea acelcj.api ..*cs . J 4 X r i. •-
zuti o’* daos-jbiri i...portante ai_t in ordx.. > op-*ra .
felul operațiilor. Deși,pentru anumite conuiții uit'
ctdeee tehnologice sini, ecx.iv alinte -±n .net .e v.jicc, ..
țiilor tehnice, «Ir pot fi diferențiate jxn . . iG

Alegerea pi'oceoenlui optim r.a -ace înc< p: r.ei --c

. o momi ce •
2• d• ■ j'î.’ae inițial» pentx*': ^roi ctari;□ >.r >c .. .tur
La aiujeree procedeului tannclogic coti... . . u -
sorii faccori principali;
1. Forma constructivă ^x Jim^nsi' axlr ,,iew'.i
în desenele de execuție, sau li;elă tenaxce *c repara,—
termină operațiile necesare p.antru pielucrarr-u pl-:^ex.
2. Volumul prod”cției. care urtermi.*^. „Ip * /jv.-.ăă
viauali, în serie,-stc).
3. Precizia procedeului de prelucrări?, ae i'...33 cii e*

lor și dimensiunilor suprafețelor uzate care Js- U ‘TIU

totale di pr«l”crare;
4. Proprietățile materialului pi:s_i (c.mif joricafici
tea, prelucrtoiiițare?ț suuxbilitatea, x ;xs truc^m.. “u..ul
mic în procesul-tehnoiovic- cart dctermxnă 1 --JL <
° 5. Prscxzia de prelucrare 3 pi-.wsi . ~r.x” rsaii:;d'i- —
lor geometric.; exacte, a coaxxaii5.Ți_ ciljrittlor g’praf;pe
 — 15—'

drioe etc,. odici a elementelor indicate în desenul de execuție pau

in prescripțiile tehnice pentru plasa considerat* și crrf dec »rc;’din
funcțiile îndeplinite de occasti piesi în cadrul n”tcmoi.ilul”i.
6. Rugozitatea suprafețelor prelucrate incicatu In v.oc>'r..,n=8ția
tehnica, uetcrminînd n”mir’’l și felul operațiilor ce finisare,
7. Dotarea tehnici a atelierului, secției sau înt^-j” n.-r^i.
a. Economicitatea procedeului is voi* vani de pro-1 -o.i-’ t, i n a-i-
țiile de producție date.
se pot utaoili •ruatosrele e~tap< în întocmirea irox rL i
lo;io de fabricare asu reperare a pieselor:
a/ etudime desenul sau prescripțiile tehnice p nt_u- 1 ra, z g-
1"1, ajix.a:aal'l .te ;1 ținînd u.ama de aatsrxalul ut-.a .lor, t,wa-
tamentul tcr:u.c ai lor ctc^ ie aleg , pe baza unei analize tehnico-
.conomice, pooceu-juls a-, restabilire a formelor și dimensiunilor cu-
pra: ațelor uzate u-. prelucrare a je.'.ifabricatelorț
b/ izallsînd pasibilitxțile de t’aulizare □ preciziei dimensionale
;i a ru ,ozittții proscrise în documentația tehnicu, s« stabiltso
o^roțlils prelucrare final*; apoi puntr’’ fiecare suprafață tt6 ^tn-
X .1Q *} -t, nu.oirul uti operații și faze care asiguri economic precizia

c/ ue stabilește iiin-arariul tehnologic < ordine a o perațulorși fazelor)

jie;indu-se bacele tehnologice cor.apunzdtoare;
□ / ue indici utilajele pentru fiecare operație;
e/ os incocmeso schemele de bazare și scnițele de operații după
care se calcule »;■! erorile de uazsre;
1/ £,' indica echipamentul tehnologic necesar executării fieodrei
operații (scule, aispozitive, verifioatoare, materiale de aaaus in
COC”! s’'alrii . etc ;
j/ i>6 ca x j 1-azâ. adausurile ce prelucrare și diniensi’’nile inter-
rulare;
h/ st caiculca regim”! optim ce prelucrare și normele tehnice
2C. - 1 •"-•?»
1/ se calc'-leszi necesarul de forți dc m”nci ,necesar”l de
necesar'’! de materiale și scule.etej
J/ -c proiseteazi s.a.v-urile necesare;
:./ S-i calc’’ieazi prețul ce cost al fabricației sau reparației

exc c*tate ț
proiictfsz^ încu. î-3 varianta de prooese tehnologice de
sou reparare;
•X/ se alege varianta cea nai economici a proces»’l”i tehnologic;
--/ 3. întocmește documentația tehnică (plan de operații, fișa
 — 16
film) pentru varianta optimi.
In general, elaborarea prooos”l"i tehnologic se facă prin metoda
precizării i’-i treptate, pe măsură ce aint luați in contid-rarc di-
ieriți factori de care depinde îndeplinirea condițiilor principal?
tehnologice $1 economice, obligatorii pentru fiecare proces tehnologia
2.2.1..determinarea lotul”! optim de piese
ilărimea latului de piese care ce lansează în fabricație cou repa­
rație are o deosebită influență asupra productivității muncii și cen­
tului prelucrării, asupra duratei ciclului de lucru, a -perioadelor
de. repetare a loturilor, asupra gradul”! de utilizare a mi.; loa cșlor
de producție și a forței de munca.
Jumarul optim de piea» dintr-un lot Cflgf I
Cnopt),denumit și lotul optim,se 6 i
consideră atunci cînd cheltuielile Ct
Cp£\ * Ci
totale d* producție pe unitatea
C m/ _1
de produs sxnt minime. Locul optim 5___ -2
r
se poate aetermina grai'ic sau ana­
____________ I : A -3___
litic. Grafic*raprezentînd cheltu­ 7VopU np>4
ielile de producție pe unitatea ac
Ftâ. 2.1. ch'
produs în funcție de n”mirni de ■nu^rfate. rțr.
piese din lot, rezult! c’TDeLe din ale jbtiyr -jx-Avztu: 4^-;;
C’.'-cb/tieZ inoh’tÎJ^ur rry^ar:."t •
figura 2.1. - CVv (. tui - Ca-tw*
Analitic, lotul optim se Gîtcr— r - it&y Cnî ‘t™ * |
mini ou ajutorul relației d« mai
jOb, ce este cetaliati în lncrurea(6) ‘.

I.
"nV"
------- c--- ’
£ (cr—--3) [ JUC ]
’’nde:
C ^.--costul corespunzător timpul îi c. pre-j i fire- înch .1 ;r-.
mat la lansarea în fabrici*țin r.pjrație a fiecărui lat
de pisse, axpricot c” r:2ați-:
CPÎ = 'cpî’n O*] <2. 2)
unde î
cost”! cu pregătirea-inch'iiîr = □ v.jjrtat la o j”ck.
"pî~ lot, TK lo-t/bne;
n - numărul de piese din lot^frtbueț
N - Wfiurul de piese ct g,e j»i'e.”c.c3iu ir.tr-”.n an, iri bueț
pierdereo £”portacă :•=: t 0 Of. - ■ 1 .L.-ț - Oii jl — j Iu , leat-
circulanta Imooixizat?, Lti/az;
C - cost"! pralucririi < au inciu • ’ires-
P
p încheierea), în l-.i/b”cfc
 17.

In r.od obijn’it pentr” proiectele didactice lot’’l da plece se

iiiGic-t prin terca de proiectară.
• 2• Uricntarao ;x Uzarea ue-^iî abricatelor
in vederea prelucrării la fabricarea sao recondiționară a piese-»
lor, Joestea sc incialeaz» pe aaaa naginii aav i.x dlf.pozitlv penii—
a 'isl^-ra orientarea (oazaria) gi apoi fixarea.
nazelț cînt s”prafcțtile’, ur’cixiile aau p’nccejr .;u «jutor”!
rora cs oricnteazA gi n? ajeez- piesa în tiv.pnl preluorârix sac
.r.o;:taj”l”l oi. -.1.
rt. .' / •
n rî J£,r>OCt^ri. ecn,irîc Jxx.sct.rc z t.cnLv. Ș>cuc
v JC f ■ f
trCz.'tC’r^tZx rr^reJ. ’vcrrtiJ. tjrcatcrzi^. rur^U'j^Lt,
TCzZrn» rr.-> cșrn. i rerr.fcm. TTXX.^'X'I.
. 'S <3v
’* * T^6t<xbtt
‘ț , tf.. ♦.
• .<>3 £
’î '•q.^x’5
' * A-C>

iu

.* x.*
* - Le
'v ■• v

j \ <•
*5

.- •. .-Fi 0oi1 Inrcilarea alesei cuprinde -atît orientarea

--t .;i f a a-.int-.z3, ce î o-O; -.cc cii.1Qol”ri npecifice ori-int *?5.' ,
t ;z.:xrii ^tac. ..1) sau siz.ool”ri necesare atît
1 . Anexa 2.

sc..cce at cazare pexrtr" pisse prisxa-

Ct.

vilir.-.;.*ice innji ;b> }■. cilinzrics £G”r-e <c).

. u;r-2i :;el- J32'E JtSp'T. ii trei y'i'.zz e C* sprijin ji care preia*’
L-.s. tril jraoe '.€ licex'tate sînt oaze □ £ î ;6zare.
*' 'crai c.._.-le cax*e p±’iiat: doua srnae iiocrtate sînt denvxite
■-=
lor c-:le care preiau ••ii sinv’Jr «rac i-. lib=rtsie
—- * ~ V- * -ace âe sprijin (r^azesi). Acsisîe suprafețe de uasare
 — 18 —

aeig"ru precizia poziționării și funcționării piesei în utilaj’’!

din care faoe parte, sau precizia prelucrării piesei pe mașlnile-
nnelte.
rate necesar să se înțeleagă diferența dintre bazarea piesei și
fixar.n ci. Pentru a putea ii prelucrată. tr»b”ic iu ae aoi.r’rt
piesei utît bazarea (orientarea)5ncît la prelucrare să rezulte di­
mensiunile oer»'te, cît și fixarea (imobilizarea) în vederea evitirv
deplasării sub acțiunea eforturilor de așchicre.
Dacă în caz’il bazării n” aste necesar sa ue anuleze coate jra-
dale de libertate, în cazul fixării acest l”cr” este absolut nece­
sar.
2.2.3* Precizia ae prelucrare
Activitatea productivă din unitățile reparatoare cît ;i cele
din "nitățile de iaoricare se bazează pc realizarea d: piesi cax-c
să confere produsului proprietăți funcționale corespunzitoarc.
Specific producțieicln aceste unități este inpf'l Că Jc/1
operațiile tcnnoiogica sg repetă în acelea;! conciții, datorit- a..u-
mitor factori, rezultă piese oare prezintă abateri msi .nari ca” -oi
mici fața dc condițiile impuse prin doc”mentuți& tainică.
Precizia de prelucrare reprezintă graa”l cor; sponci «.nți
tre dimensiunile, forins, poziția și calitatea s”prai e ț-ior pi
finite cu condițiile tjiinice indicatc în proiect. De obicei, a’.it
proces”! de recondiționară cît șl ad ac fooricurc pieselor ce
termini printr-o prel”orare mecanică ce are tzr.iicații directe
asr’prs preciziei piesei. Frincipciele. exor_ csrc apar î.n timp”! pre­
lucrărilor sînt următoarele;
- imprecizia ae orientare (^6 ' -;i fixare san atrinj.rc
oare ae evidențiază împreuna s-b .irtc erori o: bazare-tixsre
^t>5.

- abaterile ce apar în proces”! va prelucrare <

-abaterile provenite din procesul d. măsurare ( 6 m ) »
Suma acestor erori trebuie să îndeplinească condiția:
£ p'~h £ H7 5~; (
(2.3;
P 3
•’ndt:
Tp - cîmpui de toleranță sl piesei.
Factorii principali de care depinde precizia de. prelucrare a în:
următorii:
- prelucrabilitatea material”!”!;
- precizia aeoaictricji □ componentelor si z cci.-"l”i teanoio ;ic;
- rigiditatea sistemul”! toanolOjic;
- deformațiile tariâice ale ciat i.a”l”i tehnologic;
 - /9. —

- regimul de sșchiere Ct,t,V,JW);

- uzura sculei;
- tensiunile interne ale oaterLaiuluiț
- variațiile adaosului de prelucrare,
Le stabilirea proceselor tennolo.jice de fabricare ji reparare,
pentru respectarea condițiilor impuse prin desenul de 3xec”ție jau
fi.;a tehnologici, trebuie alese procedeele, utilajele și r-.jir'rJU
care asiguri precizia necesara la un vol”m de aunc_i minim și cost
ext mai mic. udatx c” creșterea preciziei ^micșorarea cîmp’rllor de
toleranțe) tehnologia devine mai complicata și mai sc’-jpl.Uritat-c aiv
~n ii.r"ra 2.3,. este reprezentat» grafic dependența dintre costul
jr;l”crării ;i ^rtcizio de execuție.

1 cxleSadulai-. Lvj^âen,jtn^x.jtft, rtxdtEi&xrt, nrLe^tre,,

5
! ! 'rr/xrmrtzt axlocrdud. rtttâkcart, nec&dre.
.*v d
4 ((,'rtluera.rva, recdtțte<*rc.
l<' • arhorvlul; a_
/ _rlnujtre t rccUJCc<zre.
t
£3 ^/n.'A^ra.rca, aloaTulni.’. i»cr^iÂerclc*c^natlrv,a/Qfa^t
P
Cr J g ,, '^.'zE/ztrrvcrcot ocrbortUti: Jt^Țftrc.
{(fctiulrafva. ate^jriwhvTfa*
i
M'V 1 *i r\MjtcnLHia. a.rLreL>d';ljx.nx țrrxJa.
r •> V o. 1
CH--------------- •----- 0050 *7 / i
'3,005 0,C20
: ' Met rt7nza, c£mb*tut de. Mcnxsvte:,_
* ■* > • - • -/

.conomici es:. cr.cizia cbți:;”ti in condiții normale

- e lucru, f*?’* *• c.-elclc-i >..i.*ime ^i ac*asti precizie st are xn vtuere
io pr--^_o;orcc yruceceior tehnologice, in caDei’’! ri.2. sine inaicat.
tr.^i.,xc o', precizie ce cor=o-”nd preciziei economice și celei iini-
• 4 crttp toa.-e principalelor procedee de prelucrare latcanic^,
_ ,r m. tosei”! _.3» ne prezint- cîtevs date la^ote de precizia eco-
,10. . •) ti geometrice a s’’?roi ațelor prelucrate
11 ta.es o"-.rcf•.ț-?lor
JUitat ia kz:area) ^upralețelor unei pișe ce definește prin:
- ca litj>xa îcoiitric* a suprafețelor, caracterizat- de auste­
rii . J Zric - reale f.. raport cu cele inuicate în desen”! de «xe etilic,
j.o'-iti'ic;
-u” :i.;a tehnologici de reparare;
- caii tu g:;> f Izicc^-oLimici a suprafețelor, definiți prin abate-
vii» îropriet..~ilur evaluate prin indici ca i tensiuni remanente,
ecvuisarea ctrat"L”i superficial, rezistență la coroziune, aspect
comercial, etc.
 - 20 — ■ tale iu! 2. 2
ClOJVC de crccixic
de ■mecanică. *(Cmiti* xt.vi.te
Economică pt dlcrutld.
t&n,rgJi£erC 14. - 45 10
~dt. dc^^OJO,re 8..... 9
Hvlcstoure 6 ..... 7 6
- gZe ftnZfajr,________________
^rexacrt. cilindrica, fi -frunlald. —de ^^i/Ccrc^ • 12
40-..... 41 0
* - -fccirle -finâi 5 -- 9 8
~, t * - dă decrprdîȚ 44---^
rincn-llre c>clcitoa,Td, -de fend-rinjdnrc to.--.l2.
J -de dtnlsot.n' 3--ic 7
- atu dda.rrun nt __ 7 6
~~ ~ ~. ~T -de de^rofenre ?■■ io
&&diricoure rdKrula, -dz didrauz 7 ••■3
fiola, na,} — -fca-de -fină, __7______ G
- medic 7
A/ortxzrc - laourle dina- 6
6
- torea. ta. St La. 7
^ebitîrc - '•me.dle 7
-roacrte Ttna. S 6
- de Zlncaxre rr
- -foclrte dîrux. 6 6
8 - -10
^ttzhxre z<lert,oa.Yd.-
o cn, a*.țil 7. . -- 9
-Ca, rectificare 6- _—7_ O

9---io'
^tlelare tnlJCrtoara,
7 ■■■^ 7
, - brf.n rvt, hotare, " 8..... //'
drelacrrareoi da.vdm.'nZ.J to>în frecare 7- .-- fC
- forZn, ■cectidcctrc
/ 6 ..... 7 5
Ta beiul 2-3-

Tnout-ni'j - ș âih^lcrz lm,77u)

*
Jzrwz^MJt trwdlîrnfDb TÎduTxlor OfauâaZe; - cn :«>. ’
- ptna. la, /3o m, m, otz 3comm, a».-';Z -mnlatle:
OCoS •’ C-d
— tjtna, la. ^oo tkttv _____ C.O’t 0.02, z
------ J!--------- --------------------- --------
Nebcvrczle UrniKL ^tx'.rty.nclâldâdzc, z
MouCtil ele alzsial %^.tori 015 - 0,05 a.Yolcr;0,0Q Q03
> ta, 500 nun trui^insc ta, dOC m.m tn.^nziZ
ix o rtnOHMt. axzv. ■
Z 0O?i 0tc5 la,^
cttem. aoie&^rt.
Macini dc -^refted ,-jftwtâE'miil 'Zzfâ
cdărdale d rcrticale tjicuucaa cnstofi^j lt tia/ud dr. ixed
*z -^i/uwe od^y-eo^ G.7î5 - C.~5. 'Xoni^n,
Ifajinl dz rcai^od t\Cj-ie.n'dZfm^it -ad
>a * de t-,zr.' "- ■ / de, raja
- /< » majinf ma?i 0,d
'enC 'mm-
- ;îx wz^t-’i^pr mart
■ 0.025- ■ "cc^mjn/fooon n.
Mașini dz ’rtc&Q&xE
rotlcnd 0,0C5 £>□■*
/ 00’ fi.ooc mm,
 — 21. —

Abaterile geometrice ale s”prsfcțelor cînt clarificate în xod

convențional '.«TAS - 573O’/l-75) în 4 ordine de nâriae î
- abateri dc ordin”! 1 - abateri dt forxT și poziție ale ciror
ci!ubol”ri eînt date în -fartetie rit a n ormn^iS.
ormj st poz-0
- abateri de ordinul 2 - ondulația (,«)
- abateri de ordinul 3 și 4- rugozitatea (R„, R„).
re desen”! ae exec”ție al prod".'j”lui calitatea o"praf-.ței . tt-
.'io*-a ti prin :_ni x”lți indici ce caracterizează atît propriet^țxlt
fizice (înăcriac pe prrl”n.,irtn secmului) cît și r”jozitate' Jie..-
teid ( iiisci-iox m c“ocniz^t”rc cean'iV’i).
Colitctea o’Trafațelor, atît fi”b sopecfl •jcr^tric cit și ilzic.
-ire ini i” .nț^TTVjrs ao”pro cor jctsrieticilor a- exploatare (tnb.2.4)*
ir fi rtzirt’nța la uzară, li oboaealu, încovoiere, coroziuni ,etc,
•?EDGl”i 2.4.
E-ernete Rot, E
tijdi ctîrJixLe cid'uxrtce ci 4 - ff de tsrecLX&ă 0,8 -32
t&non: ,
• _ _ dtr'dcde
.■ide • cnnece
* . __ * irtcicdk
ești. 1,6 - 3,2
ddLrruC-rJî, 0,05 - 0,6
r*
rteti.’ crvuxxfftdde vKprtxrudO' 02 IwCTVU <X rdjLL&r de. Cl^TCO, is - 3,2
^jri. -jrz ^forccfilctc ficSV,rt'#r 0,8- 1,G
a.rL'ircLui tn, c^nicuJu vw
de de otiteixn t din, tdda.. 0,2 - 0.8
<-Lt.r4XX.re ddern,, dxn.ro'.rc cat, Icdotrlnd, ......... 6,3
dtan,jo<^rc, tije d ode&tjeie rereactive. 0,2. . Ofi
dîlele 0,8. . 3,2

.. .ir’liu c... -”3r-:

pr~:£tțr-iov
clor ir.portante ale -n”i organ de-xașin»,
z; ’?t i .• _ cit ;i la r.warare, tce o;'Σ li se lxpun_ jnuxiți
.«•li. cjli-u-e pentru 2~1 "rar0? curora, în procesul «.tehnolog ic
2^1'rsv^?
C£ pr.va.j_ jpitacres unor prooccee tonnolo-ice cor«cp”nz^ioare
itît uir. p”nc: cz vintre. tc£u:iG ~£t și din p”nct de vedere «canoimc.

pielucraren nrin așeniere se corectează abaterile de le

Torre r«ometric6 oiecum gi înălțiEies asperităților în urma unor
rroceree tehnologice cui <r li: strunjire, irezare, alezare, rec-
.. licăre etc. Ir. urma nltor rxocecee cum ar ii honuirea se inter­
vine acar asupra înălțimii asperităților (barele abrazive ale ho­
nului sînt pr'.nae elastic , astxel efi vor copia lorma geometrică
obținută anterior prin alezare, strunjire fină, rectificare).
 — 22.—

2.3» -ProisCtnrea procesului tehnologic de fabricare a ,,nei piese

in s-bcapitoi"! 2 .2. au fost stabiliți principalii factori dc
care se ține seama la proiectarea proceselor tehnologice, a” fost
stabilite, □« a ce meniu, etapele necesare întocmirii proceselor teh­
nologice, atît Ic. fabricare, cît și la reparare.
Consiaerindn-ee cj, elementele legate de ; u?î terminare a lot”l’?i
optim de piese, orientarea și fixarea EGinifabricatelor (pilelor),
precizia de prelucrare, calitatea s*?praf cțelor^ sînt elemente relativ
comune, au fost tratate unitar. Din acest punct cînu este ncc.car
ei se traacj le alegerea seniifabricotul”i sau st”di?'l piesei ce s*
reconiiția’.iazi, otoailir o succesiunii operațiunilor (itinerar”!'?;,
t-hnolojic),calculul adaosurilor de prel'-crare , calculul sau aJețtrti
regimurilor de prelucrare,etc, tratarea separată’datorit* opec\*i-
tății proceselor ae fabricare .și reparare se impune io .ic,
2.3.1. Alierea ;*emifabric>if'l”i
Procesul teimolo^ic de prelucrare u.canic* a pi .ctslor -st* in­
fluențat în marc :âas?iră de felul semifabricatjlor - lase pentru exteu
-tarea pieselor} obținerea aceleiași piese oii. isă* ibricate <.ik.n;
poate fi complet diferită, atît di?* p'-nct -ie vedere oi '■ oi1 "1 -
□unei necesar cît și ai cost”l”i final al piesei.
Lo alegerea semifabricatelor tr-.c”ic s* se țini o-a...a .1'. :
- forma,dixanai”nile și au&a pxioci;
- destinația piesei, materialul și conii^iil. Jc f”nc ,ioi*ure;
- vol’-Gi-’l producției;
- existența utilajului pjntr?’ producerea ;e..iif .ibrice*”! ‘i*
Alte r-comandări necesar:. 1' ol. .rea neulf-.arie .ului
?’rmătoarele:
- pisele cu for cu compl x-, -i” sîi:t s’*pnQc unor sarcini
ou șoc și nu sînt supuse la c . ri, se Exec’ît^jdE rej”i~ .-1-
semifabricate turnate din fonta cenușie;
-piesele cu configurație complex_i, oare lucrează în condiții
grele și suportă sarcini mari,- s** execută din aemifubricat: fi-nat
din‘oțel;
- piesele care nu nu eoni i -”r nit cu.‘.piic ;tă * -e CO. -i îl. ’J

se exacte din seni-' ?. -te l iu .u:. u.’l țoi». xc:-c mtri; .K

se folosesc ue ocic-si 1> xt d. .. rit și g« maci;;
- piesei, cu for..*ă ce. nluxă .iu aliaje r.ii.:roi$c, .1 ’âd.ii", iac
cc. niuxa
«în producția ce masă st- uv ico p.r.d.. .s » ^e tmrae u 1 • ” î
:co i-ir.d..
- piesele n>. ciu-noi”ni reijuiv ...ici, ou* . •’> pr ; .xn* . IAj
țe sari intre secțiunile transversale, pot exacta •ui i uurc
 — 25 —

0.1x12 GC . Pan ir'- proiecte »ue * u-ai.dfabrioatul <-.e indici prin

temn ie proiectare.
2,5,2, Stabilirea succesiunii pi structurii operațiilor
Succesiunea operațiilor da prelucrare, tratament §1 control
se stabilește dupfi următoarele principii:
- iri ..j oj.-:.rtțli uc ;>rocj„”i'’i tciinolo^ic olr.i aet.din tw
11 ji'li biz xoi
X Ol ț<-.;u.3lv *1 ac dc. Jjecaro n-cjc-ire p_‘ L”or .; 1
:kc:cire p_- lc./ Uxt---
r- j

- ' i -2 c . r : ,x'. ■ r- u':I”rrar< 'iltcrivav.t r < ir t

l ji-'iGX.a d ?. 3 cc j prcce-enrx 1
•'•.} î

- i . i.. •• -'.'«roții • ir c, oile core iov .» C<â

■' o. . -jt. ’-.ll

u OpWbțlxlt.
> ic. u
1 . • i i vl . r.c ’.'.'Li j. . .-ațiilor .ir . 1*. baiu. -.•rwl’îcrsre o
v <5 j .u c - j croitor s*,3rai'i.țe in
•> ii : u
? -

r. prelvcr- rea iu icșenși

ml. occr lv . i ir. ciz"l proa”'3’ji.ii le
. -t. Lucie u -
. :r t a-ie .c .lin : 'lic-jte pi.eo«ior trcoui-j s.. li-,
_C P Gii. oi, □a:ir,l il”x”i-i tchr.ulojic.
»r i . ’ C •_ .r _c 4p-lc * v.mii’strxG<»t -lor
vi . <f < ; | •iz >? * . ’■ ț» .i t. , vîc r«a obțin.rli -:r’’c-
pr. 1’cr^ri k. oa- _
. :> j .i i- -
* -s Ji GL’atu.-. nue cnn-
r v--. cr.cix’i prelucraîj xn "cop”
ioe !;■•□€rioare (w-rtau, rc-
♦ • - * -j *-i .r . > . ..i ur- .vxxcl t-rxlor la car«
o.liic-i pro »ri tn ,ro-
.' * 1. i j v: . ci ic x-’praioț.i kG.xxrc
ce ).
..ti ce xr.c-rc jisa-â u. :lux;-l :r. i-nolo-
C'. G -,:ui
’. ;i’r J L'T.xlsjr' '■ yi ic.!-iQr •>znțr*>;
• r. X; .

o.-- :i - jcr: a ’’ : il j j 6 lor -inx r >. vi t o vi z. x

ir".;ire .rtibozorc , irecare . -to;;
•.i„j/...i'jui.1 c ’Uilt al- xajinii «înalte, czr'j
csro xrsbvie corss- •
■-ircri.„.i"nil?r 02 jabarit ale piasei de pr-jl’:araț ca*: ale ăi
 24-. —
pozitivulni pentru ac cast! piesă;
- gradul de precizie a. prelucrării;
— nun—ea iot”l’îi de piese ce we prel”crează.
Alegerea definitiva a mașinii-uniite se face d’’pa stabilirea
rwguaul’Ti do lucru, cind mușina u« va variixca la solzcit-'.rils uc
lucru, pvecu— și daca realizează gar.a ac turații avan ;’’ri impuse
de regimul adoptat.
• In Anexa 2-2. X se arată ’>n exemplu ss punere în a viu.înță a
caracteristicilor unor mușini unelte.
2.3.4- Alegerea acub::..:Ht,U,il tennolo ;ic njc^cnr ooix uliilor
(dispozitive, scula, t ii; icatowrc;
Pentru fiecare oper.;,i usu se proiectează diapozitive!
do lucru și de control n. .. . „„u tveU”ie x.» fie construc­
ție nimplă, ușor de utili-, >ue ?■' vr preț de cosi wcăi'Vt-
htît la alegerea cît și -±. s .. t r? ji<-cc .-*ix lisnozi txv^lor cu lu­
cru și ac control, , la oare s» lac referiri ii uap«^,u' v • avec în
atenție folosirea el emerit txur tipizate fl’ oicpu..xtivc.
Odată cu ctabillrco x»voo :ui”nia oaer ițiilor se poat* i.uiic: i'i
tipul uouihior do lucru* r.’ițltc, 1‘x ; c, ” Lcsonra, Lc. -^l'iâOLir

tipul oculei așchietoare, unjuri-uj .< pr.l'e.cTt și faun J .- L”cr”

(degroșsre ,a3Qxii <:xunx* n-”î riiiiyrc .. . / :<iui' ; CrlD
optimi oorșFjp’inzltoare. -itarLa.i”l hp->1 .1 tr lup”.'’ 4- ’’l’»

materialului, proprio i.ițxle 1'izlco-meu'i.dGc 31(. >100*1 ■. i i* r./Ui

de lucru adoptat.
In coz”l gîhu prelucrarea ’’a-ii u’-j.r .i - poate tfec;”3 prin
mai multe variante ale aceleia ri op ra .ll ac Lcp”n ” ,*l.zor.‘.a jc
3C”le diferite, atunci aiegcreu ■.■oulr <_ - . ,g pe /a. « caic”!
al economicității comparate p«ntr” v-ijia;»;-le di pr._ crarc.
2.3.5. Calculul sau al; /.A J .o.ui*â~ 1 ,v-. ts
alunilor infmw<ilare și < 1-4 :1: > . 1j. I •: "or.l r, 1 •Q .

<x) Adausul dc prelucrare so ;s ;e ’vdrifij. .r.--. ..

»t' i ■.. /„arini p.i~
teazi prin așeniere x. pa s"pr.i:jyQ !,c. .if .jl vie -.tu]"X îz zcof *x ob­
ținerii preciziei yi r’go citații u” :i-j1 . ț^i -.i-•’l”ura ie, fi:
. interuedisr aau total.
Adaor/’l total r-pr .zintă t”-'» :-ii or ii:t?f.~',u’.xre ,pr :Vx-
z”te ptsutr* prelucrarea cțymplttă o ’T.zi !i' -ț€.
yț
‘Z "lr A2* •••’ r *‘i*.......... * 2.4
□ Adaosurile ji prelucrare jc'. ,g tcrrzl.. - urim
- metoda ezpErimental-Ls,•»cis-icfi u.illjj; i ztaridzrle zju Labei--
normative cc .r* țin șeaua de proces-1 tsnșalo^ic concrit, ovină d«
 25-----

loioei valuri .□ai "i.ri decît cel«- c tri'î î necesare. Jc «ic nțion : az»
'i x .. v.i i-•itid’ir J13 zi ;.oax’iș : rjTAS 1,7./ L-/4 ,»i x5u</-/4 - pentru
H A c 'rn’itt un; * ;1 •.. .»o '-J ? niru .,1 Tfiii t

-iln •ux- A 1JLJ.. • o O€ixtr’ L ;s

-7. ■ ti •• ■>
fo j itc liber; oTAb ; ; O'/.-—
« ’î , >^.-i p .ii -r’ c ctif- or. re v 9 ov j.j ‘cor”! : irorrj
□ . 11 l UOU"'.'l 1' . at a1€ !■ pr u
<- .. U.U . î1-t< O X o.i»>: ci x- in t ir inc axare , pentru liecere
‘ .e, 3 ;w : z. .ene xrr/src. fi'rvtarii r. ’j
A O / t ■; 5 o v x i .a • r o HI* •

. « X Lx «. *. ..un ..tc Olt uc->c;or :.

u ... UU XC'* l”l l. i1. ;ia
d io . i ;* amc urixxâonr-Ic :
> .i
1. a r" >2it . ;11 rco"ltJ’.x in faza pracenqrt
5. <5*'x ’i ;'»•> ,r-î loial cijirot rezultat 13 faza
: -i :

> .c.• x 1 . P-.Lols - -az-j prcosaenti, datorate ero-

. ■ . . . e.:. ■ ' . - -i-Li a?,xilabricatclor, 2 zrc-
•.lor *rw c i.’.l, •'r.’ltc , â te.
i• dv oi* .; m ■ fir. r; iu J5:rn;i> c”r3ntt,
<j " .*i i® t _nare3 ux—Xi abd icatului.
« • rv j.ca ’J v pi lixax’t reprezint.;
j...... .. {M’5i’,crar - a j”prai t ve xo» plane, a 3 ^ror
T ^7 I - ?P + v-cCori cu ^Ir-cvii oar care
. ox- cilindrice 2X’(J v:>-O3r*<

...;O
I Sp +
c:”r?
I =Vj?
L.-.C'-r-.diar xrsiu pentru prelucrarea
2 “rdci^xxi. ulx=nsi”r.iloi’ £□ ca j cu-

•i aaa’îs’X'i . ix ~g. etxn) la 3”prai‘ețele

~>: r e
c H>.n. 2. : 2. (2.5)
kC

xi ;i";
l ’uvnz. : t*in:
2Zcm.n =2(R; 4 > (2.6)
• — .. ,*iti •• Jda"T”ri osIlec crice Îs eepraf-ițels plan® op”se, pre-
;-cr .te _xi fose t.op^rg^ii) dix’^ritt • pentr’î adans pe o sixr;'’ra
j” ar 12 ț
C. mirt = p -4- . (2.7)
xr. caz”l prcl’’ci,arii prin x-itoda obținerii individuale a pre­
ciziei dixenai’’nilor, c’’ verificarea poziției fi ecâr»1! semifabricat
 2&. —

pe n»șino—uneai11, eroarea de orientare .ji fixare (5a., se lnloc"ie;

te cu. eroarea da v.rif iaare £y-, la operația c’irsntă. Valorii* coo-
ponsntelor udooa’'rilor d3 prelucrare sine date xn literut”ra dt
specialitate O) , C-5), •
Cunoocîna valorile adaoo”l’-'i de prelucrare intermediar minim,
utilizîna relațiile simple din llterat”ra cialitate^o; pot
calc”la dirsensiunile intam^di are aie pi-uei oe se ir.L’criu pe ue-
scnsle de exsc’iție corecoare operațiilor de : f-rners
(forjare, matriyore), prelucrare prin ajohiere, trata jlH 3 ti? J.C
etc. ’
i) IdînciE-ea ot a.icnicre <c) .:a sle.je in fncția d-i o..îol"’1 Jt
prelucrar.•calculat yi dc h”..*lrnl je treceri, in cazul r . ii »orict-
telor preciza, adaosurile de L’ ar ire oînt reiotiv .«ici, i . '-ceei
se recomand! oa odincimea dc .a;cui:re . 4 «e io i *ala cu «ntr■
adaosul de prei^orare pe raz.* \rt„y, \ a „ i > or literar <.a i .îj.tiu-.t ^.tr-o

singuri trecere.
La prel’*ararea în nai mul te ti-tircri, cin.. juaox”riic □ e V5-
i-’crare sînt Mri, ae recomand co adinei»-.o le :> ;c.
la valoarea .maxima«admisa de rezistența jc;'l-,i, pencr” t .IC ylF3
n"aurnl de troceri.
-jC^ • «<c t anilină rea avâ;'io"lui
Pentru ocțincrea unei prucucîiviî. »ți ..•zi ’., avans’ l r
sl fia ales 1j valoarea l"i u-* j uar' ’^-.r. set? limiL »: -; u
ursitorii facturi: .
- rezict’Hțr. uc’*lei;
- rezistența aecaniuS’’l’*i j.-_ uvana;
- rigiditatea piesei d. prelucrat :i precizia de prel’crtrc;
- ru^ozitatec suprafeței prelucrate.
Practic se procedează actfel: sa alt je o. l..ntaciv ovt.iLU’i ’'in
tabele in f"ncție de adâncimea de a jc’.i*.*'»■ fi :az :.o-.xr.iia
□ s”prafeței da prelucrat, apoi veioaree svauir'-i"! se v£. ii. in
funcție de factorii liu-itativi menționați, .iii-
corilor., ae adoptă o valoar- avansului,,
< - ■ .

rioară valorii calculate dar -zistentă in . js cvenn’ri t

pinii unelte. Metodica da verificare avansului f-ncție i - c’.o-
rii limitativi este prezentată .Lu litera t"r: 6- apaciol-t -1«.
(25)A&).
•4} be seminar ea vitezei Ce ?jc*ii~rc
• Viteza da aaoniere u* calc"lauzi c1’ relațiile din t-oria o chi
•rii- nan 3c stabilește J”p4 tabele uo*mntivt, funcție uc conex ii­
le dc sfect'-are s operației de prel'-crare.
 — 27. —
Viteza ds așchiere «conexarea V^c>se obține pencr” <r’rubilttn-
teo ‘/couoruici i\cta scalei, ținînă s.arr.a âe nuu.ia.rul de tâiyuTÎ ai*
joulei utilitate. Valorile itcdii ale d”rabilitlții economice ,pr.;-
;i celelalte componente ale vitezei economice t-int indicate -a l
normative .
'?”ra țio piesei da ■’crat se calc l'.asj cu relația:
lOJC.V ec
? Qrot/minJ C2.B,
_n care:
1- diaj.etp-l piesei cc aeS prelucrează, în min.
2n cGixtii.-are» at acopt.. o Vrație din de . ireții a i-
•vn.it«,c:i mai apropiata ae cea aalc’'lata.
;itc.L3 <le □ •cnL_re reala are valoarea:
7^
r > (2.9)
•: are ;
n - fi'^.ia alootai- din .xo ce t’-ratii .
■ j?.) . D; zert.i.jarea cutcril neofesore pentru sacnicre
rutiX .s -i s..oeajr* rejx.-’’l 'i se a-jeaiere stabilit sg
. ant* c" relația:
A • /

[ Kw.] ca.ift

co~ GUii-'-a princ'-oai.. & lorțsi cc apeniere, iii da 2. ;

de ” jc.nl e.’.'S reula, în t!
«.tiv- calculata trebuie satisfaci condiția:

j <W . (2.11-,
7’^ ?
_. t :
r.3 ; wotor’‘l’’i electric as acționare;
, »
7 - .-:HC ’x .40 «fXliXl “"incite ,
-> ca □ mo. oriu-ui electric de acționare este axai sici de~
-i .>■• t .r&a •i^ctivi calchiată, se va micșora viteza ds apchierc
•rația ax1’!’"! principal la o valoare n,admis.i. de pi'tc-
z.i „i.-ii -j) :
]. .n /mui "J (2.123
calc *
in care:
**calc“ frația adoptat-.. oin
 — 28-—

2.4. Proiectarea propep'1!11! tehnologic de re condiționare

a nmi pieae (s^bonaua/ablu)
PicDsle gi s"bansa.Tjblurile recondiționate (.lo di..«enni’uJ nomi­
nale son de reparație) dețin o pondere inutimnatâ <3O--;c^) și aceas­
ta pondere este necesar ol c.veaucă ■ continuu, reoiclnrco, vn i ologi­
rea pieselor inscriidu-se in efort’-rile generale de = conoxibir-. *
materiilor prime-st energiei.
In cadrul proces"l’U de reparare, automobilul uzat gi pieuolc
sale componente reprezinți semifabricatele.
2.4.1. Descrierea tehnic! c piesei sau s^uMycai^oxului : . ;
recondiționează gi studiul uzurilor și delecțlurxlor.
Datele referitoare la picon sau i^lul c: -<• recondi­
ționează se extrag din uf’rr.ntsțio d-. i nuricație ,doc".i'euun ;ia d'
reparații existentă, punind ... 'vidențx:
- proprietățile fisico- .-ruioc: grosimea p si.-, ți lor, :
mecanică, o"ritatea, grtutacea, ttc;
- prelucraL'ilita t ea piesei prin a ;chl re,juu^oiiitot a.
Holul funcțional al piesei (suoanusamb tuiul ? ir. . yi
care face parte, poate furniza dote cu priviți la . . r:. oii
rilor, condițiile telmice ct 1—n" roti cerute
trioitate, funcționare fără vibrații ;i
Stabilirea uzurilor ji a eiecți"nilor u^sibilr :i -
prin control"! dimensional, .icilctoscopic, .1 -îUritițxi
superficial^in urma căruia jî not.iru.gt, 1 ’ur_ tot. x >r
cedeelor ds rfccondiționare ce vriâeazx a li utilizate.
stabilirea corectă a uzurilor ;i i if ec t ionilor nieuv^ur ...
importanți atât iin punet de vedere c.iinxc -it gi
- utilizarea pieselor peste limita a- uz"ri aauisTT .uct
r&ducsrea posibilităților de re condiționare , io crtșt .rea con..u-
raului de energie, etc.
• rebtitarea inainte de termen s pieselor uUC: la cx__Zzi-e3
flonsumulvl de piese dc schimb gi la aurirea cnelt"ieIilor d _
producție.
2.4.2. Stabilirea .schemei proc-S"!^! tc is.olo >ic d rsoo.i.ii-
ționare s piesei.'
Schema procesului tehnologic d’e recondiția.iăi'e □ oi azi .-zts
de fapt o succesiune bine determinat! z op-.ră?iilor ac r.î-’.on • i-
ționare prezentat! s*’b form-x grafică, fre: c-utarx3 rcii;’.utic. >auc
avantaj”! evidențierii ir.tarcon-:;J.'’ailor Jinirc operații, i.xter-
conexiuni ce as realizează -;i din pune t ce vedere teimic, aor ;1
economic n^mai dvpă nn studiu □prof"ndst al conuițiilor ..chnice
 29. —

• cg i se imp’^n pisGei, stadiu efectuat de personal specializat în

proiec tarea de procese tehnologice de re condiționare.
bpre deosebire de fabricare, unde primele operații sînt cele
legase de uo^increa i: ;^ii abrica t”l’’i, la reparație piese de re-
condiționat trebuie inși intîi cuvuțiti și spălăci pentru as
r;c condițiilor n?ce sare control”l”i tehnic al uz’’r^or jl Jef .c-
țlunilor•
Kestabiliras jocurilor inițiale, ale .biliarilor :..o
■>

Si
rsaxiziczi prin diverse netoce ți procedee îeimcl o^icc, . e repn
c-.iu cure asi'-’r.i inc e:. Unirea cerințelor e.ir.icc L
- tr« p4.1 realizate za cotarea tonnicx a un* u... XițiL
: iții tpura ;osrv.
un piesele dc tip carcasa se p"n probleme deosebite în caz”l
U’--rii, fiino ytiut ci cele din fonti, al”ciiniu, necesiți preîn-
z ii ir* ; an”-ite valori ale tempera t”rii.
u'! . .-.o-31« cil *udi’icr exterioare ți interioare prco”Ei și la cele
» cexintx uz”ri ș”praxețe d’Tiliaate prin tratamente
■-CC * "priiați jerjcr filez"! este necesar si rixnina. tenace, se
' 1•> r<>u :u ;e uei.;.ulj_,_ce ^crouara, -1:dare prin vibrocontact
ui uri acest d«x»3«rat.
rgani^wrc m cjur,'x ";..i „GCții sa” atelier s i-eoondiționirii
• -■ -
Gpjrținmu •’r."! subansamblu, ansa-blu sau agregat
turca linii te„molojice concurente în vederea asam-
.... <
* * — —» ’. C __ -i, vopsirii sau conservării.
u^e _i-vo:;ii „c.icmeie proceselor tehnologice ae recondi-
.silui' vor deveni concurente m an”m±te puncta.
.1- 4 ..u j gxsavz recomandări, prec-'n și ae cele
din cu-:ci .lit.i-e , vor :,£Z”lta procese tehnologice (re—
•j •=

- te c..:: - ic ) :. : oorat £ prin meccda precizării treptate ;i

țx.. _ .. J s~.lt d-. factorii c.-îiiiologici cit ^i de cei economici.
1. A ■:rat., n ie întocmire# sub formA. ie sciiem^,
■’ v:. i ^'.•zc .z r. •. i-xxOj-ojic *•. re condiționare a »'nei piese de a;,to-

i‘„iiiimrui«<i temolo <ic re condiționare

vlrtu, c.’.Gis".r,c vp-.rztiil. pro os s’vV’i tehnologic da reconai-
țioure, .oue necesar ca aceste operații s— iic detaliate în:
«xr!, poziții, lazt, tr.ceri, mîn*’iri, mi~curi,înlesnind astfel
iicr ne și La liccers opirație ir. parte.
Cri . jx’xe component! a operației,se executa la o sin-
pi».j_i, fiind caracterizată prin poziția neschimbat!
ic •'tilaji,l G~ prelucrare.
 — 30. -r ’

Pozițio sete caracteristici prelucrării pi-jeei dintr-o oing’Tx

prindere o:;r avînd o poziție relativi toți ue organele v lucru
C-iX, ore Lucrarea pe ma^ini-aor&jct o” w-ni ir."lte capete aa ” POGt’Ti
1"c:"î« înlocuirea așezărilor cu poziții^ nt”nci cind i StQ
>croit5 recucerea apreciabila a timpului 3’'”ili8r ;i a.r'z }tr freci-
zio și calitatea prel”cr.irii.
Faza eeti o parte operației La care te acțioaeaz- azupro
piesei cu. o scull <foz- uimpli) cau. mai a”ltc scule <f jz.i
menținând”-ce aceiași parametri ai rsji..’’l”i ... lucru.
Trecerea este partec din fazi l«.;;otj de imiepar «jrvo ”a"i cțrit
de metal, depunerea un”! strat de cuu”i'ă ;tcfla o sin j-pliitrc
(trecere) a cellei. Grosimea otrut”!"! or.ilâp u-tav □."••• ucp'V puste
varia de la o trecere la alta.
.--'înuirea cuprinde totalitatea turcirilor evecutontul”! p.ntru
pregătirea zau. executarea faxei (ex: abținea oi . O ci.
dispozitivul de s”dat, riuxcarco aurtli . u’ -s 1 u
pe. t-elcc trod y. apropierso exectru clu/ui , - m’rc ) pudori’’-.ic t
is-u-ip-rt arau electrodului, ciocanirea cor ;on”l ”1 i j’ G'-i i
■•■i-jccvas :zc- partea c?o rai mic-i d mon’’ire, : * .vil.
ie a fi ^i*c”,rat.* in ti ap.
rxewpl” i-. detaliere z o .jrației ue •j*.’ "i)_* '.re frontal..
jit,,dlmlă a 'viei •piese ciltmrice p. ”n ..ti i- r.o'....i :
- fixar.a pildei in ’*niv .r.-,sl;
- Etronjiușa frontaiAj
- struujii-ca longitudinal i i (acsx'O;r.r.;
- ctr”rJir-:T lon-jif’-jirnla 11 (finisor;
- desprinderea zieaei di.' ••niv-ic 1.
2.4.4. Alegerea utilajalor pentru recondiționfiri
Pentru operațiile de recondiționare alegerea utilajelor ae
face la fel ca la fabricarea pieselor, ținînd înaâ seama câ unele
utilaje eînt specifice recondiționfirii pieselor.
2.4*5. întocmirea fișe.*, tehnologice de recondi ți onure
întocmirea figelor tehnologice ae face pe formulare tip, in
care ae înscriu datele următoare: denumirea piesei, reperul,mate­
rial ui, condițiile tehnice de rebutare, modul de stabilire a de­
fectelor, reperul piesei conjugate, dimensiunile nominale și de
reparație ale piesei tn cauză, tehnologia sumară de recondiționa­
re In una sau două variante, mașinile, utilajele, dispozitivele
fi verificatoarele folosite etc.
Pentru a.putea fi mai ușor puse în evidență defecțiunile se
notează pe desenele (schițele) pieselor din fișele tehnologice
prin numere de ordine.
 - 3J —
Ia n».xc 1 gZ.^.A z5.A se > jm nzcnipls u-. fișe tehnologice xltrile
'..i"Lui c” dect.T'l pljoti ca” n”xai c’’ text) și CGauinnte . Cz-
3?n”l flw ti aor ;i c” text).
?i :1-. cchnolojic» sint coc’^icnte dir. proiect j;‘ uh 1.
•/•.leitei u La ao. d”n-tonii Gix’-.oși al Lor~3\ici c.*.
zZ' .u ..u r
.4 .
j’oIcîx, ublxc. ,:i -ic. pi ju"pi de operași!.
w-ewcrxi.rzt î,C-; "1"1 tennolo- ic d~ x
? .;op. >c”c ute c*« _□ r .- ra u-r . . o . ■ > .c .c
tihnelo \c'. •rii. jfsictucaza operațiile c .on 1 1. r
• c .z ..uo _cx*—* (j4.
^tc ..'>3 grafice,
'i . *- Juxtiilc^ u-. 1 ;ot wlj yir 1
rin alt : j z«. ucu ec.'.iv:Lent . Ln ;.".xct d* vedere tei.r.5 mx» • 1

de ioturi- ii "nicxșii r 2 para soare. Ut! c«le

n i *. «sifr? ’r nivel ie
2G .crslitact .11'0-
z- l"i -’zxrî. nlvex-1 ia cutare ni ’*rj.cxții) u=. na-
i
ir-jl .1 rocedecl1: ncn.^idarate jcnivolcnte din ; "net

. . . C.>L jiur u gig <r«a reQXEurilar - srg.ucr e

- are a L-.. - -r ■ țJtJ.\32i’.^ii:ilor < '
a) H _ .11 • jr:luc»’XriIe uri., n e,.i.x-q 1-j aas’.'l Z~. 200-
u :r 1 or ■~ . înrr.o z '.riont ie oc-jia^i p.?3iitri
ao înojenea u . rs □ VJ.lC-’j. v.>:

* -J; -J » >t .'1 siferite ;; cele ve^o—

serisare 'l»
’n nasul recor.'lțior.xvxi
", a. !. c 1-, .:^i o.ulfr£ cri
» pre xt»-
.Zi.. •J :: zZ • xr. p-nct veaerc 3 ,ro-
■—» .. .VCl U_”

? z z>. zzezza zz x'cojxațll, una âin -:1

: - . 119 zcj . « . za ..<x r „•‘.etnrea ^clr.ro e OP pie^î L-j.
r ct« onele la cr'il”crnre i-?use de raderile
c r- esnei «ioius-j
i w ‘: i 3 -j ?xoi r 2 2 o.. t ’. 1 •>rz Z 1- . .r.^x--..lle
. K a ’.l • jp t - . 'j- ’ o - osiile
w . ur . r;t rx-i; .. ::• > ■> t c up 1 o •’c. zze
20.. .
,5
’.r - - □ zz: i .re z crul oc-Etor rstosG z-
ZZ2.LZZC unclitic, xsr și •jcpcrieiez.tal,
.'.re r:e6c:'i; c *. ,*r&li!crsrc px l.; □șshiere en .clfiac rccon-
ril ' cto ol'ile iilnt •nolc: iao"iro2r axîssrcs,
;; 'irccty rțcnixxccre a , 'T'prsr.'î" csxrsa , zzr"-z.z=ze.2j yzuzz'’ care" nxn-
•'nor rî i'â-'r' nueovnce r-.r.si t^, c nrodica- Z31Z <-. XT-'-î
 - 32.—

iniportanț.i, subordonatj dezidarat’îl’ii obținerii d^ oieoe c-’ ciroc-

teriGtici apropiata ds al« celor noi.
b)a»_;inî*,l dfr l»cr*> la mdcire'j ou gaze
b"dorca c*: jaze este un prodedeu 1'oaxtț nuli. : olocit datori:-
nniversalitxții, mobilității ji simplituți.i lui, fiind . CC15 -31
multe ori9 oe neiniocult Ic cudarea pieselor ou eonii :uru t- •j CQ—5JLx*
c*»tă, cu pereții, snbți .i prscnm .ji a celor cin ;ilio.,c JU V . • «3 • 4? 3*”
turi de topire sub 1OUO°C.
Dintre gazele comb’îBtibilc utilizare ir lujareo cu luciri >-
tabelul 2. 6 , .ocetileno cute ja-.>”l ae tc t. 23zl ni 1.;' G
ooține cel mai u:;or (din reacția apă- C31 ^i’i,.

^Tuxmxrex ''jcmJxra.litm Jnlcrctx- tjado- Jt6[jcicf.LliL etc meniul

■nuxxinid,
rrbOLmrrux a. r iric ci rtiX'X'.i -txL^rvtre
■ d de
șcxZnlid «*■ * J. ■W J:
ftd.cn.n2rdnîmâ^z'î(XȘj' -V t/T

-z/’^tdr^z it
jicelitenol
ct'X-'^nci vt
1
I
34-20 40 600 rz^1 ere. l-xne de ."'.■X-tr-t .r ‘
yyx
u .ii: u' ^r*Jt v /■ f.'/rx
2 'Șfadra n. Hz 2370 122500 ?9mJDr-TnaZ în, ’f-izm fir de S’Z ’*
l^::xt-£ îr tfnd ;*.irx ‘m 2 -ba *i'X |
/
ia '€,0 Mi-\ ..<x .•mm j ’*']

GcxJfe fc • /
41030 ^nn, x>nzx-A,.':,: .rtv, terzr-.i. . /«.»** rt" •'
3 ^einyZZere 2570 56 521 îr, Ixdxjt .~aL errr-- J , ' -i- a'fn. '<tiT
XiCK£X efe 3.
’r-; .
2370 46.000 dfcffcc. ’jt, :!■ '« «. w-i 1/ '
iz .err.fk/?^' de
t

Ga,Jt 14654
5 de ctfcs 2 270 17 CfA;
/€/ 'rr^*1

GcUf nnelci .4, \ ^'i .£

6 7iXxhu,raJ, 2 270 L v\ î*' *•^ 4” :n t>n\',£r£
’ " .*z>.

Vclb&rt de 25 79f7
*7 <. t , ■>
ș hetnfi/ 2420 t\7 ■’ jn^ ' i .
'J-. n-i^ne
/■‘’U . :'a.'r rrj.
/
. j>
h
-?<
8 ih/o&rt clc xe,
ixrtdtvrtd 2SW 2J rrt7
I___ ___________________ :
 — 53.—

rtfe.ji.'-’ui J ..udare -;i l^carcsre i'i sudare -»> flăcări' prjeup’îne

.L;jeris i u .'.sicul-r .o urc-xcorilor ^crsu» cri -. oondiylil* ..\>iîrii,
- i-. -’C ilul”! u* ous&ren rlÂcaril (confa 1 orar d<
•:c cil ..»)» -’l.'-xa t.a-1’^ Lal^l •’!, uuj: cui ac iixcxisore a
. •_ iui”! •-, . i .uSu 9'j., jjr«j <î etc, . □a ;.«
; e-'cc r-.i"lt^ clin tODel”!
L..C • > > aix l-'l

febra îz-^-x .'■i'oioCTXt

Z 'O'JXX.- 'ț:nr J*țr^^ :crc oCr^OLtizet,
f. Z tZ. . 5 mm. Col) S y 5 mm, ( OLtOLC)
_-/> '. .Z<<a-rC S 4 2 mxn. (C^t,) , S > 3 nznv ( Ci^)
! na.vr,»4«./ă - SZ-f ^rux cen^'erm, jTAî 7G
- btmaie. 2'7 30, /7-53G.
r.» -r.Tu*. tr iziî‘ - . it'mc 2z rt ~:xe , xtj>l Cu,
nx* ~ 7’^t-K^jn. jLcz . xei'xxe.
.. jt... d 7 2 f Gm.7rt,J j cL s r/2 -r 2 ’

r 7*.T *■ f -X.rrj'JL
r -( 5: • *?«’.■' O . i G ‘2o ~ ^5c 2, C.
- ’ -i.1 2' 'ii . re.^'V. o/j"."® c^tn oic:
— # t ’
•<X y '200; ,
tcrd’Ti n: C zttn,
rit-.c = {250 -30c )s t ct %7
\ X r :^ rr2 icrTXir
Juezfxcfi ■ txrznz /< mjzlcdc)
o
i__3_4 Ll 5
5 i ~6~r~7 T
■rr-
yr 522 i ”50 . f2oo ! -'700 ’i 2500
I
t. * “ * f,' *•- - ’xux/et teniei. ncnZrri,
■
l
I
-y.«, <*(.*.o- ~r.- :*^,z)cL- tâ.ieTevz
7rtȘ".r »• hjt,\ ■. ’.cC'xnC ’ji? ’xj'cl »JexX rbm -trrrxt^x, coc
uz .*;' .. ic Vx-rerx. er-. tntre !-~OOnvn>

.' ei-x r"' T 5 Ț_O

t
i i,- - i -1j I o ~ -r : 3 2 2-<5
c/ ■j ■. .u*- u l!

•_ oC .U . : V - . i. . :«= cc j ;• l r - c G.acr.d.'. r ii or b iA s se u
,•»
_010. CSC e ■- - pe •'’•

- C <.. 07... cusâiurii, U31i“Jt5=

.ic ..-1 1- 1 Să <i£S-3x*nir— c”

(2.13)
a rr ... -.[ ■ 1
2 .„C-------- i> - .. - -, >
: ..
ro 2- ~ y . .•■.. ! u. i -di ~"d- ■» »

-ii ftnera 2.6 A se x iiMcru 12 wleoerozi âs su

.•;•■» utilii ,c__ 12 i’jd-rca -.u'.cvenicula. rutiere.
J cu.-4i ' ?•. l.z 9-.-
1 :uzzi s.i’J uzase,
 — 34. —

veâerett sudării sau încărcării necesita preîncălzirea lor. Ac .'.at-i

praînoalcire se face în tuncție de cixjnsi”:iilc- piceci >i oalita*^
* Î Serialului»
m k

xn tabelul u.C. se dau c.îtcvc valori cri :nu-.;cive sie .r.'.pu’atu*

rilor âă prexacălzire ale pieselor din o&al.
.'"Lei ’1 -. ■-

rjc TTiDC wtLr.rcc clc PTrzi/LcJlL^rC [°CJ -

1

Oțet, Cw 0,30.... 0,357» C Z’TCTti'nal brcîncaLflrc. pina. Uc 2a: C

Otel a*, nk)-. 0,^57, C 200
oțet, Cu 0,50.....0,60 /c C 300 -^00
Oțet cu, 0>G5 %C rax otet tx/âd CCVb ii-00

oupă suqji’e .,e :. pilo.i *.*>tor.4nt”l v _r .;xc J . - jn/l.n' -•

Sudarea la culci n fontei fsce c*
Pice c>* prjxncai;.ire l-u .jJL-ÎX’ C*
o - .
cu viteza de încălzire ug 3O-lOOv'J/h .ji r.clr Lenta, ’tilx ..i ■
eiictrosi uin * ua-a c-jv dir o^cl cu îi.v .ii.;1 -ri :.•>•.«<-..ic
ăudares 13 r.ce u fontei s lac 1 Jc a” u":;. i
fiectrosi di .mortal k 7"3O>» Ou,
și oi).
Iu tcieiul.-- ctcotasnax n. cuvjca ue u - 1 C ‘ X •j .ra .
rcjiiâ”i>^i de s^tiare i<i.;n”.ii 1 cu .x.ctro^l i. ■ 1 -Ti.

L^mcmirva, bouz?.mdndi,i E*&r?vfa, catcd

1. Dux.rnjdZmL ete^lrnoMluj,^ ~d* 55-o"5 £" mm' .4
ât fMctte cbc ^nrirnCĂ. bâvâ
d aM, Kcdujiii, cbdax*doi d, s~—- ii d. s.Mk»k.’^r. ;
‘ ‘ > '
,'6-v.? ..
2.'~3erist*Jrjttc ouCn,Ud ,
U ',3' ,S>
(/ ,cvj li e :> .
t opt cL i’\- .‘t- r?
t w j-j^trulî ;
5- '2, *.) '/ >’t

5, OnZefiXlahea, cfure/ilnluz ’xti

ac .Ucakur t j } r- .u Jz' .X 3 -~ .Izut î A • .4

r. 7'itcXaa!c /Kcl<^rr: i
~: ”j— "2. -. 0'
■> - ._'------
Li. î f'r-
^r;
_z hi
ti /.j
V; LC-n, min.j l/=-?^-; ~-~2 Cm 7nZ/._;l :’• 'iz- ‘n-r L ' ■ •* ■■. ■■ âi' i. *
* pc a FTL •♦(’H ’ > . -.: V- 2.
l
I -,
. r
—! ‘ -
r?l .
-• ^T’Xr^'a. Urwztrrx --
» -
t'î.’roau/ci i'j. .'xdarc
L •j ' , 1 7';
r

i
 — 35.

ianca -i< BrcjxUl .:. r. cu_ j ;c *- ti>V-

. caprina!
., '
;.ir . - p. n t r* ' 1 :c^ro-i înlicl }*■ ■j r.tru
j le ccroe'
In; .. i-. . r.r» cu'tn'-’l”! ce _’Jd .re X. » G«îl£x' iic . n
ret» 1 ai.
•- _ • ■- 4l, l
se o" . r
c
.u.. u . i - -zi 4. ■ xUX
-U 1 . . eXpitat a 1 '
31 .r -. —» L •'*
u- ,uo ?tr oef' r .
.ci *t ... t. Uu : rl.
proc . .iz .renre .. ’u CLV’.w 1- -.•jsj ini
. > zz i _c .’-. c. ® ta ._ 3. Lwurind o ae pu­
CU ..u:- ricare
■ -c .; o . * •’ . j u 1 ca sire

V—' u ;r”L caprina intre • *Z ij'-.j CU'.

■ ■ ’x
- - V* - rau I.iG-oC,.
- •Ir ■u X £U.“U-

. vire . i’. o r*.x j*r ea pro g & .4. • bUi d* cxenxc

- ,£* a ou ■>.oc ■_■. n

..uiare 2 , « x ’rlioi-

îUf V -2 c aT.’r
ti •j7Z 'z -’o'-i’

t'
ZL -2 oz.74.5- Cuzâ^</rt moftot^ra
2 s -Xl/ s'fra'*-

Jv Se 7 ' =

i'ju monQai
* X
*• ‘ îe:
c

x ■■■ >c •

:< Vr^T-r /
-f
- /?.•
i : X CLG
'nrn
 -.36. - Tale-/ 2 •O [cuftT/rwarej.

nu
fc */«? *80 M -26
ăoaCta-NST c/e ^oc^e
ic '£0 El/îro o/l.
■nJcrc■ ct<j

iC
M-2&
ScfiC/9 - loTNd 180 Ă cTc/ de corojjunf tod^rcrrj-
EUira a/l. -‘cz < ci a _____ __^

Fl^x'^riie ce prod"c 3*’O for^u de ^r.jr.’-lt ;Jrl-4 —1>» fii I1Q

obligatorie cernerea pentru uortarc în vederea utilizării u -ai
multe ori a granulelor netopit*.
Racondijionarea pieselor c” cuprolsje cilindri ce ipi-fi»
canale de pcii±, canal’’ri) □« rsalizeasz nrin j”dare? lo> ;i’,’’din31a
iar a celor cilindrice jupă o spirală cu upx' spn.irrcn p - -13
a cordoanolor succesive •. pe 1/2...1/3 jÎ.» l..țiruu carlo’).; .ux’j.
St rGaoraanai as diaaetrv.l .’.ini’â ol pișcai^r ailincrib-; 4. ti?
ce ac £>ud2ozi sub strat- de ilux sx Înde; li- - c- oo.; x iu
pentr’i a elimina tenuințu d: încovoiere uaccro’...». inc.?, i-
r.ica . precar, /i pentru o perr-lțe £xux1.'l"i 1. . zj:i ’•
- ornare c uroulni.
In ia&t 1"1 1.11. ut r:oor-mcl re-iluinl n . l”ar« la - • - : r«iC
-.Lectricl tu b strat a șiioelar oilinario».

Âa/^eW / te re. J> a 4 V llff 2>Cr | ăc<r»n ?rttj’>-s

•jc 'l neclar"
UtrcOju/uî
I
a araj.’ai v' u tr
r vj f 1 ’ m frt ' rcf • —
i '**
■’
.■
t
i
/*> ’
i
4c - 5o fio- 1^0 ia-2o 5.5 f.-l I
5'f- fio 12 0- /Sp /5-?o i.C 2.5 '.6
oC-Zo 150 - iBO 20-22. I 2S S.< ?

Zo-fOC !Xo-2oo 20-22 2,o < <; 2.0 10

♦
fdo~ 150 2ov-250 22-24- <? Î.5 <0
f 50-250 2$o-3oo 22-2.6. i.25 2 n <0
[ 252-lSo 320- 375 2.6--3O Io I <5 .
Itî^irr^l ue încărcare infiu-ar șacl cclIgh: U Gi
uiaâtorii pprajactri : ^atar^alul ^1 ’i;a^ ^v'î «. .' V» -* vi •

narea ji to^ȚOii^ia i vic«7.« r/.'.aa • -„ ...ji, v^î:'_g

gv copirt, sip’’l ?i polcriti i.c c”r$:jV’l’H, :-re
'.•n^riaca liserl -;i poziția .1 .czroc”l’*i x.. rănort t* -.:
In tabelul 2.12 ee arată aoâul de calcul al parametrilor re­
gimului de lucru la audarea sub strat de flux , iar în fi^.2.4
corelarea unor parametri ai regimului de lucru.
 — 37 —
Tabelul 2 .42.,
f\'r
denumi r^o. £ XAzfJ/tf z/— cct/ctz/
cri paramtîruliii reCG/7X?/-cc/<7c.z DoiervatU.
*
]n.Z?rcurmltf^i
<j" Z'J'J'jr? , J«, Z5/. >n. mm
ro

,/‘y- ‘ > -Z e r>Zcf / rfaor/

2 oQz8...J2 Si 5 £
—- ■ "fa /a s £.F.
r'r v / :fa -•
-</ ''' \<fa li. o*xj
Qo*^:'fa rft/iurț Q
> Cr) crourerfa/c.- 7,= o.s'-o.a.
'fa * * ■ tfe pi~r<fari c/(’e
i ■-C Ci t.T>-îl y ri^
Z~Cof, . 020.

6 r
’jntj' Se
rr„ 1
v. u &/• c/e .-. I... nr r vi fa?
fi - ./■''I'n"/’!.

' /» ■f -n rr

. <r> ->u
•r><

. jni'jmj *! r-j i .**■ mrr' fa 7^

r ' > • •/ fz/znez '£*■ '» Vw
î '”#</ 1' 'Je -*vnci'0A4>e
: •lt C^

i /.- t.
r
z» /

e r, * •
rJ'* • C , £ .7 crr^
■ ■ - -■ • ; ' 5'- ’ 5 Cae <4>7«7* . .
' rr~. ZXJ' ' “X ** .
L

V>t _ .
'5in o x.rie -v-nta.jt a^_. 3x* ii:
i » u ra rac .1 "jl-j datorita-
. ~’i' v ../h, Qu^acit iții T.gri âc
. - j u jUuurii nu aspX'.ae ct ucliiicsr.a
nu uxnț iu .ui ți .ja^âie
■ilci. atc.

•- r t
II 1
> i.ir- * • . . I| T
. “I I

r * - :T’
•■ l • - •— A - ♦— ^.j >
\ -L^i »
- i
5
-r»a— V • ■* -*

I
î ■ ! □ - 7L . /Tz ■ >’ / -Z
4

k
.. . .
'■ -1 - - ,
---
L I

0--------------- -------------- .—
'*“9,20*——' ♦
■ ■ 1 , l
wr ■
• '' >' 4

f.C ir 2.‘i i'u

0 Zî ZG ””to" s7 400 JOO 400 Sec SCO ?t>O.
Grd^ «tfl» S 'i tajrar^a.^teea &rmnneo rfaz ui
!rifanîjZa faa. r<.
Zg- Z. <+.
 - 38.—

flj) Jlețimul de lucru la sudarea ou arc electric vibrator

Acest procedeu reprezint! o varianta □ încărcării cu arcul
oleotrio, elaborat din necesitatea reconăițion.rii pieselor cu
diametru d < 40 mz gi a celor conf:cțiointe din oțaluri aliate»
ou tratamente de suprafață, oare trebuie ai rau.îna tenace
masa lor cupa operația tis sudare.
Prin conectări gi decontat.ri periodice arcul vibr.azi cu o
freavsnț- gx .onplituaine âfitarr.d.nste. i’opiroa metalului (ci„atro­
oului) oe poște i'soliza în aer, vapori d$ up-i» Girat de fia/., în
£aze protectoare c*ju dirij-înd t.pre pi-til o c^ulcie j. r cire au
rolul de □ o-ili mr.liiriulul )poj?t» 3ci{,urîndu-i o duritat-c Ji
rezistența la uzorc idicate.
Ale^srea și c'.JcuIjI pnxsia'.trilur rijit/ul-ui dr lucru1 acru i.
zeazâ ,j5 circatari :ri:.,ntalr uia;c..*ur.ic? , r iU'.u t >: :1 • no. .
dintre ca'ji.te c*rc?t-iri iii-ud prjeentate în J i M fak/bZ J.B.

Zf.îe/i// 2,43.
0 rc v<n ea b'țrne’frjf Irtf+rtuS-iTt ; je // / 1 <•.

lb.-a.2-j.ui etezirv-^uLi. tuffaT.t'j. i

J, d î <e 'ex/rea..
[m mj [mj

t.i ■
țrr> n?']
LLl.
'.I Itp - tS"0 t32 ii- ‘.2
«7 r'.' 7 I.i
1.1 1,0 !5< - 2(C 4fe C,'J
1.5 fSo- 2 45 I ho i',b < i
»
25 /•;c- 2/v /d 6n t ? - f 1'
 - 39 -
f) :i»-'~l de l’*cr** io ..; . i'ilizGrcs j*’ or*’*!
r?. .'C . ... ui ce lueuoxizare cq utilizQazi pantr” topirea r.a îtcinliilui
Jc aport .ocul .1-.ccrxc; .. x ;’*vj dep’Mcri ic "ZJtcr. 31<_- din cîteJ,
Li vi... _ou ncfcroooe, - c □i diverse caliciți,
j.’r” xtr-î. *. de rx. z-x 06 i.z prin tes-ij-izore C‘ 3 Zfc ko. i :cz,
•— > zo.. .ți •. . .«C/.
J .1 - *I 2 X«1 ' . » X t *J r * in
•2-' EO • ’.ul i . j. . : t ;ir« .' ;«=i , - i 1 1 ’.Z.4 , de
.»x T-uiZ 1T€ . >c v : pr -
i.31 -

.> JU c-
a— 1 -1>-3 4i

i .*4j0’\ I
r
<■
'X^zvrv

T .'-24 • r r> icn J2.’

4 —’ - z . • A* */J» *“

T
! r
“77
i
T
----------
|Sr. • ■»/*•

:
• l >7-< ?2 7. 7.-> t
* * 8y-9.^

I
X 1 _L_
S
/
1 t- •'
f : 4 < , £ •* 2

Vr rtfJifi'e •" &Î

5 /£•,' » .* *«!• A. ’m rr>^
I

• r? O

> .14 a* a
In tabelul 7.14 r 7 r« raportul dintre concentrația elenen-
arit«
t el or cîrciej ci concentrația elementelor materialului deoua prin
metalizare în funcție de .jaterislul sîrmelor folosite la depune­
rea nrin aetnlizare.

■>r ■ j... ' • ’u/u?

it j.
V-.47/, •

Ol ' o •' ' c f.

C',27/ c./a La rfu/n-x m *ir r '■
f 5 / 0 23 /(? 075 -f3 *a ccrecenȘr-i -t
Â
rar <» ftu-
*3* /o*>s 0,^ /9C93 n' "‘cr J'aî-
> 51 /<) <3 ros? : r 2? /c ^f2. n'z,«y. z»ie -"z 'rj^r^
 Rezistența la uzare și duritatea materialului dep"fi depicc» te
calitatea materialului eîrmei ( ii^.2,6) precum yl ue ferocitatea
obținută și ce regimul de lu’orifiaație ulterior.

HV
[ I fatali zare cu oaze
500
17771 fa-faiizar* ele'Jri'â iae’.C
400 0&7C
030.Z?
;* xf
300 O.iS-'.C
av6-.<*
200 Q.OtfZC

100

_____________________________
0,30'iC 0.63”. C O.Jr.C
sfr/nei 're *4 C

xlegimul de l”cru la metalizarea c’’ urc jlectriu, u--m.nu-.

31'ccaaiunta logici a operațiilor nacecarc, iA -. r<. c □; »□ -u j t îm
tabel’*! 2.14
l”l 2.15

Nr J^numirea. Materia/e ; s V-vrt

o^trofiei
cri (^aramt^u^/ e c^y/ce. marini - unelte- >
J_____ /oJli.
~Q ■ i 2 3
1 Controlul, 'fricren. s> marcarea ftese/or c/e ■■nc7/a/f^af.
2. t^r^jaf/re-a. țufr*- ,d) /nde^adrfarea £/r«. iii lleAiuli'M iau l»Ji
fafui utdfprin rercfi^ica re t dej re a(ba cte hua>.
4a*e ^«.o/Z; kxc. j doriră de mtf‘1
ij £a. A far* cu dine de cor,rde>t bj !nSfa/a/l e de lakUte
tuuj -forța edduroaiâ nefrafafd Mice cu dautr/rd
darifafea y,#- f0Q $i*^0/Hfj. Of'i — 1. V A» .
d,daia Jranu/or^c/rică 70. /f e Z Zoru^ri u* cd !o~ i
t
t) Raudalinare Acut țifefare freiiuue* S,S — tdalf^
( file/ (drenaj ur^afe cfe sabla-
re eu g/fCe de corir.don, sau 7t?u£
3. -rr viclare a supm- Vopsire anfi bond /Cmpcra r*. aprâ
-fetelor ce nu. profeefle cu mctn-Soane sau !
Cauciuc. , "f«i/or.
treime melatjfde.
frofecfia. r.a^ajffor Acut a tasta. Calfa- t^ask..
ori ficu/or
 - M. -
Tabelul <?./y. (cpnTz'/x/argj
T
O 1 ___ _________________ 2 _________ 3
a.j Aieacrea firmei ?*< -/czr»cs5tf de STntr-
«7 W-l
Metalizarea. prepe "fura >urJerialului de Aaf2 *1 de tarufiUik 4 o C'Hv
&sâ eu sau -llr» de -fu rtdioteu re (duritate*. strudului de- &U E'.
strai i^rmt<7iar j >4/4 eresTe eu /* C. u de elemente de Cu 3n, C
MC -2
i bl t)-puurrra straitu/ui i^-ier atedter OSC - 2
de Ho sarseu» (Mii/ fdr - AJ ^resi- osc - 9
Aue ale O,ov — O.'t mm. ME7CO ■
I ■ bi !fiitnr lufe» carordu/uu il 'lertbitf-
l *aa arcului : de meialifar
i
i j Jj ; /?■ *^î» s l/ge QC-^O V pf
* r diametrul sirme-f ds = /,2 — 2 rr>m.
i
! !c/J siartua du+r- arc ; fS — 7* rn m -
,ej 2>.sfaida du-^d-
I
i x/xcr/^zr/
j 3p -tQcmm sd -ce/elaite straturi .
i
» \4t 'ttieza de avans a. slrnueior Șw/?»+
i
. de 7c oi re a rr«/«< :
1 i 2,S — - S »*i /mirt .
» i
» 7ufol/o p/e^ei :
i
n» x /S" - rodlmslt.
! I i

* pe 7’a/a depou
I <J • — a ș u. 3 m mc •
MX-Cl X i/t -J 5 -H tac J .
t
t i •J ■jVci/u «crxi aerului e^rr^^rftu-ad;
-Ca 7 - £ da M /e** 2 ■

I • -j' >e^i fu< aera^ui ea mprtvu.af'

t G < 2. S ><a.^ / rrm^. .
S «•»
f «7 TVcc^ac/ wx a.
■

f
i i “ dTeia'Ui
- a/arr*> r»:a!ui 2- 4U- dp • ft
7- 17 rin /A

I( - -ă t nou u> 'O- 13 i^-e In.

■

t£l sseci A'c de energie-

i

I
. e/ecXrr -- '»*<•'</1/ r pr aerui <nmp„ /

i
- 2,7- 3. s- iexia-h. /kj
U' ; 2«c.-rea_
< ion»-?''» de r-actre -lard cz/rfnt de
l <Zer / ru/ Se rteot^atkcdd ^roLTaru-erde
i , I ier mt ce
• M'J se adrr»i XoH-e de~ aede^e rdd
I . de t*u
! j A'Z<a«»<r —t $cfrt Act-j. Aon' pede /irr^ite/e
; i
____ ;• f 9
I____________ '.XC* i

\7 ■ r^r^ -ucra re a. .'a. .'îco^ -*> zare r‘JJi râcirf c-oizm. eferdâ cu Wall h.2 ede
. •yofă sj CX>rCf roi
t
I T7'n.£X//- — dtie^a. discutau ahroilv: io- 5C ^/S Xi.'sc exÂra^iu
_ pi eter 4c : txx CUtrLure de
dea rD sare- <5 — 1S m /udm . Siitciu.
______• -A ru Sare 36 m/mirt.
 Regimul de lucru la depunerile galvanice
Depunerile galvanice pe suprafața unei piese se realizează
prin introducerea acesteia într-o bale electrolitică, care con-
- ține ioni ai metalului ce urmează a fi depus șl legarea piesei
la polul negativ al sursei» Metalul anodului se dizolvă, iar
din soluție se descarcă depunîndu-se pe catod.
Cantitatea de metal depus pe catod se determină cu relația
(legea lui Faraday);
m » e.I.t.T^ » (2.14)
m - masa de substanță ce se depune;
e - aohivalentul electrochimie al substanței, In g/A.h;
I - intensitatea curentului electric, în A;
t - durata depunerii, în h;
coeficientul de utilizare a curentului electric pentru
V depunerea metalului considerat.
In tabelul 2.16 se dau unele valori ale componenteicr rela­
ției •
Tunelul ?»16
Hefa Ut!. Cu r
Indicatori. Gr Ni
Cran rea

Randameritu/ 12- 15 i9-<3/ 9«-94 35-9J 6S-7O

Afet sa 6.5 8,8 7.8 | 8,9

i
E chiYQ/cntul thdrochifnic E, s/t A O^l 1tO7S /,«42 <2 20 | { 184 |2,J72

Durata depunerii.catouice a metalelor se exprimă cu reie­

ția;
t = IO3 h.d/e.D
c ■n . w
(2.15)
h- grosimea stratului ce urmează să fie depus, în na;
D - densitatea de curent , în A/'dm^.
Cromarea ae folosește frecvent atît la fabricarea cît și
la recondiționarăți pieselor, într-una din variantele;
- cromarea decora tiv.protectoare (h = o',col - o,oo3 mm);
- cromarea dură (n = o,o5o - o,3oo mm);
- cromarea poroasă;
- cromarea în scopuri speciale.
Procesul tehnologic de cromare și calitatea depunerii
depind de concentrația electrolitului în anhidridă cromică
(Cr 03) și ioni de sulfat, astfel că cele mai bune depuneri se
 43.
*11« -J 3C
I.. 4 C L «
C
ii
X .*
u2 22 <S*î * C5
t
c»
0
? « V
uJ ?
3 '? -n 2 i s.
< • d î: ’Sj
>, > f’
1 « Țț «ș •b <J *■ t»'
t M «
- 3 ti c- -5 3 , 5 > t J»
e 'K
ii V’ î v O ă V
* 5- ?*J t
I 3 r J $n ’S CM 3 <w
3 <
o 3 I
7 t
O (S* *„ '3
1
0
I* I £c 5 <
3 îi
3 |c_> X i 3
țj , ’A S*> « **•
Cx.
1 £> *> -J

X,- .
.v
? i n S<!
'TY t-
T
I’
c»
r» 1 *T>
i
I
t- } i t
Ii «” 3e«
;«.
0
h'
Ș S >i \ I
*i
~X ...
04
4
•a
3
N
4--------------

t
i t
51 G

! <
I 1 *i •
x£.
& 1
i
9» Ci o
I

K o
I
> >
t
3
o
i i
Să !
4_^_. £ •a I i

1 F T
i
1
. '-•i ~n i
V £
o l <A m i .*»
** ;î ' C? ; r4 t i i
«M I ț <
c r?
I
’ >
i I i o ! Ml
CV ;

O
t ■
o
» c ,. ț.
$ o Sf I
■v ■o
& I
t ! o
2 • e> O i 4 IA 1
x»
A 1
-
- I
■<i «i
CM N Ci
o
Ti
Cr\ i .; < y- o CM
V» rs>
-o
/ 4 ' i I I < i

• < X> i m
i
i *6
O
■o
ti
flr*
>
CB
ot
cr
Cm

3 i
f
c«
1 ! I

X- >
•-4
I < c.
• : i
'<3 5f
Ci 1 Ji.

:
*
£ £ « e4
. i
•»

v ]
t 1
3
V0
I L> \j
<

i .1
l n 1 ._»-* ■* i'° £ i ( “V 1

Ș* u-
< 1 > I S
îi §
*■< i o
:S < o
•e -0 u» . «t <3 -o
~Q I țj K
■

Cb *
V( . 3 uț
.'^ -
■î î ! tn
T
i* ■n i CJ
3 VI
2 53 :

i
I l> c» i «i i j Ji ' M- ■
c i 1
c. t
i 1 l CM
■i
’♦ <N
— j—
i
! • . a
e 51 . D 3 <3 3 i
Xi !

t
ia ui
<3 Ui ! rn
i £ CM
Cm Cc
i
ît
! C. j M !• ■ ■
t
I
! I i t
■ '

j V II %

jțj i
'3 ! ,<S
J O>4
I

t Ci
£ il:
<» i
* r
O
u
M
•

!
I 3 V
1 M o K
3 < u u
1? ?
■

Ci sn
V 1
a £tn X ii ci i

£ .Jz
> I
n
Qî
vi 1 < i J? =b
2
<V •5 —
O
5 1 l"-. 4/
121
V
d 1J E
 — 44 -

obțin la un raport anhidrida cromiofi / sulfat de loo/l...2oo/l.

▲ceste valori corespund electroliților universali precum și ce­
lor speciali. (tabelul 2.17)»
Depunerile netede lucioase gi cele lăptoese eînt cele mai
utilizate (tab.2.18), deoarece au proprietăți f1zico-mecanice
superioare. Pe măsura creșterii densității de la 50 la de-
o
punerile lăptoase, pînă la 9o...l2o N/am la cele mate sau eenu-
șii, scade rezistența la uzare deoarece sporește fragilitatea.
Tabelul 2.18
Conditule de- lucru Q_e^irnuf ftu>man-
a(e frexe/or._____ I cro marf.

3- AiamUări frtxaf• (-faxuri tudeaie nau lădoaie • yiro t>c io d / c4*» *

de Grieri cjromoîfe OU • «•/• meo. 4 >« ado^fă ^e s/a -173 k. ■
de ry/meniit Lucie efe). eri/eriu/uf erono^»rc-
2. c< jmafă L^croeji Laftemejr**‘,,*eu 4 » i X\; = lo -Yo ^/^r1
băn -Irfenre fa iarcini dino , 9,tS— ^ei (rrtma>OA • ) 7* - iti - 3 3P*

* frOlnrai "iontă in/oouiriite cre^or^o do^ <b» - i* -»r */-/-*

corner* f" ifrăfun) 33F- 1/4 <.
3. Scy>ra^/« cromă/d Lrcre» Lucioaie iau fă^roa-ie cu Ae s Ze- io d/d^
id frin. frecare la Sarcini T-= 323 - 31/
medii de 0,C-2,0 Hmm i>a - 35 — 4© ^/d»
Ko 33 3 - 353»
Supr- Crenudu luarea -f-4 /< luci oaie cu yroti we-ă. bc: W * ' d>n 1
9 .1
tareini mici OX n/mn^ tl •: oto£ —O, !2 mm-______ T~ 323- 2>2Xk

Se recomandă să se aromeze dur piese alt e*r3. suprafețe au

durități «ie 50-62 HRC și mai ales piese importante a căror înlocu­
ire necesită consumuri mari de manoperă.
Croxarea poroasă este necesară în cazurile cînd suprafețele
pieselor trebuie să rețină filmul de ulei pentru ungere.Cromarea
poroasă constă din depunerea mată de ci om, urmată de realizarea
porilor-pe cale electrolitici, mecanică sau chimică. •
lietoda electrolitică constă în atacarea anodiefi, în aceeași
Tabelul P.19
. (.ondiiit/a eledro/ieei *>
____________ Ferma •*z Zf r»'^,'
<■ alocării ane dVce _______Conta X? _ C.‘tr tu fur»
E /ectro/iful dr 0-^ - "Zoo Ș/1 (?■$ 2pp
2 s> r ?/'
HtlOy 2'Oj/t e/tȘ^ 4 3 /£
l^e^imctJ de cromare -Z>c - 5 c d /tJrg * ■i>e - X
■£ y - 6 o /fr*, zcZts
}3f - 335 K T = 523 - 32S <
‘ro-te - y« - *s 1
a T = 3 31 - 3^r AL T - 32 3 - 32g .
if X L — <0 rnin 22-/4 w/zi .
 - 45 —
baie, prin inversarea polarității curentului și în condițiile
arătate în tabelul 2.19.
In tabelul 2.2o ae prezintă fluxul tehnologic necesar pen­
tru obținerea unui atrat poror de crom.
Tabelul 2.2o

' bir i b mu m, rea. flo/eria/e , 3 bV- uri t

I Cri, j HfreroiLiot j .$ț>ecj'ftcatix de/tn. oloji c e.
iTtr/aie J ■
4- | (Loridraivl t dr/erea. it marcarea. bieie/or <de troMaX •
I f >• - ... - ■ ■ II I M — —— ■ -

2 | Froaâdjrea. 1 a] Sutj/are o« *»/zee c/<n -XervZ." î *7 /itt?<az«*4e de Saț>/are

I iu^/o/e/rz'
’ '^‘Ț'^‘^r 't Lj Hec/i f,car( ar]m-oda <d<r fuifrm/â V Mali de reefrficad
--------i—>.—L--------- --
3 ! TJecjresare j -i?eyre3o<e t io/vfn/’ TricJt>re7i/e nă
t m o ră_______ > or<fd r/ic.
T* ■rfeăfla. iuA^a-i aj Proiecție cu manioane cauciuc. 47 Lactri virt///'e.e iar
'far ce nu te ‘ijpfo/ccAc cu idufi'i ii.ola7rart nihote /v/cucf.
t aromea I
5". • Mon?<a<e<>- A«e- dl Ciarr 7a. lu^or/i din 17/t Zot 1 A corespunde o xee--
I
>e/*r de iau kara du. -jiute a KJrmet <de ș mm2:
—— A -—- — • ■ ■ » jp ■ ■ ■ . ■ - ■—.. ■ - - - ——

6 j bejrt\are 5r r^eciz/a ^»Z ■ u }^.de^ir/a Se fo/ese-lc lo/crdu'/e

o u//imt/e urme cde ^năi/m/^ pe- ca/c
5 !e<Jrodt 'tm<cĂ 7tc su/u/,7 a/ca//ne-
7 o» /a rf ■ Se e^ecu/A 7a. aodLÂ -/a-ee--. -Prin (M-fundart 7h apă
a) 7 a. a^ud cadciâ ut- a ftc^e^âr/A Utradâj -^Jmu/de ap7
i
i
So/uTi/a ale /a dc^r^iare ~f«eău7e tdfie OOnhriUyfidn
bj ~uc cx^E rece________ .________ oedduri /a. It/prafoC^A , |
i~8 ’ Crema'* I Se dlc >u rce Crom dur o(« E /e cf r-o/i/u/ ie a/eee
I 1 groii^Ae’a u.eceiarE ț>c fade <#*. 2.1^.
f 1 iuL^u.cfc».ie de luAorfi 7a Âcm'a.
i 9 ^e execxrAî 7m acee-ai/ u»e
' îtecro mare . = ko- 4-5 Afcfm*
i cfe crom are. di^d »-« tar/z>i« 52 2,- 3 iS" <
i
' rOlîmea CCruTâ ie /nuer^eai.». S - fs mirt ■ £r
----- f ț Țtoiart fa7e a eurercTu/cti • j
io i So e-tecxz/^* ^pd/arr 7«. EJecfra/ituf Jc-f>e- AH
| Afrdt «Zece t/ aoot 7rt goa c^/c/ă\ te rea/oereazd.
;---------
\ H ■ ; serrondarro- fidie/er c/e- oe 31/bord< &t a r2o/a7/e/ a/e-fx/'e^e-
H2.! Usc.ctr-e se d-xecuTâ 7^. ccfrm'f i —
1 ale cier e. o/c/.________ |___________________________
T • Se e^Cca/a prin ^>roee<de^ 6 ro l,'m e a ifratu/u/ a/e
• meectn, ca ■ 5y»ec7-4ee -dtecârei fieie ■_ j arom »« >4 e c/<- lio-tiop^a
; rec?/ A'cartj harta/ rCj redare^, iar a ce/m poros de
I gP~ 60J/m.________________
llț. } îm re ana r^a I Je execef/*» im na re a
[an ulet a. ’ brif) /ne/t//rt e/-e«.
î
i
ț a gri lor • | ' 7ei. 7 7 n ca/z-t
j
 — 46.“

CAP. 5. CALCULUL NORMSI TEHNICI DI TIMP

3.1. Calculul normqi de timp

3.1.1. Norma de timp qj norma de produqtie» structura nor^j
tehnice de timp
Asigurarea unei eficiența maxime într-un proces tehnologic de
fabricare aau reparare sa obține prin consumuri, de timp minime
atît în operațiile de prelucrare cît și în operațiile de acamblare,
acoperiri da suprafață eto.
Pentru a se obține un consum minim de timp în aceste operații
este necesar ca acestea să se desfășoare pe baza unei munci normate.
Prin normarea muncii se stabilește în mod științific oautite-
tea de muncă necesară pentru executarea unor proooee tehnolog ce
da prelucrare, asamblare etc.
Norma de muncă cu fundamentare tehnică se numește norma teh­
nică și se poate determina ca normă de timp sau norma de producți'
Norma de timp (tQ) reprezintă duiuta de timp race nară pentru
executarea unui produs în condiții tehnic o-orgenizatorlee date,
exprimîndu-ae în unități de timp x om (zi-om, h-om.min-om,eto),
pe unități naturale (buc, kg, a,etc.)
Norma de producție (Np) este mxrimca inversă a normei de timp
și ae utilizează de regulă pentru producția de masă și serie mare
aau mijlocie, pentru lucrările ou grad mare de receptivitate.
Intre norma de timp și norma de producție există relația:

1 ,[b1d] 1
»n «p V s •> [ buo/minj •

Notînd IpB,• Bph

P» PB8 norma de producție într-un minut,
"pix și Ip
într-o oră aau într-un schimb, se deduc relațiile:
bo t
n 1 HPh= ^~->[bue/oră] j Si s —•I buc/sch
pB “V î.

tn= nor» de timp pe bucată, în minute»

• t0= durata schimbului de lucru, în ore,
Norma de timp cuprinde totalitatea timpilor productivi ei
executantului și timpii de .întreruperi reglementate, acești tii?pi
constituind timpul normat. Timpii de întreruperi nercglaracutate și
 - 4 ?•-

timpii da moaca neproductivă nu sînt cuprinși în norma da mumă,'

fiind numiți timpi nenormați, urnind ea valoarea lor să ae dimi­
nueze continuu.
Timpii normați pot fi prezentați structural în nțb-nș compo-
nantalor normai da timp ( fig.j.1.)
i

tv

To

19n

tlt. tio.
Flg.3.1.
In fig.3.1, ae deduce că norma de timp pentru o singură piesă
capotă forma:
V V Tpî 3 (3.1)
în care:
Tu = timpul unitar și reprezintă consumul de timp normat pentru
realizarea un oi singure operații, plase sau a «cui produs,
Tp^=timpui de pregătiro-încheiere , fiind timpul necesar lucră­
torului înainte de începerea prelucrării și după terminarea unui
lot de produse pentru activități ca: studierea documentației tehni­
ce, pregătirea SDV-urilor, reglarea mașinilor unelte, predarea pro­
duselor executate, curățirea locului de munaă,etc«
T„= d tton
u T op ♦ t.r on. ,» CminJ
u (3.2)
iar; T^ = unda: (3-3)
T timpul operativ ce însumează timpul de bază >1 auxl-
9~ Ilar.
= timpul de bază (manual,da mașină, nanual-macanid) repre­
zintă partea din tn în oursul căruia ae produce schimbarea formei,
dimensiunilor, aspectului exterior,eto.La prelucrări mecanice este
dot timpul de așohlere efectivă, la sudarea electrică da timpul de
topire al electrodului, la forjare de timpul în care ae produce
deformarea piesei sub acțiunea ciocanului, la vopsire de timpul
de depunere al stratului de vopsirea, la lucrări de demontare—monti
 ■ — 48.—

țeasta ceea perioadă în oara ara loc schimbarea poziției BubanBaablw

rilor vi plaselor precum și pentru reglarea, verificarea, încercare
nhiTvmxihl nrl 1 »** șl. ansamblurilor montate»
tB« timpul mWar oara include lucrări privind instalarea,
strîngerea, fixarea vi scoaterea piesei da pe mașină, înlocuirea
electrozilor, curățirea cordonului desudură, așezarea și scoaterea
pieselor din cuptor pentru încălzire in vederea forjării,ete»
t^« timpul de dearvira o locului de muncă evînd componentele i
do l-1*! wad** (3,4)
timpul da deservire tehnică a locului de muncă necesar
pentru reglarea sculelor, înlocuirea sculelor, înlăturarea spânului,
montarea șl schimbarea tuburilor pentru sudură oxiacetilenică,eto»
*ds » timpul de dassrvire organizatorică necesar pentru cură­
țirea șl ungerea mașiniior-unei te, curățirea și ungerea bDV-urilor,

on « timpul pentru odihnă șl necesități firești ae include în

norma tehnică numai pentru muncile grele sau pentru muncitorii oare
luoreaaă în condiții do mediu dăunător (forjă, sudură, adezivi sint<
tici, acoperiri galvanice»otc)
In general,(t^)și(t a) se stabilesc pentru fiecare fază a ope-
«u«i. l«r 91 " iTO din normativa sau se do termini
în procente (%) din (tb) sau (Top) astfel :

*dt= ‘b î f mlnj (3.5)

X-
*do ’ Top Too 5 [minj (3.6)
X
4on ■ Top Too 5 [■UQ (3.7)
undai
X.= ti ap da deservire tehnică a locului de muncă,în procente

X2 timp de deservire organizatorică a locului de muncă, în

2 » procente din TQ|
timp de odihnă și necesități firești, în procente din Tqi
fialațla timpului unitar T„ devine
devine::
K1 ’K33
K22T1X r
«»- v v h-î5o ♦ ’<> -ftfo3- > og (3.8)
Tinînd seama de structura normei de timp pe bucată, se poate
stabili norma tehnică de timp pentru o piesa ce face parte dintr-uc
lot do n piese:
tn * tb+ *8* *dt:* ^do* * on fminj (3.9)
“ n 5
 -w—
în oare i
nt lotul optim de piese pentru oare »-an pregătit sculele,
dispozitivele,eto.
3• 1 • 2. Stabilirea ncrn^lor de tlarp după normative
btaoilirea timpilor după normative constituia un procedeu foar­
te râcpindit, avînd avantajul că se poate aplica și înainte de
lansarea produsului în fabricație sau reparație*
Bormativela trebuie să saljure o precizie corespunzătoare,din
•«r« cauză trebuie să îndeplinească următoarele condițiix
- să se bazeze p« o metodă de muncă stabilită anterior, pe
oaze raționalei
- sa alba în vedere principalii factori oare influențează
consumul de muncă|
- în funcție de tipul de producție a&rora le aînt destinate, să
□sigure o precizie corespunzătoarei aa conțină consumul de muncă
rea] necesar executu^rii lucrurilor respectivei
- sa fie exprimate clar și concis, pentru a putea fi aplicate
• »u ușurințăi
- aa exprime condițiile tehnice și organizatorice ale locului
de xuncă supus normării•
normativele se pot prezenta sub formă de tabele sau monograme
pentru a putea fi ușor accesibile celor care le utilizează*
3.1.3. lucrărilor de demontare—montart
lin volumul de muncă necesar pentru reparații, cca 50$ H
sonetrxtuie lucrurile ae demontare-montare• Mormăie tehnice de timp
pentru acest tip de lucrări pot fi stabilite prin calcul analitic
folosind și normativele elaoorste pentru diferite faze de recepție
alt xabanasrbiexor, sau prin fotografierea procesului de produoție
*J rect la io oui ac muncă susur îndu-se timpul efectiv pentru diferite
operații in totalitatea lor*
Datorită acestui fapt la stabilirea normei de timp se adaugă
în medie 20$ din timp, reprezentând volumul de muncă necesar ope­
rațiilor de pregătire-încheiere a lucrărilor ;

*»- 1'2 ’op 5

?mae:
T Cp = timpul operativ stabilit pe bază da cronometrări,in erin.
La stabilirea normelor de timp atunci oînd ae ține seamă atît
dexToj)aît și de masa pieselor manevrata în procesul da de mont are -
montare, se potte folosi relația;
 — S’O.—

unde:

kț* coeficient oare ține seama de mesa, deci do manevrabili­

tatea pieselor^* 0,08 - 0,10,.val Minimă se ia pentru piese ou
• ■ < 15 kg),
coeficient care ține seama de consumul de timp pentru
lucrări do pregătlre-încholero, °»l"z"2
In multe situații, la lucrările de demontare-montare se folo­
sesc tabolo ou norme de timp caro țin seamă de toate consumuri.le
de timp, inclusiv cel de pregătire**încheiere.In Anexa j.l^eînt dm*
te normele orientative de timp pentru oele mal răspîndito lucrări de
demontare și montare,
3,1,4, iprmarea lucrărilor do spălare a pigșelyr
■oroarea lucrărilor do spălare a pieselor se face în funcție
' de tipul Instalației folosită la spălare,
a/ Pentru spălarea pieselor în băi de degresare,normarea lu­
crărilor se faoe ou ajutorul relației:
*nsc K(tb+ *1* *î* ^d^ ) unda i (3.10)
norma de timp pentru spălarea unul lot de piese așezate
într-un container. Borna de timp pe bucată va deveni •
tQaunde: n ■ numărul de piese din container,
tfc« timpul do bază la spălare; este stabilit în funcție de .
temperatura și oonoetrsția soluției fiind cuprins între: t^= 1-2
ore (15);-
t^« timpul do limpezire a pieselor caro este în medie :
t1« 0,5 ore;
tjs timpul de încărcare a pieselor: t^= 0,2 ore ;
•tgs timpul do descărcare a pieselor : t^= 0,5 orc;
K ■ coeficient ce ține seama de gradul de murdărire și de
configurație a pieselor : K = 1 - 1,3.
b/ Pentru spălarea pieselor. în tunele cu benzi transportoare
se aplică formulai
L
*n«“—~ t> £orej undai (3.11)

ii» lungimea banali transportoare a instalației de spălat,în ni

T“ viteza de spălare a banali transport oare, în m/min.
3.1.5. Boraareq luor&rllop dt lăaătugqrlț
Pentru normarea timpului la lucrările de lăqătușerie se folo-
aaao Metodele: fotografierea pe faza a procesului de lucru, ero­
nometrarea, calculul analitic și normativele stabilite pe teze.
 — 5’1.—

experimentale.
Borna de timp pentru diferitele operații tehnologice se sta­
bilește ou relațiax
Toî
‘n- n ♦ %* *e* > C-lnJ unde t
%=■
tdt* t do* * on > t"1»!
(3.12)
t = tlfflp
supllnentar necesar pentru organizarea locului de
S
muncă* pause de odihnă și necesitați fisiolocLcei
n= nuaăr de piese ce intră în acria oe se prelucrează.
In» tabelul . — 3«1« eînt cuprinse recomandări pentru timpul
de bază la lucrări de dăltuire9in min.
Tabelul 3.1.

nea f/rutimtc Lâ"fitnOa ifrolufai ce iO d&Murej/e

pruKtulir. ___ rrr /T>
rn m rofun d ifrai >» m < 12 \b 20 ] 21-^0 | 4/-5P
I
>/, 7/»
< (> O,6 4’ 1.1 <.2
7- fo o.'l 9-8
i 9-/4 1.2 /> 2.<b

In tabelul - 3.2. sînt cuprinse recomandări pentru timpul

de baza t^ în oin* la lucruri de tăiere a vergelelor cu secțiune
diferită (rotundă* pătrată, dreptunghiulară,eto) folosind ferăs -
trăul de mină* ..
Tabelul 3.2.
t>»am.e’fru/ iediu nea. Timp»*/
propiu lui .'aminoT */e barelor caj dtver- de exferior a/ de
ro~ru*.d Se brO-plwri tonoludt/or
.r/m m *n _____ m rn_______ mm "fo/i mm-
7 h 1,o 4-X4. 0.3
9-8 <4 rx*r r.i 3/8 • <4
9-fZ 2,2 8x7 2, o «3/4 3/2
1b- 15 3.0 1b X !0 2,8 ///4 7,*>
. 1b-2o *,o Zi X 2o //, 5

•' e»
La tăierea metalelor în condiții dificile (incomode) timpul
d* bază aste afectat de un coeficient de corecție K= 1*2
La tăierea bronzului șl fontei* timpul de bază cate afectat
de coeficientul de corecție K= 0,7*
 - 52.—

Timpul anxHiar (ta), este timpul neoeaar pentru* prinderea șl

de aprinderea pieselor în ( din) menghină în vederea- dăltulril,
tăierii, găurlrii, flletăril manuale,ajustării.eto* fiind dat în
funcție de masa piesei asupra căreia se acționează șl de tipul
fălcilor menghinei*
• Recomandări pentru timpul auxiliar(ta)min* necesar prinderii
șl desprinderii pieselor în menghină aînt cuprinse în tabelul 3.3*
Tabelul 3.3
•Fixare* Sz'ren I ofere* *• scxraT'e-re*\
Qrtirtafeoi.
ficat -ieieior^n Jin mtnfhiu*. frete/,r
Jir* ecJixe | to °^tL țjt et,i,*-e <J,'n
___ *2— P.f. dj8 "
5
4.7 _______ <g
L-<o A.

Găurire a ou mașina electrică, mfuită manual este o operație

dea înt Unită nai ales în practica reparațiilor.
In tabelul. 3.4. aînt date recomandări ou privire la timpul
pentru găuriră ( ti spui de baaă) în mln. a pieselor din oțel, fonic
bronz In funcție de diametrul găurii și de lungiaea de găurit.Dacă
aceste lucrări de găurire se efeotueasă în condiții incomode pen­
tru muncitor, atunci timpul de găurire este afectat de coeficienții’
de ooreoție K» l,4»^a executarea găurilor înfundate valorile timpi*'
lui de găurire aînt afectate de coeficientul K= 1,3,
Tabelul 3.4.
JDimemiarufe Tîmou/ _> 7b mm.. penFra natsrrre.
i)ianiftr<t/ ^/n Pmse' cf<n~i r»ie «<>*
, i
mm mm otet bronz. .
4
< 5 0,4> ăs I
0.4
i
< 3 6 - io 0.8 I

i<- 45 4,8 A5
5 •' 0,8 o,7 0,8
4-5' i
6- f5~ 4,4 j,o
fc-9. 40 4.'5 4,1
44 - 2o <8 4.5 4,5 I
___ J

ilesarea manuală ou aleaorul cilindric este de asemenea întruni

tă mal cu seamă la efectuarea reparării plaselor.
In tabelul 3.5. aînt cuprinse reoomand&rl privind timpul pentru
( tluq.nl «, b.ză Mn. U pi.„ dill oț.l, bron».
fontă, cupru, alamă în funcție de diametrul alezajulul și lun^Laea
 — 53.—

d« alezare.
Tabelul 3,5
7z>»»z //af*4arr pf a/tiarr ^**z y*/- mejoro
4/f2a/ /a j&rie 4» brvnt tieie at^ru
m m m,n J0CZ aitmă , mjr,.
biam+lruj Lunvifne-a di/in^rivy Conic* Com'ce COn,'cf-.

5 !0 63 0,9 1,5 0.L

5 20 2.1 2.9 1,5 1.1 1,5
/5 10 0,9 1.8 1,2 0,^
15 20 1.5 1,1 1,8 0,8 1.3
15 3o 2.1 5,t 1.5 2.1 M Zi
5<? 2o 2.0 3,9 44- 2d l.o 2.0
3o 5U 2.8 5* 2.« 1,5 2.3
'5 o 8,8
_?\2_ 3,7 6/1 2.1
La alezarea in condiții incomode pentru muncitor, timpul
pentru ale zare manuală eate afectat de coenfieientul de ooreoție
K= 1,5.
Tarodarea manuală a găurilor precum și filetarea exterioară
cu ajutorul filierelor prinse în suporți ae întîlneso atît la fabr:
cerea cit șl la repararea pieselor de automobile. In tabelul 3«6.
sînt cuprinse recomandări pentru timpul de bază min, la tarodare
și filetare ou filiera la piese din oțel în funcție de tipul,
file tulul 9! de lungimea de filetare.
Tabelul 3.6,

L c/z» O im e F-i/eT rn y^/z Z7/e/ X r^Vf

Diametru! b>OMcTrv/ Z)z« t**eTrv/

/» zr». mm toÂn mm 1o/t ■mbt ■
IO 2Z4- 46 77l 2,o
20 5 </<f- 2.2 f/k 3,o
!O IO 2, o i/v 1,5 A6
3o 10 1/z '/l 3,5
M
2O lo 3.1, 3/4- 3,2 3/4 44
3o 20 3/4 3/4 5)6 -

Pentru a avea o norma de timp corespunzătoare 9! datorită

condițiilor dificile de filetare, timpul de filetare din tabelul
3*6. este afecta t de ooenfioientul de corecție K = 1,5.
 - 5^.—

Săbămlrea suprafețelor plsne fi moi ales a lagărelor din

bronz, fontă sau ooapoziție este întîlnită în practică reparațiilor»
Timpul(tb)sin«- pentru săbărulroa lagărelor din bronz cete oel re-
oomandat în tabelul 3.7.» pentru oele din fontă se înmulțește ou
■ 1,2, iar pentru cele din compoziție ou K= 0,7.
Tabelul 3-7

b'yamăntl îrdut Z»?/r7 .

toțardui Oo Ao foo fio 45 0 2 oo

mm.
Lo fro ho 8o
50 50 74- ‘ Si- 95
60 S4- 35 105
io (o5 ilb
400 Jf5 fii, 22o
120 /5/ 23o

Lucrările da ajustare folosite la fabricare» reparare sau la

montaj pot fi: «Împle. sedii sau complexe ( oînd se folosesc fi
aparate do măsură).
Pregătirea locului do muncă în aceste situații cere un anumit
timp (timp de pregătire-încheiere)| în tabelul 3«d se prezintă va­
lori ale (T^i) uin.j în funcție de oaraotarul lucrărilor și locul
de muncă undo ornează a se efectua ajustarea pieselor.
Tabelul 3.6.

//mauf
0,(2 ro.de rtd lucrărilor Lc'ca/ ele- mirncâ zrtoa ^îre -
! ' . ■

Je- extcăfaf
m<n..
iim p/ă La ăe»/tc •
2,5
La /ocu/ do moK^cr^
(Lomple-x.ilate medie La £>cm.c.
Lq /o cu/ do- rVcn/a/
La oct xr
La /feu/ do mo*da/

3.1.6. HQraayqa lucrărilor de îndreptare 8 piqaglor

Îndreptarea ae aplica pentru corectarea unor deformări ale pie-
aelor ca: încovoieri, torsionări» deformări locala alo pieselor de
tablă,etc» Aplicații alo îndreptării la recondiționări ae întîlneat
 55

la diferit! arbori (arbori cotiți, arbori ou oano* tije împingă-

toare), biele* discuri de fricțiune, bucșe de oțel, supape, rame,
pîrshli, console, suporți și alte piesei aceleași aplicații pot fi
în t îl ni te la fabricație sub denumirea de îndoire sau după tratamen­
te termice sub denumirea de redresare a pieselor»
In tabelul 3.9. se dau valori ala timpului (sccț) pentru. îndrept
tarea r^borilor și axărilor arînd lun^1ai cuprinse între 2OG-8OOmm
și diametre cuprinse între 16-80 mm, folosind pfese ou șurub sau
prese hidraulice.
Tabelul 3.9

1
ea /a e /rtz/
i
rr/cn t m m 16 2.0 32 4o 65~ 8o
i
r l ~5~
2 oo 13 22 27
3oo ■
f* I
31 37
500 i 23 28 48 5t> 72 88
8 oo if ^6 67 98 4Q.O .
l
In tabelul 3.10 ae dau valori ale timpului de îndreptare în
(bbo) pentru laminata ou diverse profila alo secțiunilor
Tabelul 3,1Q______
' rrxjou- mo/t a rnaTcr-Ja/u/ut'
: o* a/e t
m *r» 3 ao 5 oo foo foao 47*0
* ■ ----------------- —

^To x 2^ x 3 41 (T“ 13 47 2o
I
doro>rr 3? x 32x4! /5 11 I 2o 24
! I 2o 22 24 32.
■io X IfO i
!
28
! x 6 1
34 37
! ; 5O )f 30 I 22 24 2g
• ■»

I «o 63 80
3a /o/n. uaYe ! so x 32 ; 4f 5o
I 6b 76 93
~n. -4orrr>â de U 65" x 36 x ^,4 I 49 63 i
! i 8o x *o 54 68 73 73 123
foo x 67 76 93 105 0^5
1 5 3 13 18 24 33
! ro~A 7 l^r 15 2+ 33 &o
i i
I io i 24 35 4o 68
45 5 26 30 6o 72
i 70
20 £ 79 423.
1
xn tatălui 3.11 sa dau valori ale timpului de îndreptare, în
2
(sec.), a tablelor gu suprafața deformată cuprinsă între 50-500 su
avînd groeuua de 1-3 om.
 — 56. —

Tabelul 3.11

5 uprofaja & rosimea ~t<x £>/*■/ , In. m rm.

ta 6/ei , m m1 1,0 i.S 3L,O 2,5~ 3,o
SO 18 19 Zo 21 Zi
100 33 34
■ : ih
38 6a
20
2 00 60 65 69 sr
87 /or
360 S3 88
tf-oo ‘io 36 loO 1<o no
•500 toi- log //2. li O w-

3.1.7. Kormaree lucrărilor de sudare

In procesul da fabricație al pieselor, dar mai ou aeamă în
procesul da reparație este Toarta «uit folosit procedeul de sudare,
datorită apariția! fisurilor și crăpăturilor, necesităților de
material da aport pe suprafețele uzate ale pieselor,etc.
Înainte de sudarea propriu-aisă este necesar ca piesele și
materialele aa fio pregătite.
Pregătirea crăpăturilor la piesele din oțel fi fontă se face
prin chernaruiro și găuriră la capetele crăpăturii in rederea
delimitării ei, executarea cu dalta a unui șanfren sub un unghi
de 90° și curățirea muchiilor șanfrenului»
Horma de timp, in min,pentru pregătirea pieselor cu crăpături
în funcție de grosimea maximă a peretelui și lungimea maxima a cră­
păturii este recomandată în tabelul 3.12. Prin afectarea ou coe­
ficientul do corecție K& 1,3 ae poate ține seama și de lucrul pen­
tru pregătirea piesei în condiții incomode.
Tabelul 3.12

Grosimea maxima Lun^/mto maximo a oro po7~ur/>

a- perridui pieței /
rnm.___ 5o iOO 2 OO 3 oa
4 . ~... ..~ 6 3 /2 /5 I

6 7 9 /4 !7 I
8- 3 Io 17 Zo
10 9 12 19 2<>
12 Io li 22 27
. . H 15 24 50
I Zo tb 1 !8 29. 35.
 57.

La plasele rupte» norma da timp în mln., pentru pregătirea ca­

saturi lor de sudură este dată în tabelul 3.13
Tabelul 3*13
(yroiirrjea. >rat'/T)a Lungimea a. cu^â^rii afe h&eAjraj
a Jn toriA. ro/
m m <OQ Zoo 3P0

(> 1,* kS
8 *r 5 6
/c l>,5 7
12 6 7.* 9.

Norma de timpun nln. , pentru pillrea și o ură ț Ir aa Manuală a

auziturilor de audură este dată în tabelul 3.14, puțind fl afco-
tată da coeficientul de corecția Kxl,5 în cazul lucrului în pnz-fțl 1
incomode»
Tabelul 3.14
r
I
ruirrurra opv znax/mâ a crâ^ăZi/r/Z, mm
i 'io o
4oo 2 oo
' —co>cr 'a. i>^ora-\
r I i.S 3
I
i
! ■ zu ZciTc/ri 'vr Sif0ra-{
O,* ‘,9
< "e-

a/ Norar.rea lucrurilor -jq gudorq elqotrioă manuală

In norzis de timp pentru executarea lucrurilor de sudara elec­
trică manuală se include timpul de teză (tlapul de topire a elec­
trodului) timpul auxiliar pentru fixarea, răsucirea piesei, curăți­
rea depunerii, înlocuirea electrodului, stabilirea șl reglarea re­
gimului de sudare. timpul suplimentar necesar pentru organizarea
locului de muncă, odihnă și necesități fiziologice, precum și tim­
pul de pregatire-înoheiere a lucrărilor, necesar pentru pri mirea
sarcinii de producție» a planului de operații, pre(jBre- produselor
dintr-un anumit lot, eto*
Timpul de basa Ctb), ueoeaar pentru topirea metalului se deter­
mină cu relația:
 — 53.— •

Or** . € [**] (3.13)

X.K
undei
0^» oantitatoa do metal ce trebuie depusă, în g;
I « intonsxtatoa curentului, în A ; •
K • oooftalontul do topire, în g/A.h • Se recomandăs
K ■ 8-9 g/A«b- pentru electrozi din oțel ou înveliș titanloT;
K ■ 9p5-10,5 g/A*h - pt.electrozi din oțel ou înveli* bazic B5
K w 11-12 g/A.h - pt.eleotrbai din oțel ou înveli* sold A;
K « 20 g/A.h . - pt.eleotrozi ou pulbere de oțel în înveli*i
K ■ 6,5 g/A.h - pt.eleotrosi binetalia! *1 pt,electrozi au
înveli* de arotdf
6 ■ coeficient do corecție funoțla do lungimea cusăturii L,
ale cărui valori aînt date în tabelul 3.15,
______ Tabelul 3,15
L.U njimeo- cm igfi/riitmm Zoo zoi - 5oo 5~oj . fooo.

(loeficlent cte wr-cfre-, £ /,2 U 4, o

Se dau,în continuare,recoma udări privind calculul sau adopta­

rea celorlalți timpi pentru piese do tip arbore și piese plano.
Tinsul euxlllir (tb)
Pentru arbori:
a (3.14)
Av *3
unda:
*•1 a T * + T **
cate tlapul auxiliar necesar pentru
?i- ®r
înoMroarea ou sudură a suprafețelor
. cilindrice (Tb), pi pentru schimbarea olootrosilor (TgT ,),mmin<
Valori orientative pentru timpul (T’î oonrunat la eidi[are a aupru-
81
fețelor oilindrioo ee dau în tabelul 3.16.
Tabelul 3,16
X)îamt'f ru! arborelui 7 nă• 4/K.rgt sfg fu/ut c/cf>.•lm > mm
ce a sutfeața imm
g_r_ 6- /o
Io f.8 2,7
• /I - 4v 2,o 3/O
fa-6o 2/3 4j
6l-8o 2.4 4,7.
 — 59. —

Valori orientative pentru tipul(T^ )tconsumat pentru achlmberea

electrozilor in timpul sudorii suprafețelor oilindrioe se dau In
tabelul 3.17.
Tabelul 3.17
Diametral e/ec- 6 reu7n'frot /*>c7«xZyĂ//
"trodufuî, mm 5o /coi /5oI J9Q î^o 4<>p roo| ioo fiov Boo *3OO ■■/ ooo
& 2 2.i> 7J \/o,b '5 6 2^/ U.v i J<2 3*T bs,4 *C/! 51,0
i */7 %I 2,! ‘ 2,S ^2 9,2 fb,o
14- €3
_________5.____________ C2_
ff)i I
AXJ
0.9 ț <2 1,t 2,<f 3,o
7,2 1,b ZloJ
<-,1
t,2
L« 9,^
3,b
6, o
*,o
Ta “ ‘a*2* **2
este timpul auxiliar necesar pentru așezarea,
a2
rotirea (.T* ) 9! transportul pieselor sudate
<T" ) în sin2
*2*
Valori orientative pentru tipul auri11ay necesar la așeza­
rea, rotirea șl luarea manuală a pieselor sudați se dan In tabelul
3.18.
Tabelul 3.18
f
I
Z'C /2i/ rr>t rea ope rafie/ G reu Tafea &tet,e7or.
Il /
/f -15
I ± * b~ 10 I l6-2o 21-30
j /? iSj<rr^a i- T^aPlPCe/u/ orw/cr c, 1 «5" 0,9 1,^
? ?o7irra cu 9c* a prete/or Ci 9.1 Ol 0,2..

Observației - In tabel sint date valori pentru jazurile nînd

piesele se adun 9! se duc pe o distanță 4. 3 m și se ridică plnă
la Înălțimea <1 m •
Valori orientative pentru timpul(T£J neoesar transportului,
așezării și ridicării pieselor ou greutate plnă la 4 tona, ou
ajutorul podului rulant,se dau în tabelul 3,19.
Tabelul 3.19
Dn.ian.fa. d2
i.oorr j rr>
f,ar>-1
} 5 ’O I
1
20
T
^O 5-0
”/TÎ DU.' ,, mm i
I
mm ^5 6,7 9,o
1 7,5 &,2

Observațiet La transportul pieselor au greutate peste 1 tonă

datele din tabel se îna»!țeso cu aoefioientul 1,3.
Tg este timpul auxiliar necesar pentru deplasarea sudorului
și pentru tragerea firelor conductoare,în min.
Valori orientative pentru tipul(Ta )consumat pentru deplasa­
rea sudorului se dau in tabelul 3.20»
 — 60.— ■

Tabelul 3»20

Cara tfcral m

6 2 3-6 7-to
Liberâ o,r 53
53 o,6 0,8

La calculul timpului auxiliar(T*J necesar pentru rotirea pic­

ați-, în vederea depunerii alternativa a cordoanelor de sudură, ae
ține asana ca rotirea se face la 180° 9! oA numărul de rotiri ne­
cesar este egal an numărul de cordoane minus unu»

TJ s l,5(n-l)t" , [min] (3.15)

?2 total *2
In caret este timpul necesar pentru rotirea piesei ou 90',o
a2
(tabelul 3.18)$
1,5= coeficientul de corecția, ca ține seama că
rotirea ae face cu 180°«
Pentru piese plane:
Ta- T + T ♦ T s (“l») (3.16)
8 81 82 ®3*3 v 1
unde x T este timpul auxiliar consumat pentru încărcarea ou su-
dulă a crăpaturilor în plase de fontă șl oțel (cuprinde
timpul pentru verifioarea 9! curățirea marginilor piesei
înainte de sudare, pentru schimbarea electrodului în prinză-
torul de electrozi, curățirea cusăturilor de zgură și stropi
de sudură, verificarea și măsurarea cusăturii după sudură)
Valori orientative pentru timpul(TQ ) consumat la sudarea cră­
paturilor în plase de fontă și oțel se diu în tabelul 3.21.
Tabelul 3.ZI
6rosr‘r*>e«x
p/eie/er Su -
date ,mm
Lunyimta wtâturti ta ^biose
din
J'~ -forjă
< /pp
r 9t mm
/ol- too Șoi-f-oro
Lunatmea imaturii /a
<dm oți~/' , mm.
< ioo /ol - 3 o o ioi-șoc
.6,est

Soi- iocoi
I
6 4.1 f.9 2/6 1,6 o,8 4.4 4.9 i ~ >*
AO 2,9 7,1 ’ //,2 2<2 59 2,1 3,1 7,5 j
(6 12 Wr 25> 8 4,6 3.S ț8 /4-, 2
2o 4,5- h,8 48,7 36,7 2,5 S,6 8,7 22,7-

Ta este timpul auxiliar necesar pentru așezarea, rotirea și

e2
transportul pieselor sudate.Sc ia din aceleași tabele os
șl In cazul suprafețelor cilindrice.
aste timpul auxiliar consumat pentru deplasarea mirtnw;) ni
și tragerea firelor oonduatoare.Se va lua din aceleași
 6i. —

tabele oa în cazul suprafețelor cilindrice.

Timpul pperstlY - T
op
Topc V t ’ O1*]
tu* *• (3.17)
In cazul cînd operația conține mei multa faze sa seriei
’op " *b * ■*., Cm,‘"3
*»>* (3.18)
Timpul unjțar (tu
u)
•u= T*op
t_= < 1T îoo: )J > («M <3-19)
unde K este timpul de deservire vi odihnă,care se dă în prooente
din timpul afectiv. Se recomandă;
Kx o% pentru poziție comodă de sudare
K= 10% pentru poziție incomodă de sudare
K» 13% pentru poaiție tensionată de sudare.
Timpul de pregătire XnpheirreCTp^)
Tpî*1 •••• ?
Valori orientative ale timpului de pregătire-încheioro se dau
în tabelul 3.22.
Tabelul 3.22
i
^c.7/ r .> rn/
■ fi■

încheiere jZa V lucrore La o

I cZ- cern deri c»rr>p
s
I - -- _ J__________________ ‘ m etJ-e
i m<r^a mmoi/or orco^ue.Tt'e I 7 ?P
j f^comaf\Jă/»/9r 4/ .'•'1.1//K c/cr/u/*/» »
ț___ ‘fț ițț^i rucrâff! 5 5 7
' -Pr^^o-hr*OL *■£>. V~ 3 5
I.
a rr<x ■tuc r-âr ti
1____ 2 2
Horma tehnică de timp căpătă expresie;
tu~ T^-r —> min , . în oare (n) este numărul optim de piese
pentru oare a-au făcut pregătiri în vederea sudării (n poate fi
egal ou numărul de piese pe sonimb).
NornoQrPg lucrărilor de gudură auțogțpă
Timpul de bază
60.G ■•e 5 [min] (3.20)
Tb= .( /

în oare E- = ooefioiantul de corecție, funcție de lungimea cusă­

turii șl se io din tabelul 3.15 ( la fel oa la sudura
eleotrioă).
Timpul auxiliar
T = T T ♦ T [min]
d 3*ț a
fl (3-21)
•a’
 62. —

în oare s T_ este timpul auxiliar consumat pentru curățirea mu­

•1*
chiilor înaintea sudării* curățirea cusăturii după
audara,verificarea și măsurarea cusăturii.
Valori orientative ele timpului auxiliar(ts la sudare ou gaze
se dau în tabelul 3.23. 1>
Tabelul 3.23
(jrelimet rnctaJu/ul Lunqirne-a îmbinării iuda/fC rr> m .
iaJ^ , mm.
___ < !oo 401 - 2oo ?O1 ~ Q-0O i-vf — 5 00
p,t 4,4
F-/6 62 A5 2.* 2,2
17-2lf 67 2/(? 1,7 2,3

este tiinpul auxiliar consunat pentru așezarea* rotirea și

transportul pieselor,în min. Se dă în tabelele 3.18,3.19.
Ta •ste timpul auxiliar consumat pentru deplasarea sudorului
L.
•3
și tragerea furtunelor de legătură la suflări fn mia. Se
ir în
dă 2_ tabelul 3.20.
Timpul operativ
Top3 Tef “ *b* * a [ min] (3.22)
M
Timpul unitar
♦»“ W1* loo )
3 (3.23)
Valorile coeficientului K se dau în tabelul 3.24,
Tabelul 5,2* -

’Pbz/'ftd cfe stra/are. Cu

pkiC^r
(Lomodă 8 {2
! ncp moăâ ______ IU
Tc n.iiov^a'tă /7.

Timpul dq pregătiră- închfierq

%£«••• JainJ
Valorile pentru timpul t^e pregătire fi încheiere la sudura ou
gaze ae dau orientativ în tabelul 3,25.
Tabelul 3.25
Actlvită/i conținute 7n. Tim o ’j/ dc - 7n c itc.&rc-
tim put de pregătire- -
*9- Lucra tr *r P iu era '
7ncAe,'ere , m St rn răo COrryjpx-'r. /nfc6fr{
tslm, r^a. iartinj <Jt hc,u 2
i tiitrucJa/uf______________
ZnSc/Sz'rea iu c tdnii
3 s io
I
3 5
P/r^aticeo jocufui țc mu^că 2
____ 8
tccalarca iucru/u,' € i
2 2 i
2.
4
 — 63 -

5.1.8. Normarea tehnicB 1 a lucrBrl de acoperiri.,/țalvanlcj!

Timpul de bază pentru croaarea dură a pieselor se determi­
nă cu ajutorul relațieis
z

10;.h.d.6Q
% * ..Dc.^ > (3.24-)

unde:
h - grosinea stratului depus, în
d - masa specifică a crosului ; d » (6,9...7,26)10 3 g/«yî
e - echivalentul electrochimie ol cromului (e=OT324 g/ăh);
2
D c - densitatea de curent, în 1/dm
7^ - randamentul băii de cromare ■ 12...18W).
In taoelul 3. 26 se dă timpul de croaare în nin, funcție
de densitatea de curent.
_____ Tabelul 3.26
cr^»*»c»r/> Zrt ?•/«• t.tr*!t t o* i------ _ >4- on./it</riJo cromnâ>
pen.'tru r^z 43% S/ la dcnu/afra • t-urt/lî dz44
;
LtrT»
, l îri
| fQ •5
2.S
3c
2
nr—-
4,5
5~Q
1
6 O

0,8
8c

i_ t
40 I V U 35 I 3 2,5 2___ 1
2_ 20 13,5 8 7 6 4_ 3,5 2.3 Z
3 2c__ IZ | Io __ 9 6 5___ 4 5
4
4 22
T
2 b,3 ! 4b B.5 H.S , ~g~~ 7 ___ •5 4-
5 j__ V95 _33_' i ZC 46,5 45-,5 | /<?__ 8,5 5
V 355 T 2o n_1 Z2 (o J__ _ £_
*7 ’ ii. J±_x 20__ [ _/«4_ J2 9__ 7
8 79 925 | iZ I 2 £.5 22.5 j 15 B5 /p __ &
32.5 j Î2_ 3£5—r; 21^ 255 [ /g (5 44,5 __ 9_
x —
40 32.5 I 39,5 . 33 28,0 i 2p J7_ /Z, S~ __ 10
i 20 176 1 Bl 79 I___ U 56,0 ‘ 395 38 2? 2^
r _5£
U
j U91 I I
329 ; I7t> i 463 Y 1^0 i _?aș
-. — ■ ■ ■
84 64,5 6-7.5
I eo ___ I 534 î 654- I 392 Î 329 280 j /9fc
■ —— - —
lb<t
“
125 76.
b5± | ȘbO | W 529 24-S~ 17b
_loo_ / 963 i f. 3o& t 765
^oo _____ 3 925 2. 615 >.567 / 3oâ ' < <24 785 65b-
I 494 392.
S.2 2X ! 3.923 1 4962 4.477. 981 735 589
boo
Zoo __ 1~7 854 I 5 231 3.438 I 2.6/6 2-242 1-567 <3cg 78 O 78^
I ooo 9-»*4 {Ța 38 3,923 i 3 269- 2.802. #961. <6 35 422b 981.

Procesul tehnologic de crotnare are In structură §i alto

operații de pregătire pentru croaare §1 operații finale.Timpii
* ajutători pentru aceste operații se dau tabelar în lucrarea (țț),
§i au valori extrem de nici față de tiapul de baxă deterainat
anterior.
 3.1.9. Formarea tehnl9ă 1» prelucrări prin gachi^re
J*
Structura nomoidc tir.p la normarea tehnică a prelucrărilor
prin apohiare este cea prezentată în fig.3.1.
Timpul de bază (ț^oare intră în calculul timpului operativ»
•, aanmlderat ca timp de acționare efectivă a a o ulei asupra piesei»
cate singurul timp ce ac poate caloula analitic.
. Din mecanica teoretică ae ptie că viteza (vg] este apa țiul (L),
■ -raportat la timpul (tb);( va* L/t^). Pentru o piesă cilindrică oe
i se prelucrează prin așchlare rezultăt
UIld•, S’sTn* (3.25)
„under
L« drumul parcurs de sculă în nipoarea de avana» în mm i
n» turația piesei sau numărul de curse duble pe unitatea de
timp» în (rot/min) sau (o.d/min)j
S. avansul sculai» în mu/rot al piesei sau offl/qd I
t^a timpul de ho să •* în min •
Dacă pentru îndepărtarea adausului de preluorarefi^ aînt ne-
oesare^,), treceri» formula generală capătă forma:
*b“ nts ** * n^s * t * [*^3 (3.25)
Belația <3;25) este valabilă pentru orice fel de prelucrare
mecanică prin apohlere» nodifloîndu-se ca formă după speoifioul pre­
lucrării, apa oum ae arată în ^nezeu 3.X. A • In această relație
(n,t,a)sînt parametrii regimului de așchiere calculați în etapa
anterioară» lar(L)depinda de dimensiunile piesei.
Ixprlmînd turația (pj ou ajutorul vitezei principale de așohi-
ere x «
« 10QQ _v r [rot/min]
" 77 D l r~ (3.27)
din expresia (3.25) ae obținet

t.JLdkia [n] (3.28)

1000.v.c
Ceilalți timpi din structura normei tehnice de timp sînt
precizați prin normativa pe tipuri de operații aau ae determi-
nl în procente din timpul de bază (tb> aau timpul operativ
(Toph
 — 65 —

CA P . 4 . PROTLClARLA TLHNCI CCI CA A POSTURII. Oc DE LUCRU,

ULoJî.Sfl __ i.ȘbGTĂZi.a
SI UNTTAITLCă FABnlCATIS.RECGNDITICNÂRÎ
SI EEPAFXTII *

Proiectarea tennologica se referă la determinarea elementelor

care definesc organizarea tehnologică a posturilor de lucru, linii­
lor, atelierelor, secțiilor și unităților de producție* Proiectarea
tehnologici trebuie făcută înaintea proiectării constructive gl erhi
tectonice, ea servind ca bază pentru proiectul de construcție.prin
-eunclogie»! ne stabilesc o serie de indicatori ei uni­
tăților de producție, ca de ex.: volumul de lucrări anual, numărul
de muncitori, numărul ue posturi de lucru, suprafața tehnologica,
ritmul de producție, durata de imobilizare, frontul de lucru, nu­
rliul de uti?»je etc. Proiectarea tehnologică este urmată de calcu­
lul energetic, oare se referă Îs stabilirea necesarului de energie
electrici, azur, aer comprimat, ®pă, combustibil, energie termică,
ventilație, mijloace de ridicare yi transport intern etc. (Cap.5).

J.l inițiale neseoare

Ca uate inițiale pentru proiectai tehnologic al locului de
muncă, liniei tenrologi ce, atelierului sau secției de procucție,
se dau următoarele:
- denumirea produsului care se fabrica seu se recondiționează;
- programul de producție anual și regimul de lucru;
- conoumul ce muncă p-ntru fabricarea sau repararea autore-
nit-lelor, agregatelor, ansamblurilor, pieselor etc. ;
- pruijete tip juu unități etalon ce servesc ca modele pentru
proiectare.
rrogru.zul de producție se exprimă în unități fizice sau în
expresie vuiorică pentru un an de zile. De regulă în programul de
produc ‘ie oe indică prin tena de proiectare, în care se dfi numărul
o oiucte cure urmează să fie fabricate, reperate sau recondi-
îe obiecte
ționete> într-uii ar. te-zile.
afc/’imul ie lucru -1 întreprinderii, secției, atelierului, li­
niei etc. esta determinat de durata în ore a schimbului de lucru, d<
.turnirul de schimburi Sn ?4 de ore și numărul de zile lucrătoare
□1 sâptămînil.
Jcmărul de zile lucrător ie pe săptămînfi depinde de faptul
dacă unitatea respectivă are producție continuă sau inccntinufi.
Producția fabricației §i reparațiilor este o producție incontinuă
 - 66- — '
deoarece procesul de producție se întrerupe în zilele nelucrătoa-
re (duminici, sărbători legale gi alte zile nelucrfitoare stabili-
te prin lege) gi ohiar tn cursul unei zile, atunci cînd se lucrea-
za numai în unul sau două schimburi.
Numărul de schimburi oe zi depinde de volumul anual de lu­
crări, de condițiile.de lucru gi de numărul de muncitori.In func­
ție de aceste condiții, chiar §1 în cadrul aceleiași întreprinderi,
unele secții pot eă lucreze într-un singur schimb, iar altele tn
nai multe schimburi*
Durata schimbului este stabilita prin lege (de regulă 8 ore)»
Normele privind consumul de muncă la fabricarea și repararea
Mașinilor, agregatelor gi pieselor se obțin prin normarea lucrări­
lor ce compun procesul tehnologic respectiv, în condiții de dota­
re tehnică echivalente cu cele preconizate în proiect. De cele
nai multe ori se folosesc norme medii rezultate din analiza unui
anumit număr de proiecte gi unități de producție asemănătoare cu
cea care se proiectează, la care se aduc o serie de corective,în
funcție de perfecționările tehnologice prevăzute în plus în proiect
față de stadiul existent al fabricației și reparațiilor.In ambele
cazuri normele trebuie să fie progresive, adică să se bazeze pe ex­
periența înaintată, pe realizările cele mai noi ale științei gi
tehnicii gi pe rezolvările celor mai reușite proiecte. Pentru pro­
iectele de an gi de diplomă, normele de timp pentru repararea
automobilelor, agregatelor, ansamblurilor și pentru fabricarea
recondiționarea pieselor se calculează sau se dau prin tema do
prouiectare.
Proiectele tip și unitățile etalon oferă date și soluții de
proiectare prelucrate §i verificate în practică care pot fi adap­
tate cu ușurință la situațiile concrete ale proiectului ce se
întocmește. La preluarea acestor soluții se va avea în vedere în­
lăturarea eventualelor efecte negative evidențiate de practică
șl aducerea de îmbunătățiri care să sporească eficiența lor.
Dispunînd do datele inițiale: programul de producție anual,
regimul de lucru, normele de timp etc. se poate trece la calculul
celorlalți indici ai subdiviziunii tehnologice a unității de pro­
ducție pentru care se realizează proiectarea tehnologică.
Cunoscîndu-se programul de producție se poate defini.de la
începutycaracterul producției (individuală, de serie, de masă) și
metoda de organizare a producției care se are în vedere la pro­
iectare*
 — 67.—
4.2. Proiectarea tehnologic# a liniilor, atelierelor
qi secțiilor de fabricație
Proiectarea aceator subdiviziuni tehnologice ale unității
de fabricație prezint# un grad ridicat de dificultate gi ae deose­
bește sensibil de proiectarea subdiviziunilor tehnologice 81e uni­
tăților de fabricație.
:>e aceea, pentru proiectele de an gi de diplomă ae dau mai
rar teme de acest gen. Cel mai des se cere a# ae proiecteze o li­
nie tehnologic# In flux pentru prelucrarea unei pieae.
Ca date inițiale ae dau;
- denumirea produsului cere ae fabric# și procesul tehno­
logic respectiv;
- programul anual de producție;
- volumul de muncă pentru prelucrarea unei piese;
- tipul producției (de serie, de maeA);
- alte date.
Pe baza acestor date se trece la proiectarea tehnologic#.
4.2.1. Determinarea indicilor tehnico-organiza tortei
aJProgramul anual de producție pentru o piesă sau auoansam-
blu, atunci cînd nu se d# prin tema de proiectare, se calculează
în funcție de numărul de produse complexe ce urmează s# se reali­
zeze în unitatea de fabricație din care face parte subdiviziunea
tehnologică cere se proiectează.
In acest caz programul anual de producție pentru a piesă
V se -determin# în funcție de numărul de produse complexe pre­
văzute a ae realiza anual gi de necesarul de piese de schimb-
ce trebuie s# se livreze separat, cu relația:
pp • “
“>> ♦
♦ d8’’
"p.
m lbucJ
în care:
Npr - numărul ds produse complexe ce urmează să se fabrice
în unitatea respectivă, în buc;
n - numărul de piese din reperul respectiv care intră în
componența unul produs complex, în buc;
Np«| - numărul de piese de schimb din reperul considerat
care urmează sfi fie realizat intr-un an, în buc.
Numărul de produse complexe ce se fabrică anual ae obține
din planul de producție al unității de fabricație.
Numărul de pieae de același fel care intră în componența
unui produs complex se obține din catalogul da piese al produsu­
lui respectiv.
 • — 68. —
Cantitatea de pieae do achimb ce urmmază să ao realizeze
anual ea obține printr-un calcul laborios* Pentru proiectele di­
dactico aooaată cantitate ae va lua 10 *r 50% din cantitatea do
pieae destinate asamblării produselor complexe.
In cazul oînd pe linia tehnologică seu în atelierul ce ae
proiectează ao fabrică două aau mai multe repere, ao calculează
programul anual de producție pentru fiecare reper în parte și
apoi ae obține, prin însumare, programul anual do producție pentru
linia aau atelierul ce ao proiectează*
- Cunoacînd programul anual de producție pentru piesele sau
piesa care ao fabrică gi volumul de lucrări necesar pentru fabri-
volumul anual da
cerea unei pieae se determină vnînmui de lucrări
lucrări,. V> » al
liniei aau atelierului ce ae proiectează cu relația:
Vt - Fp. T b * [ore-omj (.4.2)
în cărei
Pp- programul anual de fabricație, în buc;
- volumul de muncă normat pentru fabricarea unei bucăți
în oro- om/buc.
b)Regimuj da,lucru (numărul de schimburi qi durata unui
achimb) se otabileqte în funcție de volumul de lucrări și de pre­
vederile legale care reglementează durata lucrului pe schimburi.
o)Fondul anual de timp efectiv se calcul ează^ pentru linia
tehnologică (secție), pentru muncitori și pentru utilajetcu reia**
țiilo:
- pentru linia tehnologică aau secției
F. * ze- [orej (4.5)
- pentru muncitori:
\ ■ Zo - <zod ♦ 2,
a
- pentru utilajei
. ♦ Z,8 ♦zp/.n.-t
?uU - Z C - (Zbd
OQ
[ore] 4.5
în oare:
Ze •-' numărul illelor calendaristice ale anului;
Z^j- zile de duminici §1 alte zile de odihnă .stabilita
prin lege pe toată durata anului calendaristic;
z. - numărul zilelor de sărbători legale dintr-un an ca­
lendaristic;
ZQ0- zile de concediu de odihnă ce revin în medie la un
muncitor pe an-
- zile do imobilizare pentru reparații ce revin în
medio la un utilaj pe an;
 — 69 —
n - numărul de schimburi în 24 de oro;
tg - durata unui schimb de lucru, în oro;
od - coeficient caro exprimă influența pierderilor do timp
datorate opririlor fortuite ala liniei , secției sau
unității productive (oprirea alimentării au energie
sau apă, furtuni, inundații, cutremure etc. ) 0,9840,99).
- coeficient care redă influența absențelor motivate sau
nemotivate ale muncitorului asupra fondului anual do
timp (/5» 0,95 + 0,97).
coeficient caro redă influența opririlor neprevăzute
ale utilajului asupra fondului anual de tinp(f* 0,8540,95).
Fondul de tiap se poate calcula în același fel ®i pentru pe­
rioade de timp mai mici do un an (luni, săptămîni oto«).
d) Ritmul de prodncție în cazul liniilor în flux se determină
. diferit în funcție de felul liniilor..Astfel, pentru linii de prelu­
crări mecanice cu flux continuu sau automatizate oare preluorează
un singur fol de piesă, ritmul de producție Rf, ae obțină cu rola-

»e-5P 8
[oro/bucj (4.6)
în care;
- fondul anual de tlap al liniei, în ere;
PP - programul anual de producția al liniei, în bac.
Pentru producția de aaeă, ritmul de producție determină
dup! producția zilnici cu relația:

m - rz . 6o-°.-t. (4.7)
în care:
Fz - fondul do timp silnic al liniai, in ore;
pz - producția zilnici a linia, în bac;
n. - numărul de schi aburi , în 24"*oro;
- durata unui schimb, In orof
a) Debitul producției aste o mărime invers! ritmului.In for-
aa ea generali, debitul producției aste definit prin formula:
P
DP [buc/oră J (4.8)

In cazul cînd se are în vadara producția silnici, foraula

pentru debit va fi:
P
DP fbuc/orăj (4.9)
Pentru linia tehnologică în flux care prelucrează nai multe
piese., ritmul de producția se determină în funcție de întregul
 — 70 —
set de piese care se prelucrează pe linie» utilizînd aceeași
formulă ca și în cazul prelucrării unei singure piese,ținînd sea-
■a de numărul de.saturi astfel; .
F
R£ * 'țr- [ore/set] (4.1o)

în care P. este programul anual de producție al liniei,exprimat

în seturi de piese.
Prin set de piese, atunci oînd e vorba de fabricație, se în-
țolege o garnitură de două aau mai multe piese, a cărei prelucrare
trebuie făcută pe linia tehnologică în ritmul de producție stabi­
lit.
Pentru exemplificare- considerăm un set de piese compus din
trei repere cu programe de producție anuale diferite:
Piesa nr.l l.o.ooo buc/an;
Piesa nr.2 2o.ooo buc/an;
Piesa nr.3 4o.ooo buc/an.
Din compararea programelor de producție anuale ale pieselor
rezultă că pentru piesa nr.l revin două piese nr.2 și patru piese
nr.5. Putem socoti deci, că setul este compus din șapte piese
echivalente.
Programul anual do producție exprimat în geturi Pg care intră
în formula ritmului este de lo.ooo seturi și în acest caz ritmul
de producție va fi:
_ 47oo.6o
loooo
In această relația valoarea 47oo reprezintă fondul de timp
anual al liniei socotit la două schimburi pe zi a cîte opt ore
fiecare.
Timpul destinat (în limitele ritmului) pentru prelucrarea
unei singure piese din fiecare fel va fi cu atît mai mic cu cît
intră în set. mai multe piese de același fel .Astfel pentru piesele
considerate, timpul pentru prelucrarea unei bucăți va fi;
pentru piesa nr.l o 28,2 « 4,o? min^
7x1
28.2 « 2,ol min.
pentru piesa nr.2
1 "rtr
pentru piesa nr.’J 4
28,2 = 1,00 sin,
7x4
Valoarea 7 reprezintă numărul de piese din set.
La compunerea setului de piese ce urmează să se prelucreze
pe o linie în flux continuu trebuie să se aibă în vedere că
piesele ce compun setul să poată fi
prelucrate Pe linie fără
 — 71.—
modificarea reglajelor naginiior-unelte și dispozitivelor.
Pentru liniile de prelucrare mecanică ou flux alternat pe
care se prelucrează pieae de același tip dar de dimensiuni diie-
rite determinarea ritmului este mai dificilă.
Linia în flux alternat pentru mai multe piese se organi­
zează cînd timpul pe bucată pentru fiecare operație este mic și
cînd prin urmare,(tbuc. Pp)este mult mai mic decît fondul efec­
tiv 1 pentru o maginS-unealtfi seu cînd pentru linie se pot ale-
ge piese similare în ce privește itinerarul tehnologic.Dimensiu­
nile pieselor alese trebuie să corespunda caracteristicilor di­
mensionale alo utilajelor liniei cu flux alternat.
finind seama de repartizarea pe linie a unor piesa asemă­
nătoare, cu dimensiuni diferite și cu consum do muncă diferit,
ritmul liniei în flux alternat pentru o piesă A se obține cu for­
mula :
B %• 1 - , [min/buo] (4.11)
* * PC-K2*”-
în cure:
Fa
e
- fondul efectiv anual de timp el liniei,în min;
coeficient care ține seama de pierderile de timp
ocazionate do modificarea reglajului utilajelor
liniei cînd se trece la prelucrarea altoi pieoe
“ o,92 -r o,95)>
“ programele anuale de producție pentru piesele '
A,B,C , în oue;
- coeficient caca ține soams de raportul dintre coneu*
mult de muncă pentru operațiile de bază ale piesei B
șicale ale piesei A, adică B/A;
£2- coeficient care ține scama de raportul dintre consumul
de muncă pentru, piesa C și cal pentru piesa A, adică
h2 x C/A.
Exemplu; P^ xs 2o.ooo buc;
P, ■=■ * 15.000 buc; P = lo.ooo buc;
c
o,95; = 1,5 ; K2 « 1,6
Se calculează ritmul:
pentru piesa A:
_ 47oo w 60 , o,95 268000
» 4,85 ain;
CA ?OOQO ♦ 15000.1,5 '♦ loooo.l,6” 55500
pentru piesa B:
■= R = 4,85 • 1,5 = 6,5 siin;
pentru piesa G:
= R
Bec A • K2 = 4,85. 1,6 = 7,7 aiin.
 — 12. — ’

Calculul ritmului de producție se reduce mult dacă pentru

linia în flux alternat vor fi repartizate piese similare in oe
privește itinerarul tehnologic și apropiate ca dimensiuni și for-*
In acest oas durata prelucrării pentru diferite piese pe operații
diferă puțin și se poate elabora un proces tehnologic tip pentru
toata piesele respective.
▲ceasta permite să se calculeze ritmul mediu ponderat al
liniei cu relația:
B . • F. • *•
, [min/buc] (4.12)
• pA+pB>fc + PP
în caro:
fondul efectiv anual de timp al liniei,în min;
p. Pg, Pc , PD - programele anuale de producție ale pie­
selor ▲, B, C, D , în buc;
K/- coeficient de schimbare a reglajului liniei.
f) Durata ciclului de fabricație, După cum se știe la pro—
ducția fără flux ciclul de fabricație a unei piese cuprinde. timpul
de prelucrare, timpul do transport și timpul de staționare în saga*
«iile intermediare.
Timpul necesar pentru prelucrarea unei piese este:
T ■ t^ ♦ tg ♦ tj ♦ ... ♦ tQ s tp (nun) (4.15)
undo Vpt?» •.. »tn reprezintă duratele de execuție pentru fiecare
operație a procesului tehnologic de prelucrare.
Durata ciclului de producție pentru o piesă Tc la producția
fără flux va fi:
Tc = T.n ♦ T K ♦ T (2K ♦ 1), [minj (4.14)
unde:
n - numărul de piese din lot;
Tfl- timpul unei staționări a piesei în magazie,în min;
Tț- durata transportului lotului de piese de la mașinile-'
unelte la magazie eau invers,în min;
K -numărul de operații șl numărul de transporturi ale
pieselor la magaziile intermediare.
Pentru producția în flux durata ciclului de fabricație pen­
tru o piesă o dată de suma duratei operațiilor componente ale pro­
cesului tehnologic de prelucrare pe linie:
T c « t ul, + T u2-,+t - ♦t un =P
uj Z-y lui4 » [min] (4.15)

onde .... •timpii unitari al operațiilor,în min.

 73 —

Pentru norme de timp eg&le la toate operațiile:

K ,•
T O ■ 'u-•K [“*“] (4.16)
g) Numărul de utile,ie pentru producția fără flux aa obține
cu relația:
«a’ ^mașinij (4.17)
unde: u
?£ - volumul de lucrări de același gen care trebuie să ae
execute cu același fel de mașină-unealtă Intr-an an,
In ore-utilaj;
Pu - fondul de timp anual,efectiv al utilajului,in oro.
Pentru liniile In flux continuu care prelucrează un aingur
fel de piesă, numărul de unități de utilaj pe operații ae obține
din expresia;
T.
buc > utila je] (4.18)
«u
unde:
T1 buc - timpul pentru operația respectivă, în ainj
H£ - ritmul liniai» in ain/buc#
Nufărul de utilaje obținut prin aceate relații cate do re­
gulă frac Lionar. Rotunjind numărul obținut în funcție do tactul
liniei,se obține numărul de utilaje adoptat.
h) Numărul de muncitori direct productivi ao determină în nod
diferit pentru diferite cazuri.
Astfel pentru un loc de muncă unde se execută o operație sau
o piesă simplă, numărul ce muncitori Nnm ae
*e obține cu relația:
Nn
ve ; ^oamenij (4.19)
în care:
'/£ - volumul de lucrări pentru executarea operației aau
piesei pe perioada considerată (un an), în ore-om;
- fondul de timp efectiv al muncitorului pe aceeași
perioadă, In ore.
Pentru liniile In flux determinarea exactă a nu serului de
muncitori sa face pe bază da ciclograme.
Pentru calcule mai sumare, numărul de muncitori direct pro—
ductivi N^, ai liniilor în flux sd determină cu relația:
T . P
p p > oameni J (4.2o)
F_ . k
unde;
Tp- volumul da muncă neceear pentru fabricarea piesei pe
linie, în ore-om;
 — 74 —
pp - programul anual de producție al liniei pentru piesa
respectivă,în buc;
F - fondul de timp efectiv anual al muncitorului,în ore.
K • coeficientul de deservire al mai multor oagini pe
linie (K - 1 4 4).
Numărul de muncitori auxiliari pentru producția în flux se
ia 30 4 40 % din numărul de muncitori direct productivi, iar nufă­
rul de ingineri gi tehnici enl la nivelul secției reprezintă 8 412=
din numărul de muncitori direct productivi. Pentru liniile gi eecfi
■ile automatizate calculul numărului de muncitori este mai complex»-
1) Șuprafațe tehnologică necesară pentru locuri aa muncă,H”*"
nil tehnologico gi secții ce fabricație se obține îneumînd supro-,
fețele- necesare pentru utilaje, pentru depozitarea produselor,
pentru treceri gi pentru alte nevoi.
Suprafețele pentru utilaje se obțin fie luînd în considerare
proiecțiile orizontale ale acestora, fio folosind valori medii
specifice pentru o magină-unealtă sau pentru produsele complexe
care se fabrică, astfel;
- pentru autocamioane (4 ■? 6 tf) 2
12 •? 15 m ;
- pentru tractoare mijlocii* 10 ■? 12 a22 ;
- pentru maginile-unelte din secția do
2
motoare do autovehicule 12 f 14 ■ ;
- pentru maginile-unelte din secțiile
de fabricare a componentelor gasiu-
2
lui §1 cutiei de viteze 10 ? 12 m ;
- pentru utilajele din secțiile de
2
fabricat magini-unelte 12 f 14 m .
Suprafața medie totală pentru o mașină-unealtă inclusiv su­
prafețele auxiliare, fără birouri și anexe sociale, reprezintă la
fabricația de autovehicule de tonaj mijlociu 1b - 17 x2.
Pentru stabilirea suprafețelor auxiliare (spații de trecere,
spații pentru depozitare, spații de distanțare rață de pereții clă-
dirilor se ține seama do normele în vigoare »
După calcularea suprafeței în funcție de utilaje se face
aectorizaroa secției gi se precizează definitiv suprafața ate-
Ilarelor gi liniilor, inclusiv suprafețele pentru montaj.
Din praotioM ee gtie cA lungimea deschiderilor destinate
pentru magini-uneite este de 35- 5o o.. La începutul liniei se re­
zervă locul pentru depozitarea semifabricatelor» iar la sfîrșitul
ei locul pentru postul de control. In cazurile cînd nomărul de
magiai-unolte prevăzute pentru o linie tehnologică nu sa poate
 — 75 —
amplasa pe aceasta lungise, pe nn singur rînd, •• amplasează pe s'm-
bele părți ale transportorului Sau căii cu role,în ordinea operați»
ilor de prelucrare.
Pentru determinarea suprafeței secției se însumează suprale-
țele liniilor și atelierelor coaponante.

4. 5. Proiectarea tehnologica e liniilor, atelierelor,

aecțiilor și unităților de reparații

Proiectarea tehnologică a unităților de reparații gi a sub­

diviziunilor lor este relație simplă, dar prezintă o serie de
particulari tăți specifice în ce privește modul de calcul al unor
indicatori tehnico-organizatorici. In continuare se arată cum se
determină acești indicatori pe baza datelor inițiale ce se dau
prin tema de proiectare, aceleași ca și în cazul proiectării sub­
diviziunilor tehnologico "ale unității de fabricație. •
4.5.1. Determinarea volumului de lucrări anual pentru
unitățile de reparații și subdiviziunile tehno­
logice ale lor
Cunosclnd orogramul anual do producție §1 volumul de muncă
pentru reoaxsția obiectului dat prin tema de proiectare,se obțl-
a în oro-om cu relația:
ne volumul anual de lucrări V.,
va "b • *r [oro-omj (4.21)
in care:
«b - numărul de autonobilo, agregate, snsamblurl, piese ce
se repară aau se recondiționează anual,în buc;
volumul de muncă pentru repararea unul automobil,
agregat, ansamblu sau pieaft, în ore-om.
In cazul cînd programul de producție anual al întreprinde­
rii prevede repararea automobilelor sau agregatelor do mărci dife­
rite, volumul anual de lucrări se calculează în funcție de automo­
bile sau agregate echivalente care ae obțin prin raportarea vo­
lumelor de muncă pentru repararea diferitelor mărci do automobile
sau agregate la volumul de muncă corespunzător automobilului sau
agregatului luat ca bază, potrivit relației:
Nx. ’ t11 * r1 “• * r1« [buc. ochi v.j (4.22)
unde: re re re
• «re - numărul de automobile sau agregate echivalente
de reparat anual, în buc. echivalente;
t*,t",t"*- volumele de muncă pentru repararea diferi­
telor mărci de automobile sau agregate,în oro-om;
 -76-
tp<- volumul de muncă pentru repararea unei buoăți echiva­
lente, în ore-om.
Cînd este cazul, la volumul de lucrări de reparații se ada­
ugă volumul de lucrări pentru fabricația de piese de schimb și
utilaje gi pentru recondiționarea pieselor §i agregatelor ce sd '
livrează la alte unități în cadrul planului de cooperare. Determi­
narea acestui volum de lucrări se face în mod asemănător cunoscînd
programul de producție anual gi normele de timp pentru fiecare fel
de producție în parte.
încărcarea totală a întreprinderii de reparații rezultă din
însumarea tuturor prestațiilor, astfel:
țore-omj (4.25)
t a rp * Vra * vfp •.
V„
undat
Vt - voi unul total anual de lucrări, în ore-om;
%- volumul anual de lucrări de reparații,în ore-om;
V*P - volumul anual de lucrări pentru recondiționarea
de piese, în ore-om;
Vra - volumul anual de lucrări pentru reparat agregate desti­
nate altor unități,în ore-om;
Vfp — volumul anual de lucrări de fabricație de piese de
schimb §1 alte produse, pentru nevoi proprii și pen­
tru terți, în ore-om.
Volumul total de lucrări se defalcă pe luni, potrivit planu­
lui calendaristic de încărcare a unității de reparații.Această de­
falcate se face prin intermediul unui grafic ca cel din fig. 4.1.

Fig.4.1.Repartizarea volumului anual de lucrări oe luni

R- lucrări de reparații; F- lucrări de fabricație pentru’
piese de schimb gi utilaje;. Rec - lucrări de recondiționate.
La repartizarea volumului anual de lucrări pe luni se tine
seama de numărul de zile lucrătoare din fiecare lună §1 de
 — 77 —
caracterul sezonier al lucrărilor de reparații.
4-5.2. Calculul fondului anual de timp și alegerea
regimului de lucru
Fondul anual de timp se obține ca relațiile (4.3),(4.4) și (4-5)«
Alegere» regimului de lucru constă în stabilirea numărului de
schimburi, a duratei schimbului fi a programului de lucru silnic
în funcția de volumul de lucrări anual fi de cerința folosirii mai
complete a utilajelor §1 suprafețelor de producție.
4.3.3. Determinarea ritmului de producție pentru unitățile de
reparații și recondiționări
In general, în industrie, ritmul de producție ae determină
cu formula; F
R= — •» [or o/buc,] (4.24)
b
în care:
Fa - fondul anuel do timp al unității, în ore;
- programul anual de producție al unității, în buc.
Ritmul de producție se poate exprima gi în min/ buc,atunel
cînd frecvența ieșirilor obiectivelor din lucru este mere.
Pentru unitățile de reparații care repară automobile, trac­
toare sau alte utilaje complexe,se folosește noțiunea de ritm de
reparație Rr, care se exprimă în bucăți pe zi gi se obține cu re-

N . ,n ’- 's
-
wr ——SL-, [buc/zi] (4.25)
în care semnificațiile termenilor aînt cunoscute.
In cazul eînd ritmul de reparație 00 determină pentru o re-
pareție echivalentă R r c ,atunci ritmurile de reparație pentru fie-
care din tipurile de autovehicule sau agregate,diferite de cel
luat ca etalon, se determină cu relațiile:
t‘
= H — r * R re i’, £buc/si] (4.26)
re t re

a* r ■ a re t_r “re i", ^buo/sij (4.27)

re
în caret
1' §1 |N sînt indicii de complexitate ai reparațiilor pentru
tipurile de obiecte respective.
La reparații, ritmul de producție B se mai numefte fi rit­
mul intrării obiectelor în reparație sau ri-tmul ieșirii din repa­
rație, fiind de fapt tactul producției în special al producției
în flux.
 — 78.~

4.5•4. Determinarea duratei oe imobilizare în reparație

Durata de imobilizare în reparație- reprezintă timpul
scurs din momentul intrării automobilului (agregatului, ansam­
blului, piesei) în reparație pînă la ieșirea lor din reparație,
în condițiile respectări 1 ritmului de producție stabilit și ab­
senței opririlor neprevăzute.
Durata de imobilizare depinde de numărul de muncitori care
participă concomitent la repararea unui obiect, de durata lucră­
rilor care se execută succesiv, de numărul de schimburi și de
condițiile care influențează productivitatea muncii.
Unele lucrări ele procesului tehnologic ca spălarea, demon­
tarea, degresarea pieselor, controlul și trierea, rodarea,vopsi­
rea etc., se execută succesiv deoarece sînt condiționate între
-ele. Alte lucrări, ca de exemplu, recondiționarea pieselor,asam­
blarea agregatelor și altele, se pot executa în paralel, ceea ce
conduce la reducerea duratei de imobilizare. Folosirea pieselor
gata recondiționate sau a agregatelor de schimb contribuie mult
la reducerea duratei de imobilizare.
Durata de imobilizare se poate determina pe ooufi căi;ana-
litică și grafică.
Pe cale analitică durata de imobilizare tn reparație a unul
automobil sau agregat se determină cu relația:

t. = - [zile] (4.28)
1 m.
unde:
s - volumul de muncă pentru repararea produsului (auto­
mobil, agregat, ansamblu etc.), în ore-cm;
m - numărul de muncitori care participă «1 multan la re­
pararea automobilului,agregatului,ansamblului în cauză;
*8 - durata unui schimb , în ore;

na - numărul de schimburi într-o zi (în 24 ore);’

K -•coeficient care ține seama de volumul lucrărilor de
recondiționare a pieselor uzate ce se executa conco­
mitent cu repararea automobilului sau agregatului*
(K = 1,0 cînd întreg volumul de recondiționări se exe­
cută concomitent cu reparația automobilului,agregatu­
lui etc.; K = 0,75 ” 1,0 cînd se folosesc,în diferite
proporții, piese noi sau recondiționate în altă uni­
tate);
- coeficient care ține seama de dotarea tehnică a unită-
ții și de nivelul de depășire a normelor de către
 79. —

muncitorii cere esecută repatația (q»O,95-l,20).

IXipS cum rezulta din această relație, pentru reducerea dura­
tei reparațiilor este necesar să se folosească tehnologia optimă
spre a reduce la minim valoarea factorului (tr) §1 a coeficientului
In același timp este necesar să se mărească valoarea factorilor
(m),și (q), pe baza unei normări judicioase a lucrărilor și a creării
condițiilor pentru depășirea normelor. De asemenea, trebuie să se
asigure o valoare optimă a factorilorțt \și (S)pe baza folosirii
• depline a timpului de muncă in cadrul regimului de lucru adoptat.
Sq observă a
că reali tarea acestor măsuri depinde în mod hotărîtor
de nivelul tehnologiei și organizării producției în activitatea de
reparații.
Pe cale grafică durata de imobilizare sa determină cu aju­
torul graficelor cu bare de tip Oantt sau cu ajutorul graficelor
rețea bazate pe teoria grefelor. Graficele calendaristice cu bare
de tip Gantt, aplicate la repara ții,eînt cunoscute șl sub alte de­
numiri: grafice ale procesului tehnologic, grafice ale succesiunii
și coordonării operațiunilor etc. Ele se întocmesc pentru procese­
le tehnologice de reparații tip, care au norme de timp verificate
pentru repararea agregatelor* ansamblurilor și subeneemblurilor
tipului de automobil respecțiv.Folosind valori arbitrare pentru du­
ratele de executare a lucrărilor, s-a alcătuit graficul procesului
tehnologic de reparare capitală a unui autocamion (fig.4.2),
f--------------------------------------- -----------------------
j /*-. crf»
7T
■\vcy,^.
X l/C/z*vz/r* ars* ■ WWW r- I z 1
I ! t II
\\ mrr
‘

J
I *"*" '

i
f*4—

14. + jg'-sr
i I
j i ! ! I I * H jn
ț
i i
I t 11 i
' I I ii 1
î pnr
4 T 2JC-ZT
■

TiT
Tn
i ■ i r~~ pH
Țn I

Hliiilrrr
I J.1 i gJT-ZZ

i I • ‘; î! H H.H *
jatWXXi--
If - rr
6-ș-rr i
t

j
. ._T°

fe
■

RkW? : • ' < .. ,H I

l^r zt-jt
\<r-, i?’“

n nn7
i.
—
7T~;«Ți yp~~ H1 1 •i T I ifxr-^7
l^i--
TTT î:î ;ii 'Ii
i T

yȚțrn 1 ‘ '

I Iii III I I I !
------- <-Zx’ /> •

Fig.4.2.jruficul procesului tehnologic de reparație

pentru determinarea duratei de imobilizare a unui
autocuaion.
autocamion. t — durata de imobilizare»
 — 80. —

Acest grafic evidențiază succesiunea etapelor procesului teh­

nologic, elementele regimului de lucru și durata de imobilizare în.
sile lucrătoare sau ore.
Pentru întocmirea acostui grafic este necesar să se cunoae-
‘ că în prealabil schema procesului tehnologic, volumul de lucrări
pentru repararea automobilului și componentelor sale, volumul de
lucrări și numărul de muncitori pe posturi de lucru și secții
precum și lucrările care se pot executa în paralel sau succesiv.
•Determinarea duratei de imobilizare în reparație a automo­
bilelor sau agregatelor cu ajutorul graficelor rețea se face prin
aplicarea teoriei grafelor la programarea lucrărilor de reparații.
După cum se cunoaște, în găneral, graficul rețea reprezintă un mij­
loc de reprezentare a unui program de producție prin elemente spe­
cifice teoriei grafelor. Acest grafic permite determinarea celei ma
reduse durate de realizare a programului respectiv denumită drum
critic. ’
Elementele unul grafic rețea (fig.4.3) aînt următoarele:
E - nodurile sau vîrfurile graficului,denumi te și evenimente;
>2“52"*B5“B4 “ arce eau dr«Pte de legătură care reprezintă
duratele ce producere ale evenimentelor;
tț- durata reală a evenimentelor;
tio “ durata virtuală (egală cu zero ca timp) a evenimen­
telor.
Cunoscînd aceste elemen­
te ae poate defini graful ca
totalitate a evenimentelor,
arcelor reale §i virtuale
care definesc o relație de
ordine a unui program de pro­
ducție, iar drumul critic ca
sumă o duratelor cu cea mai
Fig.4.3.Grafic rețea cu elementele mare valoare care reprezintă
sale componente lucrări ce nu se pot execute
drumul critic.
decît succesiv.
Aplicarea grefelor rețea
• la reparații presiune cunoașterea foarte bună a succesiunii, înlăn­
țuirii și duratelor lucrărilor procesului tehnologic.
Folosind datele din graficul procesului tehnologic anterior
*<fig.4.2) se poate întocmi un grafic rețea care ne redă, prin me-
toda drumului dritic, durata de Imobilizare în reparație a auto-
camionului respectiv (fig.4.4).
 — 81.—
Drumul critic trece prin punctele 1,2,4,16,8,17,18,19 și 20’
ccrespuntăzoare evenimentelor (lucrărilor) cu cea mai lungă dura­
tă. Durata de imobilizare rezultă din însumarea acestor durate:

ti« 2+>+5M+10+16+0+14+llM<5 - 72 h
Aceaatfi durată corespunde unui număr de 9 zile lucrătoare
fiind identică cu cea obținută din graficul cu bare Gantt anterior.

Fig.4.4. Grafic rețea pentru determinarea duratei de

iiLODilizare prin metoda drumului critic.

4•x•5. Determinarea frontului da reparația

Frontul da rer.nrație - F
Fr>, reprezintă numărul de automobile
eeu agregate, care ce află simultan în reparație în diferite eta­
pe de execuție și se exprimă pentru cele două cazuri cu relațiile;

fr » [buc] (4.29)
Fr (4.3o)
in cure:
ti " dura ta do imobilixare în reparație a automobilului
sau agregatului, în zile lucrătoare;
B - ritmul de producție (de intrare și ieșire),în zile/buc;
- ritmul de
oe reparație în bucăți pe zi«
Ca valoare, frontul de reparație eato condiționat de metoda
de-organizare a reparației §i de elementele care definea© durata
de imobilizare si ritmul de reparație.
Cunoașterea frontului de reparații pornii te stabilirea numă­
rului de posturi de lucru și a suprafeței ocupate de produsele
aflate în reparație, în epecisl pentru compartimentele de spălare,
demontare, asamblare, vopaire, încercări etc. In cazul reproiec-
târii tehnologice a atelierelor vechi, frontul de reparații eote
 - 82.-

condiționat și de spațiile existente. Frontul de reparații se de­

termină separat pentru fiecare tip de obiect care se repară și
pentru fiecare fel de intervenție tehnică.

4•3•6. Determinarea numărului de oameni ai muncii

Pentru fiecare subdiviziune a unității de reparație (sec**
ție, atelier, linie tehnologică, post de lucru etc. ) se calcu­
lează numărul de oameni ai muncii! muncitori direct productivi,
muncitori auxiliari, ingineri și tehnicieni, oameni de serviciu,
personal administrativ etc» Calculul numărului de oameni ai mun­
cii se face orientativ după metodologia de mai Jos.
Numărul de muncitori direct productivi m, necesar pentru
.executarea volumului de lucrări stabilit se obține cu relsțis:

ma V. ^muncitorij (4.31)
I
unde; m
1 - volumul anual de lucrări, în ore-om;
Fffl - fondul de timp anual al unui muncitor,tn ore.
Tentru secții, ateliere,linii tehnologice și locuri de mun­
că,numărul de muncitori necesar se calculează cu aceeași relație,
pe baza volumului de lucrări anual ce revine secției,atelierului ,
liniei tehnologice sau locului de muncă resoectiv. Celelalte cate*,
gorii de personal se stabilesc»tntr-o primă etapă,în funcție de
numărul de muncitori direct productivi socotit la nivelul între­
prinderii astfel:
- muncitori auxiliari (10 - 15%).m;
- personal de serviciu (2 - 3%).m j
- personal administrativ (4 - 6%j.m ,
- ingineri și tehnicieni (10-12%).m .
De regulă, în categoria de’ ingineri qi tehnicieni intră și
personalul compartimentului de control al calității.
Pe spetii, ateliere și locuri de muncă ponderea fiecăreia
din aceste categorii de personal se ia diferita in funcție de
specificul acestora.In final, personalul din toate categoriile se
diferențiază ca număr în funcție de nevoile concrete ale activiti-
ții întreprinderii și de normele legale.
Meduceres personalului direct productiv și a celorlalte ca­
tegorii se realizează în întreprinderile de reparații prin redu­
cerea volumului de «condiționări, folosirea agregatelor de-
schimb, mecanizarea și automatizarea producției, raționalizarea
transporturilor și lucrărilor de deservire etc.
 — 83. —

4.3.7. Calculul necesarului de utilaje și al coefi­

cientului de încărcare a lor
Numărul de utilaje Nu, necesar unul loc de muncă, linie,
atelier sau secție se stabilește pentru fiecare categorie de
utilaje în funcție de volumul de lucrări aferent și de fondul de
timp anual, cu relația:
V
au
Nu ru ’
[utilajej (4.32)
unde:
Vau - volumul anual de lucrări ce revine categoriei res­
pective,fn ore-utilaj (ore-etrung pentru lucrările
de atrungărie,ore-freză pentru lucrările de Crezare,
ore-mașină de spălat,pentru lucrările de spălare etc.)
Fq- fondul anual de timp al utilajului respectiv,In ore.
Această relație este valabilă pentru utilajele a căror
încărcare este normală(maqinl-unelte, standuri pentru încercări
qi rodad,instalații pentru sudură,cuptoare pentru tratamente
termi ;e,dispozitive pentru asamblare etc.).
Pentru o serie de secții ca demontare, asamblare,control
;i triere,diagnosticare etc., necesarul unor utilaje nu se cal­
culează ci se ia ținîndu-ae seamă, In primul rînd, de cerințele
procesului tehnologic și ale securității muncii șl in măsură
mai mică de încărcare.
Pentru alte secții necesarul de utilaje se obține cu rela­
ții specifice. Astfel, numărul de instalații de spălare §1 degre­
pentru secția respectivă se determină cu relația:
vare N^s,pentru
. %
«i. 6o.Pu.q.v. [bucj (4.33)
unde:
Gp- masa pieselor ce trebuie să fie spălate și degresate
P
oe an,în kg/an;
F - fondul de timp anual al utilajului, în ore;
q - încărcarea specifică a benzii transportoare,
In kg/m liniar;
v - viteza benzii transportoare,în m/min (v - 0,2o-0,25
m/min);
coeficient de încărcare a benzii transportorului
( t = 0,75 -r 0,85).
Pentru stabilirea masei totale a pieselor care se degre-
sează șl se spală se condideră Gp = 30 -r 60% din vnasamatmU și
 ~ 3+.-
reprezintă piese ce trec prin instalația de spălare ți degresare.
(Anexa 4-11J,
Pentru aeoția de rodaj și încercare a motoarelor aau altor
agregate (cutii de viteză,punți motoare) numărul standurilor Nflr>
se obține cu relația:
K.N .t m
Hsr t fbucj (4.34)
în care:
. N a - numărul de motoare , sau alte agregate ae urmează să se
rodeze în perioada considerată;
K - coeficient care evidențiază creșterea volumului de lu­
crări datorită -repetării rodajului la unele motoare sau
agregate (K » 1,05 -r 1,10).
Coeficientul de încărcare a utilajelor ,se determină cu
relația: N,
T

unde:
t- I (4.35)

Nț este numărul teoretic de utilaje rezultat din calcul;

Nr - numărul real de utilaje adoptat.
Coeficientul de încărcare al unei mașini,instala ții aau al
unui utilaj oarecare se stabilește și cu relația:
«V
vi *n
unde: H’j; » (4.36)
Tr este încărcarea reală anuală (lunară) a.utilajului în
ore;
F - fondul de timp anual (lunar) al utilaj J.ui, în. ore.
a

4.3.8. Determinarea caracteristicilor liniilor tehnulogice

în flux pentru unitățile ue reparații
• Pentru secțiile de demontare și asamblare precum și pentru
celelalte secții cu producție în flux,numărul de bon-i de lucru
ee stabilește cu relația generală.De regulă se urmărește sg se
prevadă o singură bandă cu capacitate coresounzătoare. Pentru pro-
iectare ee determină principalele ele mente ale benzilor și anume:
- lungimea utilă a beiizii:
L » np . d ♦ A , fi) (4.37)
- pasul sau distanța dintre obiectele de pe bandă;
d =£ Q , m (4.33)
• - viteza de deplasare a benzii V •

d.N b_
Vd = T□ * Rr
> £m/mi aj (4.39 )
 — 85 —
unde:
0 - lungimea produsului care se înstelează pe bandă,în ■ ;
a - distanța dintre două produse succesive (spațiul de de­
servire) în m;
np- numărul de produse ce urmează eă se afle concomitent
pe bandă, corespunzător numărului de posturi de lucru;
A - lungimea stației de antrenare a benzii, în m;
(A « 1 ... 1,5 m);
Nb “ numărul de automobile sau agregate care urmeeză să se

repare în perioada considerată;

Fb - fondul de timp al benzii (transportorului) în h;
K - coeficientul de ritmicitate « 0,8 -r 0,85).
Timpul de deplasare a produsului t^ între două locuri de
muncă succesive se determină cu relația:

td » L ♦ , [.in]
d
Celelalte elemente ale transportoarelor (puterea electromotoru
lui de acționare, raportul de transmitere etc.), se obțin prin cal­
cule obișnuite. Exemple de transportoare în Anexa 4.2.A.

4.5.9. Determinarea suprafețelor tehnologice și a numărului

de poaturi de lucru
oupraxața tehnologică a întreprinderii de reparație cete su-
praxața pe care se realizează procesul tehnologic și cate ocupată
de secțiile ce bază și auxiliare.
Peritnu determinarea suprafeței tehnologice totale a întreprin-
cerii de reparații este nevoie să se calculeze separat suprafețele
secțiilor,tn funcție de numărul de posturi de lucru, de muncitori- as
sau de numărul de utilaje.
Numărul de posturi de lucru la secțiile de demontare,asambla­
re, vopsire etc., se stabilește după numărul de poziții succesive
pe cnre le ocupă produsul pentru realizarea operațiilor prevăzute
în procesul tehnologic, respectiv după numărul de automobile sau
*
agregate, care trebuie să se afle concotmitent în secție, în di­
ferite laze de lucru. Numărul de posturi de lucru obținut astfel(N^,
se veriiică și în luncțid de numărul de muncitori cu ajutorul re­
ia ției:
m___ , £poe turij
NP . S (4.41)
unde: m s
n - numărul de muncitori necesari pentru efectuarea întregului
volum de lucrări de același gen;
 - 85.-
m 8 - numărul de muncitori oare lucrvază simultan la același
post de lucru;
S - numărul de schimburi.
Numărul de posturi de lucru pentru secțiile de spălare, aco­
periri metalice, vopsire, uscate eto. unde fiecare post de lucru
presupune o instalație, ee determină cu relația:
t.Nb , *
N TOTP--- .[posturi] (4.42)
P P
unde:
t - durata executării lucrării (spălare,vopsire,uscata, depu­
nere galvanică'etc.), în h;
Nb - numărul de automobile, agregate sau seturi de piese
programate a fi supuse prelucrării în perioada consi­
derată;
Fp- fondul de timp al postului da lucru pe aceeași perioadă,
P
în ore.
Suprafața tehnologică a secțiilor de producție S., se calcu-
lează după suprafața specifică a unui post de lucru cu relația:
st » n P °P > b2J (4.45)
unde:
2
S P- suprafața specifică ce revine unui post de lucru,în o*-.
Pentru unele seoții suprafața se poate calcula după supra-
fața specifică raportată la un muncitori, cu relația:
s*t ’ “• sm »> (4.44)
unde:
specifică raportată la un muncitor, în
SQ - suprafața
2
La secțiile cu mare densitate de utilaje,3upraiața se calcu-
lează în funcție de suprafața specifică raportată la un utilaj,
astfel: i=n
St = S.u-Ktl » L»2J (4.45)
în care:
£
- suprafața ocupată de utilajele de acelaai fel,în
SQ

Kti - coeficient de trecere.

Pentru secțiile de demontare și asamblare, suprafața se de­
termină în funcție de numărul de produse (automobile,agregate)
care se află concomitent în secție, cu relația:
St « S . F , [ m27 (4,46)
unde: t s r L J
S8- suprafața specifică a unui automobil sau agregat în mc ;
Fr“ numărul de automobile sau agregate aflate concomitent
în secție în diferite faze de lucru(frontul de repa-
rație).
 — 87. ~
Valorile aproximative ale suprafețelor specifice pentru eu-
tomobile mijlocii și ale coeficienților de trecere sînt prezenta-
te în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
Valori aproximative ale suprafețelor specifice
și ale coeficientului de trecere
Denumirea secției 1 S 22 S° Kti
2P I
I m /poat ț. /muncitor
Spălare exterioară 5o - 4o 3o - 4o 3,5 - 4,o
i i
Demontare 6o - 7o ■ 2o - 3 o i 4,o - 4,5
Spălare,degresare,curățire I 3o - 4o 5o - 4o 3,o - 5,5
Control,triere,completare 15 - 2o 15 - 2o 3,o - 5,5
Reparare motor 3o - 4o 2o 5o 4,o - 4,5
hodsj motor 5o - 4o 2o 5o 4,o - 4,5
I
jUontaj general 6o - 7o 1 5c - 4o 4,o - 4,5
I
ineparare instalația alimen­ i
tare 15 - 2o 15 - 2o 3,5 - 4,o
neperure echipament electrit lo - 15 I i
lo - 15 3,5 - 4,o
vulcanizare ' lo - 15 lo - 15 3,o - 5,5
ji-orje - sudură
[Timpiarie-țapițerie
i«-
; 25 - 3o
. 15 - 2o
2o
lo
-
-
25
15
5,o
8,o
-
-
5,5
9,o
!!>Ieșini-unel te,lăcătușerie ț lo - 15 lo - 15 3,o - 5,5
J_______
Supraxața celorlalte încăperi se determină procentual față de
supraxa;a de producție, .șa cum se arată în tabelul 4.2 sau prin cal­
cul V
e
upraxeța magaziei pentru piese de schimb și materiale S m*
se obține cu relația:
sa > lr n 2iJ (4.47)
unde:
i» - cantitatea de piese de schimb și materiale necesară
pentru reoarații în perioada de vîrf,în tone;
(Greutatea pieselor de schimb reprezintă 15-2o% din
greutatea automobilelor’ sau agregatelor,iar greutatea
materialelor 7,5$);
q - contitatea de piese de schimb și materiale admise pe
1 m<' de suprafață (q = o, 5 — 2 t/m^);
K - coeficient cere ține sesam de spațiile de trecere §i
compartimentare (K = 0,5).
rentru materiale lemnoase și pentru piese cu gabarite mari
se rezervă spații separate.
 - 88 - Tabqlul 4*2
Procentajul suprafețelor auxiliare
fațd de uuprafața productivă *
:s=s==s=s. :==• =
Specificația Suprafața auxiliară fați de
supraioțe productivă 1%I
Suprafețe auxiliara productive 10-12
Suprafețele depozitelor 6-7,5
încăperi administrative 4-5
=====-—ss-t gs-. arrs ;st= —t — sx===ssa sssxs-- -tt*—

Pentru depozitul de lubrifianți, vopsele sau cauciucuri

suprafața S^, se determină cu formula:

în oarei
. Sa
Sd 3 — > IO ■. (4.43) '

s.t - suprafața ocupată de atelajele pe care se așează

2
produsele, în m ;
K - coeficient de trecere (K «o,3 7 o,5).
In mod asemănătpr se determină și celelalte suprafețe.
După determinarea suprafețelor productive și auxiliare se
obține, prin însumare, suprafața totală a unității Su:
3„ = S_‘ + ♦ Su , [ m?J (4.49)
u P 2 b
unde:
2
SP - suprafața secțiilor directa productive, în m ;
. o
s» - suprafața încăperilor auxiliare, în nT;
- suprafața încăperilor pentru birouri, în m 2 .
La proiectarea construcției, suprafețele hulelor,secțiilor,
depozitelor și birourilor se rotunjesc ,în funcție de dimensiuni­
le prefabricatelor, deschiderea normală între stîlpii de rezisten­
ță , deschiderea podurilor rulante etc.
 — 89

Cap.5• CALCULUL cKgHGrTIC FETOU UNITA TIU PE REPARAȚII

RBCONDITIOr.ARX Si FABRICAȚIE SI PENTRU SUBDIVI ZI URILE
TEHNOLOGICE ALE LOR
Le proiectarea unităților da reparații* de recondiționări
ți de febriocție 9! la proiectarea aubdlviziuniior tehnologice
ala eoeatora (posturi da lucru,linii tehnologice,ateliere și
scoții)* preotul și la extinderea unor obiective sxiatenta cate
necesar oa,p« lingă calculele legate do proiectarea construcți­
ei și tehnologiei* să ao execute calcule extinative pentru sta­
bilirea necesarului de utilități.Fără aceste utilități șl in
apcbial fără coclea care asigură energia necesara, investiția
proiectat! nu poate funcționa. In rîndul acestor utilități jmx>»
■ țiocln; energia electrici,energia termloă, apa* aburul*gasala
tennologloe» aerul comprimat, ventilația* ooabuatlbilul, lumina
ato. Calculele legate do acesta utilități sînt naacaare pentru
dimensionarea surselor și instalațiilor nao•sare.
Cos nai nare importanță o prezintă energia electric!* eare
pune în mișcare utilajele* servește pentru diferite procese
tehnologica și bina înțeles* pentru iluminatul general și local.
In al doilea rînd,ce importanță,se înscrie energia ter«idă«0are
de asemenea* se folosește pentru soopurl tehnologico și pentru
încălzit.La fel apa* aerul 00aprimat și celelalte* aînt indis­
pensabile pentru buna funcționare a capsaitații do producție
respective.Pentru proiectele de an șl do diplomă,calculele aînt
aproximative și felul ou* aînt prezentate în acest oapitol au
08 scop să obișnuiască pe studenți ou modul do întocmire a orni­
cul alor și ou auccesluxiea operațiilor .Aceste calcule ae înscriu
în preiaote ca un capitol separat«Pe baza oaloulolar se întoc­
mesco ecranele instalațiilor și tabelele aintetloe.
La alegerea soluțiilor de proiectare și la efectuarea cal-
* culelor sa va avea în vedere necesitatea eoonosdLslrii energiei*
combustibililor și materialelor potrivit oerințelar actuale.
Chiar da oi Unele consumuri și Caracteristici aînt indicate de
normele în vigoare studentul trebuie sa caute rezolvări mai efi­
ciente* care fără să afacteza calitatea, as contribuie la aoano-
misiraa energiei și materialelor.
?rin~r-o amplasare judicioasă a utilaJclor,prin alegerea de
utilaje cu consumuri mi ci,prin folosirea la maxim a iluminatului
natural* se pot .realiza^ prin proiectare,economii însemnata do
energie.Toate calculele trebuie să fie exacte și în acest scop
se vor verifioa ou multă atenție.
 — 90-

Aceste calcule eînt neoeaare In vederea determinării nai

exacta a costurilor de producție oare intră în componența pre­
țului de coat al obiectului ce ae repară sau sa fabrică în imitat**
* de fabrrcațWStueto reparații ce ae proiectează.
5.1. Calpului necesarului de energia electrică pqntru
forța șl lumina

Beoeaarul de energie electrică, rezultă din însumarea tu-

iror consumatorilor ținînd seama de consumul de energie pentru
unaționarea utilajelor pi pentru iluminat.Knergia eleotrioă(Q.<)(
necesară pe un an,pentru forță,se calculează ținînd seama de
puterea instalată, fondul de timp și coeficientul de încărcare,
cu ajutorul formuleii

fwj (5.1)
în oarei
P^- puterea instalată la utilajele prevăzute în unit
tea proiectată, în kW>
Pu- fondul de timp efectiv anual al utilajelor,în orei
K - coeficient de cerere, egal ou raportul dintre sar­
cina activa a liniilor de joasă tensiune ale stația!
de transformare și puterea instalată a consumatori­
lor de energie (pentru mașlni-unelte K = O,15fO,2O,
pentru instalațiile de încălzit KQ = 0,8))
tyj-coeficient do încărcare ( = O,75rO,c2).
Acest calcul ae face separat pentru fiecare atelier șl
secție apoi rezultatele ae însumează.
Iluminatul încăperilor se realizează pe oale naturali
și artificială.
Iluminatul natural se asigură prin dimensionarea cores­
punzătoare a ferestrelor și luminatoarelor, luoru care se rea­
lizează de către proiectantul lucrării în proiectul de construo-
al invoatițioi.
Pentru iluminatul artificial, există norme de iluminare
după oum urmeazăt
- pentru lucrări de precizie scăzută(grosolane) 40 txj
- pentru lucrări de prooizie obișnuită 80 txj
- pentru lucrări fine 150 £xj
- r entru lucrări foarte fine 300 Ex.
Fluxul luminos total necesar (1omeni) se obține ou ex­
presia:
B -S P
>1* * £La] • (5.2)
’iu
 94

unda:
E -
iluminarea necesară, în Exj
3p-
suprafața totali a pardoscloi, în m^j
coeficient de utilizare o luminii
)>u-
*•( ?u= pentru încăperi întunecoase):
( îu= 0*50 pentru încăperi luminoase ou pereți șl
' tavan do culoare albă).
Coeficienții luminozității naturale și artificiale pentru
principalele subdiviziuni ale unităților de reparații sînt daț
în Anexa 5-1,
Humărul de becuri 1^, se obține ou relația:

*1 £buo 3
’b" *b (5.3)
unde:
Fj.- fluxul luminos p entru iluminatul începerii , în lumon.
F^- fluxul luminos al vmO bec, în 1umani.
Pentru stabilirea naosaerului da lămpi pe categorii se
poate estima pentru tensiunea de 220 V astfel: baoul de 60 W—
aoa 800 La, becul de 100 W- oca 1500 La, bacul de 200 W- cos
3200 La, eta.
Cunoscînd numărul de lămpi pi puterea lor se poate obține
necesarul de energie electrică pentru iluminat în mod analog a
și pentru forță țlnînd asana cu în aoeat caz O* O
0,3.
Snergia consumata la încălzit se datermină după puterea
radiatoarelor și cuptoarelor electrice folosite și timpul de
folosire a lor.
In final se însuasaxă energie electrică necesară pentru
funcționarea utilajelor, pentru încălzit și pentru 11 nari nat,
obținîndu-se necesarul total do energia electrică.
5.2. Proiectarea ventilației
In toate încăperile unităților de reparații trebuie pre­
văzute, prin proiectare,posibilități de ventilație. In majori­
tatea secțiilor și atelierelor sa folosește ventilația natura,
eii nuxasi în locurile undo ventilația naturală nu e suficientă
se prevede ventilație forțată (artificială).
In general, la proiectare,trebuie urmărit să ae reducă li
strictul necesar ventilația forțată șl numărul de schimburi di
aer din încăperi, în scopul reducerii consumului* do energia.
Pentru proiectele de an calculul ventilației ae face numai La
cererea îndrurnatorului.Pentru proiectele de diplomă calculul
ventilației se face pentru obiectivul proiectat,în întregime
 92 -

aau parțial*
Proiectarea ventilației naturale se reduoe la determinarea
suprafeței deschiderilor pentru ventilație din pereți și din
tavan*
După normele construcțiilor industriale toate clădirile
și încăperile trebuie să aibă ventilație naturală*
Suprafața deschiderilor pentru ventilație (ferestruici,
bberlihturi eto), se-ia în proporție de 2-4% din suprafața dușu-
■ melci. Valoarea maximă se ia pentru încăperile în oare ae produc
-praf, abur, gaze eto.
Ventilația forțată poate fi generală și locala* Ventilația
forțată generală ae proiectează pentru încăperile le oare aarul
trebuie schimbat mai mult de trei ori pe oră. (vezi Anexa 5.1.A).
Volumul de aer oare trebuie ventilat V.av’. Bâ obține aatfel;

Vav a VrK (5.4)

unde:
V^- volumul încăperii, în m-^i
K - numărul de Bohimbu_ji sie aerului din încăpere intr-o oră;
După valoarea volumului de aer ce trebuie ventilat se aleg
din tabele ventilatoarele necesare.
Apoi se calculează puterea electromotorului de acționare
He’ ou formula:
VbVHv r n
e C*3bdd.lO2. î|v- • CkWJ • (5.5)
unde:
- volumul de aer oare trebuie ventilat într-o oră,
av în m3/oră|
Hy- presiunea aerului ventilat,în daN/m2}
- randamentul ventilatorului) e

randamentul transmisiei}
.C - coeficient oare arc în vedere pierderile de presiune
ale ventilatorului (C=l,2rl,5).
Pentru calculele de verificare val irile și ^țr ee
iau după notițele tehnice (cataloagele) electromotoarelor și
ventilatoarelor*
Ventilația looflă se proiectează pentru locurile de munca,
unde este necesară eliminarea directă de la sursă a a mi »1 nni ~i rr»
nocive* -
Ventilația acestor loourl de muncă oa face, de regulă,cu aju­
torul hotelor da acpirație, cu ajutorul dulapurilor aspiratoare șl
cu ajutorul fantelor de aspirație marginale*
 - '93

Proiectarea ventilației locale ou hota (flg,5.1) constă în

- primul rînd din întocmirea schemei de așezare a hotel peste loou
de muncă și stabilirea următoarelor elementei
H- distanța de la partea superioară a locului de muncă
.n
gura de abșorție a hotei, oare ac la egală ou 0,5-0
h- lungi mea utilajului, în m;
A- lungimea gurii hotel, în m;
Apoi ae determină volumul de aer aspirat prin hotă cu
formula»
vh-Ter.36oo , (-3/*răJ (5.6)
în care t
rltesa nedie a aerului la gura de a spirațle a hotel.
In m/ai
y - suprafațagurii hotei, în m^*
Valorile Vg pentru diferitele tipuri de hote sînt data în
tabelul 5.1.
Tabelul 5.1
«tewnMcwM
Tipul hotel Va(a/a«o)

Deaohlaă din patru pârți 1,05 - 1,25

Deschisă din trei pârți 0,90 - 1,05
Desohisă din doua părți 0,75 - 0,90
acczesKxaajzs=a- i*,a xssa tzana«CKXKk

Pentru cazurile da eliminare a paselor neotrăvitoare șl a

umezelii Va« 0,15 - 0,25 m/aeo*
Suprafața gurii de aapirație a hotel rosul tă din expresia
P» (0,8 Hvh)L(0,8Hvb) . I-2] (5.7)
unde i
b - lățimea utilajului acoperii de hotă, în m.
In funcție de valoarea V se alege după catalog nntlla-
torul necesar*

Fig.5.1
Schema amplasării holei_
deasupra locului de muncă
l-hota; 2-utilaj;b-Iați-
mu utilajului-, n-deschi­
derea hotei; m-înălțimea
de amplasare a hotei.
 La proiectarea ventilației looale ou dulap de aspirație se
determină volumul aerului aspirat prin dulap Vd, ou formula:
Vd« F.3600 , [m^/ora] (5.8)
• undei
v - viteza medie a aerului în gura de lucru a dulapului,
în m/aeo (v•o = 0,1t1,5 m/seo)i p
F •- suprafața gurii de aspirație a dulapului,în m
(F 500 x 700 mm).
După valoarea lui 7^ se alege ventilatorul neoesar.
Proiectarea ventilației looale ou fante de aspirație
marginale (fig.5.2) pentru băile de oălire sau galvanica nece­
sită stabilirea în prealabil a următoarelor dimensiuni:

H - lățimea băii, în a,
(Hs»l,0rl,2)j
b - lățimea gurii de aspi­
l rație marginale,în m.
(b sa O.Ob 4- 0,10 m).

2 h
r/5
I IA.
Volumul de aer aspirat de
fantele marginale
obține ou formula :
ea

Ir.af = Va.F. 36OO, [m3/oră] (5.9)

Fig.5-2.Schema ventihtiei cu fante: unde:

d-bare.; X-faniă pentru ventilație.
v.- viteza medio a aerului aspirat în gura de aspirație
în m/seo (va 5415 m/sec)|
F - suprafața însumată a fantelor marginale, în m“.
Cunoscînd valoarea vaj,a« alege ventilatorul oorespunză-
tar.
După calcularea ventilației pentru toate încăperile se
întocmește tabelul ventilației pe obiectiv.
Tabelul 5,2
Tabelul sintetic privind ventilația obiectivului proiectat
» *—
—— —a
a. «Mwm —— —
■
■
— ■s znzzr =■== x — — z: i
Denumirea Tipul Uumlrul de- Volumul 'Puterea
încăperii yentilețl.l hi b t de aer < vancila- 'electro­ •I
(secției» (naturala, ale aeru­ ce tre­ I torului’* motorului I
atelierului forțată) lui din buie și produo- , (kw) i
încăpere ventilat tivi tntea
pa oră pe ori LuKzP/oră J
 95 -
5.5. .Caicului_neceaerului de cBldurS ai combceUblH
Calculul necesarului de căldura constă tn -
tatii de caiaurs necesara pentru tncaieire. clădirii, penÎru'tn-
caizire. aerului v.ntil.t „i pentru n„oi tehnologici.
Necesarul d. călduri pentru a.lgur.r.e unei te.per.tun
oorecpun^toar. încăperilor .. obțin, prin determinare, pierde-
rilor prin pereți, ferestre,tavan, pardoseală și usilâ-j Aceste
pierderi ne calouleasă ou relația:

Qp= K.Sttj-ț^ , [Kcal/m2.oră] (5.10)

in care :
K- coeficient de trecere a căldurii, in Kcal/a2, oră Cj
S- suprafața, în a2;
temperatura interioară <€*■ 1&t20°C>|
t e - temperatura exterioară cea mai saasută
. -20 ? 250.
Coeficientul de trecere a căldurii K, ars următoarele va­
lori orientative pentru diferitele elemente ale construcției:
- pentru xidurx din cărămidă Kr 2,4;
- pentru pardoseală din beton K = 1.41
- pentru tavan din beton K« 1,7|
- pantru uși ^i ferestre >5»
- pentru acoperiș de țiglă K- 5.
< Pierderile se oalouleata separat pentru fiecare element
j) clădirilor și apoi ae însumează pentru fiecare încăpere și
clădire•
Cantitatea de clliură necesara pentru Încălzirea Încăpe­
rilor timp de o oră se obține cu relația:
(5.11)
«o' V.C(
unda :
7- volumul ae aer schimbat pe oră prin ventilație»!» ■ I
căldura specifică medie pentru 1 «' de aer.
' G= O,J1 Kcal/®-).

s ti «ta prin :: SX*n:

diferita sv. oții și ateliere
ale unităților de reparații afet

date în An«ia-5.1. numărul de schimburi

Junoscxnd volumul îno de asigurat, ou re-
de .er S. « obțin, debitul orar neoesar
lația:
 96

V » (-3/orăJ
aer -T.K (5*11)
In funcție de debitele orare pentru fieoare încăpere ae
aleg ventilatoarele necesare» conform STAS 2376-51 •
Cantitatea totală do căldură necesară rezultă din relația:

Q« ya(Qp* 0,) , [Koal/ora] (5.12)

unde:
P - fondul de timp al încăperii» clădirii, unită ții eto.,
în ore.
Cunoaoînd cantitatea do căldură necesară se poate obține
în funcție de puterea calorică» cantitatea de combustibil n«-
coșar» cu relația:
Q
0* k- e [kg sau m-3] (5.13)
undo:
P- puterea calorică interioară o combustibilului, în
kcal Agi
ț- randamentul instalației.
Valorile puterii oalorico a combustibililor utilizați
mal frecvent pentru încălzire aînt:
—ooos 6400?6500 Kcal/kg
-lignit 330OÎ-5C00 "
—pacuri 9850 "
— gaze 8850 Koal/m-3
In cazul cînd încălzirea se realizează cu aer cald,
volumul de aer încălzit V#lnecesar se determina cu relația:
Q(li-0,30067-tt) r 3?
vas . 0,306 (t-tx) L J (5.14)
în care: •
(ut- cantitatea totală da oăxdurâ necesară, în Soal/orâ;
t4-temperatura din interiorul încăperii, în °C.
1 (t±= 18r20°C)|
t - temperatura aerului cald la intrarea în încăpere,
în °C (t = 40rl0<rc).
Calculul suprafeței de încălzire P^, a radiatoarelor se
face ou relația:.
■w

_ ^mo
Pî=
n m xr
’ ■ C-2](5.15)

în oara:
 97

Qqo—
' consumul maxim orar de căldura necesar pentru încăl­
zirea și ventilarea clădirii, în Kcal/orâ;
Ko — coeficientul schimbului de oăldurăfal randamentului).
(KQ ax 7,5 Klcal/oră.iu • °C;
tm- temperatura media calculată a apei(aburului) în re-
diator (Pentru încălzirea ou apa t_= dO^C);
t ț- temperatura din interiorul clădirii, în °C.
Numărul de radiatoare ea calculează ou formulat

unde:
5 L buc l (5.17)

Fr — suprafața dn încălzire a unui redietor,

ține din catalogul de radiatoare).
(Se ob-
a spartizsraa pe încăperi a radiatoarelor ae faoe ou aji>»
corul expresiei:
V£.n
n *a «I [buc.] (5.U)
rl Vo
în care:
nrjE numărul de radiatoare în încăperea considerată,fa buc;
V. = volumul încăperii considerate, în m^j
n ® numărul total da radiatoare pentru toată clădirea;
V - volumul total al clădirii în m^.
In cazul oînd încălzirea ae ooține de la o sursă proprie
e nevoie să ae determine suprafața de încălzire F„o a cazanului
cu formula:

?c = , IV] (5.19)
unda:
Knp - coeficientul pierderilor de căldură alo cazanului și
‘‘ conductelor (K a 1,1 4-l,2)|
Q-jjq- consumul maxim orar de căldură, în Kkal/oră;
q - emisia de căldură a 1 mc de suprafață de încălzire
a cazanului, în KZal/orâ.m2, (Pentru cazonele de în­
călzire au apă oața lucrează ou antracit q = 7000?"
12000 Kkal / ora-m“).
5.4. Călăului necesarului dfi qbur induștrial
In unitățile de reparații aDurul ae folosește pentru în­
călzire și în scopuri tennologioe (încălzirea soluțiilor din
băile pentru acoperiri galvanice, încălzirea și menținerea tem­
peraturii soluțiilor din băile da deqresare 9Î spălare, spălare a
carterelor ou jet de abur supraînoălzit (eto.)
 . - 9Q

Consumul anual de abur pentru încălzire șl ventilație(Q»^j«

de;* mina cu ajutorul expresiei:.

™ 550.IO3 («31 . (5.20)

în caras
V ▼olumul otunlor oare • trebuia
Z so încălzite
■ în m3|
O * A ■ ®

Tb- durata sezonului de încălzire, în orei

pierderile de căldură la 1 m3tde clădire într-o orăț
550 - cedarea de oăldură a unui kg de abur ș *
IO3- coeficient de transformare•
Pentru țara noastră pierderea de căldură la 1 m3 de clă­
dire într-o oră se la 20-25) IO3 cal,, iar durata sezonului
de încălzire T» 300044000 ore.
Pentru alți consumatori necesarul de abur o dat îp
tabelul 5.3.
Tabelul 5»3â
waw=K-x,uw :===ns=azj=E=3=s=tti
Consumatori Presiunea Consumul de
aburului abur ^Observații
(Icg/orl)
încălzirea apoi Pantru 100 1 de lichid
șl soluțiilor 2 4,3410,7 adun la temperatura
în băile galva­ do 3O-o0°C.
nice
Menținerea tem­
peraturii în bă­ 2 0,2741,18
ile galvanice în
timpul funcționarii
______ :__________ ft
încălzirea apei I
Pantru 1 tor^ piese .
sau soluțiilor în 4-5 704100 care 3e spală sau ae
băile de spălat și cfegreseaza.
degresat.
Pregătirea li obidelor Pantru 1 litru de
de răcire 0,15'-0,20 lichid de’rloire.

5.5» Calpului nqoqaerului de oxigen și r»cetllenă *

Oxigenul și aoetilena se consuma la sudarea' autogena a
pieselor, cadrului,cabinei, benei,aripilor, capotei a| altor
componente ale automobilelor, x)e ademenea, aceste materiale ,
ae consumă la încălzirea pieselor pentru Îndreptare, pentru
călirea superficială a arborilor cojiți și pantru alte, lucrați.
Consumul anual de aoetilenă și oxigen se determină ou
relației
Qa“ %-v.•• ?o’ [ -3] (5.£1)
 99
in oare*
■qo~ consumul orar deeoctilenâ sau oxigen in n^/or&|
Va- volumul anual de lucruri de sudură autogenă,in orei
■^c~ coeficientul de oerere ( 7c = 0,5).
Pentru calcule aproximative ae admite câ lucrările de au-
. dură autogenă ae execută cu arzătoare și suflalori ou numere de
la 3 la 5, oare 'au consumurile orare arătate in tabelul 5.4.
Tabelul 5,4.
Numărul Gonșumul orar în l/or*
arzu torului acatilena oxigen
Hr. 3 500 5&0________
, lir.4 700 850_______
Nr.5 1200 1350
xjes—z=c ss= ~t~~ •- —-m^-r kkxx:

In general consumul de oxigen este mai mare ou 10-15% față

de cel da acetilenă.
Alagerea tipului de generator do aoetilenă ae faoe după
consumul orar total de aoetilenă, calculat pentru toate arsă-
toarale folosite concomitent și după coeficientul da cerere.
5.o. Calculul necesarului de apă
In unitățile da reparații apa se consumă la spălarea
automobilelor, agregatelor și pieselor, la pregătirea soluțiilor
pentru aegresarea pieselor, detinprustarea și spălarea aiste axu­
lui de răcire, la probarea hidraulica a chiuiaselor,blocurilor,
realatooralor și rezervoarelor, la răcirea pieselor oare se că­
lesc, ia pregătirea emulsiilor și lichidelor de răcire pentru
mașini unelte, precum și pentru nevoi sanitare și gospodărești.
Calculul consumului se faoo după norme orientative (tabelul 5.5)
și cu ajutorul unor relații simple
Tsbqlul 5,5
Norme orientative pentru consumul de-
□□5 la lucrări de reparații
— zssasaaucui- ~~*"1

'Denumirea consumului Norma da consum |

i-opularas Exterioară a automobilului 400+800 1/buo.
.-spălarea exterioara a motorului 180+300 1/buo.
;-proba hidraulici a cniuladei 1+1,5 1/buo.
j-proba Hidraulica 3 blocului 1,542 1/buo.
prooa Hidraulică a cilindrilor 0,2+0,3 1/buo. t

!- degvesarea și spălarea pieselor în

I bli de degrasare și opălare 120+400 1/T piese
<- răcirea pieselor la culirea în insta-
ista- ' 3
instalație
j lății CÎP de 60+100 K.V, pentru o insț 4+6 m./h
ț- răcirea pieselor la căiirea obișnuită
’ în apă său ulei,pt.l tonă piese _______
. — -■ ■— —----- - —— —- ■ - -- —
 400 -

Consumul do apă pentru spălarea pieselor în băi de spă­

lare se oalculeaaă în funcție de capacitatea acestor băi ți-
nînd seama de periodicitatea schimbării soluției de spălare.
Consumul orar de apă pentru aceste băi se determină ou
formula:
, [P] (5.22)
unde:
capacitatea băii de spălare, în m^j
t —timpul după oare se face schimbarea nonțlnutulni băii,
oare ee ia în limitele 4 Or 35 ore.
Pentru băile de spălare ou capacități de 1,5*2,5 ap con-
sumul mediu orar de apă reprezintă 10-13 1.
Consumul de apă anual pentru băile de spălat cu schimba­
rea periodică a soluțiilor aste dat de relația:
«.-1.25 ,e.no , („3] (5.23)
unde:
q - capacitatea băii, în m3-':
- numărul de schimburi periodice ale soluției din baia
de spălare.
Consumul anual de apă pentru spălarea exterioară a auto­
mobilelor sau agregatelor se' ooține ou expresia:

unda:
3J
C*■ (5.2^

U— numărul de automobile eau agregate oare se repară

într-un an, în buo.j
q - consumul de ană pentru spălarea unui autouobil sau
agregat, în mJ.
La fel se determina consumul de apă pentru încercarea
hidraulica a blocurilor și.chiuiaselor, pentru umplerea siste­
melor de răcire ale motoarelor reparate și pentru alto scocuri»
Consumul de apă pentru răcirea motoarelor în timpul roda­
jului și încercării se determină cu formula:
«r“ [»3J (5.25)
în oarei
Nni - numărul motoarelor oe urmează să fie rodate și
încercate» în buc.}
- consumul orar de apa pentru rodaj în m/oraj

*r - durata rodajului unui motor, în ore»

 -■ 101 -

Pentru pregătirea emulsiilor de răcire ale mașinilor—

unelte ae consuma aproximativ 4 1 de apă pe schimb la o mașină
unealtă.Consumul mediu orar în acest cas se obține ou relația:
4-\>p
Otx.- a*looo (5.26)
in oare :
Bmu - numărul de mașini unalt» care necesită emulsie
ue răcire.
Consumul anual de apă pentru necesități tehnologice pentru
un atelier* secție sau unitate de reparații ae obține cu relația

r
Qb’Fe •» L ®3 J <5.27)
in oare:
Q^- consumul orar însumat pe atelier* secție aan unitate*
in mJ/hj
Fa> fondul de timp efectiv anual al atelierului«scoției
sgu unității ac reparații* in ore.
Consumul de apă pentru nevoi gospodărești șl consum indl—
vidu.il se 3a 1 cule a ză soaorind oițe 25 litri pentru flecare om
al nun o ii pe schimb. Da o.* unitate» de reparații eate prevăzută
cu dușuri» consumul de apă pentru acestea se obține socotind
pentru fiecare dus 4.0 litri la fiecare procedură» Se admite că
dușurile sxnt folosite de 70» din oamenii mmcd 1 oare lucrează
in primul senimo.
Pentru alte nevoi neprevăzute* consumul de apă pentru
nevoi netennologiae ae majorează cu 20%. Consumul de apă total
anual ae obține am Însumarea consumurilor pentru nevoi tehno­
logice « pentru nevoi gospoaurești și sanitare și pentru nevoi '
neprevăzute .
Pentru reducerea continuă a consumului de apă pentru nevoi
tehnologice este necesar ca din stadiul de proiectare să se
prevadă instalații șl mijloace de recuperare, șl curățire a apei
uzate In vederea refdosirii ei. Apa folosită la spălarea exte­
rioară a automobilelor și agregatelor» la oallre’, la probarea
nldraulioă 3 pieselor și subansamblurilor și la alte lucrări
poate fi refolosită fără greutăți deosebite.
5.7. Calculul na oe serului de a9r comprimat
Aerul comprimat se folosește la reparații pentru uscarea
pieselor după spălare* pentru suflarea pieselor în vederea cură­
țirii de praf și de șpan î^mlnta de asamblare» pentru punerea în
funcțiune a diapozitivelor pneumatice* pentru acționarea macara—
 - (02.

lelor mici, pentru vopsit, pentru verificarea .pneumatică și pen­

tru alte scopuri.
Pentru calculul necesarului anual de aer oomppimat.trebuie
cunoscut numărul consumatorilor și amplasarea lor in spațiu.
Pentru calculul necesarului anual de aer comprimat se pleacă de
la consumul pe minut Q^, -care se obține ou relația

(1.3T1.4) £q,laG*n'^c’ t® 1 (5.28)

unde:
vanii consumator
- consumul specific de aer comprimat al vauii
• în m3/min.t
n - numărul consumatorilor de același felj
?o*” ooa^io^*n^ de cerere |'
1,3tX»4- coeficient oare are în seamă pierderile de aer
prin neetsnșlri.
Unele valori pentru <jao Și sînt date în tabelul 5.6
Consumul anual de aer comprimat Qaao»a® obține ou formule:
..o’ 6O’Q.o’»u ’ («3) (5.29)
în oarei
Qa0 — consumul de aer comprimat pe minut în ra^/minj •
— fondul de timp anual al utilajelor oare consumă
aer comprimat» în ore.
In funcția de consumul anual se determină numărul de corn-
pre soare și ae dimensionează încăperea în cere vor fi instalata
(stația de oompresoare).
Productivitatea mari mă calculată a stației de compresoare
^Bax,se obține ou relației

^max • x»3 Q*aso . (-3/-in) (5.30)

* in care:
1. coeficient de pierdere
OgaQ- consumul anual de aer comprimat, în m\
Sumarul de oompresoare Nc>ae obține din formula:

n
» =-?a-
oe •• [buo ] (5.31)
undet • •
Qcw productivitatea unui comprese^ în m^/min .
Presiunea de lucru a aerului este pentru pistoalele da
vopsit de 3-4 daB/cm2, iar pentru toți ceilalți consumatori ds
4-6 daK/om2.
 103
Tabelul 5.8 .
Consumul de aer comprimat și coeficientul de cerere pentru
unele utilaje și dispozitive acționate pneumatic
■ ■■ — —— — ■—Ț—~--y—— — —— 3 — —— — —
:s—za —=ar=== z=
Consumatorii de eer comprimat Consum.il d e Cotiicicn tul
aer comprimat de cereri
(c«M3/mia)
~ -e. -----
lașini pneumatice de în«pirnl»it <
I
și deșurubat O, 2—2, O > C,2—0,4
lași:— pneunntice manuale pentru !
găurit și șlefuit I 0,3—1,7 j □,2-0,4
♦
Instalații de m^talizore O,6-1,2 j 0,4-0,6
Instalații ae aablare___________ 1,9-6,4 ■ u 14—0,6
T
21 st jale pentru vopsit C,2-O,3 1 0,4-0,6
Dispozitive pintru fixarea pie~e- if
lur pe msainx-unelte_____ 0,05-0,10 O,4-0,6
■ ■icaralt pneumatice ou piston 0,04-0,25 0,10-0,15
x
Ciocane pneumatice pz.nituit □,17-1,10 O,2-0,4
{instalații rastru depunerea de
(pulberi mjțsxioc durt
rț 0,2 - 0,3 j 0,15-0,20
jxnstalație pentru uscarea pieae- I I

|ior cu Jet ae aer O,6-1,O 0,10-0,15

jinctalație p-antru curățirea pie- f
juelor ou jet j-s granula din oase ! ' }
■sau oin material plastic ! 1,0-1,5 [ 0,4-0,6
r= = ====-=r=—======="

Capacitatea re-ipientuiui, în dP se determină după capacitatea

loxixi a rftațiex de comzresoare:
x„= (Q,5tO,o)V 10» ^x{ pentru 15 m^/min. (5.M)

5.3. Calculul necesarului da mijloace pentru ridicat aA.

trai.upjrt xntern
Pentru transportul intern al pieselor, aubansamblurilor, an­
samblurilor și agregatelor in interiorul secțiilor și ateliere­
lor de reparații se folosesc poduri aau grinzi rulante,oscanale
electrocare, transportoare cu acțiune continuă etc. Calculul ne­
cesarului ua asemenea mijloace se faoe în funcție do cantitatea
(voiuaui,) qe componente oe urmează al fie transportate.
-entitatea de componente ce urmeaza să fie transportată
intr-un schimb Gj>depinde de programul anual de producție și ae
determini astfel:
Gs =
-V £ tone/schimb] (5.33)
-€*^s
unds: J_- masa componentelor oe se transportă anual, în tonei
6 - ooefioient de neuniformitate a transporturilor
< £ = 1,1-rl, 5) •
 -

Z^- numărul de sile lucrătoare- în anul respectiv)

numărul de schimburi pe zi*
Masa componentelor oe se transportă anual în secție se obțius
oa produs al programului de producție și al masei unitare a pro­
dusului oare ae repară*
Determinarea numărului de poduri (grinzi)rulant e (N^^ pentru
transportul pieselor grele, ansamblurilor și agregatelor se face
ou formula: N n t
N pr o op op [ buc-] (5.34)
)
- ta*n3-^“l00
unda:
N- numărul de-obiecte oe sa transportă anual ou podul rulant,
în buo;
“op- numărul da operații oa sa execut! ou podul rulant pentru
transportarea unui obiaot pe lungimea medie de transport;
W - dure ta medie a unei operații, în minute:
V- durata unui schimb, în orei
jls - numărul de schimburi într-o zi;
p£- numărul de procente din timpul unei zile oare se consumi
ou întreținerea podului x'ulant.(pj= l?Ai)
Numărul de electrocare (motocare) necesare în secție se
determina cu expresia:
+ tî + td)
, [ buo] (5.35)

unde:
N 8- numărul mediu de piese,ansambluri sau agregate ce se
repară îa scoție și se transportă ou electrocarul în:r-un
schimb
Kț- numărul mediu de manipulări ale obiectului oe se repară
oe se fao ou electrocarul într-un schimb;
Ii - distanța medie la oare sînt transportate obiectele în
. secție)
v - viteza medie de transport a electrocarului;
tî - timpul de încărcare, în minute;
td - timpul de descărcare, în minute;
q - capacitatea de înca/care a electrocarului, în tone;
Tț - coeficientul de folosire a capacității de încărcare a
ele o trocarului ( IȚsaO, 3-1,0)
t ^3 - durata unui schimb, în ore;
pî -numărul de procente din timpul unui ochimh qq oe consuma
pentru întreținerea electrocarului.
Numărul de transportoare sau conveere (îlț )necesare în secție
ae obține ou formula:
 - 705 -

• tr
[buc.] (5.36)

GQr- greutatea obiectelor oa trebuie transportata într-o ai

în tonaj
qop- productivitatea orară a transportului in tone.
Productivitatea orară a transportului qop se obține astfoli
„ 3'6 ab-7tr
’ar' ---r~ » [kg/oră] (5.37)
undei
3^- greutatea unul obiect, în kgi
Vtp- viteza transportului In m/seoi
£ - distanțe dintre două obiecte pe transportor, în *.
In caeul oînd obiectele sînt Mărunte fi se transporta în
containere pe transportor» relația pentru productivitatea orar*
o transportorului devinet
3.6 Gb.V tr*n
, [buo/orăj (5.33)
%r' £
unde t
n- numărul obiectelor în container.
Sumarul de naoarale staționare ac atabllafte în funcție do
locurile da munoă oare naos altă mc orale pentru Manipularea pie­
selor ăni grele. De reguli ae ia cîte o Moara pentru flecare
poet de luoru.Maoarslele pot fi acționate electric,hidraulic sau
pneuțaatic.Caloulul energetic poate aâ se refere fi la alto aspec­
te; oonauaul de combustibil pontru secțiile do rodat motoare »oon-
aunul de gaze inerte pentru instalațiile do sudare în mediu neu­
tru, conaumul de fluxuri,consumul do emulsii do răcire pentru na—
gini-unelte eto. In oadrul proiectului do diplomă se poate sexe
oa să se întocmească schema instalației electrice» do forță fi
iluminat, sonema instalației de aer comprimat»schema instalației
de alimentaro ou combustibili o standurilor de rodat motoare,sche­
ma instalației centralizate do alimentare ou acetllonă fi oxigen
a posturilor de lucru pentru sudare eto.
Aceste soneme •« întocmesc la scară» folosindu—sa simbolurile
prevăzute de normele în vigoare.Schemele se pot presanta separat»
sau suprapuse pe planul clădirii oare o-S proiectat,așa cum sa
arată în fig.5.J. fi fig.5.4. In fig.5.3. se 4a acheme unei insta­
lații centralizate da ungere a motoarelor într-o -secție do rodaj
ou patru standuri.Pe baza acestei schema sa pot proiecta instalații
centralizate de ungere pentru secții ou un număr mult mai maro do
standuri. Schema instalației de ungere nu eate suprapusă pa pla­
nul clădirii*
 — f06 —

1“
E H
a
A
r /'

£ 4a

n js

d1 n

S. ff

1 17
■r—ij/Jrtet

• Fig.5.3* Schema instalației centralizată de ungere a

motoarelor in scoția do rodaj:
1- standuri de rodaj ou frîne «loctricei 2- releu do
presiune | 3- filtru metalici 4-rezervor de ulei pro sa­
pă tț .5- rezervor pentru ulei uzați 6-rezervor interme­
diar pentru ulei proaspăt} 7-pompă de ulei ou roți din­
țatei 8,15,17-regulator de tospcraturăi ^-instalație
do ponparoi 10,16-separatoaroI 11,22-eupape do trecere
12- supapa de siguranță 1 13,20- filtre magnetioei 14-
reaervor pentru ulei impurifioati 13- rezervor de ulei
19- instalație do pompare a coloanei de distribuție a
uleiului| 21- filtrai 23-stand de rodaj pentru motoare
■ioi| 24-ooloana da distribuție a uleiului*

In fig.5.4» este prezentată sohama instalației eleotrioe

do forță 9I lumină a unui corp de clădire în oare se repară
tractoare ffi automobile. Schema este suprapusă pe planul clă­
dirii» deoarece calculul energiei pentru iluminat se face pe
încăperi* iar prizele pentru utilaje ale instalației de forță
se aplasează în funcția do repartizarea utilajelor pe posturi
de lucru*
 407. —

I C=-r
n o Q---- C--- 0—0--- ©ț '
* rD i
O - tr--î
7 d-5 ? ___ | o
i

•’ Ț—
L- i
H — c—..d±iai±±DdO'-xA.u«
<
I
I

r
'•rara
------------ - <■ 1

i>T

~~~ Ți
.1

Legenda :
-panou da diatribuție O - eleotromatoare
l—) -tablou da grup pentru utilaje
O -electromotoare
© -lampă universală pentru ventilatoare
0 -Lampă antiexlozia -agregat pt»«udare
(o) -lampă pentru iluminatul rȚl -pomitor magnetic
de avarie
—» -linia eleotrloM
O -lampă de neon de forță
(•) -întrerupător ou un pol -linii pt»poduri ru­
-întrerupător ermetic lante foloaite pt»
legare la pămlnt
-linia rețelei de iluminat
nolmal -----linie «pedală de
legare la pămlnt
“linia rețelei pentru ilu­
minatul de avarie

Pig.5.4.Sohena .instalației eleotriee forță fl

lumină a unei unități de reparații»
 40$.—

CAP. 6. ÎNTOCMIRII PLANULUI EB ORGANIZARE TEHNOLOGICA PENTRU

LINIILI TEHNOLOGICE, ATELIERELE, ȘECTIILK SI UNITĂȚILE
BE FABRICAȚIE ȘI REPARAȚIE

6.1 ^epoote generale

Imtoomiroa planului de organizare tehnologica pentru liniile,
atelierele, secțiile și unitățile de fabricație aau reparație care
ee proiectează în cadrul proiectelor de an sau do diplomă se face
în baza cunoașterii valorilor indicilor tehnico-organizatorlci
calculați potrivit indicațiilor din oap.Ș.
Sa recomandă ca întocmirea planului de organizare tehnologică,
pentru linia, atelierul, secția aau unitatea ce so proiectează să
ae folosească următoarea succesiunet
a - stabilirea metodei de organizare a producției (producție
cu lucrul la staționar, producție cu lucrul în flux, pre­
lucrări după tehnologia de grup otel);
b - alegerea formei fluxului (pe verticală, pe orizontală, în
linie dreaptă, în formă de L, în foraă do U, în circuit
eto. )j
o - rezolvarea problemei amplasării unității în teritoriu
(numai pentru cazul cînd se proiectează unități noi);
d - sootorizarea unității aau subdiviziunii tehnologice ce ae
proiectează (amplasarea secțiilor, atelierelor și linii­
lor principale §1 auxiliare , în cadrul clădirii, stabi­
lirea pasajelor și culoarelor de circulație, asigurarea
spațiilor pentru magazii, birouri și alte nevoi etc.);
• “ întocmirea graficului circulației obiectului în interi­
orul unității, secției aau atelierului ce s-a proiectat
(pentru verificarea sectorităril corecte a spațiului do
producție);
f- proiectarea amănunțită a secțiilor, atelierelor șl liniilor
■ cu Indicarea amplasării concrete a posturilor do lucru,
locurilor do muncă, utilajelor, oamenilor și altor elemen­
te ale producției.
Lucrările do la punctele d, o §1 f se întocmesc la o scară
convenabilă, astfel ca elementele componente sfi se vadă clar. Se
recomandă să 00 întocmească și o descriere a planului definitiv
do organizare tehnologică,în care să so arate principiile care au
■ tat la baza întocmirii lui, soluțiile originale adoptate,
 —

particularități specifice, justificarea unor rezolvări aparte eto.

6,2. Alegerea metodei do organizare a lucrului la

fabricație și reparații
Producția de piese șl subansambluri în unitttțilo do fabrica­
ție se poate organiza dup* dau* metode: metoda la staționar și me­
toda în flux.
Organizarea producției la staționar se faco pentru serii mici
do produce. In acest cai, utilajele eo așează grupate pe feluri de
mașini (strunguri, freze, șepinguri, mașini do g*urit, mașini do
alezat otc.) (fig.6.1), iar loturile do produse oupuee prelucrării
aînt transportate la fiecare categorie de mașini-unelto pentru exe­
cutarea operațiilor de care au nevoie.

I
£ > 7
i______ I

> !
a 3$
’J J <<
C f?iț îj;i
n rx r>
I —

I
I
J
—) u
1
ii
I
•C a n ii
i
ț I i !
i
i
.1
Fig.6.1.Schema amplasării aașinilor-unelte In cașul
producției ffîră flux: l-magazia do semifabricate;
II- ascuțitorie; III- distribuția de acule; IV- bi­
rourile qi anexele sociale ale secției;V-coaparti-
. meniul strungurilor revolver și carusel grele;
. Vl-compartimentul strungurilor universale;VII- com­
partimentul naginilor de frezat,rabotat și mortezat;
VlII-coâpartioientyl strungurilor revolver; n-compar­
timentul mașinilor de găurit; X-eecția de control
termic; XI- magazie intermediară.
Metoda de organizare a producției in flux presupune amplasa­
rea utilajelor și locurilor de muncS potrivit cu succesiunea ope­
rațiilor procesului tehnologic de proluoraro sau aoamhlaro.In a-
cest caz se'asigură deplasarea manual* sau mecanizat* a produse­
lor oo se preluareazfi, do la un loo de mono* la altul.
 uo -
Caracteristica pentru producția organizat* în flux oînt linii­
le tehnologico de prelucrare sau asamblare. Acestea se clasifici
dup* nai multe criterii» Cele nai importante aînt:
- linie în flux pentru prelucrarea unei singure piese;
- linie în flux pentru prelucrarea nai multor piese;
- linie în flux alternat;
* - linie în flux automatizat*;
- linie în flux pentru asamblare»
In fig»6.2 este prezentat* o linie în flux pentru prelucrarea
a dau* piese de la eistenul de frînare al autouebileler.

0*9 .nj
/ O?SA.C
8
C9SU
8
o*,
aJ

v
9

3
=4$ • ■"■< '«

1,9. e.p 6 C.

8
rKSA.b'** or^CMU uMf

Fig,6.2»Linie de grup complex* în flux pentru prelu­

crarea camerelor de frînă ale automobilelor:
1- platforma pentru semifabricate; 2- prea* de JȘe t
pentru qtanțat tabl*; 3- piese qtanțate; 4- automat
cu 4 axe; platformtt pentru metal în bar*; 6-platfor-
■® pentru piese finite; 7-aparat de sudurfl electric*;
3- mașină special* de gtturit; 9- nas* de control;
le - națin* de spălat.
Pentru recendițienarea pieselor ql aubansanblurilor se pot fo­
losi aceleași netede de organizare a producției, ca §1 la fabrica­
rea pieselor noi»
Pentru repararea ansamblurilor, agregatelor §i mașinilor oo
pot alege, în funcție de volumul de lucrfiri, netede de organizare
eu lucrul la staționar (neteda individual*, neteda echipelor uni­
versale, neteda echipelor și posturilor specializate, neteda pe
ansambluri), cu lucrul în flux (netoda pe ansambluri în flux,meto­
da fluxului continuu) și cu lucrul în forne mixte (netoda agrega­
telor de schinb).
Centru asamblarea produselor complexe (ansambluri, agregate)
•e aleg tot în funcție de volumul do lucrâri, forne de organizare
a lucrului la staționar sau în flux (fig.6.3).
Pentru metoda de organizare a producției aleasfi, studentul
trebuie s* prezinte în proiect o scurt* fundameatare tehnic*.
 - 441 -

Fie. 6.J. Schexa asamblării stațienare gi reepectiv în flux

a unui motor cu bepzinft; a- montajul staționar; b- «®n-
tajul în flux; 1- montajul subansambluri.lor motorului;
2- banc rotativ; 3- rafturi pentru piesele venind la
montaj de pe linia în ilux a secției respective; 4-
refturi pentru piesele venind la montaj din alte emo­
ții sau uzine; 3- muncitori.

6.3. Alegerea formei fluxuloi

Pentru metodele de organizare în flux alese trebuie a* se
arate gi forma fluxului, în planul clădirii principale.
Atît pentru fabricație cît gi pentru reparație se pot alege di­
ferite forme ale fluxului (în linie dreaptă, în forai de L, în fer­
mă de U, în formă de S sau în circuit). Alegerea fluxului se faoe
în funcție do o serie de condiții:volumul producției, numirul de
utilaje, forma clădirii principale de producție, cerințele de eco­
nomisire a spațiului tehnologic și do scurtare a transportoarelor,
evitarea amplasării opuse a intrărilor fi ieșirilor eto.
Aaplonarea în teritoriu a unităților de fabricație
;i reparații
Deoarece în cadrul proiectelor de an ei de diplomă nu se dau
teae privind proiectarea unor unități de fabricație, problema am­
plasării lor în teritoriu nu se pune pentru etudenți. Secțiile,ate­
lierele sau liniile de fabricație a căror proiectare este abordat*
de către studenți se consideră că se amplasează în cedrul unor în­
treprinderi existente.
Pentru unitățile de recondiționsre fi reparații este necesară
stabilirea amplasării în teritoriu.
alegerea locului de amplasare a unităților de reparații noi
constituie o problemă complexă care a fost rezolvată în diferite mo­
duri.
kărimee zonei de deservire a unității de reparații depinde de
parcul existent în zonă, de densitatea mașinilor pe unitatea de su-
prefață, de starea drumurilor, de gradul de folosire a parcului fi
de alți factori.
Prin creșterea zonei de activitate crește volumul de lacrări,
 - 4*2. -

caro are ca urmare» în cazul unei bune organizări, creșterea produc

tivitlții muncii, creșterea calității lucrărilor șl reducerea cos­
tului reparațiilor. Creșterea sonel nu poate depăși o anumită li­
mită rațională deoarece poate această limită cresc prea mult chel­
tuielile legate do transportul obiectelor do reparat.
Volumul de lucrări optim,corespunzător unei zone optimo.de
deservire, se obține cu relația:
V.-B.2.», [buc] (6.1)
• unde:
Ba - raze medie optiaă de transport a obiectelor de reparat,
în km;
o o
2
N - densitatea mașinilor ce se repară pe 1 km, In buc/ka •
- -Baza optimă de lucru (transport) a unității de reparații se
obține cu formula:
4
Bm ’ 10 (6.2)
în care:
C - costul manoperei normate pentru repararea mașinii,
în lei;
- coeficient care ține seama de cheltuielile de regie
(n ■ 2 4 2,2);
Q - masa mașinilor ce urpează a ao repera în unitatea
preconizată, în tone;
N - densitatea marinilor ce ao repară, în buc/ks2‘»
N ■ o [buc] (6.5)
unde:
Vc • - numărul do mașini ce ae repară» în buc./an;
S - suprafața zonei considerate pe care aînt dispersate
mașinile, în km22.
Aceste relații aînt stabilite pe cale experimentală. Tot pe
cale experimentală o-o stabilit și o relație pentru cheltuielile
de transport Ctr;
c tr * x’5 B« • * [1.1] (6.4)
în care notațiile aînt cunoscute.
Cunoseînd volanul optim de lucrări și rase medio,se poate
definitiva amplasarea unității în teritoriu.
Pentru alegerea locului do amplasare ae folosește o metodo­
logie specială.
In primul rînd pe harta sonel luată în considerație ■e stabl-
lese punctele do concentrare a obiectivelor do reparat,a • cua ••
arată în fig.6.4«
 m -

Fig.6.4. Schema de calcul pentru determinarea locului

de amplasare a unității de reparații.
Pentru aceste puncte ee calculează necesarul de reparații și
oe bi*za acestui necesar se determină mesa obiectivelor de reparat
care trebuiesc transportate de la acesta puncte la unitatea de
reparații șl invers într-un an de zile. Aceste date se Înscria pe
harta zonei ae stabilesc coordonatele acestor puncta.
Apoi ae determină coordonatele punctului de
unității tu zonă cu relațiile:

ZT
______ 12n %
(6.5)
* '2* * %
. yI-l * * * yn*n
y<T (6.6)
K1 * ”•* %

Lupa aceasta ae aleg două trei localități din apropierea

punctului dat de aceste coordonate și se calculează pentru fie­
care din «le costul transportului obiectelor de reparat pe căile
de comunicație reale.
Se alege varianta cee mai convenabilă din acest punct de ve­
dere care se analizează și în contextul altor factori locali
(existența terenului necesar, posibilitatea asigurării ou forță
de. muncă și utilit'ăți,gradul de poluare al localității»poalbili-
tatea asigurării cu locuința a personalului muncitor eto.).

6.p.întocmi rea planului general de organisare al

unității de reparații
Unitățile de reparații funcționează în oadrul unor incinte
 — 41^. -
blno definitivate în care, pe‘Ungă cdrpul principal de producție
unde ae desfășoară lucrările specifice de reparații* se află și ce­
lelalte obiective auxiliarei pavilionul administrativ și tehnic*
centrala termică* stația de transformatoare, depozitele *do carbu­
ranți, lubrifienți, materiale* piese și' agregate de «schimb, stația
de acetilenă* depozitul pentru deșeuri, garajul pentru autovehicul a
proprii* platforme pentru automobilele sau agregatele aduse la re­
parat și ieșite din reparație* căminul pentru nefamiliști, remiza
pentru mijloace do prevenire și stingere a incendiilor, baze spor­
tive otc. Schema unei asemenea unități aste dată in fig. b.5«

q 7
:Ș- • ®
‘32
«ocooocP
6 !

L
P
!0 ft

i
j CT' l

:G J
rr
Pi fr
L
.5

oj țo b [W & OgTTOn j OCOOO Q

Fig.6.5.Schema planului general de organizare a unei unit&țl

de reparații; 1- corpul principal de producție; 2- pavili­
onul tehnico-administrativ; 3- stația de alimentare cu car­
buranți și lubrifianți; 4- rezervor pentru apă; 5- plat­
forma pentru materiale; 6- centrala termică; 6- plațforma
pentru materiale de construcție; 9- depozit pentru- dageuri
metalice; lo- estacadă; 11- platformă pentru automobilele
sau agregatele aduse la reparat; 12- depozit pentru pie-
. sele de schimb; 15- depozitul pentru laminate; 14- platfor­
mă pentru primire și predare automobile: 15- parcul cald
(platformă pentru automobilele reparate).
întocmirea schemei planului general se face ținîndu-se seama
do schema fluxului de producție al unității d# reparație șl respec-
tîndu-se unele reguli cu caracter orientativ.
In primul rînd se urmărește ca* In Incinta unității, traseele
urmate do obiectele supuse reparației să nu ăe intersecteze* Ampla­
sarea obiectivelor auxiliare-in teren trebuie să se facă in funcție
do interdependența tehnologică* de normele de securitate a a uncii,
do normele P«S«I« și sanitaro.
 445 —

Drumurile da aceea fi platformele de parcare trebuie el fie di­

mensionate corespunzător• .
Intrarea și ieșirea produselor fi personalului trebuie să se
factt prin același loc astfel îneîț să nu fie nevoie decît de o
singură intrare» Incinta unității trebuie prevăzută cu spații verzi,
liziere de poei și împrejmuire rezistent! fi eficientă. Pentru în­
treaga unitate trebuie eă s.e alb! în vedere măsuri de evitare a po­
luării aerului, apei fi a poluării sonore, precum fi măsuri de eco­
nomisire la maximum a energiei*, materiilor prime, apei etc.
Planul general se întocmește numai în cadrul proiectelor da
diplomă cînd prim temă se cere proiectarea unei unități de reparat
automobile sau agregate.

6*6. Șectorizarea tehnologică a clădirii principale

• » unității de reparații
Această factori zare se face în funcție de schema procesului
tehnologic ales, de metoda de organizare a reparațiilor adoptată,
de felul fluxului și de suprafețele de producție rezultate din cal­
au! pentru sectoare, secții, ateliere, linii tehnologice, posturi
de lucru etc.(fig.6.6)•
Operația de aectorizare se realizează în următoarea ordine:
1. Ținîndu-se seama de necesarul de suprafețe rezultat din ami­
cului penttu sectoare, secții și posturi de lucru, se determină su—
praf ața nominală totală a clădirii respective fi se mărește cu lo-*-
15%, pentru a se asigura spațiul necesar culoarelor de trecere din­
tre scatii.
2. Plecindu—se de la suprafața totală care cuprinde fi culuare-
, le de trecere, se determină dimensiunile exterioare ale clădirii și
forma ei, ținîndu-se seama de sectoarele fi secțiile componente, de
felul fluyului, de lungimea liniilor pentru demontare fi asamblare
și de rețeaua de stîlpi de rezistență care se amplasează la distan-
țele prevăzute de normele de construcții.
5. Potrivit cu fluxul tehnologic alea, secțiile productive fi
auxiliare se grupează pe sectoare astfel:
a- sectorul de demontare în care intră secțiile de demontare,
spălare, control-triere și completare;
b- sectorul de asamblare și finisare în care intră secțiile
de asamblare«încercare, remedieri, vopsire;
. c— sectorul de caroserii-cabine unde intră secțiile de cabine,
caroserii, tinichigerie, radiatoare și altele;
d- sectorul de recondiționară fi fabricație în.oare intri
 416 —

J—
jxxwr

E tn
!•
11
*
i *—
-
r
i

ir
j3JE
;i
xca

ii"
XV i
‘ i
XX
> x ■■|L
r
îj xx
■ A»

ii..
xr
i-w--
ll I>
G ______
11
i (
i •
»r , xa II XXX xoar

i rmTn xxy

ii XK>7 | XXY.7

Fig.6.6. Schema sector!zării clădirii principale a unei uni»

tăți cu capacitate de 22oo reparații capitale pe an,cu flu­
xul In formă de U:
I- linia de deaeembrare • aut©nobilului; II- repararea cadru­
lui; III-IV-V-VI aectorul.de control, triere gi coc.pleturc;
VII- sculărie; VIII- repararea arborilor cotiți ; IX- monta-
rea agregatelor; X- grup suocial; XI- stand de proba; XII-
linia de asamblare a automobilului; XIII- se ția de xontore;
XIV - secția pentru repararea echipamentului electric; X'»-
• ecțla de demontare- spălare agregate; XVI- ti’nichigerie;
XVII- sectorul cabine-platforme; XVIII- vopsitorie; XIX- re­
pararea roților; XX - topitorie; XXI- gi XXII - birouri;
XXIII- camere de uscate; XXIV - camera pentru prepararea
vopselelor; XXV- tîmplăria; XXVI- metalizarea; XXVII- galva­
nizarea; XXVIII- atelierul mecanicului qei"; XXIX- radiatoare;
XXX- atelier mecanic; XXXI- magazie; XXXII- sudură; XXXIII
- atelier pentru arcuri; XXXIV- aculărie; XXXV- încăperi
anexe gi birouri.
secțiile de recondiționări, de confecționare a pieselor noi gi sec­
țiile auxiliare.
4. Sectoarele astfel constituite sînt trar.ipuue pe planul halei
ce se proiectează.
5. In final se împarte fiecare sector în secții, ateliere ai
posturi de lucru, ținîndu-ee seama dc succasiuiiea logică a lucrări­
lor §i operațiunilor, de suprafețele calculate, de normale sanitare,
ergcnomics gi de prevenire a incendiilor. Intre secțiile productive
§1 auxiliare ee rezervă spații necesara pentru magazii, depozite
intermediare §i birouri.
Pentru reprezentări mai detaliate se întocmesc planuri de
 — 117 —
organizare internă a unităților, secțiilor gi otelierelor,în oare
■a redau amănunțit posturile da lucru, locurile da auncă, utilaje*'
Ie gi instalațiile cunOteții convenționale corespunzătoare•
6întocmirea graficelor de circulație a obiectelor ce
se fabrică gi se repară prin soțțiilo do producție
Pentru a arăta cuz a fost corelată ochea* procesului tehnolo­
gic ou sectorizarea clădirii principale do producție in unități de
fabricație gi do reparații, se cere ca in cadrul proiectelor tehno­
logico să se arate graficele itinerariilor,urna te do obiectele su­
puse reparației, prin secțiile do producțierăcește grafice se pot
întocni pentrd orice obiect ce se fabrică sau se repară fi caro re­
prezintă producția unității, secției, atelierului sau liniei respec­
tive.
Sate necesar ca itinerariile urnate do obiecte prin secțiile
do producție să corespundă oft aai bina cu succesiunea logică a
procesului tehnologic gi ou fluxul tehnologic adoptat.
Pentru a stabili 'traseele uraate de obiecte prin secții se
pleacă do la succesiunea operațiilor procesului tehnologic gi se
întocaegto un tabel în caro ea înscriu etapele procesului tehnolo­
gic , locurile do plecare, locurile de sosire gi nașa obiectelor,
care se deplasează de la o secție la alta. Tabelul 6.1 reprezintă
un exemplu în acest sens, pentru o unitate do reparații»
Pe baza acestui tabel se întocaegto graficul do circulații a
produsului (cotorului) prin secțiile do producție ale unității de
reparații aga cun se arată în fig.6.7»
Atunci cind se urmăresc nai
■uite componente,.itinerariile
acestora se indică in nod dife­
rit, aga cun nezultă din fig.
6.0.
In flg.6.9 se arată cun se in­
dică un nod do reprezentare a
circuitului produselor intr-o
unitate de fabricație.

Fig.6.7.Graficul circulației com­

ponentelor unui notor.prin sec- .
țiile de producție ale unității de
 — 118 —
Tabelul 6.1
Deplasările pieselor unui motor în secțiile de producție
pe durata reparației motorului
Maoa pieselor ce.
Locul de plecare Locul de sosire ae transportă în
% din masa produ
aului________ _
De la beneficiai^ La secția de primire 100
De la primire La~SGcț,de spălare exterioară .1 00
De la epatare exter La secția de demontare_______ £ 100
D< ia demontare La secția de spălare j ~7)0~
La depoZitul de deseuri______ ; 10
De la spălare La control triere [constatareJ'. bo
La secția de sudură >0 -
De la constatare La secția fierărie 5
La lansare 15
La secția sudură ' 10
La depozitul do deșeuri 15
La secția asamblare ’ lo
La secția prelucrări mecanice i 5 «
De"la fierărie ~ La sudură
De la auâurfi ~ La prelucrări mecanice 45“
De la prelucrfirl La asamblare 1
(
mecanice La lansare_________ _±1_ l

De la magazia de La lansare.
piese de schimb 15'
De la lânăars La asamblare “To~
De la montaj ~ La roda {‘-încercare loo _
De la rodaj ““ La vopsire________ no
De la vopsire La benericiar 1O0

I
s Tr te 15
—-~-z-z<zz
i Pe &

I__ ___ I__ rw«_

==iți)='
I ISX '
T=7 £X

Fig.6.8.Graficul itinera-iilor în secțiile de producție ale

atelierului pentru reparații diverse:
I- spălarea exterioară; II- demontare, degresare; III-control
triere-și completare;IV-sectia pentru renarat .motoare; /-rodaj;
VI- repararea echipamentului electric; VH-repararea âoaratu-
rii de alimentare; VIII- lăcătușerie; IX- atelier pentru în­
treținerea automobilelor; X- atelier de tinichiperie și ra­
diatoare; XI- atelier de fierărie §i sudură; Xll-atelier de
vulcanizare: XIII- sculărie; XlV-atelier mecanic; XV-tîmpl?.-
rie-tapițerle; XVI- atelier pentru reparat mașini agricole;
XVII- post de lucru pentru reglare și vopsire;XVHI-bircu;
XIX- apălător-toaletă.
9
 ii 3. —

Atr,-r—.■/ ar me'riiJvt

iSarvir'i-ert^ft "* de
*r.-»7 , f "* ț-, B , *? trr
f"CStfr5k4e as Q Q
if-csoHffl1------ r
f-es-ss/jRl * *.
Kî'^-w .J V
J-^ «Oț j- |_________________________
\ cr.u fTTî n
An OXQB
' L
X I
&
"
O m.'
“*-'.•=*'~^ .^^^££22
1

CAr^tz.-teej se ,-VfMf Ca~s-*~''ne~,~/ se -e'-.we

| t
Jr JMKMf
' •> jrrzr*T

•Schema circulației pieselor m&tri țațe intr-o

unitate ae fabricație cu pioducție fără flux.

6«8.Proiectarea aeor.iilor, atelierelor, liniilor tehnolo­

gice și posturilor de lucru ale unităților de fabrica­
ție gi rgpera ți i
In funcție da tema proiectului de an eau de diplomă eote ne­
voi» sâ eg detaliere organizarea interioară a subdiviziunilor teh­
nologice ale unității de reparații. Detalierea constă in întocml-
r®6 planului eupdivizi unii le aceră cu aaplaearea utilajelor și in­
stalațiilor (Anexa b.l), o Intrărilor, ieșirilor, culoarelor de
circulație, locurilor de depozitare și altor elenente. Reprezenta­
rea ae face prin notații convenționale standardizata. Deoarece re—
prezentarea tuturor secțiilor atelierelor, liniilor tehnologico și
posturilor de lucru specifice unităților de fabricație șl repara­
ții este practic imposibilă. în aceot cadru, ne voa rezuma la a pre­
zenta cîtevti exemple ce organizare a unor subdiviziuni cai reprezen—
tati vo„
Ia flg,6.1O ae arată cum sînt aaplaaate mașinile-unelte și
treneportoarolo în cadrul unei linii tehnologice în ilux pentru
prelucrarea ax’borelui cotit.
După cura rezultă din liguriî, utilajele pînt aaplaaat® în func­
ție de succesiunea operațiilor do prelucrare» foran în plan a trans­
portoarelor eata în formă de S, sdigurînd o bună folosire a supra­
temei tehnologice. ?e lîngă transportoarele orizontale pentru manipu­
larea pieselor, aa foloeeac rnulto macarale pivotante și transportoa­
re suspendate amplasate la majoritatea locurilor do muncă.
In fig.6.11 sg prezintă două variante de emplaoare a utilaje­
lor pe linii în flux, pentru prelucrarea carterului cutiei dG viteza.
 120 —

z/i i > i____________ ;_____ e i

Qi mm k::;:ii hui, mu: L,u:;,iitnr::.;,niiiimi h; $
• r-± c±i cb tjj d> di di dj nfci n#i
B__ Jz>ZjQ.7Z/4iZr l>£4>,74i<T.>£C>'î*/f “—1 1--------■ 7
■

âs’bF
<77 " CtU

3.ca'cp qr
* tj ti f ru

■•nuna munutiw mwin

7

w
■ I
I
ito ț 1371 ->2_
JSL —Qtt cizr ::i atr mg km uuw ckzjj

wwnurjui
ț
j -r^tșfcșyrtȘ^r
| j U_J cp rn dn i 4-U iau
H» 6.10. Amplasarea utilajelor pe linia tehnologici
tn flux pentru prelucrarea arborelui cotit.

h -A 77*------
Trl rzj
’ îs sȚnzig^îF ==^ jf'
î'i
J-l!plS «>7 | y I ’

jtai&ș
ljru'^1
_ .J
rTn EZb^’S?^ •,

*P^Și_____ ...„,„
iig.6.11. Două variante de amplasare a utilajelor pe
linii tehnologice în flux pentru prelucrarea carteru­
lui cutiei de viteze:
1- semifabricat: 2- mașini de frezat verticală;5- co­
lector de așchii; 4- oaie de sculat; 5- s.așină do
găurit radială; 6- banc de lucru; 7-maei de control;
8- mașini de alezat orizontală; 9- piese finite, lo-
mașinfl de găurit cu tambur; 11- mașină de frezat ca­
rusel; 12- mașină do frezat cu tambur, 1>- pupitru de
comandă: 14- diapozitiv rotativ; 15-mașină de frezat;
16- mașină de spălat; 17- cale cu role.
Pentru unitățile de reparații trebuie avut în vedere caracte*
rul specific al unor secții,ateliere șl linii tehnologice de recon­
diționară, demontare, reparare, asamblare, vopsire, diagnosticare
etc. In continuare se prezintă exemple pentru toate aceste aspecte
specifi ce.
Astfel, pentru demontarea automobilelor oa exemplu orientativ
poate servi schema din fig.6.12, în care ee arată planul unei sec­
ții de demontare pentru autocamioane grele.
In acest caz demontarea autocamioanelor se face pe linie în
Xlux, după ce cabina §i platforma au fost scoase §1 trimise la «so­
țiile respective. Pot fi proiectate și secții de demontare fără
 — —

flux adică posturi fixe. Agregatele rezultate din demontarea auto­

camionului slnt demontate In continuare la posturi specializate.

E3------ 1 z i
C-rsu:— ,-r-
^0 4
.c
Fcs.rkrK.
f «*»<=>*»

UJ
r
U
WwS
-

CL.QQ.Dt)
Li iigni
v

□rp==
oq ]

EHmSâo
3B 3 !

.rf
I ■ ă - 1

3a i
i —'■ i
,$■
0*0 S ca |

[ttrnrir “ " H~T nn ■

U______ ________ ._____________________ â_
Fig.6.Y2. Planul ds organizare al unei secții pentru deson-
tra'oLj autocamioanelor grc-lo; 1- transportor pentru auto-
camioane; ?- bauciri de lucru; 5- atelaje pentru piese;
4- inutalațio pentru răsturnarea autocamionului în șe­
derea demontării suspensiei; 5- nucarale pentru dispo­
zitivele electrica oe deșurubat; 6- pupitru de coa*andfi
pentru Inatalația de răsturnat; 7- linie pentru demonta­
rea pronlabilă a punților; 8- susțină pentru ap&lat pieoe
și subansambluri; 9-euporturi pentru așezarea motoarelor;
Lo- suporturi pentru așezarea racelor autocamioanelor;
li- instalație- pentru iiarboren și limpezirea ramei;
I, II*, III, IV- posturi pentru demontarea autocamionului.
C importanță deosebită pentru calitatea reparațiilor o repre­
zintă buna organizare a oecțioi sau poetului de control și triere
a pieselor după deciontaros ți spfi.lorea lor. In l’ig. 7.9 cote arătată
schesza organizării unei aaotonaa secții.
Acoastfi secție este daotinatâ controlului §i trierii pieselor
aoxoejelor. Pentru controlul și trierea pieselor automobilului sec­
ția trebuie dimensionată și organizată corespunzător.
Fontru recondiționarea componentelor automobil.ului se proiec­
tează posturi do lucru, linii tehnologice, stoliere gi accții orga­
nizate corenpun/.Stor.
In fig.6.1> sc erată espleaerea utilajelor la un poot de lucru
specializat.
In fig.6,14 ac arată schema organizării unui ataliur speciali-
zat pentfu recondiționaroâ pieselor prin uatalizerc cu pulverizare.

In mod asemănător ao prezintă și structura unităților specia­

liza to pentru repararea agregatelor ansamblurilor gi echipamentelor
pentru automobile (fig ,6,15}&
 — 122 -

A
fi
t> H~
j____ K L is= LU -------- //

vaya~4 ©^
r,^@t Z_
\2
□7Zr. ȘP A h
D>
C6J
y

Fig.6.13.Planul amplasării utilajelor la postul de lu?ru pentru

repararea arborilor cotiți și cu came:
I- mașină de rectificat arbori cotiți; 2- atelaj pentru ar­
entru
bori cotiți; 3- strung; 4- dulap pentru scule; 5- masa pentru
montaj; 6- mașina pentru superfinisarea fusurilor arborilor
cotiți- 7- instalație de spălare; 8- diapozitiv pentru degre-
sare; 9- atelaj pentru arbori cu came; lo- banc dă lucru;’
II- cărucior ; 12- mașină pentru rectificat prin copiere;
13- mașină de rectificat rotund.

©CD 13
©♦ Os (fi.
w7
<
CM

3 1 I
I
I
1
3' I
13
T
(iîtjg.!
3

h
te
x
•
Birou r-
-13j 14?
' A O
Fig.6,14.Schema organizării unui atelier de metalizare:
1- ^ompresor; 2- motor electric; 3- instalație de răcire;
4-inatalație de ulei pentru compresor; 5- filtru de ulei;
6- recipient; 7- dulap pentru uleiuri; 8- banc de lucru;
9“ tablou electric; lo- dulap pentru piese; 11- camera de
asamblare; lî- lada cu nisip; 13- masa pentru ul e;
14-sepax3tor de ulei;15- pupitru de comandă; 16-transforma-
tor pentru instalația de oulverizare; 17-tranaformator pen­
tru sudură; 18-strung pu instalație de metalizare; 19- in­
stalație de absorbire a gazelor; 2o tablou electric;
21w ventilator ; 22- cabina peqtru pulverizare.
 • -/23.-

* f22— *4 > i * *e

0
V *
h oz ' I •' r HI. •*_ _ o a
a i
o
Ico n
o’*
w '3
nnj> |o a °
o 8 0 0 0 0 B BODOCOO! > r

Fig/6.1^.Schema organizării interne a unei unități spe­

cializate pentru repararea echipamentului electric:
l-depozit*intermediar; II-atelier. bobinaj-lzolare;III-
atelier de îmbinare-uscare; IV-atelier de recondiționări
și confecționări de pieae; V-atelier de încercări și con­
trei; Vl-atelierul pentru vopsire și conservare; Vll-ate-
lierul pentru remedieri; VIII- stația de forță; IX-sec­
torul pentru demontare, spălare, control, triere,comple­
tare. reparare și asamblare a echipamentului electric;
X-atelierul mecanicului șef: XI- depozit pentru produse
reparate; XII- biroul depozitului.
1- conveierul principal pentru demontare-ssamblare;
?- loc de muncă pentru demontarea echipamentului elec-
trie; 5- loc de muncă pentru dublare; 4- mașina pentru apă-
lat piese; 5- mașina pentru limpezire; 6-camera pentru us- •
care; 7-" loc de muncă pentru curățirea pieselor;8- loc de
muncă
—i uuua pentru xx pxu conductori ^x
lipit și vcolectoare; —xw de
lo-loc
vx vw w va A c , xv
muncă pentru repararea colectoarelor; 11-loc de muncă pen­
tru verificares,înlocuirea și ungerea rulmenților; 12-15
- locuri de muncă pentru repararea și încercarea bendixu-
rilor; 14- loc de muncă pentru repararea releelor starte-
relor; 15- conveier suspendat cu acțiune continuă; 16-loc
de muncă pentru repararea capacelor dinamurilor; 17-loc de
muncă pentru repararea capacelor starterelor; 18-loc de
muncă pentru asamblarea coepului starterelor: 1^-24-locuri
de muncă pentru asamblarea componentelor echipamentului
SlBctric; 25- conveier suspendat cu acțiune continuă.
lecțiile și liniile pențru repararea celorlalte componente
ale automobilelor se proiectează ținind seama de specificul aces­
tor componente și de tehnologia de reparere a lor. In acest scop
se vor folosi și alte exemple din literatura de specialitate.
0 atenție deosebită se va acorda secțiilor pentru repararea
Și rodarea motoarelor, pentru repararea transmisiei, suspensiei,
cabinelor și benelor.
In l'lg.6.16 se prezintă un exemplu de organizare a unei eec —
ții pentru repararea arcurilor lamelare.
In mod asemănător ae proiectează și secțiile de asamblare
e automobilelor.
 - /24--

P.*i r
gl s* 0î
a
/
©
// o fl

__rr
1.W '"’i
es

gr
306

lig.6.16 • Sche.r.n organizării unei secții pentru reperarea

arcurilor Inelare cu o capacitate de 5*-CJ seturi pe an;
1- lada pentru cărbuni și scule; 7 - hota de fierărie;
3- suport pentru placa de trasaj; 4 - placă do trunaj;
5-6 - nicovala cu suportul ei; 7- polizor; 8-ventiJator;
9-lo. piese diferite; 11- rezervor pentru păcură;
1 - ciocan pneumatic; 13- cuptor cu flăcăr i; 14- atelaj
pentru loile de . arc; 16 - linie cu role; 17- stand pen­
tru curățirea doilor de urc; .18- stand pentru demontarea
si asamblarea arcurilor; 19- linie eu role; 7o- xaqina
pentru curbarea foilor; 71 — panoul de comandă al cul-
torului; 77- cuptor electric, ?3- baie pentru crlirea
si răcirea foilor de arc; 24- maqina de găurit; /5-stand
pentru încercarea arcuiilor; 26- mașina pentru ajustarea
foilor de arc; 27- linie cu role; 23- mașina de spălat;
29- dulap cu aparatură; >o - macara.
La majoritatea unităților de reparați^ montajul general al
automobilelor se face m flux continuu. Lucrările de asamblare se
execut". în’cîteva etape: asamblarea agregatelor și ansamblurilor
suspensiei și transmisiei pe cadrul automobilului aflat în pozi- ’
ție răsturnată; asamblarea agregatelor automobilului pe cadrul a-
Hat în poziție normală; efectuarea verificărilor șl controlului
automobilul ui asamblat.
In lîg. 6.1/ se arată planul unei secții pentru asamblarea
autocamioanelor.
Automobilul asamblat este alimentat cu combustibil, lubri-
fianți, apă( lichid de frînă, după care este supus vopsirii și în­
cercării pe parcurs.
 125 -
ja •O 19 9 9 9 7 < \ 9 7 H S » 9
a 1
1 [ j ZI ( ' * li rȚ5j " ii 11 v iFri— vi
□ .
19
- '

-'rfg"~
Fig.6.17. Schema organizării unei secții de asambltre pentru auto­
i Vr

camioane în cadrul unei întreprinderi de reparații auto:I-VI-pos-

turi pentru asamblarejl-conveier; 2-stelaje pentru punți cu arcuri;
3- cale de rulare pentru transportul elementelor suspensiei;
4- stand pentru asamblarea elementelor suapensiei;5-banc de lucru;
6-mocara pivotantă pentru suspendarea dispozitivelor electrice de
înșurubare;7-ccntainere pentru piese;8-suporturi pentru punți;
9-stelej rotativ pentru elemente de asamblare;lo-dispozitiv de
răsturnare a cedrului;ll-stelaje pentru piese;12-suporturi pentru
cutii de viteze si de distribuție; 13-cabina maistrului;14-supor-
turi pentru trolii;15-posturi de asamblrrea cabinelor;16-spații
de depozitare;17-transportur suopendat;18-po8t pentru asamblarea
aripilor,capotelor,scărilor §i măștii automobilului.

Jig.6.18.Schemele unor variante de organizare a secțiilor de vop-

sire:l-c’merii de uscare; 2- ridicător hidraulic;3-cameră de vop­
sire prin pulverizare;4-posturi pentru pregătirea automobilului
în vederea vopsirii; 5-6 căi ae rulare; 7-dulap pentru scule și
dispozitive;8- bhnc de lucru; 9- cale cu role;lo- transportor
spspendat; 11-monoșinfi; 12- camere pentru pregătirea vopselelor;
13- ridicător hidraulic; 14-calea de rulare pentru macera;
15-grindă rulantă;16-post pentru vopsire;17-penou termoradiant;
18-recipienți pentru vopsele sub presiune; 19-compreaor;Jo-fli­
tru pentru aer.
 «
726. —
4

an T
FV\ [7
rvi —
CJ m
0
01- ap
aL
m
0
ui
0
IV 0
f
I EtD
1XT7LM-
ii/.6.19. Scheme orgonizării unei stații de diagnosticare s auto­
mobilelor reparate: I- postul pentru veriiicares complexa a
automobilului; II-IV- posturi pentru verificarea sistemelor
motorului, reglarea farurilor, frînelor, direcției qi echilirr
braree roților; l-banc de lucru; ?- panou de comandă pentru
standul dinamometrie; >-4 instalații pentru curățirea sistemlor
de ungere și răcire; 5- stand pentru verificarea echipamentu­
lui -electric; 6- dispozitiv pentru reglarea farurilor; 7- panou
de comandă pentru standul de încercare a frînelor; 8- stand pentru
echilibrarea roților cconse de pe automobil; lo- cîntnr dinanome-
tric; 11- ponou de comandă pentru standul de verificare complexă
a automobilului; 1?- ventilator.
Proiectarea secțiilor s'au posturilor pentru vopsiră se face
în iuncție de volumul de lucrări anual, de tehnologia de vopsire
și uscare adoptată. In fig. 6.18 aînt arătate cîteva scheme posi­
bile de amplasare a utilajelor si. de organizare a secțiilor de
vopsi re.
Vopsirea oir-selor, ansamblelor și agregatelor se face pe că-
rucioure-suport deasupra unor grătare prevăzute cu aspirație. Du­
ră vopsire are loc uscarea naturală sau forțată a lor. Unitățile
de reparații moderne, nu mai efectuează încercări pe parcurs ale
•tu tomobilel or reparate. Pentru aprecierea calității automobilelor
după vopsire, folosesc standuri cu role și aparatură de diagnosti­
care amplasate într-o stație specială de diagnosticare.
In figura 6.19 ee arată schema unei astfel de stații.
Diagnosticarea complexă și încercarea în cadrul stațiilor
specializate a automobilelor reparate și remedierea defecțiuni­
lor constatate se poate face în condiții mult mai bune înainte
de vopsire.
Hodnjul automobilului reparat se face parțial de către uni­
tatea reparatoare și • mai departe, de către unitatea deținătoare,
rentru rodajul lăcut de unitatea reparatoare se poate folosi
 — 12 7 —

drumul public sau se poate proiecta Ia apropierea unității un

autodrom cu piste de încercare și de rodare.
Pentru predarea la beneficiar a automobilelor reparate ae
prevede în proiect o platformă în cedrul unității unde ae face
predarea- primirea cu întocmirea actelor corespuntătoare.
e

Proiectarea posturilor de lucru, liniilor tehnologice,

atelierelor și secțiilor unităților de fabricare și reparare a
autovehiculelor rutiere reprezintă o problemă complexă, care ne­
cesită multă experiență. Neavînd această experiență, studenții
trebuie să se, documenteze temeinic conaultînd bibliografia ne­
cesară, proiect'e asemănătoare și culegînd* date de la unitățile
de profil. In Anexa 6.1 A se prezintă unele exemple de organizare
a unor secții de reparații specializate.
 - 128 —‘

C A P . 7 . PROIECTAREA CONTROLULUI TEHNIC DE CĂLITĂTg

ȘI A MĂSURILOR DE TEHNICA SECUIUTÂTÎi MUNCII ȘÎ DE.
PREVENIRE A INCENDIILOR

7.1. Proiectarea controlului tihnio de calitate

• 7.1.1» Hoțiuni generale*
Prin control tehnic se înțelege verificarea prin examinare*
mă gurare, încercare» analiza%etc.a conformității unui produs cu
prescripțiile tehnice specifice produsului* raspectind regulile
de verificare a calității șl ale metodelor de verificare»
In cazul produselor industriale, calitatea este determinat!
în mod deosebit de următorii factori:
- calitatea proiectării (concepției);
- calitatea conformității fabricației sau reparației;
- calitatea exploatării produselor.
Calitatea unei piese de automobil este complet caracteri­
zată de precizia de fabricație (dimdnjionalj, de formă geometri­
ca și de poziția), proprietățile fizico-mecanice (rezistență,
duritate superficiala, rugozitate etc) și de echilibrul static
sau dinamic. Cuplele cinematice și imoinarilv fixe sînt caracte­
rizate de mărimea jocului sau strângerii, etanșeitatea, nivelul de
zgomot, vibrații, temperaturi,etc.Calitatea fabricației ni repara­
ției ansamblurilor și agregatelor se spreoiază prin mărimea unor
parametri funcționali (putere, debit* presiune.viteză,consum de
combustibil etc)t randament, zgomot, Jocuri unghiulare, etCj o parte
dintre aceștia determinîndu-se la redarea și Încercarea automo­
bilului nou sau reparat.

Hasini - irtl/aie- Qroaaitarta dVux</fa>

i ■ '
HJijlcace
.'/Z *fa{ajit de reeoridi'Ttcfiar't. mâiirrare ,

d)oeurnerrfad>a de
ri cond> iion a re ^produs.

fa Ctde j d 5 *«»*H W HaTer/afet slareade Grada' do ca.'/-jcare

veri ii catcare. cffctrd g jaieie/or- ai irwacHciri/or.

Plg.7.1
 — 429. —
Principalii factori oare concură la realizarea calității
unui produs aînt prezentați achțmatia in fig.7.1
Acești factori converg tot timpul pe fluxul documentația-
produs, ier nelusrea în considerare a unuia sau mai multora din­
tre ei poete duce la deficiențe calitative și rebuturi»
7.1.2. Organizarea controlului tehnic de calitate
Organizarao științifică a controlului tehnic cuprinde un an­
samblu de măsuri și acțiuni oare au oa scop asigurarea calității
corespunzătoare a producției.
La baza organizirii comportimentului de control tennic al
calității ae au în vedere următoarele funcții principala:
a/ Funcția de control propriu-zis, ce se referă la:
- stabilirea pionului de control)
- executarea controlului cu metode și mijloace modeme;
- efectuarea analizelor statistico-matamazice ale infor­
mațiilor culese din procesul de producți::
- depistarea cauzelor defectelor țt rebuturilor;
- stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea și eli­
minarea defectelor at rebuturilor.
□ / Funcția de ameliorare a nivelului calității produselor*
c-e oe referi la:
- efectuarea de studii comparativ»-pentru produse similare
fabricate in țari .ți în străinătate;
- efectuarea analizelor referitoare la comportarea în expka-
tara a produselor;
- cercetarea și analiza reclamațiilor referitoare la cali­
tatea produselor;
- realizarea încercărilor de fiabilitate;
- efectuarea analizelor tehnice a rebuturilor;
- evaluarea costului lipsei de calitate.
c/ Funcția de dezvoltare a unei atitudini corespunzătoare
față de calitate la toți osmanii muncii din întreprindere, ce se
referă la:
- nfectuarea instructajelor și organizarea acțiunilor refe­
ritoare la reducerea defectelor de fabricație >2 reparație;
- stimularea interesului personalului de execuție în di­
recția realizării produselor de calitate, prin mijloace audio­
vizuale, conferințe, expoziții privind progresele realizate de
întreprindere, concursuri,°tc;
- elaborarea și difuzarea de chestionare. prin care pro­
ducătorii, în postură de beneficiari,a*-și expună părerile asupra
 — w. +
produselor.
Pentru îndeplinirea sarcinilor oe le revin-, majoritatea compar­
timentelor de control tehnio de calitate din întreprinderile produc­
tive sînt organizate conform schemei din fig.7.2
ZornpatfirnenuLt/ pea/ru ccnrroj'u/
« deh.ruc ai etr/rdăfri'

Grupa. -meto­ țrtyxr r-ețo/ze Grupa cxrrf/rd Grupa Onoita O race urrrxir'- 'trupa
de de u>nM maderia/e pe dlax de Ja- a aefiden&rr te in eip.'aaqr+
• f -V
. ••ucra. care
ț/ metro/oye aprOVr&Ofrd/e bricaQe yf/rlaf. Se rebedurder. a prcvruse/cr

1 z 3 4 6

Pig.7.2
Această structură organizatorica permit» compartimentului de
control tehnio de calitate să îndeplinească toate prevederile
legii nr.7/1977 privind asigurarea gi controlul calității produ­
selor, ținînd seama și de relațiile pe oare trebuie nă le aici cu
celelalte compartiment» ale întreprinderii, a^a cum rezultă din
tabelul 7.1.
7.1*3. Metode și mijloace de control
Alegerea metodelor și mijloacelor dc control se face pc baua
unor criterii și principii stabilite corect și științific, avxnd
în vedere cerințele moderne impuse metodelor șl m.Jloscclor dc
control (precizie ridicați, productivitate corespunzătoare volu-
• mulul de producție, preț de cost scăzut, condiții er^onomica și
de estetică industrială).
Eroare llfindâ ( Prec/i/a c/e mosurarej,
1
frodu.țdivi7adea:~1imt>ufnecesar e/eduâri, nnăs-trărtr
2 -~tirnpid necesar .■feduorti reaiârit

5 fretu! de eot't.
de avut Gra-du! de eaJ<-fi<-are *» de afertdie a/ Oorurcloruru;
Pu.we<Are la. eto***^ ( rr-tUntiforL/dut )■__________'
■fia a/eyerea J
foii Li/i/ăti d* CxtțJU'Ht’ soni
deifipaJia metcdeleAtor 5
toacelor de cord'r-ol ■_
* miilea ce/pr
ce/?r de
c/e
Zcu.ditii de ÎntrebK^rr *t‘ c6f r rai/.
'(LQlAjrol.I t
•J~/exiLi/ft~ătea -p>/^siri (<de uoăversadrfxxfe s«
7 CufidiȚii de de fa si re )■____
N8 SiQureufida. 7n exal«oda re
de CondroL)._______________
Zara.^erish'uie tM.^ouo>eu'cje de Cdfetică iui dus- ]
3 d-nafd.‘|

Tig-7-3
 — /3L —

In fig.7 •5 ae prezintă un ansamblu de criterii care trebuie

3-i stea la oaza concepției,execuției, alegerii și destinației mij­
loacelor de control.
in cjnui;lil.i de precizxe impuse de faoriceția moderna qi de
d~vcrslficsx’ea producției, unele din criterii: precizia de măsurare,
flexxbi] Ltsa folosirii, productivitatea și prețul de cost sl
control iiujl, se put considera criterii definitorii.
'■>/ ~C~.lv i.c control utilizate în industria constructoare și
’c reparații auto se împart în doul jrupe principale: controlul
twt.l 1 cor.trji.;! “_-jl.il stu'.iotio.

>• :r ~l .1 t. . jx - !: :z" nx.st) constă in verificarea bucată cu

bu’-1*-' • ? 1 •- ; --jamblurilor» anaamblurilor, aplioîndu-se
>-"* * la •; ibri ■'.□r&3 treparscao} In cazul producția! individuale
.. - e _ . Ljc t. licu. și în cazul producției de seria la
a se: e ''on.... aerat t de securitate au cț 'naxxmă importanță, cum ar
* •.». u • v\<le.«, arborii -.o:Iți, supapele etc. In unitățile
. îrtflncgtq controlul tannia ce sortare 100£ pi e-
-j cPtlj.ite din demontarea j gr e ga te lor intrate in repara-
. precum îl controlul lnt-« operațiile de re condiționare și cel
—. tj -ii total post'’ fa efectuat și in timpul praluorurii
pie^vlox’, fxind dera.txt control activ.
-o atic ne utilizează in cazul producției de seria
ps bazs unui plan de control ce cuprinde:
- \puî cuntro lului;
- mâritnea eșantionului Cnuuxrul de piese prelevate pentru
control'•
- ’c.ie-n prelevare;
- ar_:erxl1e ie acceptare sau ae respingere a lotului;
1 “a ceiode de control utilizase:
- ’.t da rjr.trcl./-»x crin sondaj arbitrar;
• - * - , > o n t r j 1 ul ;-*i*j 1 .ii cit2tu->; de către exeoutanți);
- :* r > -- l-»<» f.r-.d cvolut- a autocontrolului la oare
-.ncitv l :u.- pe lir.jj, autocontrol ji controlul operației
. r- - d^nte.
- .o i .1
utilizat de sările firme conatruo-
'■jirti ;utj .abile pautru aprecierea țiubalâ a nivelurilor de ca—
l-ta-t a_e '» ;r. ;stcior componente (motor, cutia de viteze.direcțieJ
._ c autjturx —u__ui ~n ansamblu. Acecaxl metod! se bazează pe fap­
tul ci ur tehnic complex are un nivel de calitate care de-
pinde.de frecventa gi ponderec defectărilor elementelor componente.
 — f 32 —
Variațiile nivelurilor de calitate (puncte înafara limitelor)aon-
stituie obiect de ancheta tehnică.
Tipurile de defecte oare pot apare la un produs se pot încadra
în una din categoriile: defect critio (penalizat cu 100 puncte)»
defect principal (50 puncte)» defect secundar (10 puncte)» defect
minor (5 puncte), Tinînd seama de numărul de produse controlate»
tipurile de defecte constatate și frecvența fiecărui tip de defect»
se pot obține informații în legătura ou evoluția calității proce­
sului de fabricație și luarea de măsuri corespunzătoare»
b/ Lijloacele de control reprezintă ansamblul mijloacelor teh­
nice utilizate pentru obținerea unor informații de măsuraresini
împărțite în următoarele categorii:
-mîjlodCC cure materializează» pe durata utilizării» una sau
mai multe valori ale unei mărimi fizice ( de ext calele plan-para-
lele» calele unghiulare,eta);
- instrumente de măsurat, la care semnalul de intrare (mărimea
măsurată) este raportată la o scară de repere, obținîndu-ue un
semnal de ieșire corespunzător cu rezultatul acestei operații
(de ex: goblenul, micrometrul» aparate comparatoare,etc);
- aparate de mugurat, constituite,în generaljpe boza asocierii
inui traduotor primar (traduccor de măsurat a cărui mărime d« in­
trare este mărimea măsurat!) a unor dispozitive intermediare (dis-
posiitive cu funcții de adaptare și prelucrare a semnalului prove­
nit de la traductorul primar: amplificator, atenuator, dispozitiv
de corecție; etc) și a unui instrument de măsurat;
— instalații de măsurat, construite dintr-un ansamblu de apa­
rate de măsurat, măsuri și dispozitive anexă, reunite Intr-o sche­
mă aau metodă comună și oare servesc pentru măsurarea unjia sau
mai multor mări mi ,
Părțile principal® ale unui mijloc de control reprezentativ
sînt recomandata în figura 7,4,
âlegerea unui mijloc de control adecvat necesităților concrete
ale fabricației- reparației este o problemă ds mar® răspundere le­
gată de orientarea științifică a concepției, execuției, .întreține­
rii și folosirii corecte a mijlocului de control, astfel în", f
crearea liriită de măsurare a.lui să nu depășească valoarea admieibila
de- 1G-2Q?» din toleranța prcscriaî la parumetrii . controlați.
Controlul tehnic al calității produselor sc întîlnește în
toate fazele procesului'tehnologic de reparare, fiind organizat în
special după metoda controlului total (determinist), utilizînd
mijloace diversa și specifice fiecărei operații. Tinînd seama de
 — f 33 —

£/em*rJf d* aic-
1 <iarr u rr^e/na^t

Cm e !e-rr>enft inele

ț£/em- »» ela+tive BtmirW

2 IfgaZoctr^rtrrf.PoenM’

ta/uce, ntftde, •"■

tr lf«jXee
^Drrwn et^ cortfr»! ia^be e/Mz-
2 pentru 4 u-f0c.trdran> *•
na. albiri»'- »A/z>/e'*
pmr

£ /> me rxLfle_ me-

fekd^c_
taoi*»*»e/e »•
samiM vimpc -
(Z VA Jttfoftr* Lpzm »-«« " **.

nervt* atle mijlo­

cului Je corifro! ț£e/por^' 1 -rzcu •
aî,x;Z
aparait

t
c!em efe plf*
,Cu mijcurr-
Ii Q ■frann^*’/trt
J>z» »/«-Z ca«"y
**

STauou^e perJru
lea/e
) MăAur. mocțe*
reglare fu g/cr/lz/t-

Cu
AAecaru
tu
fxc*«^7e
Cu
cu
sau j
J Sa'^f
Eter^erCfe 1 >/q-<u//g •
9
e»/ii/*-
je e#/isr*-

^orbal ^| (Jruve^ ‘ia^a

10 \piau* *de

rr>e I
pnAUr"^1*’
hirJrwKc. . !
a.ct/An.aTf .-
mecana ^/vJretuf’t- i
p^Ur^A-
*te<jfoi*A»7'l*r,c ■

,•.,..<■ u-ic mijiră

Je ’ urnire! ' rr-orfrrnTai'v.
 nivelul de dotare tehnici și de rezultatele analizelor economice
efectuate, la proiectarea controlului tehnic aste naossar s-i se
întocmească grafice| din care si rezulte clar elementele ce con­
cură la realizarea unui proces tehnologic fluent gi eficient.
In timpul operațiiilor de control sau după control,indiferent
de metoda folosită,rezultatele controlului trebuie el fie înscrise
în fișa de măsurători, iar caracteristicile gi performanțele fi­
nale trebuie ai fie- atestate printr-un certificat de calitate.
Interpretarea defectelor, urmărirea evoluției procesului de fa-
bricare-reparare ae pot face prin fișa de control,di avrame, histo­
grame etc.In funcție de datele cuprinse în aceste documente se
pot analiza perturbațiile ce apar în procesul de fabricație-repa-
rație, putîndu-se lua în timp util măsuri de redresare a acestor
situații.
7.1.4. Organizarea posturilor gi secțiilor dc control în
unitățile de producție
La proiectarea posturilor gi secțiilor de control în unități­
le de fabricație, recondiționări și reparații se ține seama de
procesele tehnologice respective și de metodele de control adop­
tate.
De exemplu, în unitățile de fabricație cu producția în flux
'unde se aplica controlul staționar, total sau selectiv, se organi­
zează secții de control fixe la convergența liniilor tehnologice
de fabricație.(fig.7.6). Prin aceste secții trec toate piesele și
componentele care merg la asamblare sau magazie.
Tentru unitățile de recondiționare specializate, secțiile și
posturile da control se stabilesc și se amplasează Îs fel ca în
unitățile constructoare de mașini și piese de schimb.
ba asamblarea produselor, potrivit procesului tehnologic,
oontrolul trebuie executat pe faze și la cfîrșitul asamblării.
Acest control este de fapt un control total realizat în toate
etapele procesului tehnologic.
Infig.7.7. se arată schema organizării controlului la o
linie de montare a produselor industriale.
• : In unitățile de reparații organizarea controlului este mai
complicată datorită fluctuației lucrărilor în funcție de starea
obiectelor ce se repară și datorită specificului procesului teh­
nologic de reparare.
 -135—

7 *• ^frrrtn
t

€ c 3
/’ >[ ] *

O 3

' n ]
" 11 r 1
> 5 t c 9

P'V'K'
1
4
LI I
e 9

-’co „ecțisi Qț, control tehnic la producție în flux

xn~^.: s-tsctr-i pentru trecerea pieselor le control; 2-ote-
*-^c * piiusi defecte; 3-mcse de control pentru recepția piese-
; --;-3țou:i de control pentru efectuarea cusur-irllor universale
îr,t’? » >--•-££ pentru piesele bune admise; 6-dulap cu instru—
“c ccr-'-r°l yi documentație tehnici; 7-suprafață rezervată
p:-"tru anolizs rebutului; începere pentru depozitarea pieselor
rc but;‘>-m3sa maistrului controlor.

♦
I

!
! ® 0 ■
E03 09 EJQ [ZI® E9 bo 09
II I____ Urda. dc montij

tist n o (ZI® 2j® ZJ [D® B® (23® (ZI®

I
©d

L
■e

<

.iț.7.7. Aaplasaras controlului tehnic în linia de montare:

1-14- locuri de munci dc montare; 15,16- locurile de munca ale
-on:rolorilor de stelaje penzru produsele defecte; 17-masâ pentru
produsele bune; 16-19-cărucioare de transport pentru produsele
hune.
 — f36

Pentru proiectarea controlului tehnic de calitate în aceste unități

se stabilesc, în prealabil, pe schema procesului tehnologic respec­
tiv) locurile unde trebuie efectuat controlul, așa cum se arați
în fig.7.8-, Explicația notațiilor din fig.7.8 este ur autoarea:
1--spălarea exterioară a tractorului; S-decuplarea tractorului și
demontarea șasiului; 3-> demontarea motorului; 4-5 spălarea și de-
gresarea pieselor și oubanasmbiurifor motorului și șasiului; ->-7 -
controlul, trierea și completarea pieselor; 3,lo,17,18,23»31,27 și
1 29-posturi'de lucru pentru repararea componentelor șasiului; 9,11,
12 și 15 -posturi pentru reoondiționarea componentelor motorului;
25,26,28,30 și 32 -posturi de lucru pentru recondiționări generale
(prelucrări mecanice,sudare, metalizare ,tra tamente termice,acoperiri
galvanice eto.; 13 și 14- posturi de lucru pentru asamblarea moto­
rului; 16-post de lucru pentru rodarea și încercarea motorului; lf,
20,21,22 și 24- posturi de lucru pentru asamblarea tractorului; 33-
post de lucru pentru vopsirea.tractorului; .34- depozit de carburanți
și lubrifianți; .35rdepozitul pentru deșeuri metalice; 38-ni3gazia de
piese și materiale.
Apoi se proiectează locurile, posturile șl secțiile pentru
control stabilindu-se utilajele, amplasarea lor și circulația pie­
selor în vederea controlului. In unitățile de reparații locul unsa
se executa volumul cel mai mare de lucruri de control estij postul
(secția) pentru controlul și trierea pieselor. In acest loc, piese-
lele rezultate din demontarea completă a utilajului sau agregatului
care se repară, după cs au fost spălate, degresate, curlțate și
uscate, sînt supuse unui control total și triate în cele tr:i cate­
gorii: piese refolosibile, piese recondiționabile și piese acre a?
rebuteazl.
proiectarea acestei secții (post) ce ține seamă dc volumul
de lucrări, de caracteristicile utilajului oe se repară și de asi­
gurarea condițiilor de lucru optime.Amplasarea acestei secții' (post)
se face lingă secția de degreeare curățire și spălare a pieselor.
In fig.7.9. se arați modul de organizare al unei secții pentru
controlul și trierea pieselor dintr-o unitate pentru reparat auto­
mobile •
Pentru deplasarea pieselor grele și containerelor au fost
prevăzute transportoare cu bandă și cu role.Utilajale sînt așezate
pe grupe, locuri de muncă, acestea fiind prevăzute cu mese și apa-
• râturi de control. Utilajele, instalațiile și aparatura de mizuru.
și control corespund caracteristicilor pieselor care se controlează.
 — 437 —

1’
£ •$
li
4<
v2
<* o

JȘ
A. ^4
4S *

'H i0 tii3
•2 c JU »
HI o
?
- 7- a' A
a 3
5s t
4 a J
•° 4 cț.
t?£
u
o *•

■ [gpH§] £ <• ? C-
> c u I
!

I * lUfh° il
~~r~ , I
y-

ggrj m î
V\x\^V\XvS'

; M V
hnrti u
II * < ?'« £ <3
*»

2 3.
i

i -
£j «» -1 ’ 1 i 0 VIia3 5 E
iH
<• I

-J- Ji ; â o 5co iri

î •n 4 .cw ®«1
M

—
s>/?^je<6kr ui

t ««
 — 738 —

ar 1--------------------
Stth'a dt tplb*
ai dtgmare pGfitn*
‘ pirat

si,--
»S
III g
’1 --'
g»B5g»jl
[®rt , i
• I
Iii Zi
8>
njz? B D|
m_
—n—
_. -U- 3tei>a pentru rtptrtrt» bhtuiui enotpr
I»

lig.7.9. Schăma arțarizării secției de contrei gl triere

'și □ amplaeirii utii-uilor:
I-VI- posturi p-ntru deiectoscopia pieselor; 1,11,13,14-mcoe
pentru control; 2-placu de control; 3-def ■: ct oacop magnetic
universal; 4-masa pmtru dpfactoscopi* m i;r.. tic.*; t- di.sno-i-
tiv universal p intru așezarea pj ,seîor pentru control; >--]uiap
pentru instrumente și documentație ; 7-masu de birou; J-ljdi
pentru materiala de stere; >-contr,in;r pentru pi-.sele reoutate
10- cărucior pentru arbori cotiți și arbori cu con.e; 13-con-
tainer pentru piese; 15-strung pentru verificarea ;i refacerea
filatelor; 16-macora; 17-lo-standuri pentru proba .iuraulic- o
blocurilor și chiuloeelor; lt~stand p intru verificare a tubula­
turii de aspirație; 20-c.irucicr pentru alocuri ;i cniulubc;
21-031= cu role; 22-macara rotativi în consola; 23-baie ut
dstjresarc. .
Pentru locurile de control din celelalte r.-.cții (visi fij.T.b)
proiectarea de bazeaza pe cunoașterea operațiiloi* de control ji o
volumului de lucrări necesare .In funcția oe sceatea se asi țari
utilajele, nobiliarul șl aparatura necesari, csrs se amplasează In
funcție de cerințele creșterii productivității și calității și dc
cerințele ergonomie*•
Homarul de utilaje se stabilește pe bazs tehnologiilor ae fa-
fricare și reparare în care ce prevede pentxu fiecare obiect r.tît
operațiile de control ai; ji irotruaîxitele și aparatele necesare.
Pentru secția (postul) de control și triere a pieselor din cjJrul
unităților de reparații și recondișionari sînt necesare, între
altele^următoarele utilaje specifice:
- instalații pentru proba nidraulică a blooiu’ilcr-r motor,
chiulasclor,cămășilor de cilindrii, galeriilor ne admisie și eva­
cuare sta.;
- instalații pentru defectozccpie jn'-tici, ultrosonori oou
cu raze XA pl3celor supuse la solicitări cicliceț
 — w—
- dispozitive pentru misurot jocurile ți uzurile la rulmenți,
roți dințata, arbori canelați etc;
-instrumente . aparate pentru mieunat dimensiuni;
- aparaturi pentru măsurat duritatea;
- dispozitive pentr» determinat dcformațiile remanente ale
plaselor.
oazld categorii de mijloace dc control mal mărunte (șublere>
-icronetre,calibre ți sitele) se uzează mai repede ți călăului
aprovizionării cu aceste mijloace se face pe baza cunoașterii
normei de consum.
?=ntru instrumentele de măsor* și control SE determină nor .ca
de consum cu relația:

1000 k.r.
‘‘im= (7-1)
2(1- 100 )'
care :
nuuărul de nisururi 13 1000 piese;
ii - ;r3tul 1» cuprindere al controlului, în *,<» j
- r.um^r’1 de —mur-ri la o pie si;
nur .ml de mlcuriri ce se execută cu instrumentul de
.r.t pir- la uzarea lui la limita admisibila;
Dd - v: Q.reu pierderilor întîmpl-toare de instrumente ds
—r «• 3i control, •
mtru instalațiile, standurile și dispozitivele de control-
ÎE 3* proiectează se determina eficiența economică g^cu ajutorul

1 “ ?z •Na
s «— r (7.^)
2 :

u- retribuția
re z controlerului, în lei/oră;
Nj volumul anozi -:1 producției care se verifica ou mijlocul
C2 control, în cuc;
tîr-jnul ds amortizare al mijlocului de control, în ani;
lk—

t,- ti 'i‘ necesar pentru controlul unui produs cu vechiul

Ic control. îu minute;
i x.up ui necesar pcncra controlul unui produs cu ajutorul
v» r* »• -
mijloc da control, în minute.
-^W .4 wix

Pentru mijloacele de contrei folosite în industria constructoa-

re de mașini termenul de amortizare al mijloacelor de control este
da 2 □ni, iar pentru cele folosite în industria reparațiilor este
Uc 5 ani.
 — —

Ifioiența controlului poate fi sporiți de la proiectare prin

s.agerec corespunzătoare a mijloacelor ds control.Folosind mij­
loace de oontrol mecanizate și automatizate oe poate reduce sub­
stanțial timpul necesar pentru controlul pieselor.Acest lucru
rezultă și din datele prezentate în tabelul 7.1. care sînt vala­
bile pentru industria constructoare da mașini.In acest tabel se
arată .productivitatea comparativă a diferitelor mijloace da con­
trol la măsurarea diametrului de 40-0,o5 mm în trei secțiuni ale
unui- ax cu lungime de 200 mm.
Tabelul 7.1
Denumirea dispozitivului sau aparatului de hr.de piese ca oe
control ' . ■ • poate controla ■
întv-o oră
Lliorometru yo
Scoabă ou dimensiuni limită 300
Dispozitiv de control ou comparator 400
Dispozitiv de control ou trei contactori i
electrici și ou semnalizare luminoasă 1000
Automat pentru oontrol gi sortare pantru I
o sinjură poziție 4000 I
Automat pentru control și sortare nantru
opt poziții 30000

•Numărul de muncitori pantru operațiunile da oontrol se sta­

bilește după volumul acestor operațiuni.
Pentru secția de oontrol gi triere din unitățile de reparații
numărul de muncitori m, sa obține ca raport al timpului mediu d*
control-triere pentru un anumit obieot (mașină,agregat,ansamblu)
Și ritmul de lucru al unității de reparații:

m= tem
R piameni] (7.3)

în oare:
tom - vcUuMd de control mediu (norma d timp)pentru execu-
tarea controlului gi trierii pieselor pentru obiectul
oare se repari, în ora-omj
R. - ritmul de pirocluttăe, în ore/buc.
■l-n tabelul sînt date norme de timp orientative pentru
efectuarea unei măsurări ou diferite mijloaoe în procesul de
oontrol triere.
 - —

Tobslul 7.2.
Denumirea instrumentului de măsură Timpul[S)
i e
Calibru lis cu fayetx 3
Colibri lic cu uou-L fațete 4
Calibre pentru filete pînă la 10 mm lungime lo
intre 10-30 mm lungime 27
între 3o-50 mm lungime 45
4 • Jj-iore potcoavă cu o fațetă 3 .
Calibru aotccavă cu două fațete 4
Q< Șubler 4
7' ’ p TI — • “ 1•
6
. .icro.-e :ru universel 9
p. u...rjic.i ;or• cu f Ixarac piesei între centra 17
-nixcoțor fir. - fixarea piesei între centre 6
«aclam 7
. Lin rol vizual 6

7.2. Proiectarea măsurilor da prevenire a accidentelor de Muncă

și îmbolnăvirilor.
In Republica Socialistă România protecția muncii reprezintă
o problcsu de stat și aplicarea normelor de prevenire a accidente*»
de munc.1 lo toate locurile de muncă reprezintă o obligație con-
tr-mnatâ prin lege a celor care proiectează, conduc» organizează și
controlează activitățile productiva.
La "iiooraraa temelor de proiectare, a studiilor tehnico-econo­
mice și a proiectelor de execuție eate necesar au ae asigure apli­
carea tuturor normelor de protecție a muncii prevăzute de lege.
'larmele Juridice care alcătuiesc legislația muncii în țara
noastră sin; date în tabelul 7-3 • .
Tabelul 7-5

□-.■numirea actului Ce conține actul normasiv

c * ♦ nor ~.a :iv I

\J
Le.jâS nr.5/L>c‘>
H.C.::. JO4/1-75
3. H.C.u. Sc'Jo/l^oo și
inutracțiunile de
aplicare nr.50/1967
Trinsipiile de batl sie protecției muncii-
sarcinile ai răspunderile organizațiilor
socialiste precum și atribuțiile generale
de îndrumare ;i control în domeniul pro-
-uncii
Tisponțiile legale privind acordarea,
ut-lizax-ia ;i întreținerea echipamentului
d" protecție și a echipamentului de lucru,
precum.și acordarea materialelor igienicw-
.or...el: privind declararea, cercetarea și
evidența accidentelor de munci și bolilor
profesionala
i
i
 - /42
Tabelul 7.5 (continuare)
2~
L. ________ 1
4. Ilorma republicane de Tehnica securității ți igiena
protecție a muncii muncii în toate întreprinderile
aprobate de !•'la. muncii
și ".in. sănătății prin
ordinul comuni34/20.02.1975
și respectiv 60/2Q. 02.1975)
5. Norma tiv de protecția muncii 'tehnica securității șx i~iano
în indu .îria con0crucțlllor muncii în unitățile .”1CRI.
dc mașini, ediția 1973, Răspunderi, narcini, nu suri.

In aceste sote normative se arați toate ausurile ce trebuie

realizate pentru evitarea completă a accidentelor de munci ți a
îmbolnăvirilor profesionale* *
Leșurile acestea aa referă,în principal, la activitatea între­
prinderilor în funcționa dar conțin și prevederi exhaustive cu pri­
vire la proiectarea noilor, capacități de producție și a proceselor
tehnologice.
In cazul proiectelor de an și de diplomă în csra se proiectează
procese tehnologice, dispozitive, standuri și copacitiți de produc­
ție au în vedere,în principal, normele de protecția -muncii care
trebuiesc asigurate prin proiectare. Hu interesează in acesta cazuri
normele de protecția muncii specifice producției și exploatării
utilajelor.
In continuare, se prezintă principalele norme de nccuritate '>
muncii, care trebuieac respectare le proiectarea tehnologici □ uni­
tăților de reparații pentru automobile și a subdiviziunilor acestora.
a/ Secții gi ateliere de reparații pentru motoare ?i automobile
-ncâptrile în care ne execută prespaiares automobilelor sau
agregatelor trebuie si aibă ventilația, canalizare,încălzire centra­
lă și posibilități de curățire periodică □ murdăriei.La posturile â'.
demontare a automobilelor și agregatelor se vor folosi scule și dis-
pozx.ive corespunzătoare, în stare tehnică bună, iar maji ni 1 r și
agregatele care se demontează trebuie sa fie bine fixate pe banda
sau pe cărucioare-suport, pentru a ac evita răsturnarea lor în tim­
pul demontării.
Pentru manevrarea ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor
grele se vor proiecta instalații de ridicat cota:t cu dispozitive
de prindere. Instalațiile pentru spălarea și degreoarea pieselor
trebuie amplasata în încăperi prevăzute cu ventilație corespunză­
toare. Pentru ^introducerea pieselor grele în instalațiile de spă­
lare sau degrevare ec vor prevedea diapozitive de ridicat și trans­
portat, iar pentru piesele mărunte se vor proiecta tăvi perforate
container*! sau coșuri din plasă de sîrmî.
 In instalațiile de degresare și spălare tip tunai, unde spă­
larea și degresorea ee execuți în mod continuu datorită mișcării
benzii transportoare, trebuie si existe un mecanism tip clichet
pentru decuplarea benzii în scopul evit-rii avariilor și acciden­
telor ce se pot produce prin căderea în angrenaje și trentoisil a
pieselor si subanasamblelor*
Evacuarea soluției de sodă caustici din instalațiile de
Jngresare se va executa cu instalațiile speciale ce trebuie - pre­
văzute în acest scop, evitîndu-se folosirea mijloacelor manuale
(găleți, t^vi etej. Manipulanții și operatorul care lucrează la
instalațiile ac îe^resare vor fi psigursți cu ecnipament de protecția.
Atelierele in care re repară șa se verifici pompele de injec­
ție injectoarelc vor fi prevăzute cu sisteme de ventilație oorea-
puncxtoare•
Controlul ;i tararea injcotoarelor se vor efectua la dispoziti-
ve -U ecran d . protecție și instalație ue aspirația care sl împiedi-
Imprâștxex’ea în îaexpere a vaporilor de motorină.
' ...'"u. z ;x_lr cc spălare a pieselor cu jet dc combustibil, vor
•tari •-'tu j-.ri .ct penoru n împiedeca difuzarea în atmosferă a va-
ilcr rezultați _n timpul spilirii.In încăperile în care se gă-
-? • ?-.• .n.-“,w! a ții trebuia evitată orxee <-urss de foc.
r>"at.erxl *n cart sint instalate standurile dc radare și în-
ocr-ura □ ...ots-jrclor,
.ota-jrclor, trebuie -'i fie asigurate cu -.interne ac veuti-
’ațxș -- j-1. u.■ -.u rijlosoo da izolare a r.xomotului și cu apara-
_ i. n t’u
tari ia ? -r; .-./.j-- e în mxșcare. i .r.tru manipularea motoarelor ae vor
.r vedea «n -■ 'i ztz*ii
i d. ridicare și de. lssare, care s-k ușureze efortul
r.^n-j.țurilar ?x a «vite accxdenturxle.
• bijrfcs .u io-nabilelur se vor prevedea mijloace ce manî-
;-xnrt ’o _or pr.văzute ca âispozitxve de prxnaere sigure și
iior k - u ■

b/ . .• și 3 cli-.re ă° prelucrare a metalelor Îs rtce cu

rul -■ ?ixiilor-uiul te.
1j -.-o-^ctare z liniilor tecr.cl:a-ct atelierelor și secțiilor
f2lric3~«e - r i cn-rx trebuie respectate o serie de
~cr.uxț*l lw_Jte -■’ -cr;n utxl □•’tiior ~i dc amplasarea mașinilor
unelte z ‘;f .1 irnc.i: ne favorxz-.ze Transportul interri,«depărtarea
proiJc-lur deservim, 2 rimulturui o mai multor mașini ds c-trs
un opsrstcr.
.■clmzjrea u*-xlujuior -*n n'elierele ic prelucrări ac vs fact
în funcție de i'luxul teanolo^ic adoptat, eVAtxndu-se, pe cit posibil
 —’ 1^. '

traauportul pieselor în sensuri opună sau pe iținararii ou întor-

tocheri* întoarceri și încrucișări. In jurul utilajelor se vor
rezerva spații necesare pentru circulație* pentru depozitate? pie­
selor și pantru mișcările muncitorilor. In Anexa 7.1A se dau dis-
tanțele minime admise la amplasarea mașiniior-unelta.
Bancurile de lucru, polizoarsle mici și mașinile de g-xurit
se vor amplasa în imediata apropiere a pereților sau c tălpilor.
Mașihile de ascuțit scule* de rectificat, de sablat și de pofi~
• zat se vor amplasa în încăperi separate* prevăzute cu instalație
de aspirare a prafului.tfaginile-unelte mari se voi* amplasa pe fun­
dații corespunzătoare sau pe pilei, Mașinile-unalte mici se potHxa.
pe postamente sau direct pe pardoseală. La mașinile-un-ilte la oare
muncitorii execută măsuritori de precizie se va asigura iluminat
local, alimentat cu tenoiune reduși (12-24 V).
Toate mașinile-un olte-, carcasele metalice ale electromotoare­
lor și elementelor de comanda oare pot intra occidental sub tensiune
în urma deteriorării sau din alta cauze, vor fi legate de o instala­
ție de protecție în vederea evitării electrocutării muncitorilor.
c/ Ateliere dc sudură electxică și autogenă.
Amplasarea atelierelor de sudură nu se va face -’n subsolurile
clădirilor și nici în vecinătatea secțiilor care lucruazu cu materia*
le ce se aprind ușor. încăperile destinate lucrărilor de sudare tre­
buie să albă cel puțin un perete exterior, cu uși ce se deschid ofer
.precum și ieșiri separate pentru caz de incenaiu.
Pentru fiecare loc de munci se va asigura o suprafață minimi
de 4 m' în afară de suprafețele oc’-pate cu utilaje și de culoarele
de trecere.
înălțimea liberă a încăperii în ca*-e se sudează permanent va
fi de cel puțin 3,25 m.de la nivelul pardoselii pînă la tavan.Tre­
cerile pentru circulație vor fi de cel puțin 1 m.Pardoseala din în­
căperile de sudare trebuie să fie din materiale ne combustibile cu
oonductibilitate termică mică.
Toate încăperile în care se executa lucrări de sudare trebuie
prevăzute cu ventilație naturală și forțată.
Distanțele dintre agregatele de sudură vor fi de cel puțin 2m.
Se interzice c.u desăvârșire instalarea generatoarelor de aceti-
lenă mobile (transportabile) în atelierele de forjă, de tratamente
-«rmioe și unde există surse puternice de călduri și foc deschis.
Carcasele agregatelor de sudură electrici, mesele de sudură
și piese metalice caro oe sudează vor fi legate la p-mînt.Locu­
rile de muncă pentru sudare vor fi protejate cu paravane care tre-
 — /45" —

bula su aibu a irullține liniai de lt30 m,cnre să protejeze pe cei

cnre Tucreecu in afara zonei de sudare t de radiațiile ax-cui ui electric.
Cablurile de sliaentare de la rețea ?i cablurile de le^-turi ■
7or ?’*e? 1- •izolație, Iar fidele cji papucii în stare buni.Nu
ut vor foloux cabluri cu irolațxs derioratl. La rucarea sub strat
ic flux vor asigura toate nat-irile de protecție pentru nudorta
■Isatrlcu..
L • fjț.c'jrti Igg
ie uui'ji pantru rudort ac va eri~ura venvila
■€ TUl'jî

_rxn 'irp-cu; x., j.-.;*ru "x. tare” '•"•j-'-Iu:. ’i o ^az lux nocive.
Secțiile de acoperiri galvanice.
? :.*-ru ’i a
:< ^-^Zq ■■ ”t3 .J. o-mi Lcr-c. _n cor. u r:c
c- .al-, bâi.7. x cu. conțin eitCtroliți
băile care conțin «.lectroliți

Instaljtia da w.a' b .1 t& ovcs un—tuarsle carax-

-- lă’-ui ■'--prir.xic -r.tre 4>' ;x 7JJ rra aspirația se

■eie ' -■ -£ _ 15țxxi T.r:., E-îrx d£
■_• *.. -
V. 1
ful J-". o , iar pu lc4u u *>p k—’ a ț * j i—3 î

It L- _r '..: -raku-t ar fi de ui ni run .*. p icn, 1 n r

3 cei or de reiu' -ze ■..^r_xun 7 ~-~9

•’J.
*» . 1 l’j. tu 7B =rebu_ si * 1€ cuuri:-..- : —i-

Uți z rx .w 7X xt, ’ -■ 11 recul? t ?a fi

4
r n ? ie x
- careu 15Cix~î
j_re „Uc.i rax-lare ~J-
a 1 = _ 1.. s
la 11 a i: î _ e' e •; ."a .x. .'3
u- ■J K. ' ■ C • , .;u .??

. -J ' ' aii.—- *• L H î. 1 w >

1 ■
crxr. -’-'^one d
• ■; •»

_ ct.-. -—t
_ .. ■ L.u?-i’;ab-l,nd Lr.pru ;~lz jO-«
-->1 •' _--ni-:n. :z fi zre-.ucuta cu stații
. ic? jX'T.if’C pe.itru r_ •-juii.-.
.ntra ;1
i ‘
lr.s-p-:r..? jcnt.ru lustruire trs UXc.
—G — ’“a p -xn _ . a-1
in n~. .pc ”x 1? ^il :u ]• ,z

‘ r* - r e cu ... ’ <.1 •*:>■’ 'c.-"- J”ft i -3-_:'3țxr

.-r ; p-'u lui ; u'io.j i. _n tix: lucrului.
 — /46 —

Instalațiile de ventilație vor fi prevăzute cu filtre și separatoa­

re de praf și scas;^ pentru reținerea lor înaljite oa aerul au fis
evacuat in exterior»
e/ Ateliere pentru prelucrări la cald
In atelierele de forjă, amplasarea utilajelor se va face ast­
fel incit ele si nu blocheze ușile și caile da trecere din aceote
ateliere»
Spațiile pentru depozitarea pieselor proupât forjate trebuie
al fie astfel alesef incit radiațiile de caiduri si na afecteze mun­
citorii de la locurile de muncă vecine»
Cuptoarele oare deservesc ciocanele de forjare liberi, ae
ețeazâ in linie cu ciocanul»
’lnatalațiile pentru sablare și pentru decupare se vor amplasa
în încăperi separate, izolate dc restul utilajelor»
Pardoseala în atelierele de forja trebuie sa se afle -J ace­
lași nivel cu caile de acues exterioare»
In atelierele în cară această condiție nu este realizată se
va amenaja o cale de intrare in panta de maximum 1/^0»
Ventilarea atelierelor dc forjă se va face în primul rina
prin ventilație naturală,-amânajîndu-ae deschideri speciale în pe­
reții clădirii și în tavan la o înălțime suficienta pentru ca mun­
citorii sa nu fio expuși la cursnți de aer rece. Gurxlb pentru var-
tilația naturală trebuie să. fie prevăzute cu posibili tați <ie reglări
în funcție de anotimp»
Ventilația mecanică se va asigura cu ajutox'ul diapozitivelor
de ventilație locală în funcție de specificul lucrărilor da In
fiecare loc de munci, îh spaoiai acolo unde ventilația naturala
este insuficientă»
Nicovalele ciocanelor de forjă trebuie sa fie amplasate la o
înălțime de 0,650-0,750 m de la pardoseala pentru ca .mânuitorii
su-și păstreze poziția normală în timpul lucrului.
Vetrele fix», pentru forjarea manuala, vor fi prevăzute cu
hote construita din tablă, pentru captarea razelor ar.~e și avacu-
area lor- în atmosferă’. Vetrele mobxle voi? fi utilizate nuLiu ia
aer liber»
f/ Secții și ateliere pentru tra ~unte tamlcg.
Amplasarea utilajelor în atelierele do tratamente termice se
va face astfel îneît eă nu blocheze ușile și căile d ■3CU0FU
Cuptoarele de tratament termic se vor zmplaca în apropierea
pereților atelierului la diatanță de minim un metru»
La amplasarea băilor de răcire cu ulei sau apă și s băilor
 — /4Z-
I

de spălare cu apă caldă și sodă se ține seama ca să se asigure o

înălțime de lucru obligatorie de 0,B m,pentru, a înlătura pericolul
căderii prin alunecare a muncitorilor în bazine.
Builc de săruri, in compoziția cărora intri cianuri,trebuie
su fie instalate în încăperi separate de restul atelierului, ou
pardoseala de gresie nntiacidă, iar pereții acoperiți cu faianța
pini la înălțimea de doi metri.
Atelierele de tratamente termice vor fi prevăzute cu posibili­
tatea de deschidere pe suprafețe mari, pentru a se asigura o bună
iluminare și ventilare naturală.
Bazinele de răcire cu ulei vor fi prevăzute cu instalații de
răcire și mijloace de stingere a incendiilor.
Toate instalațiile de c'alire cu curenți de înaltă frecvență
vor fi prevăzute c-u îngrădiri speciale, pentru a se evita accesul
persoanelor ntrăine la aceste instalații, iar elementele metalice
și carcasele de protecție sc vor lega,în mod obligatoriu,la pumînt.
g/ Ateliere de lăcătușerie
in atelierele de lâcătuserie și la locurile de muncă unde se
execută aceste lucruri, bancurile oe lucru trebuie să fie stabile,
ninj fixate ps pardoseală, să aibă înălțim-a corespunzătoare pozi-
;1 .i comode ie.lucru a muncitorilor (750-800 mm) și dimensiunile
potrivita cu operațiile ce de execută.
Locurile de muncă ur.de se execută lucrări de retezare și dăi­
nuire trebuie că fia îngrădite astfel îneît capetele de materiale
și așchiile oe se desprind în timpul lucrului si nu lovească mun­
citorii care lucrează ia locurile de muncă vecine sau care trec
prin apropiere.
Secțiile de lăeătușsrie în care se preconizează s se lucra cu
’inolte pneumatice vor fi prevăzut® cu rețea de aer comprimat,datată
cu regulatoare care să permită reglarea presiunii la valorile co-
raspunzătoare sculelor folosite.
h/ lecții de vopniiroric
încăperile destinate pentru pregătirea automobilelor și agre­
gatelor în vederea Vopsirii și în care se degajă praf, aburi, acizi,
vor fi izolate as încăperea principală unde se face vopsirea.
Încăperea pentru depozitarea vopselelor.va fi prevăzută, cu
pereți nntlfoc și cu ieșire spre exterior.
Înălțimea minimi a stalierelor de vopsire va fi de 4 m.pînă
In talpa fermei.
Pardoselile din hala de vopsire și din încăperile auxiliare
□Ic secției vor fi construite din materiale rezistente la acțiunea
solvenților și a acizilor (ciment sclivinit, mozaic eto) astfel
 executate .incit gu elimine pericolul de alunecare și su permită
spălaree periodici âc vopeea»
Lșilo vopsitoriilor , amplasate în încăperi separate, vor fi
metalice și ea vor deschide in afară. Temperatura în camera cie vop­
sire po timp rece va fi de 13-îG°C.
Vopsirea prin pulverizare trebuie a* ce facă în mod obligato­
riu .cu utilaje ventilate, prevăzute cu filtre, sau pe platfcr.'c ue
vopsire cu aouorbție prin pardoseală.
Uscarea pieselor vâpsit«. m a«mosfex*a balei re poate -’ucc nu­
mai dacă «xiată ventilație locală care asigura numărul Jc ccnlmcun
dc aer necesara pentru evitarea formării concentrațiilor nucxvj ;i
periculoase.
Pentru uscarea pieselor ți mașinilor vopsite, trebuie iu au
prevadă prin proiect camere de uscare sau tunulurl, prevăzute cu
dispozitive de captare ți evacuare n noxelor.
La proiectarea unităților de reparații .cc va prevedea o Ir.cx-
pere pentru cabine tul de protecțxa muncii.
In memoriul proiectului ce diploma st va ca o d Jj''r t: ru cum­
plită c zu.uriior de protecție a muncii prew-’.utc p-.ntxu jDx-jGuIVuI.
proiectat.
7.J» Proiector-a m. j-r-loi. pentru e
incendiilor
Miuurilc dc prevenire a inciuuiilor <■6 >.e -.rab_ e r.uLe xn vt>-
dera la proiectarea obiectivelor de re^Jruj-i ui ’e-c
respectarea-dis car-țulcr ror.-ate —Tire llâ’ri-.le
izolarea secțiilor caile ug Vastul clădirilor prx.
asi^urareo ieșirilor ue 'svauuure n.cexc.rv, a . -..vurr Hor rc__ ■
vei de apa pentru stingerea incendiilor, ur-a ?±
depozitelor ăc morsriole șl lor.huji.ibil^ Îs lit> ;enr._--c „re' - .^tc.
ds norme «ce.
Din punct de vedere ii prevenirii r-...luxilor
reparații sint incluse ir _r.trvi.rlnderxi or o"u rus-oare
de mașini și ca atare la proiectare "cr f~3._ 1
... .c ? i .. j I~l-
ve.rentru atingerea -nocnliilvi- '• ’.’r ? : ■■*•.' .i’ • t
n- • wj(

nui.cîrul corespunzitor <U pompe,

W» .• .* . ttx.i.^’rt, i-*- .. ic .«-ce •’u
mijloace pentru combat crea incer^ ■S

?£ planul. obiectivului proi:cta'. 'w V'K -ruxaa 1 .cruri...

^cplaca^e a ?.ia^antilor, a pi'•/»**■ jljr •‘'rxu <?x 1‘ZCx .

In memor-ul proiectului t. va >_c - .iv. r* - • r »w i

. L ,
nire ;1 .oinba«ere a incendiilor pr: diiiru <^hx..'. r iii In
c auria.
 - M —

7• 4• săpărilor Bsnițaro-iglenloe
La proiectarea tehnologică a obiectivelor de reparații aa va
avea in vedere necesitatea respectării normelor de igienă fi sani­
taro, prevăzute do lega pentru industria constructoare do nafini»
In om mor iul proiectului ac va da o descriere a tuturor măsu­
rilor provăsute cu referire specială la iluminst, inoălxit,ven­
tilație, protecția fspetrivn zgomotelor fi vibrațiiIer, asigurarea
.antidotului pentru Muncitorii do la locurile cu condiții grele de
șuncă, asigur»rea de grupuri sanitaro» săli da servire o masei,
vestiare oto*
Prin proiectare se vor prevedea utilajele fi mijloacele do pu­
nere în oplioere o masurilor precomisate*
In acest sens se pot face referiri la echipamentul comun do
protecție al lucratorilor fi la mijloacele do protecție specială
de la anumite locuri de muncă*
Iluminatul încălzirea» ventilația se proiectcasă după metodo­
logia indicată in capitolul 5* In ac privafte proiectarea măguri­
lor do combatere a zgomotului se va ține seama ce nivelul zgomotu­
lui sa fio cit nai redus fi sa nu atingă în nici-un moment valoarea
da 80 decibeli*
In aooet scap locurile de muncă, atelierele, secțiile cm nivel
do zgomot ridicat var fi amplasata în încăperi închisa în caro <t
var prevedea fi alte mucuri de atenuare a zgomotului* Apa» de
exemplu, atandurile pentru redarea motoarelor uzate var fi amplasate
în încăperi separate, izolate, ou pereți plini do rostul întreprins
dorii, iar pupitrele de comandă la care lucrează operatorii vor fi
scoase în afara sau izolate fonie*
La fol trebuia procedai fi cu alto ateliere oara an utilaje ce
produc zgomot marc fi vibrații( ciocanul do forjă, piesa pentru me-
trițaro» stand de încercat fi reglat claxoane,oto).
In proiectai o didactico ao va arăta cum se rezolvă la obiectivul
proiectat acosta problema*
 f50 —

CA P . 8 • CALCULE ECCNOMICE LA FABRICAȚIE SI REPARAȚII

8.1. Aspecte generale

La fabricarea și recondiționarea pieselor, la repararea unui
ansamblu sau agregat, la proiectarea unui diapozitiv sau stand,pre­
cum §i la proiectarea liniilor tehnologice, atelierelor, secțiilor
aau unităților de fabricație și de reparație se pun probleme de
costuri §1 eficiență. Atît fabricarea și recondiționarea pieselor,
cît și realizarea dispozitivelor și standurilor pentru reparații
au sens atîta timp cît acestea asigură o eficiență economică cer­
tă. Această eficiență este determinată în primul rînd de costuri­
le respective și în el doilea rînd de eficiența în exploatare a
pieselor econdiționate, dispozitivelor sau standurilor realizate.
Cei care proiectează procese tehnologice de fabricație sau
de recondiționare, dispozitive și standuri, ateliere, linii tehno­
logice sau unități de producție trebuie să cunoască modul de cal­
cul el prețului de cost și al eficienței economice.
In cele ce urmează se prezintă, într-o formă preponderent di­
dactică, metodologia de calcul a prețului de cost și a elicienței
pentru piesele și ansamblurile fabricate sau recondiționate, dispo­
zitivele și standurile de reparații și capacitățile de producție
care fac obiectul proiectelor de an §i de diplomă la disciplinele
„Tehnologia reparării automobilelor" și „Fabricarea și repararea
autovehiculelor". Prezentarea acestor probleme se face în ordinea
folosită pînă acum în tratarea oroblemelor din îndrumar.
8.2, Determinarea prețului de cost c 1_pieselor noi
Piesele noi fabricate în cadrul liniilor tehnologice ce fabri-
cație se folooesc la asamblarea mașinilor noi sau ca piese de
schimb pentru reparerea mașinilor uzete.
La proiectarea proceselor tehnologice de fabricare e unei
piese noi se cere să se calculeze și costul ei.
Prețul de cost el unei piese noi(C )t cuprinde suma cheltuie-
Iilor cu materialul, retribuția și regiile ce revin pieseil reapec-
tive, așa cum rezultă din relația:
% * hî X
Cpn = Caf * Cr (1 + loo ' * (3.1)
în care;
C3f — costul semifabricatului sau materialului din care se
realizeazB piesa, în lei;
ce - cheltuielile cu retribuția completă ce revin piesei
respective, în lei;
 — —

aa- cheltuielile cu regia de secție, in procente din chel­

tuielile cu retribuția pe bucată;
Hî - cheltuielile cu regie întreprinderii, în procente din
cheltuielile cu retribuția pe bucată..
Aceste componente ale prețului de cost se obțin separat și
în diferite moduri.
Costul neroi labri ~atului se obține din catalog el o cu prejuri
pentru semifabricate.
In cazul cînd piese se obține direct din material laminat
prin debitare, atunci costul materialului pentru piesa fn cauză,
(Cpj.fce obține înmulțind mtae bucății de materiei loxosit cu prețul
specific el aateriaiului respectiv, potrivit relației;
= c z. • » (lei) (£•2)
ance:
um - reso bucății de material folosit pentru confecționarea
pielei , în izr\
- costul specific al unui kilugrsp: de material, în lei/kg.
Jha-1 tuiclile cu retribuția ce revin la c pitei se compun din
cheltui*1!! <"j retribuția direct! qi cheltuielile suplimentare.
1'.el t ; î el ile ct, retriouția directă a muncitorilor care parti­
cipa prelucrarea piesei C. , se obțin ce eumfi a retribuțiilor
cuvenite pentru tonte operațiile procesului tehnologic,eoni or® ex-
~r«siei:
Jj (6.3)
re op .K >
în cnre;
t timpul necesar pentiu executarea unei operații,în oreț
’P
j*»tribuția VsriierA orară, în iei/cră.
Cheltuielile :v. oii mente re cu retribuția currind cheltuielile
• u i r,-r' ii le soc:-le, cu concediile oe odinnt și cu premiile,
stea 5p calculează înmulțind retribuția directă cu un coefici-
x u . ■ i Hhtr’î traiectele didactice acest coeficient al cneltuie-
■»

*.r coate fi luat în limitele Kc = 1,10 -r 1,13.

r.’: aceasta sîtueție cheltuielile cu- retri b.i. ți a completă se
obțin au relația;
r urd * s fi ei) \6.4)
Lxiatil qi un alt mod ae culcai al retribuției pe bucată,care
;ine seatiS atlt de cheltuielile directe (variabile) care depind
u£ [rogracul anual de rrcd-cție, cît și de cheltuielile indirecte
(constante), care nu depind □<? programul anual ce producție.
 — /52.—
Aeest calcul se folosește, de regulă, în cazul cînd se elabo­
rează mai multe variante ale procesului tehnologic de prelucrare
în scopul alegerii unei variante optime»
r'entru proiectele de an și de diplomă Iscore se referă îndro-
mărul, cheltuielile cu retribuția se vor calcula nșa cum 3-8 ară-
tat mai sus.
Cheltuielile pentru regla de secție cuprind cheltuielile le»
gate de plata personalului de conducere gi de deservire al secției,
cheltuieli cu energia, curățenia, reparațiile, amortismentele.
Pentru fiecare bucată de*produs, cheltuielile pentru regia de
secție se obțin ca procente din cheltuielile cu retribuția directă.
Pentru proiectele de an și de diplomă cneltuielile pentru regi» de
secție se pot lua în limitele 80 -r 16o% din retribuția completă.
Cheltuielile pentru regla întreprinderii cunrind cheltuielii®
legate de asigurarea conducerii și funcționării întreprinderii: re­
tribuția pentru personalul de conducere și deservire, cheltuieli cu
aprovizionarea și desfacerea, cheltuieli cu paza și cu alte activi­
tăți ale întreprinderii.
Se cetermină tot sub formă de procente din cheltuielile cu re­
tribuția completă pe bucată. Pentru proiecte didactice, cheltuieli­
le cu regia Întreprinderii se pot lua în limitele .150 t 300% din
cheltuielile cu retribuția completă.
In cazul cînd prin tema de proiectare se cere sfi se proiecteze
procesul tehnologic de fabricare pentru un suoansamblu și să so cal­
culeze §i prețul de cost al acestuia, se vor calcula senarat costu­
rile fiecărei piese componente, după metodologia de mai sus.sus, iar
prin însumarea lor se va obține în final prețul de cost al suLansam-
•bl ului respectiv.

• 8-5* Determinarea prețului de cost pentru piese gi aubsnaaa-

bluri recondiționate
Prețul de cost al unei piese sau subansamblu după recondițions-
re este compus, ca și la fabricație
* * - ,•din costurile muncii prezente
§i trecute înglobate în obiectul recondiționat. La nivel de sec-
°a
ție, prețul de cost C„ , al unei pi.ese sau subuna’-mblu după recon-
diționere va fi:
CB “ 0 v + C 4K B * (let)
8 m n ps (8.5)
La nivel de întreprindere, prețul de cost Cj , pentru o piesă
sau subaassmblu după recondiționate se obține cu formula:
\ \
°1 (1*
“ C.
fll * °r Too / * °P3
 — /53. —
în ejtres

c. - costul materialelor folosite le recondiționate §1 cos­

tul piesei sau aubanaaoblului care se recondiționează,
în lei;
' cr - costul retribuției complete pe bucată, în lei;
- cheltuieli pentru regia de secție, în procente din re­
tribuția completă pe bucată;
Rj - cheltuielile pentru regia întreprinderii, în procente
din retribuția completă pe bucată;
CDS- - costul pieselor de schimb folosite la recondiționarea
P3
subansamblului, în lei.
Fiecare din aceste componente se stabilește eeperat prin cal­
cule corespunzătoare, așa cum se aretă în continuare.
A/ Costul £.ut( ri ele! or. Valoarea acestui element al prețului
de cost 3e obține în diierite moduri, pentru diferite cazuri.
Astfel costul materialelor pentru recondiționate , C’mr ’ se obține
ostiei:
C
— <■»

(lei) (6.7)
U« i
'”3 • °a •
în caie:
costul sediu, în lei, el unui kilogram de material
(uenifabric* te,lamina te,elctrozi,carbid etc.j;
>.• - rene materialului consumat, in kg.
Valorile coeficientului C. se iau din cataloagele de prețuri
i-entru cateri-le de u- rovi zi on^re. Acest calcul se face oentru
fiecare fel ce material folosit, Jupă care, prin însumare, se ob­
ține valoarea C .
rentiu un calcul aei amănunțit al cestului materialelor din
ca r & rezultă deșeuri uti lizabilc , (C2^), se folosește relația:

-d = - J .□ 3 <1 ♦ . p (lei) (8.82

xL< des 1

& -.?3a aemxfabricatului sau materialului debitat din care

rezulți. piesa finită și deșeuri, în kg;
ut - masa pi.’aei finite, în kg;
f
5/lco - cota de cneltuieli centru ecniziționarea materialului;
.-'c/lco- pierderi co deșeuri din manipulări;
Fc-, - prețul unui kg ie deșeuri metalice. care.pentru lami­
nate feroase, este ca 0,5C - 0,?U lei/kg.
Costul deșeurilor rezultă din relația:
= (Ga 7Sc;*• ?de§ *1 (lel) (8.9)

In cazul pieselor și 3UP3r.sar.blurii or cere ae reezndi țicneszâ

ae ia în ccnsicersție și costul materialului obiectului care se
 — Z54-.—
recondiționesză..Costul materialului în acest caz ae calculează

diferit pentru trai situații distincte.

a/ pentru cazul pieselor uzate loo%
(lei) . (8.1o)
^*mp ■ Q. C^.
f.v * ^ts , »
în caret
cmp costul materialului piesei oe ae recondiționează,în
lei;
G — masa piesei de necondiționat, în kg;
-costul unui kilogram de fier vechi, în lei;
- cheltuieli cu transportul și spălarea oe revin la
o piesă, în lei.
b/ Pentru piesele oare se recondiționează 1«\ trepte de re­
parație: Q
n • K ♦ C ts ' [lei]
C mp • — (8.11)
în care:
Cpn - costul piesei noi, în lei;
n - numărul total al treptelor de reparație;
K - numărul treptei de reparație la care se va prelu-
era piesa care ae recondiționează.
c/ Pentru cazul unor pieae uzate parțial:
Cjnp * C pn •P * Cts’ j^eiJ (8.12)
unde:.-
P eate gradul de uzură, în procente, al piesei care ae re­
condiționează, stabilit prin apreciere funcție de re­
sursa remanentă.
Pentru cazul subqnsamblurilor sau agregatelor la a căror re­
condiționară ae folosesc și piese de schimb, se calculează prețul
acestor.-piese cu relații*-:
qicl. q2C2. .. ■ qnCn
°pa loo , (lei) (8.13)
în car^i
^1 , 2,.., n - este norma anuală de consum de piese de schimb
pentru loo componente (subansamblu, agregat etc,);.
*1 • 2 | ■ ,n - costul piesei,' în lei.
Normele anuale de consum pentru piese de schimb sînt stabi­
lite pentru toate mașinile §1 componentele lor și se găsesc în
unitățile de exploatare și reparații. Costurile pieselor de
schimb se obțin din cataloage.
Costurile amintite mai sus permit să se obțină costul mate­
rialelor C^, și costul pieselor de schimb C ,necesare în
formula (8.5). pa
 — 155 —

b/ Costul retribuției» Se are în vecere manopera pentru o ope­

rație sau pentru o bucată. Costul retribuției directe pe operație
sau pe bucată C ,.se calculează cu formula:
re1
Tn-*l
c rd. = Ko * (lei) (8.14)
în care:
Tn - timpul normai pentru executarea operației eau pentru re­
condi ționarea unui obiect (piesă, subansamblu),în minute;
Rt - retribuția tarifară corespunzătoare categoriei și treptei
' de retribuire a muncitorului, In lei/oră.
Timpul normat se obține din calculul normei de timp pe opere-
țir* și pe bucată.
Retribuția tarifară se ia din tabelele corespunzătoare. Avînd
timpul normat pe operație sau pe bucată în ore-om, retribuția tari­
fară do bază în lei. și ținînd seama de cheltuielile suplimentare
pentru premiile muncitorilor, pentru concedii și pentru asigurări
sociale, se poate obține costul complet al manoperei CfJcu relația:
C s T . R. • £__• LnA • K , (lei) (8.15)
r n ♦ pr od
o<2 * sa
în cere:
- coeficientul cheltuielilor cu premiile (K. al,o3-l,o5)*
“pr
Kod - coeficientul cheltuielilor cu concediile de odihn>
<“od"11O7)!
s>. - coeficientul de asigurări sociale (K as =l,o2).
’
C/ae,/ia do secție (atelier). Sub a ceată denumire alnt cunosc
te cheltuielile cu retribuția personalului 'de conducere și deservi­
re al atelierului sau secției, consumul de energie, cheltuielile cu
reparațiile utilajelor și clădirilor, cheltuielile cu diapozitivele,
cheltuielile cu inovațiile și invențiile, cheltuielile cu protecție
muncii etc.
Toate aceste cheltuieli ae determină separat astfel:
a/ Cheltuielile pentru retribuția personalului secției (șef
secție, șef atelier, maistru, controlor, normator, om de curățenie
etc.) se iau în medie 7 - lo% din fondul anual pentru plata retribu­
ției personalului direct productiv. Din aceasta se -prelevează ce re­
vine pentru recondiționarea piesei, subanaamblului,ansamblului etc.
în cauză;
b/ Cheltuielile cu consumul de energie electrică de forță
C_o = 0.55 iei/kw.h; cheltuielile pentru.
încălzirea atelierului aau
secției, cheltuielile pentru iluminat, pentru aer comprimat, pen­
tru abur și apă, care se obțin din tabelele cu norme de consum*
 — /56 —
c/ Cheltuielile cu reparațiile curente ele clădirilor și
utilajelor se iau In procente din costul lor, circa 3,5% pentru
clădirea atelierului sau secției gi 3,5% pentru utilaje;
d/ Cheltuielile cu dispozitivele , care privesc achiziționorer
și exploatarea SDV-urilor și se pot considera, în mare, la circa
500 lei anual pentru fiecare muncitor productiv.
e/ Cheltuielile pentru amortizare? clădirilor gi utilaje­
lor se determină in procente din costul lor: pentru clădiri 3-7*
din valoarea lor, iar pentru utilaje în mod diferențiat pe cate­
gorii (lo,2% pentru electromotoare, 8,7% pentru instalațiile de
încălzire cu cărbune, lo,7- lo,9% pentru mușixii-unelte, 11,5-12,8%
pentru utilaje de forjă, 31,2-- 34,2% pentru convertizoare și
transformatoare de sudură etc.);
f/ Cheltuielile pentru inovații și invenții ae obțin aoco-
tind K.ite 1OO lei pe un muncitor productiv ne pn;
g/ Cheltuielile pentru protecția muncii rezultă socotind
cîte 50 - 100 lei pentru fiecare muncitor productiv anual;
h/ Cheltuielile cu materiale ajutătoare ’și pentru curățe­
nie se consideră cca, 1056 din cheltuielile cu materialele de
bază;
1/ Alte cheltuieli neincluse în devi~ ae socotesc în volum
de circa 3- 5 % din cheltuielile totale.
Pentru proiectele didectice, în mod cu totul orientativ,
regis atelierului sau secției de reparații ae ponte considera pe
total de circa 60 t 150% din retribuția compl °tă pe bucata.
Cheltuielile medii pentru o unitate convențională ue 1 epa-
rații de tractoare, automobile și motoare paati u apa, <-tur și
eer commprimet sînt date în tabelul 8.1.
Tr belii 8.1
1
Unitatea convenționala Cheltui 31 i , în lei, ; an tru;
de reparații pentru: .. i aer C OM —
apa : abur I

Trac toaro 2,5 - 4,o 25 - 2

'Automobile 2,o 1 3,o I 2o - o 2
1
2,5
I llotoc-re 11,0 - 1,5 15 - * 1,5
I__________________ 1

D. Cheltuielile cu re.’ifi înțrc.urinc.»;ri i. Ouo'*ind ecsta-

file care se repartizează pe produc țin realizată conp^sa din
retribuția personalului de conducere ni întreprinder^i, cneltu—
idile cu aprovizionarea §i desfacerea produselor, cu pana ci
 — 157 —
cu alte nevoi ale întreprinderii . Acerte cheltuieli se obțin Ca
procente din retribuția completa pe produs, fiind foarte diferi­
te ca mărire, în funcție de specificul gi mărimea întreorinderii
de reparații. Se pot lua valori de 100 t 250% din retribuția com­
pletă pe bucată.

8.4. Calculul prețului de cost gi al eficienței diapo­

zitivele! și standurilor
Costul dispozitivelor gi standurilor proiectate în cadrul
proiectelor de an gi de diplomă trebuie determinat in scopul stabi­
lirii eficienței si termenului de recuperare ele acestora.
Pentru standuri qi dispozitive complexe, cel nr>i sigur mod
de calcul al costului lor constă în întocmirea devizului de exe­
cuție din care rezultă cheltuielile cu materialele, cu manopera
de execuție gi cu regiile de secție gi întreprindere.
frentru dispozitive simple sau de complexitate medie prețul d(
cost UDrox:mutiv se obține cu relația:
=d • °r > [lei] (8.16)
în care:
nr - numărul total de piese din care este construit un dis­
pozitiv (se ia din tabelul de componență al desenulu'
de ansamblu ), în buc;
wr - costul mediu al unei piese componente, în lei/buc.
Costzl mediu el unei piese componente poate fi determina
statistic, pe baza costurilor postculculate ale unor dispozitiv
ssemănătoere sau prin adoptarea următoarelor valori aproximative:
Cr = fco lei/buc pentru dispozitive foarte simple, 8o lei/buc pen­
tru dispozitive simple gi 12o lei/buc pentru dispozitive de com­
plexitate medie.
In funcție de greutate, costul dispozitivului se obține cu
expresia:
-d = K.C (lei) (8.17)
unce:
K - costul specific pe unitatea de greutate în lei/kg;
(Pentru X se pot foloei valorile menționate anterior
în funcție de complexitatea dispozitivului);
G - mnsa dispozitivului, în kg.
Aprecierea (analiza) economică a dispozitivelor poate fi
făcută în două moduri;
a/ prin verificarea condiției de rentabilitate și calculul
 — /5â —

economiilor anuale rezultate din introducerea dispozitivelor;

b/ prin determinarea lotului optim de piese pentru mai multe
variante de diapozitive care pot'realiza aceeași operație.
Primul mod de analiză eate mai frecvent folosit în practică
§i se realizează așa cum se.arată în continuare.
Condiția de rentabilitate a introducerii unui dispozitiv
în producție poate fi formulată astfel:
E . N„>Q t
(8^18)
unde:
E - eficiența economică (economia)
(economia) , in lei/buc
N a - programul anual de oroducție, în buc/an;
cheltuielile anuale ocazionate de introducerea in ex-
ploetare, întreținerea gi repararea dispozitivului, în lei/an»

Economiile anuale se pot calcula cu relația :

sa= E.-N
= E No--%>
Q
P * (lciJ (8.19)
Eficiența economică E.oe calculează cu exnresis:
c c *
Es(l+o,ol K v> ). fst.
p o.
6u-»
1 T* - E^J , (1-1) (8.Io)

în care:
I - coeficientul cheltuielilor ue rafie '>le secției in
care se introduce dispozitivul în cauză (centri. secțiil** de
prelucrări prin âșchiere r*r= ?5o);
S\. Nț,,- normele de timp ae operați? înainte ?i respectiv
după introducerea di anozi tivului în cauză;
Rl- Rș- retribuțiile.tarifare orare ale muncitorilor înainte
și după introducerea dispozitivului;
t»C£- duratele normate ale mașinilor unelte ecnipute cu
dispozitive, în ore.(Se iau uin normative).
1 ,E2 - costurile energiei consumate înainte și c'u. 1 in­
S1
troducerea dispozitivului în cauza, în lei).
La calculul normelor de timp Nt. și Ut trebuie st •e ia în
considerare nu numai reducerea timpilor ue oază oi qi reduce­
rea timpilor ajutători. Lp asemenea, trebuia să a ai nu cont că
retribuțiile tarifare orare r, și
1 2 □ e diferențiază și .nume ,
.cu cît diapozitivul oste mei bun, cu utît acade mai mult in
ruport cu £t^.
Cheltuielile Qd legate de introducerea în lucru și exploatarea
diapozitivelor cuprind cheltuielile de proiectare, amortizare,
întreținere și exploatare..Ele ae estimează ou xelația:
 — .159 —

Qd - Cd(P+A*E) (lei) (8.21)

în care:
P- coeficientul cheltuielilor de proiectare,exprimat ca raport
între cheltuielile de proiectare și costul dispozitivelor
(?=o,l ■? o,5). Valorile cele mei meri corespund dispoziti­
velor speciale nademontabile, cu o pondere mare de elemente
nc'.ipizate;
1- coeficientul de amortizare:
1 (8.22)
‘ ‘ D. »

e este durata estimată de exploatare a dispozitivului,în ani.

(D=l, pentru discozitive simple; Lr=2 eni pentru dispozitive
de complexitate ceaie; D s5 ani pentru dispozitive de comple-
xitute mare).
E- coeficientul cheltuielilor de exploatare exprimat ca raport
între cheltuielile ce exploatare și costurile dispoziti­
velor . (Pentru culcule curente E=0 »>).
C costul dispozitivului, în lei.

Iermenul de amortizare al dispozitivului seu standului se obți --:

cu relația;

> [8ni] (8.23)

8• 5• Calculul indicatorilor de eficiență ai capacității

de producție proiectate
In memoriul proiectului de diploma trebuie să se definească
foncurile fixa de bază ale unității proiectate, să se calculeze •
prețul de cost al reparației, nivelul de rentabilitate al unită­
ții, termenul de amortizare al investiției, efectul economic re­
zultat prin aplicarea în producție a tehnologiei propuse și indi­
cii de eficiență ai tnlosirii iondurilor fixe.
Indicii tennico-eco.iomici amintiți se determină în conformi­
tate cu tema proiectului.
a) Costul iondurilor de bază ale unității de producție, Cfbî
se obține cu expresia; z

vfb ■ °= + Cu * CSDV • [lei] (8.24)

în care;
Cc- costul clădirilor unității proiectate, în lei ;
Cu“ Costul utilajelor și instalațiilor din unitatea proiec­
tată, în lei;
^SDV- C09lQl sculelor, dispozitivelor și verificatoarelor
necesare, în lei.
 - — /6O J-
In funcție de teca proiectului, costul fondurilor productiv.»
de bază se determină în diferite feluri.
Așa, de exemplu, pentru cazul proiectării unor unități de
producție noi, costul fondurilor productive de bază ae calculează
orientativ în modul următor:
Costul clădirilor de producție:
•• cc’Cl-Pt • a (8.25)
unde: - 2
C^- costul specific al clădirilor, în lei / Q ;
F^- suprafața productivă totală a clădirilor, în m .
Costul utilajelor 0 se obține în mod identic cu relația»
u
C„ = C9 t» . [loi] (8.26)
u
în care:
2
C2 - - costul specific al utilajelor, în lei/m ;
Ft -' suprafața productivă totală, în tn .
Costul SDV-urilor se obține tot aqa, cu relația:
CSDV = C3‘it ’ (lei) (0.-7)
în care:
2
C. - costul specific al SDV-urilor în lei/rn ;
Ft - suprafața productivă totală, în m .
Valorile 0^,0^ gi se pot obține de la institutele care
proiectează unități industriale.
Valorile individuale ale utilajelor 5}i SDV-urilor ae obțin
din cataloage. * «
In cazul reconstruirii §i amenajării unităților de producție
vechi, costul fondurilor productive de bez? se obține cu reltțio:

C fb =^Gol + c c2* Cc5> + (CU1* CU2)*(CSD'/1 ♦c SDV2^» (H.rs)

în care:
Ccl»Cc2 §i Cc3 - respectiv costul clădirii care se menține,
costul reconstrucției clădirii cu se modifică și
costul clădirilor noi ce se adaug?,în leij
. ^ui» ^u2 “ costul utilajelor ce. se reiolocecc si respectiv
costul utilajelor noi, fn lei;
^SDVi,GSDV2“ costul SDV-uri or ce ne rofoloscac
r^foloctac si resj ectiv
cpstul SDV-qrilor noi ce se prevede a fi nchizi-
ționote.
In cazul proiectării unoi secții sau ateliere sepsrote,cos­
tul clădirilor ce producție 8e calculează plecind 5e la suprafețe
conatxuită, în mv 5i coatul nediu.ee revine la 1 ci2 de clădire.
Coatul utilajelor ai SDV-urilor se determină dună prețurile indi­
viduale obținute din oeteloofele de prețuri pentru uti’aje si
SDV-uri.
 - 461.-
b) Fondul anual de retribuție aa obține din însumarea fondu­
rilor de retribuție «pe categorii de oameni ai muncii.
Âctfel, pentru muncitori fondul de retribuție anual, R^, •a-
te dat de relația:
a« ’ Bb + a a * Cae i (8.29)
unde:
Rj. - retribuția de oază anuală a muncitorilor direct pro-
ductivi, în lei;
»3 - retribuția suplimentară, în lei;
C« - fondul anual de asigurări sociale, în lei.

Retribuția de bază se calculează cu relația;

■ 0,01 T n •ht • st- (lei) (8.5©)
in cai ei
Tn - norma de timp anuală pentru realizarea întregului pro­
gram de producție el unității care se proiectează, in
ore;
nt - retribuția medie a muncitorilor, în lei/oră;
*t - coeiicient care ține seama de retribuția suplimentară
pentru ore suplimentare și alte lucrări, Kt= 1,o2Ș-1,o5»•
Retribuția auplimentară R «3 , se calculează cu ajutorul formulei:

*3
“b • s,
loo > (lei] (8.îl)
unde:
K rs = coeficientul retribuției suplimentare care reprezintă
5 - lo% din retribuția de casă, Rv .
Cheltuielile pentru asigurări sociale. C„D, de obțin cl> reia-
•ia! •'

C as M
, (lei) (8.52}
loc
în care:
%s - coeficientul de cheltuieli pentru personalul tehnico-
edninistrativ R ta , se obține cu relația;

♦ C* ’ (lei) (8.53)
“te ’ 12 as
unc e:
«1 - suge totală a retribuției lunare pentru personalul
tehnico-administrativ, în lei;
C'es - fondul anual de asigurări aociale pentru personalul
tehnico-edministrativ, cere se obține cu relația:
12 A- • îi.
’
CB3 1 ea .[lei] (8.54)
loo )

Suna totală a retribuției lunara ț2^iae obține înaumînd

retribuțiile lunare individuale ale personalului tehnico-adminis-
 — 462 —
tratlv.
o) Costul total al reparației obiectului, C tr» pentru unită -
țile de reparații se obține cu relația t
°a< caî >*%. ♦ H Ra
Ctr“LRtd+ ) , (8.35)
lOG mr oo
unde:
«t — retribuția totală a muncitorilor direct*’productivi
ocupați cu repararea obiectului în cauză,inclusiv chel­
tuielile ou retribuția suplimentară gi asigurBrl sociale,
în lei;
R pa gi Rmr - cheltuieli cu piesele de schimb șl respectiv cu
materialele.pentru reparații, în leii
0..,
OD
Caî și Rg - respectiv cotele de cheltuieli cu regiile de
secție, regiile de întreprindere și regiile din afara
producției, în lei.
Calculele acestea se efectuează la nivel de unitate de repa­
rații tn scopul cunoașterii cheltuielilor totale care se efectu­
ează anual pentru producția realizată.
Pentru calculul costurilor individuale,ale ooiectelor repara­
te (piese, subansambluri), se vor lolosi relațiile 8.1 și 8.2.

d) Coeficientul de folosire al fondurilor productiv? do_

bază se obține cu relația:

Kf = t 1^.36)
unde: ^fib
Pț - prețul de livrare al reparației obiectului, în lei;
Cfb ” coatul fondurilor productive ce bazfc, în lei.
•) Nivelul rentabilității unității ue renurații □ e determină
cu formula:
CP - P ) loo
(P
V---- • (•'•) (8.37)
în caret Pq “ prețul de cost complet al reparației,în lei.
) productivitatea muncii pentru muncitorii direct product! vift».
se obține cu relația:
( PC " C’ >"r
unde;’ * “■ ■ , [1 ei/muncitor) (8.38)
C'pa - cheltuielile eu piesele de schimb pentru o reparație,
In lei;
Nr - programul anual de producție (numărul de reparații
■ în reparații convenționale);
N m - numărul mediu anual de muncitori direct productivi.
 - /63.—

g) Economia anuală. , obținută prin reducerea prețului de

cost ul fabricației sau reparației se determină cu relația:
Ea = (Pca " pce> “r > (16i) (8.39) .
unde:
P ca prețul de cost complet al fabricației seu reparației
înainte de reproiectarea unității, în lei;
Pce prețul de cost complet al reparației estimat pentru
unitatea proiectată, în lei .
h) Termenul de recuperare (amortizare) al investiției Try la
proiectarea noilor unități se obține cu ajutorul lorculei:
srb (ani) (8.40)
Tr " »
%

Termenul de recuperare (amortizare) al cheltuielilor capitale

necesare pentru reconstrucția unei unități de producție se obține
cu relația:
c f.bp " Cfbe
T r (ani) (8.41)
»

- costul fundurilor de bază ale unității proiectate

(reconstruite), în lei;
=It9 - costul fondurilor de bază ale vechii unități menținute
în noua unitate reconstruită.
i) Efectul economic, (E^^ - în cazul aplicării în producție
a proiectului, poate fi obținut cu ajutorul expresiei:
= £ 3 e. (8.42)
a n ^Cfbp “ C^K,.)>0
°fbe
în care:
«n - coeficientul normativ de eficiență pentru unitățile
de reparații care se ia în limitele 0,17 - 0,20.
Principalii indicatori-tehnico-economici ai unității de produc**
ție proiectate se înscriu în tabelul sintetic în scopul evidențieri
calităților proiectului realizat.

8.6. întocmirea tabelelor sintetice

Atît în cuprinsul nroiectelor de an cît §i al celor de diplo­
mă se prevede întocmirea unor tabele sintetice.
Aceste tabele trebuie să cuprindă valorile principalilor in­
dicatori ai *emei proiectate și servesc la prezentarea sintetică
• a proiectului direct sau comparativ cu alt proiect mai vechi sau
cu o situație existentă. Se întocmesc în format mic (A,) pentru
includerea în memoriu și sub fermă de planșă pentru susținerea
proiectului.
Forma acestor tabele sintetice este dată mai jos.
 — Z64-. —
▲ • Pentru proiectele de an s
Tabel sintetic cu principalele date ale proiectului
de an
:Nr. Denumirea indicatorului Unități Valoarea
crt • proiectului de mă­ indica­ Obs
gură torului
Indici tehnologici:
1» Nr.operații ale procesului operați i.
tehnologic
2. Norma de timp pe bucată minute
Timpul de mașină pe bucată minute
Indicatorii liniei tehnologice
1. Programul anual de producție bucăți
2. Volumul anual de lucrări om-ore
*7
Fondul anual de timp ore
4. Ritmul de lucru • buc/zi
5. Durata de imobilizare în zile
i reparație
6. Frontul de reparație buc. i
7. Nr.utilaje
strunguri buc. I
♦
freze buc.
2 | i
8* Suprafața totală m ! î
Indicatorii economici
i
1. Prețul de cost al obiectivului
reparat lei
2. Eficiența tehnologiei proiectate lei i
Costul capacității proiectate | lei ■ 1 I

4- Costul diapozitivului proiectat lei sI

5» Eficiența dispozitivului !

B. Pentru proiectele (lucrările ) de diplomă

Tabel sintetic cu principalele date ale proiectului
(lucrării) de diplomă
r
Nr.l Denumirea indicatorului Unitatea Valoarea ■
crt. proiectului ie măsură indicatorului Oho. I

Indicatori tehnologici
11. Mărimea lotului buc
2.1 Numărul operațiilor proeeaului
| tehnologic I operații
3.1 Norma de timp pe bucată minute
4.1 Timpul de mușină pe bucată minute
 — <65-. —

Nr. Denumirea indicatorului Unitatea de Valoarea

crt, proiectului măsură indicato­ Obs.
rului____
Indicatori ai capacității
de producție orei acta te
1. Programul anual de producție buc.
2. Volumul anual de lucrări oq - ore
*1
Volum anual de mașină I ore - utilaj
4. Fondul anual de timp ore
5. Nr.muncit.direct in producție oameni
6. Nr. de utilaje (total) buc.
din care: strungari buc.
freze cuc.
7. Ritmul de reparație buc/zi
S. Durata de imobilizare în reparație zile
Frontul de reparație buc.
10. Numărul de posturi de lucru posturi
11. Suprafața totală x2
ffi2
din care: tehnologică
B2
nuxi li ară
»2
alte suprerețe
Indica’ori economici
1. Prețul construcției proiectate lei
Jostul utilajelor necesare lei
3. Preț cost al obiectului reparat lei
4. Eficiența reparației lei
5. Termen ae amortizare al inves­ ani
tiției
6. Costul standului peoiectat lei
7. Eficiența folosirii standului lei
ti. I Terme noi de recuperere al costa-
I lui standului ani
o j Productivitatea muncii lei/muncitor
 — J66.—

CAP. 9 . PROIcCTAREA DISPOZITIVULUI SI STAlipULU?.

9.1. pptg inlțialg de proiectară
Realizarea proceselor tehnologice de fabricare sau recondi­
ționară a pieselor de automobile necesita existența unor utiiuje
tehnologice, din care fac parte mașinile unelte, instalațiile ji
standurile pentru încercări și dispozitivele de lucru,aoambiara
și oonirol..
Dispozitivele.de lucru au rolul, principal, de □ poziționa
suprafețele de prelucrat ale pieselor în raport cu traiectoriile
presupuse ale tăișurilor sculelor de a menține poziționarea pe
tot timpul oît durează procesul de prelucrare, precum și de a fixa
diverse piese, subansambluri, ansambluri în vederea încercării lor.
Dispozitivele de asamblare servesc pentru fixarea pieselor
și subansambluri!or în poziții prestabilite, în vederea asamblării
lor. Dispozitivele de control aînt necesare verificării preciziei
realizării dimensiunilor, poziției reciproca a suprafețelor, exacti­
tății formelor geometrice și a unor parametri ai ansamblurilor,
agregatelor, automobilelor, eXe..
Standurile de încercări folosite atît în procesul dc fabricare
cît și dc reparare ale automobilelor au rolul, în general, ue a
evidenția parametrii funcționali, rezistența .etc, o pi «j,-: lor, sub-
ansamblurilor, anaamblurilor.
Pentru a corespunde rolului pentru car: au fost construite,
dispozitivele și standurile trebuie oi îndeplinească o serie de
condiții de bază:
- să fie concepute și realizate rațional, cu un grad ac meca­
nizare sau • automa tizare adecvat t pentru a asigura un :,por du oro—
ductivitate în raport cu efectuarea aceleiași operații cu loijloa-
ce universale -sau manual;
— să fie suficient de rezistente și rigide pentru 3 p z rmi t e
xoloairea de regimuri corespunzătoare; de ajchlere, încercux-i sau
asamblare, în condițiile unor dcformații aau erori minime;
— să asigure condiții superioare de muncă, contribuind xa re­
ducerea eforturilor fizice și la garantarea securității muncii;
— fis simple, ușor de executat, reparat și întreținut,să
fis executate cu cheltuieli minime, .:tc.
Din analiza aceator condiții rezultă sarcini deosebite p-.ntru
proieotanții de standuri și dispozitiv:, ueoarece proiectarea
vreouie condusă în așa fel, îneît construcțiile realizate si dea
răspuns favorabil tuturor laturilor, acesea. contradictorii, ale
 — 167 -

aceluiași diapozitiv oau stand, cum cr fi:jrodul de mecanizare»

simplitate cinstructivi,prețul ds coet.etc.
La proiectarea oricărui aiapozitiv eau stand tx’couie se
cuacaaol o serie de dace privind:
-materialul piecei(eemif□bricatului)ce ::e rcp3ră(''relucreazl);
-cr3talentele termice ale piesei st ecadiul de prelucrtrc i
semifabricatului pi.il lu operația pjntru cai’e se face rrci.ctsiiL
cispozitivului aau standuluij
-aes-.aul dc execuție oi piesei, cubancsmolului siv.
lui pentru cară se proiectează diapozitivul sau jta..Jul
-fazele opxra’.iel p-.ntru care ce px'oiectcosi -iIspczitLvuu,
• i3jina-unealta sau jtjnuul p.. care hc utllizeaz.i,regi-*urllo seu
oarametril credule, realizate;
-OF 3CJ.Z13 da prelucrare yi a para ietrilcr funcționali;
- JFrim; a ;.sriex de oi-.se, subancamblurt», »> ansamoluri ce ur-
..‘‘.Ui j ae Ubrics . rrt^ora)
: ■' a r 3 j .iau încerca;

i x ..5 î x, . -,c ;rio-«hidraulici a cispoui-

- ■<> -i

>'■* LT..1 lw îxzpozi-;!* ..ria de oaie ncceuare începerii proiect!

rli llopuzi4 ivului uaa ~',anuului sa paaxe trsce la conceperea
-c- -;.L ;...ei*31c o aicțczit Lvului uau jtar.dtilui, tciie.ti necesari
j’ .vior proi.:ctarii ila-'ntelcr conponeuce (ccrnul,clsaenteLe
le . ;rc -1 rcaut-.xeaa.'.i-..x :1c le -ixare și atrleviere, alenente-
:a"ian :ra, -are. ildare, Je lejusur-, oe ansxblare și
j. . ■>

i • 2 t xcr.c_n tic diapozitivul ac pre-

- . r

21 O .•ce--i- Leac? u profilului camei arcurilor cu ca-te,

3 2
oi" ca ,talon; n
I k 41
• .X
c
rr »
jtJ

j -_k : „.xua i
v - <, > . .* - :

- ’u G u iubire
1 -.2 7 J

i _ 1; a. r..,i-ure ;
7- □ .•□urc-i. i"< rS Fjtj.Sd. .
8- xi" t. .nțiutr* '.ontactul ui C3:.~i au -i-culj

s - J-SC detalia c_ 2 .'âc: G~;

10- discut . eroziv ;
dontjctul forțat aisc x.; t jiic-csx-i itaion» facilitat de arcul 8,
 — 1G-3
asiguri rectificaraa camei corespunzitoai'e a arborelui cc oe
prelucrează ou același p.of11 oa al camei etalon.
In fig.y.2. este prezentata schema de principiu a diapozi­
tivului pentru controlul complex al bielelor unde:
C-.-comp□ i*otor pentru
11 verificat distanțe
dintre axele ale­
I za j elor;
Co- comparator pentru
c— verificat
<><■->4 < < A'it uicovoit-
inf*OV(M<

rcu t'i;lei;
'O-,- comparator pentru
. verificarea tor­
sionării bielei;
aionlrii
1- biela cc se consro*
! Icazâ;
Fig.y.2 2- dorn cu bucșă elac-
.ticu ca fixaazl capul mare al bielei;
3- dorn cilindric (bolț‘corespunzător)precât ușor în alezajul .
capului mio;
4- pîrghie articulata în plan orizontal;
6- nîrghia oscilanta în plan vertical;
5- arc ce .menținere a contactului pîrjhiei articulate în plan
orizontal cu dornul cilindric (oolțul);
In fig.y.3. este prezentata schema j-serală a unU insta­
lații pneumatice pentru prinderea pieselor’ in dispozitive x’ixate
pe masa mașinii unelte sau pe placa unui stand, unde:
i- oc.uulu tor ci-
i— n er s xo
prut iune;
J- robinet de trecxre
J- filtru'separator;
4- regulator tic pre­
siune; •
5- .-uanometru de con­
trol j valorii
px’-siunii;
6- Vilcu de oupra-
□resiune;
7- zupspu de senu
Pig.S.3
8- distribuitor;•
9- dronelțlO- motor pneumatic;
“otorul pneumatic 10 transformi ennrjia aerului coiip rimat-
în lucru m=canic util strîngerii și ueufocerii celor,suban-
aamblurilor, ansamblurilor xn dispozitivul 11.
in fig.y.4. 8e prezinți schema de principiu a unei prase
 -f69 —

hidraulice folosită la preeare-deprecare, precum și la îndrep­

tarea arborilor încovoia^!.

Fi«.9*
.pr-ulune; orc ao readucere;!- c_ i ndru hidraulic;
. u:o i. L-u Croi c-.ntru presiunea ul:iului;p- robinet cu
. 1 •: ; upapa d. r ii’ulare; 7- cupapa d -ijuranți; cupopl
. . 1.1 * ; - ■ >...p i manual4. ac ulei;xO- rezervor ăe ulei hidra-

?ri . acrionareo manetei ~ in censul săgeții duble, uleiul

: L-inulie .u; jirjt lin rezervorul lo,eete refulat în cilincrul
r.iaraulic 3, •jzcrci c.icrei Lină prin intermediul cij .-i cu piston 4,o
~jr\i i, n.’c.sari io nndr.starea arborilor, preoare-depressre*
Li ,.9.ț .;e pvezintj. jc..ecs standului pentru încercarea
■•o... Klor u • Lichid, urev-itut cu aparatura ce r— surjl necesari și
a cu noi ibill ta te proprie de antrenare, unde:
1- pompa ic încercat;
2\
i
2- cotor ăe antrenare;
8 . /9 w ZH variat or .ne câni c;
reuervor;
1 R' 5- rezistența electrice.;
I O- t^r.moaie tru;

u
7 î
7- supapu de reglare a de-
■ prLaiurii;
^4 i -4.
-t vacuumatru;
.tanojie tru;
i 6 z> T
io- supsp- ae reglare 3
presiunii a» refulare;
li­ ^jcitmetru pentru i=-_:ul riîalat.
•Juronetru cu i:ipulsi*ri.
Vuriatorol 3, urc pouioilicatea Us a regla turația <de la
 — 470. —

turația de mere în gol pînă la turația maximă) și măsurarea m-

mentului rezistent al pompei.Depresiunea (presiunea de aspirație)
ae reglează ou supapa reglabilă. 7, iar presiunea de refulare prin
acționarea supapei reglabile 10.
Debitul pompei reparate sau a oelei fabricate trebuie să co­
respundă prescripțiilor tehnice cuprinse în fișa tehnologică de
reparați*,respectiv în caietul de sarcini.
9.J. Calculul de rezistență și ae acționare al
dispozitivului șsu standului
Dispozitivele sînt formate în general, din următoarele
elemente-;
a/ corpurile dispozitivelor;
b/ elemente de așezare și de reazem;
c/ elemente și mecanisme de fixare și strîngere;
d/ elemente de acționare;
e/ elemente de ghidare șireglare;
f/ elemente de legătură;
g/ elemente de asamblare;
h/ elemente ajutătoare.
Corpul dispozitivului este elementul care suportu acțiunea
tuturor forțelor și momentelor- rezultate prin strângerea și pre­
lucrarea semifabricatelor, oieeelar, et:. De acces trebuie sj
fie suficient de rezistent și rigid, vă permită accesul ușor la .
elementele de reazem și strîngere.Corxurile diapozitivelor exe­
cutate prin turnare din fontă cenușie sînt cele mai rezistente
și mai rigide, deoarece fonta are capacitate mare de amortizare
a vibrațiilor și rezistența mare la uzare, insă alegerea lor ce
justifică numai în cazul producțiilor de serie mare și ale po­
sibilităților de normalizare și standardizare. In alte situații,
ae impune folosirea construcțiilor de corpuri sudate și construc-
. țiilor de corpuri modulare.
Clementele de așezare și reazem asigură semifabricatului ce
se prelucrează poziția corectă față de instrumentul ue lucru,iar
piesei, subansamblului ce se -ncearcă îi asiguri stabilitatea la
acțiunea forțelor care tind sj.-1 schimbe psziția în timpul asam­
blării eou încercării.Pc elementele de așezare ale dispozitivului
de control se așează piesa sau sutansamblul de verificat cu bazei?
salo în raport cu aparatul de măsurat.
O categorie importsn.i de elece.ute de așezare o reprezintă
prismele de reazem utilizate pentru orientarea pieselor Cupă su­
prafețele cilindrice exterioare. Unghiul prismei ixulusnțează asu-
 — 17! —

pra erorilor de bazare, din care cauză, în general, acestea ae

construieoc cu unchiul cx. de 60°, 50° sau de 120°,
Prismele obișnuite (fig.^.6) asiguri așezarea simetrică a
suprafețelor cilindrice numai după un singur plan de simetria.
Daca diametrul al suprafeței de orientare a piesei de prelu­
crat are toleranța T , atunci erorile de bazare fațu de oazele
de cotare 3,b,c vor avea expresiile:
m
a a“ 2 . 1.0.A'
sin -j ..

*p’ sin
- i •> M
'TI

~p
2 sin —
19.
d i

-a verificarea pris­
melor cota ri0,de 1° oaza i

prismei la centrul dornu­

lui de control nu poate fi
■XLuuratu ;i ca aceea se ma-
t»oarx cota peste corn H„, r'ig.>.6
jatJ. ce relația: D
) 1 (9.4,
Hc ” ) -
7t-? 5

Je vor obține valorile particulare in funcție de mărimea

ungniului :
r^~ 4 -O
— Oij - o shfl,5 D- 0,<i65
H 0 00 C9.5)
p '
o £mm3 (9-C)
Vo° = nr 1,207 D —0,5 N
? j

(S.7)
Hci2o° = 1,078 Dp-°»269
Alt] reazeme utilizate în construcția de dispozitive de lu­
cru sau control sînt cele fixe, de tipul piicuțelor plane sau ce­
purilor do civerce forme și dimensiuni, cele reglabile ae țin
seama da variația adausului de prelucrare pe fața de așezare și
cele -jutordglaoile prevăzute cu arcuri care le mențin în contact
cu suprafațo piesei ce ae prelucrează și care este așezați pa
reazemele principale»
clementele și mecanismele pentru fixare și strîngere folo­
sesc io fixarea aemifacricatelor în dispozitive, a pieselor.su'o-
ansamolurilor, ansamblurilor în vederea asamblării aau încercă—
 — 172 —
rii lor, astfel ca acestea să-și mențină poziția corecta pe dia­
pozitive sau standurile de încercări.
.clementele de fixare și strîngere se așează în dispozitive
astfel îneît semifabricatul, piesa,etc.,să nu st deformeze și al
nu vibreze în timpul prelucrării sau încercării.
Unele elemente de strângere pot fi în același timp și elenei
te de reazem și așezare (menghine.universale, bucșe,etc).
La proiectarea elementelor de fixare și reazem ectn necesar
sa se facă un calcul d.s rezistență și acționare astfel îneît în
timpul e-xploatării dispozitivelor, aceste elemente sj nu ae de­
formeze sau să cedeze.
Elementele de strângere-cu șurub și piuliță sânt dea utili­
zate la dispozitivele simple de prelucrare, asamblare aau încer­
cări pe stand. Șuruburile mecanicmslor șurub—piulița oe cimenaio-
nează le solicitarea de compresiune (tracțiune) ,urmîna a fi ve­
rificate.la solicitări compuse și la stabilitate. Calculul piu­
lițelor urmărește, în principal,stabilirea numărului de spire și
a lungimii acestora.
In cele ce urmează se dă un exemplu Je calcul al unui dia­
pozitiv de depresare a unei roți dințate ce pc un arborekfij.,
Pentru a determina sarcina de caicul x- necesară dimensionax'ii
c
șuxubului, este necesari sarcina maximi depresare in.» ;c
"c uo
înlocuiește în relația:
fi -^’p (9.3)
unde :
/6 = 1,25-71,3 > CO-fj.cient pentru șuruourile dispozitivelor
^or^b necesari la deptesare se calculeuzi cu relația:
daj] (3- 3)
unde :
d n- diametrul nominal al ajustatului arbor»»—roata dinț-t-*
f ~ lungimea de con.taot arbore—roa t 1 • dințat \ *
p = coeficient de fraoare, la aeasibl irile presate, avînd va­
lorile recomandate în tabelul b.l.
?med “ Pre£3iui-ea i'abel >.l
medie de contact,re­
|Z7<g/—/??/ p/e-ză Slarea de I| J-*-p J u I
alizată da îmbinarea
\jri>cr-e buluc unpene •(
j( amorr;
Jf»3orc' ‘Jț
arbore—roata jj.njata; L.'aaerr- ~u u/cl ;
otel olei. j* CO meri i * ^0S....(?22 J>,06-J.20p,gS-.Q.ff
f eu u:
oțel Jonln 1 ,a M J& ■ • ■ -°> f* *■ °9-3? V?
-f'i'ră i/nytrr i

otel Uzctlr? la m u ru arț i

.. fl.o-5 a,oy..qa!> P.32..QC4
 — 173 —

zzzz
H =20-

oW/W ‘644
o I
oi

V—?
£
i
«

J'ip. >.7
p jnlsu^caai cu r.xația:

[_ daN /cxn2] (smo)

□ u Ka t '-ic4.
..ie :
ir .rcorexa;
ba fCT’3 dir. C H a ■ preaeazx ț
(9-<l)
'Ja3x* ;/3 . [
..□Z ; - > •
— ii
-°’’,[ >un 1 (9.(2)

(9. n)
L
a '•*T
<J
<--c uax;,i 9 ].
. »EQ
. =■ ssrin-’-sVcfl -saxinâ, .ninini, respectiv xedie a
o :n?r.j.j-.11 ui.

k3,kb~ coeficienți cc ae C81cule3z:i cu relația:

•1 J —

k j - d • r "1 *
(a<*)
3 ’. - dx
a'; - d'-'
:-b'
c; - <r':
(a«)
ur. de:
dl» dn= diametrul interior 31 piesei cuprinse(cind esia cașul
rcspecriv dia.;î*.rul exeerior al piesei cuprinzătoare
• viia—t; croi de fund ai danturii;»
 — (7^- —
^a’ Poieson (pt.oțel S) - 0,30Pentru fonti
9= O,2b; pentru bronz "9= 0,33)
Ea- %- modulul de elasticitate al arborelui, șespecli» sl roții
a D dințate (Eoțel= (2,1...2,2).10b daK/cm^; Efonti= (1,2-
4-1,6).10^ daN/cm*’
hbronzs (1,•-1,1)-lO^daN/cm2.
In funcție de condițiile impuse și de direcția l'orței da
oalcul F necesari la depresare sa alc^e tipul filetului d*n
STAS-3202-52, 3125-52, 3125-26-pentru filet pătrat; bTAS 2114/3-
75 pentru filet trapezoidal; STAS 2234/2-75 pt.filet feristriu).
Diametrul interior 'al filetului, datex’ininat din condiția dc
rezistența la compresiune (tracțiune) se calculează cu relația:
4,pc mm] (9.K)
[
Pentru OL 50:
^aa(t)= (4OU-bOO)dalJ/ciD2 - pentru juruouri cu mo

^3c(t)= ^°OO-30O)daJ/cm“ - pentru ..niruouri de 30 .an­

se aleje filetul standardizat cel mai apropiat care înde­
plinește condiția d-, 3.^^ dj calculat.
Dintre verificările șuruburilor ic la astfel di dispozitive,
verificarea Ic flanbaj sute oes mai conclude.itx,ce efectuîncu-ae
după metodice din cursurile d epccialitatp.
La piulița utilizat! la dispozitivul ie depr uat d«:acris ce
calculează numărul necesar de spire, lunjimta liuliței ;i dlcre-
trul exterior.
uumirul necesar ae spi rr Z, se caicul iaci fisei ci :
/ ale/ 9.2
•4/o
Z= 5 (9.17) .'ia.Ter.'rt/f// tutb.'ufu' |
7T (d“-D2).p 5(/q/o — b/U'.itâ ; ••
a
unde; ■jj ■
07^/ - -fon'a * - ■-- ' —

d- diametrul exterior al șurubului j 2i?- '33

D^-diametrul interior al piuliței
Qcet " z>rori^ 0- ’jo
Valorile Pjl c: dau în ta6e/u/
--------- 9.2.
Lungimea pxulițai 1JJ = Z.p mm ; unde p - pasul filetului:
Diametrul exterior al pivliței se calculează din condiția
de rezistență la tracțiune (compresiune) ;
DeW
e “Ț2
.2 ' £ mm nJ (9./fi)
a t ( c'
unde: \J at~ 400-450 dalî/cm' pentru bronz;
(j*at= 600-ao0 daN/cm2 pentru oțel.
 — 775 —

recomanda:

£_-D
5 mm ;

Limenciunile colțurilor de 1r-

jxtux aintre furca duoll ~i
brațele latsrale(fi;. 9-9)
ac axe," de ceia mai multe ori,
constructiv,ofectuîndu-oe un
F
calcul do verificare utilizind
1.~7
- clațiile urm «.toare : =
TTdS - 2 ar, [c/clVAtî2] (‘a.ra)

A-A
A - L.tre bolț și braț:
~uita

f—ț 'i'jt'.a
i' -
n
— 1Ja [da/J/c^i2- ] (^-2o)
do.a
I -OG?
- înt^e bolț și ochiurile furcii:
’b! Scit

• i , 7
i , r> r^a.
i
^r' TSX--^aa
r- IdaN/zm*] (9.25)
' 1 raurroi
_ -.-U<3,C)
— (Îq c ^duN'jzm'
A z 0 i~ 2] (9.22)
*do
9. 9. £. - 0,25....0,5
a ~
_____ *le oamiaibile
iu iu'ui;oarvic valori: = 1.5......... 1,7
z ,- 3.-{j\î (Ta?— 15Uu daS/cm'1;
'T^ c . —□ • • • O,

p - 1 u da«• / | ir condiția ce nsexpulzare a lubrifisn—

;ulul 'ntri piesele
canal _ •'-.cnxi ii _ ’țiituri cras^a-ce în locul colțurilor,
x*: xx o a a a ui si cili la Etrivirc sa adonti cu 30% mai rcduau.
vaxo^r^a xorței ds d = ptesare în pune cui de contact
□1 unui oraș lateral cu roata dințat! ne trebuie cepresat- și
iu-.ji.~is oralului scurt £ , se poate efectua calculul de dimen­
sionare 31 acestui uraț scurt rinînd aeama cl solicitarea prsdo—
( d-. încovoiere:
mxnantx ;stc cea a-_
t
£da\r/cfo2]_ (9.21)
u
ef
 — 176 —
F
ilomentul maxim se obține pentru ( ( fi*»» 9-10 )t
Re sultă;
»
. ^ef = (Ta, ( 9.24).
uncie:
*«r
!
tTa— rezistența admisibilă a ma­
terialului din care este
construit brațul lateral,

’af
modulul dc rezistență ce se
a calculează în funcție de.sec­
țiunea brațului. în zona de
contact.
Elementele de ghidare și reglare alt dispozitivelor s-rvcsc
la reglarea și ghidarea sculelor de lucru în vederea executirii
unor operații de prelucrare, asamblare, încercare,etc.
Elementele de legătură ale diapozitivelor ou maso mașinii
unelte, cu standul de încercăi’i, etc.servesc la așezarea și
fixarea dispozitivului fiind reprezentate prin: brice, șuruburi
pentru canale T, pene, vîrfuri, flsnșe, ghiare,cte.Construcția
de rezistență a acestor elemente trebuie ucijuri o fixare ri­
gidă a dispozitivului astfel ca acesta su. nu vibreze sau su ac
deplaseze în procesul de utilizare a lui.
Elementele de asamblare zinc r«prezentaze prin: p«ne,bol-
țuri, aiguranțe,șaibe, șuruburi, etc.
Elementele auxiliare ale dispozitivelor slnt cule cu func­
țiuni ajutătoare sau speciale, cumar fi: mecanismele du aivizare,
opritoarele, arcurile,eta.
Prin exemplele date s—au pus în evidență numai cîceva aspec-
te ale calculului dispozitivelor, studenții avind ele-.entiit de
.referința în acest fel^pentru abordarea problemelor concrete
apărute în cadrul proiectelor.

9• 4• Întocmirea desenului de ansamblu ji o gestn^lvr

de execuție ale dispozitivului rnii s ; j.iuului
3£topc±e proiectirii desenului ..e ansamblu
Desenul de ansamblu al unui disperi tiv sau stand nc reali­
zează în mai multe etape» pornind de la ceiuila orientul ce urmea­
ză a sa prelucra sau piesa (ansamblul) cc se încearcă ;ie ucandt
a/ Se desenează cu linie subțire, la scară, pe i’ormat
standardizat semifabricatul (piesa, ansamblul, subansamblul)
astfel îneît prima vedere (secțiune; si corespundă poziției în
care semifabricatul (piesa.) este v-zuf de muncitor pe mașina-
uneoltd (ncand), din locul în care lucrează la mașină.
o/ Sg desenează -âlerâeat-le ie orientare ale dispozitivului
uc-a lun.;ul conturului piesei astfel co 3CCSt3 sx aibă o fixare
C- acesta

static îeterniiuat ;, iar suprafețele c-- trebuiesc prelucrate

accesibil- oti.tru
P- sculă.
iea:;.' ntu .1edcnteie d< i o a i e seu reglare <bucșsie
j •* a .aux'jrci.. *j cc , pio
rj iesftr.’i3~- ei i-. >: c . it m-. câni unt Le de 5n-
: : i) .Ulu _n ' 'j r t e 'i ac;;: uc rs c r r- vj.nc contact cu a.Ti.Xf s&rics-
a ie a ) \ inur;J .soritele îi, care ecastes tre
uuit 'ji ae .nuadi’eze n . r.t r*: .-•?.. •: vr2 r c , introcucere, scoatere a
-exil jcris". v-.J. >r
«/ 3* *• o nc.iZi z trpux tisrouitivului, urmărind SJ reuneascl
'. C 3 . C 1€X*1 el sitente len.nata anterior ;i ax pe raci ta legă—
' u» n . ?ina uueRltj. ks-^ncsl)
r 9 :j:.iț.o.xa«. r.p-irGx* ancatubluxul -ji se ;rcc în za-
:-. ;>onfn; trec cotele funcționale 7! de .^aoarit,
.. e •zr i tar s, de reglare a dispozi-
, .3*1 iu Lui ) . .. 10 •znz-e eleiâentsle componente
> ;:j r « 1 ui z " 2 l i « a- fie c 5. t ob 1 « q urt e
Ji u ,«:: s e r t i u 1 .un-jțicnal al acestora.hlenetitele ctandar—
4
1 »j t ac.*. • xiz^te n< .’ec în tsoelal d® componență 3.73 3UUE
1 -n .-uri sau r.crme.
V rj ar ea dese-ic.lor tehnice,
V4 :'r..oi -1 ' standului) ax fie ur. desen da
■ me j - •. -• z .> r , ic — ' ♦
cu diueneit d- ansamblu pentru

-ir, c .

3 -lilor uesenul da azsaaolu intocniit

: »3 .- i t -rior. ■za: jor: j r.roectarea unor reguli.
3 3 ..-«zarea caicului peste desenul
a.. ' Tf tiecare pie;... ».«• sx fie rr.cenatruit.* pe
.. -. 3 r. 7 3 - or în .ecsnul de dnuamolu;
roxec*ii coresnuni:-.-
a o are ettx-at. tenii ura*13 1

c • .J . —c izat a sau acaxiaraxzateț

u - a : r. '•c r “ 3 L- care ir.ira. în la
c . ?':• s tea cote iuncționa-
-ei u . LXpOi'SCXȘ x’-i dispozitivului sau sandu
 — 178\ —

iul; •
e/ la alegerea cotelor se va ține seama de asamblarea piese­
lor între ale, urmărind ca aceeași cota să fie regăsită pe uouă
piese care se asamblează;
f/ pe desenele de eze jt'.ție se vor înscrie unele prescripții
ou referiri la următoarele aspecte:
- precizia de formă și poziție reciprocă, rugozitate, trata­
mente termice, acoperiri galvanice, vopsire, marcaje, probe, în­
cercări, rodaje,etc.;
9.5’. Instrucțiuni de folosire a dispozitivului
sau standului proiectat
Desenele de ansamblu ale dispozitivelor de lucru, asamblare,
control, eto. trebuie să conțină o serie de prescripții, date
tehnice în legătură cu domeniul d~ folosire,modul dc rejlare,
acționare - eto.astfel încît beneficiarul uj. porecle toate elemen­
tale necesare utilizării diapozitivului.
Pentru standuri însă, pe lîngă prescripțiile ;i dotele t«:i-
nice din desenul de ansamblu, itite necesar ea se »n'.^c.m.nsc.’. o
notiță (carte) tehnică sau caiet de sarcini U'.or.iz intern-) ';in
care să rezulte:
- denumirea standului (instalației);
- destinația;
~ caracteristici tehnice;
- descrierea părții mecanice, eleJtrice,pn-:umatice,etu.;
- funcționarea standului (instalației )
- reguli de utilizare, prin nominalizarea, îritr—o oiaine lo­
gică, a operațiunilor necesare punerii în v.tiacnțl a parame urilrr
funcționali, a rezistenței,etc,pi-sei , subancsr.blului, inc Dublu­
lui ce se încearcă;
- reguli de exploatare și de protecție a muncii;
- defecțiunile posibila, cauzele și nodul at re-iadiere a
acestora;
- condițiile de livrare-recepțde, montare,ctc.
- desenul de ansamblu sau schema da principiu (cinematică,
electrică,eto) utilizîndu-ee simbolurile normalizată pintru els-
mentele structurale.|
 - 179 -

CAP. 10. DEFINITIVAREA PROIECTELOR IN VEDEREA PREDĂRII LOR

* LA CATEDRA. SUSTIÎIEREA PROIECTELOR DE DIPLOMA

10.1. Condițiile pe care trebuie să le Îndeplinească proiectele

de an qi de diplomă la predarea lor la cetedrfi

Proiectele de an și de diplomfi trebuie realizate corespunză­

tor din punct de vedere cantitativ și calitativ, la termenele sta­
bilite de catedră, în vederea analizflrii lor și atribuirii califi­
cativelor meritate.
Pentru aceasta proiectele se pregătesc în. ce privește aspectul
și forma de prezentare.
Proiectele de an se leegfi în dosar cu șină sau capsat.In acest
dosar se prinde și partea grafică (desenele).
Proiectul trebuie să albă pe prima pagina tema da proiectare,
sfi fie paginat iar filele sfi fio scrise pe ambele fețe. Schemele,
desenele, tabelele care nu stnt executate direct pe filele momoriu-
lui, vor fi lipite sau atașate la locul cuvenit în interiorul sfiu
la sfirqitul părții scrise.
La proiectele (lucrările) de diplomfi partea scrisfi (memoriul)
se leagă în coperte la legătorie, iar partea grafică avînd planșe
se lormnt mare, se prezinte rulate în suluri simple seu în tuburi
de carton.
katerialele anexe (planuri de operații, fișe tehnologice,noi
□e de lucru etc.), se pot atașa la memoriu eau pot fi legate sepa­
rat. Planșele cu desene trebuie astfel realizate încît după susți­
nere sfi poată îi pliate și atașate la partea scrisă (memoriu).îna­
inte de susținere proiectele se prezintă la catedrfi pentru verifi­
care, însoțite de referatul favorabil al îndrumătorului proiectu­
lui de diplomfi.

10.?. Susținerea proiectelor de diplomfi

Susținerea proiectelor (lucrărilor) de diplomfi ae face în fa­

ța comisiei de stat numită de K.E.I.
Susținerea este publică. Se recomandă ca la susținerea pro-
iectului de diplomfi sfi fie de fațfi și îndrumătorul de proiect
respectiv.
Ordinea susținerii proiectelor de diplomfi ae stabilește de
către comisia de stat și se afișează în. timp util.
După intrarea în sală, candidatul care urmează să-și suați-
 - 18o -
nă lucrarea' de diplomă se prezintă comisiei și predă președinte­
lui acesteia memorial proiectului §1 referatul conducătorului de
proiect, Iar după aceasta își organizează mi jloacele de prezenta­
re a temei (plânge, tabele, diapozitive, fotografii, realizări
practice etc.);
Apoi, urmează prezentarea lucrării de diplomă care trebuie
să dureze 10 - 15 minute. In vederea încadrării în timpul stabilit
gi prezentării cît mai complete a lucrăriistudentul trebuie să-și
pregătească din vreme o notă de prezentare, cu punctele esențiale
gl concluziile lucrării care trebuiesc relevate la susținere.
Această notă'ferește pe prezentator de a se pierde în amănunte
nesemnificative gl îi ajută să facă o expunere scurtă, clară gi
logică a proiectului (lucrării) de diplomă.
După prezentare, studentul trebuie să răspundă la întrebări­
le gl observațiunlle formulate de membrii comisiei de stat, de
președinte gi de îndrumătorul proiectului.
întrebările se referă în mod obișnuit la tema proiectului aau
la chestiuni legate de ea.
Se pot formula întrebări și din site domenii ale cunoașterii
cu care studentul a făcut cunoștință din timpul pregătirii în fa­
cultate. După epuizarea întrebărilor și răspunsurilor președinte­
le anunță .încheierea susținerii’proiectului și comunică studentu­
lui că e liber să plece din sală.
Comunicarea rezultatelor susținerii proiectelor de diplomă
se face la sfîrgitul fiecărei zile de către președintele comisiei
care dă citire listei candidaților care au promovat examenul de
stat, cu notele obținute și titlurile care se acordă (inginer,
subinginer).
Susținerea proiectului de diplomă reprezintă un moment im­
portant în viața tinerilor care absolvesc studiile superioare.
£oeat eveniment, cu mare încărcătură emoțională, trebuie pregă­
tit în mod corecpunzător atît de cadrele didactice universitare,
cît și de candidați. Susținerea proiectelor trebuie să se desfă­
șoare într—o atmosferă deosebită, caracterizată printr-o anumită
solemnitate, oare nu trebuie să devină apăsătoare-r Candidați!
trebuie să aibă posibilitatea să prezinte în condiții cît mai na­
turale proiectele (lucrările) de diplomă și răspunsurile la în­
trebări.
 - 181-

10.5. Conținutul referatului pentru proiectul do

di plomă

Așa cum s-e mai arătat, conducătorul proiectului de diplomă

recenzează proiectul în forma finală a lui și întocmește un re­
ferat care trebuie să conțină cel puțin următoarele:
1. Denumirea temei proiectului și volumul lui (număr de
pagini, număr de planșe, eventuale anexe etc.).
2. Calitatea proiectului și modul de rezolvare a capitole­
lor sale în lumina exigențelor impuse specialistului cu studii
superioare în domeniul automobilelor.
3. Folosirea celor mai noi achiziții alo științei șl tehnicii,
folosirea experienței înaintate și utilitatea proiectului pentru
unitatea în care a fost întocmit, sau pentru economia națională.
4. «iodul cum realizarea proiectului a permis autorului să-șl
formeze deprinderea de a rezolva independent probleme inginerești,
do a folosi eficient bibliografia de specialitate și cunoștințe­
le acumulate în facultate, de a îmbina teoria ou practica șl do
a-qi exprima corect și clar ideile atîttîn scris, cit șl grafic.
5. Eventualele contribuții personale ale studentului la re­
zolvarea problemelor puse de proiect și le reelizarea practică a
acestuia.
o. Aprecierea finală, de ansamblu, a proiectului și opinia
îndrumătorului cu privire la admiterea sau respingerea lui în vot
derea susținerii în fața comisiei de stat.
In acest referat se pot formula §i unele observații cu
privire la lipsurile, greșelile și neclaritățile proiectului pre­
cum și unele recomandări.
Aeferâtul trebuie semnat de îndrumător și întărit cu
stampila organizației unde acesta lucrează.
In timpul susținerii proiectului de diplomă, îndrumătorul
de proiect poate adresa candidatului pe caro l-a îndrumat între­
bări legate de aspectele de esență ale proiectului și poate re­
leva în mod suplimentar antimț ta merite ale candidatului, care
■nu au fost incluse în referat.
 BIBLIOGRAFI*

1. Baclu, Bm. Tehnologia fabricării automobilelor . Cur» llto-

gr aflat, I.P.Bucureștl, 1975.
2., Baclu, Ba. Tehnologia reparării automobilelor, vol.I șl II*
Cura- litografiat I.I.S.P. - V. București 1979-
198o.
5. Trlnou, T.. Soare,I.,Baclu B., Bejan, N. 'Tehnologia reparării
automobilelor. Bditura didactică și pedagogică.
București 1985.
4.Ceaugu, I. Organizarea §1 conducerea activității de repara­
ții. Bu« ir ești. Editura tehnică . 193o.
5. Bfroaov, V.V. Repararea automobilelor vol.I și II. Traducere
din limba rusă, Bditura tehnică- București,1957.
6. lonuț, V., Moldoveanu Gh. Tehnologia reparării utilajului
agricol, Bditura didactică și pedagogică, Buou-
reștl, 1976.
7. Maalov, ă.M. Organizația kapitalnogo remonta avtomobilel.
Tehnik», Kiev, 1977.
8. Marlncaș, D., Abăităncii, D. Fabricarea șl repararea autove­
hiculelor rutiere. Editura didactică și pedagogică
București, 1982.
9. Plcoș, C. Calculul adausurilor de prelucrare și al regimuri­
lor de așchiere. Bditura tehnică, București,1974.
10. Soare , I.ș.a.Tehnologia reparării automobilelor. Curs litogra­
fiat . Universitatea Brașov- 1974.
11. Sadricev, V.A. Oanovî tehnologhii avtoatroenia 1 remont avtomo-
bilei • Leningrad - 1976.
12. Saelov, A.P. ș.a. Kursovoe 1 diplomnoe proectirovanie po remonta
mașln. Uoskva - 1971.
15. Toaeacu, D. Maralolu, l. Organizarea și dotarea atelierelor de
Întrețineri șl reparații din agricultură. Bucu-
• reștl. Bditura Ceres, 1972.
14. Toaescu, ș.a. Repararea utilajului agricol • Editura Agro-
ailvlcă, București, 1975.
15. Vaslliu,Gh., Lupașou, N. - Tehnologia reparației utilajului
agricol • Editura didactică și pedagogică,
București, 1968.
16. Pico,, C.,.a. Normare. tehnică pentru prelucrări prin eșeniere,
vol.I-II. Bditura tehnică, Buoureati-197Q-1982.
17. Tache,V.» Vngureanu I. îndrumar de proiectare a diapozitivelor,
Litografiat I.P.București, 198o,
18. Boșculeț, S. ț.s. Proiectarea dispozitivelor. Xditura didac­
tică ți pedagogică, Bucuroțti, 1982.
19. Sturzu, Â. Bazele proiectării diapozitivelor de controț al
formei ți poziției relative a suprafețelor în
construcția de mașini. Xditura tehnică. Bucurețti,
1977.
20. Stețiu, XI. Control tehnic, Xditura didactică țipodagogică.
București. 1979.
21. Drăghici , 1. ț.a. îndrumar de proiectare în construcția de
mașini, vol.I. ți II, Xditura tehnică. București,
1981-1982.
22. Georgescu, G.S. îndrumător pentru ateliere mecanice, Xditura
tehnică, București,1978. d
23. Prutaanu, O.ș.a. Tehnologia fabricării mașinilor, Xditura di­
dactică șl pedagogică. București, 1981.
24. Cruceru, C.ș.a. Tehnologia reparării ți întreținerii utilaje­
lor electromecanice, Xditura didactică și pedagpglcă,
București, 1982.
25. Via se > • ț.a. «egimurl de așchiere, adaosuri de prelucrare
ți norme tennice de timp, vol.I, Xditura tehnică,
bucurești, 1983. ...
26. I.S.C.T. Condiții tennice pentru repararea capitală a motoa­
relor SR 211 ți M 207 , a autoturismului X 461 și
autoutilitarelor TV ți a autocamioanelor SB 151,
SR 113 - 1970- 1971.
27. M.I.C.K. Normative unificate pe minister pentru prelucrări
mecanice, 1978.
 Q I P H I N Ș
IETRODECKRE Pag. 1
CAP.l. PROBI^ME GENERALE PRIVIND PROIECTELE DE AN
SI DE DIPLOUA ------- 5
1*1* Scopul gi sarcinile proieotlrii ----------- 5
1.2. Tematioile proiectai or da an gi de diplomă - - - - - 4
1.5. Conținutul gi volumul proiectelor de an și de diplomă 5
CAP.2. PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE-------------------------- --- 15
2.1. Proces do producție; proces tehnologia de fabricare
gi proces tehnologic do reparare- noțiuni generale 15
2.2. Datele inițiale pentru proiectarea proceselor tehno­
logico- ---------------- - - - - - 14
2.2.1. Determinarea lotului optim de piese ------- !•
2*2.2. Orientarea gi fixarea semifabricatelor- - - - - - 17
2*2.5. Procizla de prelucrare ------- ------ 18
2.2.4. Calitatea suprafețelor- ------ -- - — - - 19
2.5. Proiectarea procesului tehnologic de fabricare -a
unei piese ----- — --------------- 22
qS2.5.1. Alegerea semifabricatului ------- -- - - 22
A2.5.2. Stabilirea succesiunii §1 structurii operațiilor 25
f-2.5.5. Alegerea tipului și dimensiunilor utilajelor
pentru fiecare operație ----- - - - - - - - 25
2.5.4* Alegerea echipamentului tehnologic necesar opera­
țiilor ------------------- - - 24
țp2.5.5. Calculul sau alegerea adaosului de prelucrare, a
dimensiunilor intermediare și a regimurilor de
prelucrare -------- - - - ------ 24
2.4* Proiectarea procesului tehnologic de recondiționară
a unei piese ------- - ----------- 28
2*4*1* Descrierea tehnică a piesei sau subansamblului
ce se recondiționează și studiul uzurilor și de-*
facțiunilor ----------- - - - - 28
2.4.2* Stabilirea schemei procesului tehnologic de re-
condiționare a piesei ------ -------- 28
2.4.5. Stabilirea itinerarului tehnologic de recondiționate 29
2.4.4. Alegerea utilajelor pentru recondiționări- - - - - 50
2.4.5. întocmirea fișei tehnologice de recondiționate 50
2.4.6. Descrierea procesului tehnologic de recondiționară 51
2.4.7. Calculul sau alegerea regimurilor de prelucrare la
recondiționarăm pieselor (subansambluri!or)- -
 CAP. 5. CALCULUL NORMEI TEHNICE DB TIMP---- ---------- ...
5.1. Caloulol normal da timp ............ 46
5.1.1. Norma do timp și norma da producția • gtruo-
tura normal tehnico do timp .......
5.1.2. Stabilirea normelor de timp după normative — 49
3.1.3. Normarea lucrărilor do domontare-mentaro - - 49
3.1.4. Normarea lucrărilor do epălaro a pieselor- ■- 50
3.1.5. Normarea lucrărilor do lăcătușorie .... 50
3.1.6. Normarea lucrărilor, do Îndreptare a pieselor■ 54
3.1.7. Normarea lucrărilor do sudare** .......> 56
3.1.8. Normarea tehnică le lucrări de acoperiri gal.
vanice --------- 63
3.1.9. Normarea tehnică la prelucrări prin așchlero
/cap. 4. PROIECTAREA TEHNOLOGICA POSTURILOR Dl LUCRU, LINIILCB
a
TEHNOLOGICI, ATELIERELOR, SECȚIILOR SI IMITATILOR
PENTRU FABRICAȚII , RECONDIȚIONAHI SI REPARAȚII 65
M 4.1. Datele inițiale necesare proiectării tehnologice 65
/ 4<2. Proiectarea tehnologică a liniilor, atelierelor
șl secțiilor do fabricație ----------- 47
A'4.2.1. Determinarea indicilor tohnico-organisatorlai 67
4.3. Proiectarea tehnologică a liniilor , atelierelor,
secțiilor și unităților de reparații-» .... 75
4.3.1. Determinarea volumului do lucrări anual pen­
tru unitățile de reparații și subdiviziunile
tehnologice ale lor ---- ----- - - 77
4.3.3. Determinarea ritmului de producție pentru
unitățile de reparații și recondițienări** » 77
4.3.4. Determinarea duratei de imobilizare in re­
parați» - - -- -- -- -- -- - - - - 78
4.3.5. Determinarea frontului de reparație .... 84
4.3.6. Determinarea numărului do oameni ai muncii 82
4.3.7. Calculul necesarului de utilaje și al coefi­
cientului de încărcare a lor «5
4.3.8. Determinarea caracteristicilor liniilor teh­
nologice tn flux pentru unitățile de repara­
și ----- ------------------ 84
4.3.9. Determinarea suprafețelor tehnologice șl a
numărului de posturi de lucru — - - - — - 85
CAP.5. CALCJLUL ENERGETIC PENTRU UNITĂȚILE DE REPARA TU ,
RECONDIȚIONARl SI FABRICAȚIE SI PENTRU SUBDIVIZIU­
NILE TEHNOLOGICE ALE LOR-------- ------------- --- - ---------- --- 89
 5.1. Calculul necesari, ii de energia electrică pentru
forță gi lumină ------- ---------- 90
5.2 Proiectarea ventilației ------------- 91
5.3 Calculul necesaruiui de căldură și combustibil- - 95
■ 5.4 Calculul necesarului de abur industrial - - - - - 97
5.5 Calculul necesarului de oxigen gi acetilenă - - - 98
5-6 Calculul necesarului do apă ---- - - -- - 99
5.7 Calculul necesarului de aer comprimat- ------ 101
5.8 Calculul necesarului do mijloace pentru ridicat
gl transport intern -------------- 103
0AP.6. întocmirii, planului de orga ni za re tehnologica pentru
LINIILE TEHNOLOGICI, ATELIERELE, SECȚIILE SI UNITĂȚI­
LE DE FABRICAȚIE SI REPARAȚIE------- - ----- ---- 108
. */ 6.1. Aspecte generale - -- -- -- -- -- -- -- - 108
y'6,2, Alegerea metodei de organizare a lucrului la fa­
bricație gi reparații -------------- 109
6»3» Alegerea formei fluxului ----------- - 111
^6.4. Amplasarea în teritoriu a unităților de fabricație
gi reparații ------------------ 111
6.5..întocmirea planului general de organizare al uni­
tății de reparații -’--- - - - - - - - - 113
6,6. Sector!zarea tehnologică a clădirii principale a
unității de reparații ------------- 115
/6.7. întocmirea graficelor de circulație a obiectelor
ce se fabrică și se repară în secțiile de produc­
ție ------------- - - - - -- - 117
y6.8. Proiectarea secțiilor, atelierelor, liniilor teh­
nologice și posturilor de lucru ale unităților de
fabricație și reparație 119
CAP.7. PROIECTAREA CONTROLULUI TEHNIC DE CALITATE SI A
MASURILOR DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII SI DE PRE­
VENIRE A INCENDIILOR - - --- -- ---- ------- ---- 128
7.1. Proiectarea controlului tehnic de calitate - - - 128
7.1.1. Noțiuni generale ------ -- ----- 128
7.1.2. Organizarea controlului tehnic de calitate 129
7.1.3. Metode și mijloace de control - - - - 130
7.1.4. Organizarea posturilor și secțiilor de con-
trol în unitățile de producție - - - 134
7.2. Proiectarea măsurilor de prevenire a accidentelor
de muncă și îmbolnăvirilor ---- - ----- 141
7.3. Proiectarea măsurilor pentru prevenirea și stin­
gerea incendiilor ----- - --------- 1X3
 7*4. Proiectarea măsurilor sânitaro-iglenice 149
CAP.8. CALCULE ECONOMICE LA FABRICAȚIE SI REPARAȚII---- - 150
8.1 Aspecte generale - -- -- -- -- -- -- -- -- 150
8.2 Determinarea prețului dd cost al pieselor nai- • - 150
8.5 Determinarea prețului de cost pentru piese gi
subansambluri recondiționate ---------- 152
8.4 Calculul prețului de coot și al eficienței dispo­
zitivelor gl o t an dur il or - -- -- -- - - - 154
8.5. Calculul indicatorilor d% eficiență gl ai capaci­
tății de producție prțiodtato -------- - 159
â .6 întocmirea tabelelor sintetice -------- 165
CAP.9. PROIECTAREA DISPOZITIVULUI SI STAR DU LUI------- -- - 166
9.1 Date inițiale da proiectară ------- - 166
9.2 Schema cinematică, electrici, hidraulici a dia­
pozitivului sau standului ---------- - 167
9.5 Calculul de rezistență gi de acționaro al disposi-
tivului aau standului --------- -- - - 17o
9.4 întocmirea desenului de ancamblu gl a desenelor do
execuție ale dispozitivului sau standului - - - - 176
9.4.1. Stepele proiectării desenului de ansamblu - - 176
9.4.2. întocmirea desenelor de execuție alo diapozi­
tivului sau standului- ----------- 177
CAP.10. SUSȚINEREA PROIECTELOR DE AN SI DE DIPLOMA - - - 179 .
10.1. Condi țiile pe care trebuie să le îndeplinească
proiectele pentru a fi admise la susținere- - - 179
10.2. Susținerea proiectelor de an ---------- 179
10.5. Susținerea proiectelor (lucrărilor) de diplomă 180
10.4. Conținutul referatului pentru lucrarea gi proiec­
tul de diplomă- ---- - - - ------- 181
ANEXE - -------- 185
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE
 6 ’
5
1
V td
CU 3 3
O ?e
•33
G
3
o
a
"©» •xfl
4*
a
a>
£
9
a
3
>
»
3
ap
©
a
43 _
a r
g 4»
4» •țj
G
aj
4*
O
0
4»
0
w
ti
)«
G
c
o
o
a>
O © a fi
o G W o o tn o
o « - o s a a. CD
G CU • ttj a a> ‘ a> o a> '0
<3 0 td o ® TJ v
X R a» o • s 4> R»
CD O a td 9 td 0 CD -R*
a rux> <D a •H O •o
pi a *O
<9 ■ 4> ~
44
® •
-O
— 'J
•u
td O-rd o V 0 rd td>"9 O R —(
© «.a h TI td CU O a>
td O O 0 a w o CD CD o’td
0 0 O «> ■d 0.0 , 5 - td o~t a>
Q> Q. . 9 a ' S o
<D -rdCU S3
X3 __ . o 4»
hO
O>
Oi H
V 0
** Q TdM o
V
O
T>
• 3 CD
9 rd T3 O
8 w ■3 cu
w
—i
9
4»
O
9 G *
•O 9 G
P O 3
Ao 0 p<5 cj ' **~7> P
4»
G —»
td
T» -i G
3 td . . . _^r'1 9 3
hS
0 O'Tj 9 Z a O
rd rd 4» cu O«rd
•O •rd co q 0 0 l-d ® G R •H © fd 4» ■■ i
O « 4»«rl o o 0. Q. T3 0 0 4» O O O -R o I
fd • r ▼4 td I
Q.rd 4* •
td O 3 <M «» •rd O V R
to 0 V 0 0 rd R CU o* 9 ’-9 •rd 9 G t
O TJ o O 4» <? R S. © G Td CJ <■> ->» O c» td O 0.0
9 O V a <D rd O G V P -rd Td >
•°a
id <D
■H >
a
â td <D

1^.
O XJ td R
O O
9 © Td G
"" R © CP rd R
•O P O
0J
td
Td O-rd
G - -< r
TJ rd
O
G «
G
1.9
» -! r-
M O
-4 a
td 'O
o td 3 ■H T5 ... IG P -d 0 "«> C- kJ
4» O "rd ■r 4* 9 G O Ord© ZH'10 W—1 r- ’ r- R* 1 R P • t,
O 4» • -R O td -4 3 OH G 6 O
* p td O ■< a
CU td C? td n c* o H •4 z
■rd R» +* a 9 G id P rd Z td —3 O rd © O -rd •d I
a o 0 4» • 44 P O a a © cut3 P G cu I
0 a -rd -9 0 rd fd a
*• PM 4* rd O o ® Grd z a Ui R u> rx > 0 cu o
r
rd Q —I © -i
-rd O O 0 • G ■r» tJ O Q. Ord 4» © td ~d O C C O td -H ■ J -o U ,1
9 -a
G
• M
•rd -rd • O p ©
o X>
G -rd
a
G
0
»O O
>
Td CU Q
td td rd
4*
3
U
G © G
CU J 0 O
0 'O p G
S F: k
ZJ o.
S-H O 3 Q rd ®
0* G G 0
0 9 rd a -rd ■4> 'O -rd -rd • •
Vd td ® <d =rd rd C G OH U
G'X. © ’-3
• Q,
§
© cn s§ G -rd 6 >"
© rd © rd
" -H O
rd a R
<u - r
UH rd
.J c>

•Șr
O ®
• Ord
XJ H p
4> O
aA-H t
0 rd SH 4»
Ca.' © ©
R -rd )td >G
CUX3 M O
O C o rd
3 td -rd
O CD O
rd R G
cd z «r 3
'!) O H O
Ord CU—<
Z R
Juca
© -j ■** v
1> z: H
•H cu
o

O 9 -H c -rd T3 R td CJ © <U " rd O © «;» O

« cu Xd io n>*c 0 •©CO 0.0 O Q a
4» <D
■X O ■< O 3d n> ,U n. > a
p*p 9 4» >
fd 4» a ® o rdcu :
CU © rd CJ m rj d
0 G 4»
N td O 3 cu cu nj cj rj i nnn XF TF liMA
© O 0 ‘
4» 0 G -H
cu o Ui
a r g i4| .J
a -h ■rd -rd 4» -rd O -rd ©-rd CD
0 o •H TJ -1 1 n. 3
r •> p
CU 9
CU
rd
0 9 3
O SA 9 0 3
O
«U'-d
'O 3 t.
© X
O
O u
•d
u
R 0 G td G 3 -Zd 'O
O. N X> a xs 9 a •h c O o
O • -rd V - K-rd
MB rd o '3
O 4» O rd <R îd O
Q -HO
td 9 bo
O CD
â id '->
O «
fd •
-H >O
td m
© rd ® td G cD b t» c? •!>
<D J *a
-w
N td ® T3 G <rd Zi 'U
n
—
Qc»-d O. v O -rd 0 a -rd ©
TJ U ro GrdîG a !»-d q - CJ c»
td td ® 1 rd © ■•0 o —i
© o • O o 0 P Q o-t-d O <0* Q. w *■ cy —4
•W I G-h» tOțjO td G td <0. 9
, td. G G 0 o
■H a> . cc o f- -H O P
G O © O cu Z»
33 sgn
O -H

©
O
TJ
O
3
0 3 9
f1r~> **
40. £
0 -H
fd -d f C n G’ .—i t» , 0 4>
H 'U +» O O ____
P -H CJ -rd O x H .'Jl z. n 4» t>
0 3 o o rd O rd O. CU, ZZ 9
® *0 G Sd -rd-rd -C 4» G a p O rj O G •’ td
T3 TJ CUR 0 rd O CD -t G O G ’D
X» O 0 O CG O G rd O 0 U -G j’ O
® s“ G G o • XJ 9 G 9 rd CU 0
0-rl CU O ° h 9 Z O rd -rd ©CU
-< G»-d •< CV O C >
_ G ■3 0
’S O CD
Ji O XI CU <*•> D
i

>
a R
G t> •H O CJ
3 H țiițo? oaȚoad țb OȚnxpq ȚuȚuȚaows-jf ȚațiiUȚ^inoa Sj
'P
-H J
*-! -rd
G ©
4» O O
P4 +• n G 'i
J ’J cu
 e i. 4.
Hr. Denumirea Simbolizarea
Clemente da |î^ W b°zv
cri dispozitive aefi~
poz' bcnăni conveni! coală nrtp de s/mboi
t f t

’J • I 2 b 4 8
I
bază de
’• Orientarea pe o • •• Ceburi de. 3 2r*H
așezare
ț ■suprafață olană re a tem
! i ’ fjias.nd reazeme Plăcute de bază de
2 A'+/t ghidare
I r
reazem
■ i bază da
i
■
i Jt Sprijin
/
J__________________ >
♦
! Orientarea oeo I Ceouri de rsa-
I 3 2r<Jt
bato de
j 9v.cr7fj{5 -dană ze m PidcJte de
așez ara
nd reazeme reazem .uri rea­
f 'xc . J j .t t:em
iu’.r-' j!.:z-t Ji zem auforeaia-
&7 duaiu 2 Ir^It baz<5 de
ghidare
cc ? ă"rj- • Peozem aera-
i j J ■•. 1 >jo j •■ ■'i/r? vn baza de
l
it •sprijin
i — ----------------------------------- r |
bazo de
l
l •jzr^fjtâ o'Ond
P anexare
IcAe (cj surjo f
I
rcazvmp bază de
I
2 lr.it
ghî dara
'oa/ jzj a
L î / /t ! bază de
i i
sprijin

I
«
. - '■ ir'-zr-z se C
i-------------- -------1
i
I > ,
f. .usrotu'î olană -J _ j /?e azem auto- Darzaac
I :Pio Ztn.! jn azem
* \ rea.1 aoi/' J it tH
'jprijtn
a .j^rcy.toii i i

• J.
I
j1i PtacuTă dr-rea-
zem cep de rea-
î paza de
J ir i „
i Zcrrf ffladils i Sprijin
I
—i--------------
} I I Piăc jră de I
f

; poză auxiliară
I reazem
•> ; z-___ I 1 •t ae sprijin
! I
i 1 —T -------------- “+
[rceceem sjpn- i
y .iry’nl jr o.- j
! -lurnu-iez are j
I

r _ ./r. nt rr.'j jyizarv!

A ’

•â c zrj au xin-i-iî i
I | -i J y -
î
! nîar yi [><•
■ ;cr.card :-j ■r>e-
1 \Cein-^jr\,c A-cJj
 >4 ne*a
o _________ 1_________
_______ a 5 G
Ort am arta pe două
wprafate piane hmgi ]Ghidaj lateral
9 baza de
tu joc funcț'onol 2 Ir^it ghidare
folosindredzeme fae Pană lungă
Orientarea pe două
^upra fete pla ne,-fără Mecanism da.
IO joc -funcVona Ifob^înd Centrare cu
reazenje'moble. cu fălci 2 Irrit boz-fghidare
de
sJefuttan pe aceeas

suprafețe plane lungi

^J°b -funcliona! o or 5 de ase -
folosind rdazeme -fixe lr<2t zare t>J jnldzire

Orientarea pe -trd
profetplanefără fa Reazeme fixe i
iZ funciton»! -folosind y fhecari^m boza de ase- i
reademe-fixe ^i ae centrare 3r<2r zare si gnidare !
autoce ntrante I
I
Orientarea pa m al +
I

multe suprafețe plane k0

tjorn poligonal
lUfiCif Câu
4 jocfundtona!
* *
lung ! ; oază de .jcg -
famlnd ancodiăr 5 I ar-* Z t) are K>; jn'dar 4
d un codiur
închis

față cilindrică lunao

djo/3
£r*i.t' ai centrare

prefață cilindrica
K I ten oara lungă fa
‘dnd reazem fa c bază dudă
contur descris du pnlaara

Orientarea
I
gară cu interioară centrant cu ojc zu
' lunga
^.J^^rii- I
JC onâ/4
eiad/căcj jâ cl i
I

na reazeme Cază dania

motorfe ptm uit an pe
J î refi subțiri ca ac c^rrrj.-/;
<ri dire^iivt sau
uiu pe j înde et 'asf/ce
contur i
1
I Orientarea pe. o *&-
I prefața cilindrică
f
i
I f3t'^rlpare luna» Mezani-im ovTa
U] rj^ cjr&ram cu
bază dubla
regze. ia mo- de centrare
lene pe o

| /
 -•«o ^^Xei!**t>uca'T)
Oj 4
2 3 5 S
Oritriorca pe ->^zr0-
r'rc alin Mize azurie. duCSâ scurta
'.exterioara zău trieri- Z/xfi’ bazo de
; oare cujr-c tjncț"'nal, Ba/Ș cib’fidrîc z Zi Centrare
'< folosi^0 neazome ,'i'xe scurt /ix
! Cu conTjr
; țlrten^arf y oe Icoră-1
‘ / -te inter'care ^c^rte I Beri cilindric bazâ de
■ rt |Cu ■''i' fjnzl'ctat 41/0-1
• n i r■< m •<» zu »
scurt mobil z Zi centrare

corijr ‘"(.nis
4----------------------
ir/entarr r oe c ou- 1
■.
—I,----------- i—
Prisma scurtă\
r.rato'â c: <ndr<c5 •
bază dublă
I • iței C ’-ro ocurtă. |
■ . 2 ZI de țpnjin
*o4-? -’j 4’X
ZU ■ cri.!•' Ji.’i.cr'f., I
I

n .r,ră er-J Prrvnâ SC'jrtă i

oază d?ti
- .» •>j'o-
,-.'m -r b.'1
i ' mod io i u sprijin
' *« SCOfV t
I
»■
* 4- f —
! ^7004
i
i
,' 7’ ■ • . ’ xi. j : ~'en - ;
jv/î- r
! /<•'•'■■c ■ > ■ ■ z1
'• :u ,'c
7* wn - i
; i ■
I
j ir ; bază dot ■
: 5au ! sprijin
."«n-c -j’• i. ■>'r,.t ț ! it
! i'-
,' rtem/ilr zu .criur j I
* i
r t
uriț>o
*
• !
‘Z' ' :'.n<dr..o ■ &?-f SCurT
?’■» •-'-s.'i scur.J z-J < i ir ; doză at

i
i
- -n i. - r
r.'>.. •■’' ta*"-
<j i if .r
• •-.na
i
M 'rocii brezat
:
I
f t>au |
it I
|
I
3pn,/n

■ v‘5 j Mzcanlom I
I . -r - ' ; jcemrori i

I
1-jC-r

. '*■
i “•■«f
''e
Urez.!’
i/> r>;
-'lu pe
i- fdip cu
dlr^niicumefe j
o
I Zf cerirare

»
,cn. ar I
i----- p—------- --------------- 1 _i ♦

j ar- .n’ ir.'.-! Or c I

î
I Ă-j/jf zi'>nd'‘-â . ?pr- • ! ^(fcarrtm
J .VrS -kjr^ ;JC» ri au’ccen'rari oază de
|251 fuiic'tonai ]< lo-a- nef 1 za prtsme 2 2t centrare
< I r-2.oycmif 'r-cdi'i? * ■scorie
' I _ .*•(("■ ■. -n
. pe. a i

i 1 I
 Anexa
£.4. A ( Conți
O i__________ ■ _______ ; 2 3 7 G
4-
Orientarea pe wpra -

26
•fețe conice exterioare
say inridoare lungi'
fără joc funcțional;
folosind rScrean» «
fixe.
0 Bucșa conică
fixa/ungă
Con exterior
■fix lung
5
bard dublă de.
centrare sibax-Q
de sprijin

Orientarea pe supra­
fețe conice exterioare
sau interioare lungi, Bucșa conica
lungă mobilă baia dublă
27 fără joc funcționa/^
Con Qxterifir * dc centrare
•folosind’reateme
lung mobd
mobile. I
<
Orientareape supro-
•fote conice exterioare -U_—
'*? ducșa conică
28 9du interioare scurte, scurta fata i ' caz.iac
fărăj’cc funcționai, Ccn exterior 3 I cercetare si
■folosind reazeme
V' scurt f >x j ^r.>
fixe
4. I
Orientarea pe sgpra - i
fote conice exterioare Buc-jâ :anică^
29 sdu intorioare scurte
scurtă m-joii 7
i bar i Jc
fifrăjgc funcțional. ; ccat-are
fo/o^ind reâzeme Ccn t.:< 'tcr jr
i *
mobile ;Zir'
d
Orientarea pe. un l f
contur circular exterior yr i 5'jc^â cz’-icâ I ,|
30 sau irrterloT' forâ joc j
funcționalt foto rină
j >~Urtj i,x J
| Con ovk-r.'or
I
I
3 *r ■h'-ire
reazeme -fixe triurr -.x. ► I

fur circular exterior BuCiâ C'-ntcă *

sa*» irflzrtor^ fără joc ' •’ I zeur/j moc.d
2 t
1
!
cază de
'e-?irare
funcțional, fblooind Căi) oxterrir
t*' r>
reazeme mobi/z
T
scurt mcib/l I I i ■—4i
T“
Ori eniarea păun
i
I

caniur circular Infe- Ccn exierior I 1

} c iz 3 duvfâ
32■ riorcu Joc de cont- ■frezor! i>x
■frezai f ? !
2r
>■-
* “ <j'<? iprijin
do \crijtn
densare -folorind
reazem fix. I (ir
i
Onenftireape un «
contur circular inte­ Ccn exlertor ! i I
33 rior' cu joc de corn - ;d.zu7,o;oo‘i/ ! t it : D'jz □ da
ponoare fo/asind >.■
• ! Za sprijin
reazem morii!
jr
7*! i
 U ț______ 2 3 4- 5 6

yrienta'ea pe Q
baza de certrare
* junrafofa z-fcricc ■ 1 ' 3 3t > <11
3 i 1 e> *<’'i Wti, fzici :0C | w sprijin
| f.jncbpna1. fo/n^ind j
I :
«
ccn'Cii*
T
i> ■4—.

i su.ora/-,r / i’*?r că -Li c~- Qzc^a ^onicâ bază de

;r i ■?<*■€ ■ ■' 'ira. * ir 5 jCC rnooija 2. Zi cert rare
fj'-C^ r- j-, folosind > • •
'. r^Q’ifv ionic aiob'i I

r I I
I /ne/ cilindric ' bazo de cen~
I
cu: 3 3t
- • j »
r~ ; P <ne
-rrn'd y ipf'jrt

I ) ; i
i
} I 1_____________ L
if." • -e -> I i I
| I I ,'ne.’ oiiinaric ; (
i CKYZâ de
T ! iTC-hil C'a ,12 2t I c&rtrarc
• • 1 Pr-ei< R Sfera ‘ I
I
I I J*
------- - -L
i
i
I
I
i i caza de
!» in",
i. cilindric *r<ț
2 î 2+ I jer.vrrjre
H, ’ _>
• - i
----- -
<
t I____
1-------------------
t
4
i
[ /?<' YCr.m cu> / ura{
i I i
’z | baza de
J !<" 1 • I .certr-j^e-^. ;i
i ~'carâ ^prjfn .
. ' > :i • ■
! (
ț---- —t
• ’ ”? . c ■

i—
i
I : /.'< c ■ Jl>! 'irt I I -
X : baza je _
i i- I 'Tre cu 4 l i-t-
i
■■ J ■>C J
■fa'.-' î
•Sprijin
i
I
I •.. <1 I i
ț-
-x
•* < •’J'_ ■
jC
I——* fn-'LCr-Sm JdPt>\
7
I
! <x7zâ da ce*?-
1

j
‘ir-cJltf ZC-tr u>t 3 ‘3r
CC/'.''' , oier ,r are .
? i
i ■------------------------------------------------------------- ”!

f— i
jAC'J-G'T» -"r CU [ !

k
\i,.:nrajcrj ::!^r- t baza de centrare
1 cj ^lan.aarâ za ; 3 ît Si spijin
ivaeemfp aterâ
« 1
1_ X
 Ane*&21 Afcor&juLairi)

O 4 Z 3 4 5 S

Orientarea pe o , Reazem mobil

suprafață sferici m- Cu suprafața baza de
42 ierioara fără Joc-func sferică e* teri - 2 zr centrare.
tîonol folosind reazem oară.
'sferic eideriormobU- Kreazen?R sfera
Orientarea pe o su­
prafață sferică in­ Reazem fix cu baza de cen­
suprafață sfe­ 5 5A trale a» sprijin
terioară cu Joc func­
rică exterioară
țional, folosind t
reazem sferic fix.

Orientarea pa supra­ A* cane lat

fețe cilindrice cane- lung. baza dublă t
la^e interioare ( f/i dc centrare v
M sau Qxtvrloarelung/ 5* 3r+2f bază dctil
Cu joc funcțion al, cu Buc^ocane/afă Sprijin.
centrare pe diame­ lungă
trul exterior, mtenor I-
sau pe caneluri.

Orierrtareape supra-
Ax caneiat .
firfe cilindrice canelate sc urf.
inferioare sau ejrie - I
vioare scurte, cu joc Ioaz 3 do centra-1
hg functlonal^cu ceatrore A-*Zfl re -j sprijin
Bucsâcano/ată I (
pe diametru! exte­ scjîrtă.
rior, irderior hdU
pt. caneluri \

Ax COnic I
Orientarea pe oupra- Hjp |
-fotele conice canei ca ne lat lung
i
b .<-? J dublă t î
inferioare sau exteri- \ ua r.t.îTnr^'SJ
oare lungi, fărăjoc. 6 3r+dr
■fundionaf Bucea conică J& sprijin
I
'llf'/'Â Kx\ Canelală lungă.
Rr
|
x.
I
Ay conic
Orientarea pe supra­ caneiat tczrf.
fețe conice canelate ■ 1 bacădeex'rttra-
• interioare sau exte- ! »v zi dubla
1 .
47' rțoare scurte, fără bucoăcc.nică . *
irt ST Lv'sprj/'/?.
Joc funcționai.
■ Lancia Iu ecartâ.

js)'ir
—f*
 Ani!xa22A CARA.CTE:ieiSTlCIL£ TKHNlCE AL£ J7V*LH9t GURILOR

ST^unl&U&i NORMALE
Uzina 7uralio o tutui
Ur
Conjbvclbor'f Canx^rtjh7CV pnnZJpa/ Avansul longitudinal Avon 5 transversal
crt j. htu! princjpok:
roi/m<n ■ mm Irot. rnm /ro-t-_____
h •- 2co 12; 15. i9;26;3o;3o; a.o6, aD9;o,to;ofi, o.i2;a>3;o,>9; ^027,-4029, aojo;op9;ao95t
/ Rongbsi L*75O 96. 55. 76:36,120,150.1 qis; o,/6;o,/7, o,te; o,5?. a,2o,o,23, ao9t;ao3o;qo59;ao5B;o,067’
tooo '85.230. 365,310.360; 0.29,425; aia0^0:0.33, o.is;o,9o; am; 0079; am; 0092; a no;’
/A 62 -53 1300 660. irBO. 600,00;765 o.65;o.9o;050'0.60;aii.aBo;0,31. qH;Q32;o33;qi^qiG; o,rr,qio;
U- 7 955, 1200 tti; <?z; t2o;i66
ays;too, .,... . - 420;a23;a23;027,030, 032;
____________________________ ojj; a 37; a 90; o, 91; a 98;a 52
>5. /7,2v, 30; JO, ao6,zț 12; a29; o, 99;96;a090,16. 0090;o,os2;0.09;0319;htx;0.059;
h: 6<,a •6. -0, 7C. 26, f2O; f5O, 0.32. 069; 1.2B.0. >O, 0,20, 0,90.000. 0 >•}; 0,22^^952:0909; 0075,0.15,
•2. njrmot L» 750 t co; q
>85. 230:305; 300, *60 t(o; r;a,20lo.
a,ti19;028; o.5i; uz; 2.29:
96;U2; 2.29:0.16;
o,te; aio, o,6o; 120;ator,0,203;o;9ot;
311 H - 7.5 000. 765; 835; 1200, 43c, 0.77, 0,22,0,6V.o.aB^-Ot2; («v int,0233;o^ot;
900 * I501J 1500 <.76,352] I.on; 7.029; 0.17;0,39;o.to;
țjș; 2,72_____________________
63 ■ ?o; 125; 180; 250 ao9;o.o5,-at>6, Q57;naa;?,n;o22; o.ot2;qoi5;o,oe;Qo7f ao29;o.o3o;
6 a 165 355. ‘00'710 toao, c.thîaic'oiâo.zif.a^a.ii;^. o.'336;o.o92,qo<â;a,ou),ao72;qoo9;
t “ 5ou 1910, f$fb. 2800 C96. 456.469,480,0.95] LlT.tZO; 4056; a 12,0,199,0,160; O, W.W!
6n250 ■1.60; 1,92,2.26 q zeo; o^x36; o, m; q 90; ojit;
4672
.11; 3 *O 57 63,30; Avon) rwmal Avans normat
I >n> <23 ICO, 200; 0,03:0.09, 0.05;0.06; 0.07,0.00; 0.01; qoi3;aon;ao2;o,o25; 0,027;
9>runq S.- .120 i5C 1'5t ^00. 5Oo\ 009. o.i, an; 0.12.0,13;039,0,16; q 03; a O36fa 037,0,09,0^97,0053,
rcrr»o! < toao 630, 707 10003200, O L-o; 0.22,026; 0.36, O, 66 ■ q 06; q067; q o 73; o, 033; o, Kfqi97
;:■■> ■ 320 -j >600 Avans m6rtt Avans mdrii-
0,96,0.66,0^0,5.96; < rt-.i.ia; ona o, 105; 0,133,at6;o.id7;oA^,
<*4; <.CO;1 76. <92;2.29,2.52 q219;a207;425. 030, 4373,0,980;
_____________________________________________________ 0.5Jj; a 50,479,476, 1.17
1'7,19 /7 20.59,29; 0.561;0.063:2069:0,075; o, 127 qo65;q032. qo58; 4092; 0,109;
>9. vp. 95 53 65, 77. O. >30, o. 13, :. 13f. o,i5, 0.26430, o, >5, O,>05, 0,2f;o,2s, 0,2 s;
| 5 rr’jna h-- *3U 30; >35 <2J, 195 !7>. 0,32 , 0.36; 0,36, 4 91. 0.6 9,0,6 9, 420, 0.31, 0,50; 0,56, 0,62;^
- larma. L "2000 232, 260. 2^2.330, 4 75,0010.39, i. 30. 1.50, 463, 1.31; t. 50; Zoo;Z2s; 2.30
630 j'-oo 385 •!■>. 5-0. £27. 79.5^>75,3, 3.25. 3,50 575
185 J75, / 7V

IC. 23. 2 5.31. 5. 9Q- 0.035,0,090. 0.095; 0,050;0.056.

57, 6 -• Of, 10O, 175 >60. 0067 0.07.0,00, 009; 0,t0'
530 230. r5O, J15; 900 '540 q 112 o. t25;o.f<ro;d,169;o'>Bg; 1/9<3fn u-ansul
b 560 £3O;ffO7, tooo; 1250 V 200;0,226, 0,250, 7.390;o.3!5J /orgi tvd<na!
L -fooo fCOO --3UO 0,355:9,990, 0.95c;0,500;0560;
L. -2000 0.760,0,00. 0,9€, 1.12; ț2a; 1.60;
| >.92,2,26-_________________
; iS:n 5; 90.5n, t.f c.c72.3.o~;o,o*5:oo5 qose;0,063^'
!cT>, W. 135. HC.ZDO
^o^aan.aotk;aoi5.o,ot6:aor7;
2o7i. '.oo. ao?. o,io;o,’tz;0.125,a>9. o,o2;ao2t;C.o29,ao6;ao93,aos9)
o -. “OO 2zc. ?>. vco 535,630, 3.io, 3,:3.o.io, 0,29, a25,o.3>5;a355, 406; ao7:ao78;olow;aro;qr2;qcs
l-am c1 2. - >6uU ?~O, >200 >250; 1600, o.r0tq-r5;o,5o;o,5t;o.63;o,7>:o,80, q>9, a/56:4>7O; 0.20; a 22; 0,25, W.
Zn 505 2'.cc ; ‘Jj. <12. 1.25-1 90, 1,60; 2.00, Z29.>; 0.315,0.35; 0,90; o.95;aso;aM;
i
i J Z50. Q,âO, 3,15, 9,00;6 50, 5.00 7,623; 0.70; a.79; 1,00; t.iz 42*
5r,<?L/A 5Uf^l f^E2\7Qt^\/S_____
'< f j Avonzcj/, mm/rot
<*? < » C ; C Turcnr; ou ului
yy v Irur.quiu Lonoitudircj! Tronsverso /
«S • rol/mm
53;°o uz; t9C;teo; 0.035, 7.05, 0.07 o,.10 o, 02; 0,03; o, 09; 0,05;
229; 260. 355; 950 ; o, Uf. 0.20; 0,26; 035: 0,09, 0,125; o; o, ta;
l 5^o~^O ~O 200 0.7 56o;yfo;3oo; 1200; Q.irO. 0,25, 0,50.
<9 ac; teco; 2300

0.09; 0,056; o.og; 0,03; 0.05; 0.09',

1<2;t6G Z6O;95O.
O, 112. ; O, 16] 0,23.tr; 0.1; o,t9] 0,2;
A rod 7to; H20. 1OiO;20°0
2. 25 150 3.7 q 3>5; o, 95; o, 63 ; o.zo; 0,9; 4 5s ;
SRO-25 0,90' 0,90
1
 Anexo CARACTER/STJC! WKC/PAL£ ale
feon.+iiru*««-e).
MAS/^/LOf^DE GAUftlT VE&r/CAL
Ah . Uzina
dor»3 tru cftx/rc. C cfrccfrrij/ic/ A^ansur/
. cri.
Oi rnocfc/ui
9 mm/rot-
D-/2; 3~dO
1. Orvdetj Af L *300; N 363 ; >530,2350; 3850. t^oriuo /
D~ 25 ; 3 1'25 56; 90, >±O, 224,955; 560 O. OQ o. >3, 0,20, o, 32,
2. Orocdro A 2 L~39Of f,7 9go; >4oo; 2240 O, 44.

85,95, /oo;//o;/f5; f35; f±o; 0,>8 , 0,2 3; 0,36, O, ±J

/±5;/5o; /55‘/6o, ■ /65;no;/8o;
Infro/irco D ko ; 3 ~ 200 t9o, zob;2os; 2fo;220;230, 290
Oroc/co A 4 l=52o; N^2,e 2±5,250;zoo;270;300; 320,
35o;3&o;±oo, ±30; k5o;±do;
500, 530; 560; 590; 6/0 690;
6 70; 690; 720; 7±o; 770'800
e?O;G5D.

ifccomco O- !O : 5- foo /foo;560;ooo; rrzo; rsoo

oVopeni G/O L=f5o; r!= 0,8 22 ±c; 3/50; ±500 ■"•1 ZJf >'J<3 •'

5. JnfHâ/rn&o O=16 ; 5= 225 f 50,2 (2, 300 ^25; 600; o, »o; 0.16, o.?c;c. 40
Orodcd G/& C=200; N=1.5 65o;/f&o; 1700; 236O

53; 60, 80; ff2, >60; 22^, CJO O. /} ■), !9; O. . 7 O. 32;
D = 25 5= 22 4 3/5, ±50; 630 go.d t25O 0.53 0.75; / 26, f.5
6.
G25 L. = 3t5 U- 3 • 800

0= 50 ; S - 22 40, 56, OO, >>2,(60, 224, o >0.0.19 g,/q 0,77; n.3?

L=3f5 ; N= 3 ?/5; 4><7Z G3O; joo :2 •tu, o 35; 0.75; f.06. 1
țâon

/ £r^, 53; 9o : f3C' ■),/■;; o. 22

7 ^2. O- 25; 3 = 200 250, 355, 5DC;7>'a. f2OO' ' 0.62, O.-'G, f.26 >.72
-iod, N- 3 MO.

3. 2/70 D ^70 ; 5=5oo 22; Jf, >22, >72, O, !5,9.23, O.j ’-t. 2,40
L*4oo; a/=75 2 51; 35^; ±9/, 6 97, .•^•8. /. 04 /, i.<7; j.20

9 2 A 125 D - 2S ; 6'/75 96.5 ; /36; /9b 7O 3#q; o, >o; 733 >7.0,22, c.2a;^\
L = 250; Nz 3 540; 6 7F , 95o: 13 50 3,c2, 0,8 f

0 = 6^ ; 5 - 400 3/,5, 6-5f 5c, /2 ’> >99; 0,/t 2.2Z, J, ?2;l> 45;
fO Oreidco 6/fO L -350; N- 7.5 250; 355 500 7/0 /00c: 0,62, ±c7i.‘.'72.
/±OCj

L M3ZAJB. D= 80; 3 - 4-oq 33,3; ±7.5; â? 96 30 .

L= 300] N ~ /o

O£>3crva/ii : O ~ diam^-fru/ mnx>m Or ziour-rc

L~. ~ l<jriQirr>co Cursa O iui

•5 - Oo'/Vicz/^nco mo«//T,6 uc pour/f>7

kw
 A nexa 2. 3. A .
Schema- procesului "fe/titoto^ic
efe
c/e re cândrt/ortare (varia n/e )
eeex/nâftcourea fk.at Ifcces /enno/op/c de re.cnndtX'onarr cr
da.purn de tup/are uza fa prm t/Uo- danfart, urofaJnrin maTo/,zeJr^ ori-
et CU una noua ,r^ 'accti/cn/câ tzb pu/hcrl
■i 2 i 4
Curățirea ro/ii dinTaie
tarea ontic/
sortarea/ roț/or j.n/ole după oraJd s^c/ore er suprajeid t care urmeaeî,
de uzură u/rperea pnxdt/euln 2 a -ft încorco7ă prin mela/iza^
le r e con di/torar e (daniura r,au suprofața înlcnoată
p-^Kpt/cun2
A vttmvncg rohior dmiatc uzate rna/ai'xorea danfurii E/aroTec
5
10009 PO2 s 2. Ka-f, /c-m1-
i
I
^><~2 ^2 ~ 0,4dapert1_____
duzâ= 5^>
prelucrare danTuro'mefoizolo
executarea Irto/tmen/utin lerrntc
kA.* norma/-curți- m ofuJe'ia ore<
4 rn&>ina i^U-200 sauhdor/una*
f) - 70- 90 rol /mir) t • Ot 006 aum)
~>ârt rnecamce /orin rdrunpre /
t
nptatră * sCoo rof/„jtn .'răcire cu
I țoiule /O % Ha2 CG'^
JZfetucr irc ■? mecantex/ O'otn ănia£ cori/roi -fina/ ui opera/re/ cJe
pun/^j , ->ac’pt/f■ J^6at a/onluri/ ^eTa/iz.arc 7
p< e!^':rjr>- -::e .antcă pentru ațama#-
< reo cu Pe-w n:>ua
executarea aan7i/r,t do Cuplarend
< (ex mafar.d /fi do CM fl>) /
asomdarea prtr> presare /o caid
i Q celor două p/r-^e

3 executarea o^ombiâm prin &/dore

• lO -frecarea danturi, de
de ouaiare ar
HaZ/ ătnla/e
, f

li sjac luarea dtameniufui termic

ccnjarm tenndo^iei de /abnca/ie ’

IZ prelucrarea -f>na>3 .artn recitficant

/b coptrof -hna/ ai cperuftet 'e reooo-

Jihonorg.
f
 . - ’l
t S fi, ~
T s; ?
3 t>
(n

S»
ci u
b o
S a.
I- F •ciș*
‘eOua
ac
§ □ *5*
•» *> «O
p p ‘- a

3 i > |k
Q C O -K
° a £:
8 4f «13-i
R. O J . t

L~
3 *£§ V

c.
8
•
o
> o
•5 D
7^ a.
’0‘
u
E
<Q 11 Q
6
t 'D
.5
C'

0 .3
a
o 0) £ j>r
t
u t <o
fa <>, c
fa
« V "
a. 4
fa . $ ->
*1

■u 1
s
o
. i ,v o •o
ce zt 88 Q
îr 4-:
o
o
3
on
•V Cj 0 Q
c

D
L ‘5-
« & O
«r
2 5
c
b
V
i- u
f
e
£ . £*>
"X

u
<
.e> GJ
c < .§
se X .c
-<
’o J
iîh •
0
b .0
,L
e
<L>
ÎT
Q

 ~>N O
 O>

F
<*<
C

L ba. .8
u
*

<0
□
u
<?
*
£o
xn
s
o
o
o
u
■0

e
u
a
0
Q.
V
h

O
TJ

o
X
o 4-
O
L>
o
£•
C O
u a.
n
c
ir .«•u
rl c
5
C
Q

eo oi

o5

i
ea1

o
 <L W § jf ut? r»
> V
* ‘S
:
’-O
X t V V
_U -J. EV *I ? I: u' ’ ?

d 5'0 v*• 5 * i --s -•MM

SB
V> t
JU

€ x-
<Vk
CO
v e 3 ? S 5
r c
■£ L e < L r 1J t $ tr 9
1

c v «
«A

f t? €
- 'K
6 v 5j
■» E £2 ; t * 5 'x E : ’2
A *
’f ts Mp ă
u
n» V
c 'țv ■»>4 2f g| v3 ?î
t2 S ?£ > X <Q S. C o
o CJ
*» xJ
c *>
*
*» }? § Si
h U D
n» O
o -î-
I I I I I I I I I 11 I I
-- 1 4
i
»4 ^5
o o o
x>
I I II I I I I I I 11 11
2
£ J l t 1 I C
k V V V ' ■5
3 % IJJ
Hsj
♦*
c 1 V>

*»
7-J s|u ' I I
V
CL
!
tf
6 I I I l I
f h.
h
o O
<J îs»- «
C
k °. TH
li!
O
E > £ »
o"
» u k
V s> î J^ii
îi
i 2 O 1 u
*' «r «J m cr •j
X
in
P!
■o
?i
Mțx
Irt O * Ui
£ I I I î ; i i I l l i l i I
! * V? r- » t-
V <k' •' <&
C
N
•o
2 £
-A
I i l i 1 i I I
a
o v b
«y
S--------
u « ’f <0 * <o
s? î •t
k
2
*
5 p o
* *
s ?* 5*-
>« X
Ui
'X <k
- <M . .
3
x»
I I l ) i I 1 J 1 1 I I
£X
S S- o o ? e>
A “ î
<M <5Î £ £ £
t
<3
s
Uj kj Uj 4 o a o d O O
x»
o O o o »
m 5» Ifl tn in U» •> xo x£
MJ \>\3 •_■
lCi xo
i i
«

n
o
*•
l I 1 i 1 i l I o d
• li 1
n <a
I
g 2 o
i m ’ >•
5 £ -> xE -$- x> In U* U"> io In

tî o o <- m <t- in o ». r*> -1 *«

O
<*
"O £ u *» N ®41 £< rft m rA rC <**
-^“ <>■
** ■*“
'A Ut
U) m V» lo
,e A>
I
U. U. U.
■ti:,
‘b QJ <
rrt

Ui ku LU Qj ui uj *u Ml Ui UJ UJ Uj
Uj uj U Uj Uj
■*“
m > Ir» vJJ o CM rO xj- In M» O <3'
Ol o* .$ ■^* '■>- *X_ CM CM
 xI ud’ 2
,iyțJs.'|<l
O
cu
o
o» o oo •ci" OC
$1 i £ I ©
L
J ©
®. O j 00
c,ut«j|lin O o
sl »- o -T CI

țțlr.ntl.iJ in © o
© a> W © s C4
3p oțoa r.j U*»
© O °*s o ci <o
-r*

K O ' — | CI I cî x
o m C! l
w
«
X
njuuuopp c ti ®I
©I
1LW
X I o c»
cn

o
E
>pțu
-n:wutoji3->p o λ = ț cj O
c
■■« l
CI
©

ca
CC IMJi'JCHpid I £; 5
____________I---------
ift Ol 00
P!Plti|« ț i © ©
• I I F5 I «
rt i
X
pț/rvpl ;
o
1 >
"S I
— i ri
'
U5 I X>
’ I — ' ca in i o
el
© x | -n
O ! £
~ =I2 2 ■x. 2 2 Ș
© 1 ci
£I © I
oM = ! =
e! v= I i F r- | ci _l 1
O
w
■ ■
V ț x I ■© X
oo
a ct -r CD

ol
i
1 1
A
I
I
f
!
I'

-Ȕ
i

i I
oo IH
■ -
9 2
5 ti
-
CZ ci
CI
<£> ci CI e? M
ti

x> - I tS
Vî |
I CC
c x I © o* CD
o o
CM

'1!
| 5 ț i’ r-
iC- ci CI ■_o
tO © CC C-" o
! = l= CI CM

«i
U> i
a c i t
■2 |
ci i
I
© iS' = 2|
i I ! v, o
CC
eî o
X ©
X
rt
CI Si
a'
■-!
*
1 ——
ri 1
© I
2 ■ =! =5|
:
■
i «a * -»
; i i-
©

r:
CI i

o
c. ta"

n
<-
= !.S ȘiL F
X O
© in
CI
n
©I
O I
w!
w( •?.
1 *
1 I
2 o — I oI - -i ~ o CD
L —<
I

w
•s I t
|
N=.
I
I i o ” i •«
ii ■

ri c.
= 2 ao j UD
>Q 5 •ft
30 f
©I
© ■ i - X — I -*|
CM
q
i=
CI

3!
C5 i-Z ti •• I I o
Cz .' I — I ci ’ ci H?
:-iî
* — I “ I
c ■
"= I i = I ; i- I r. , C uz t 1s x
u
Q
* c. ! x . - -- ?! ©

o: =
l 4
! i— [—• :© ci © eș
a1 N
Iî x> X X

1 2 f -
■cr- I
. ° ■
X ’ ■rs
N
>«e t
X
I CI i —: x
—I T
X I
I iTTT” - c.< © 7.-:!
I
o
o X
2 » 1~ © i O
I ®! -r 1 -
’u •
o' : £ j £ - |] - r ci j I I " î'i 1
•! F
U ■'
F" I- I I
c
©
*-*
S! â ! c
- . o
O. <2 © 2
«
i S I 5
• iX I

l
1 X c- p i O
X •
^0 -s, •1 <u 1 2
t
i ® ; i 2; =*• ’
c
1 -H I 3

I • *- ! J2 !» c I o* o © '
! = !
; -i a> ’ 3 i '£
f y
5; 2' Z
: =• •—
S
. ■’u* ! S «
•c •a si ®> 3
I § z
a> ’ a<
1
■=J = -2 2
I — z.

î
CJ
o ' *-*■

is o •21 ( “• ! ^ I l « EI • £ ' 4» g . •

:'S! iiilli *-*•e: ’ □ I î

i ■-> | ti xî u *■ «i - £. =
i © i — ’ _C) c i a , = ■»
a
a '. a
! 2 : -i !=!■£•=

! _Ș — • ->
11 gî = e p • ci <n

a i.1 I’ « g
Z
■=. ©
=; = © = £ = =1 = ©
u »■*

I u

t ! z; 6
» j*. e
© Z •! •=
— =
5.
i- â'S1 cil w
• ?! =1
i** I
I “ I
- i=i =
t
c
C
i
i
«
•<
Q
O
1
 Calculul Hapului da bazl la prelucrări prin agchiere
—|— -------------- .---------------------- --- --------- 3.2. A.
A/r ^em/m/rea o^rra./ifi »< A>tanAu/> mm /roT /
«re-
crt ^cAeroa lucru. 'Vi/ez a m / mfn 7n rn/n .
c
2. 3
1 3~^rvnpre c*îeri o a ră. majt s (3 - *6 * 27-3 ^-î.
IOOO v. 5 1
& e A i 4 "y/9 ■ >“ . "R mar. f
A
n
A = t- ;
A* = 2 ••• 3 mrr>.
Cv- ■ K v
> ss <î 75
Vx~i
ă ( SCC^I/Mtf d rvpfuriy lc s. lunjimrt t •*■
fura a au/tfir/ni J Canio/ă a ftrlui
2. ’Sfrunj/r* /n^r/fitrra.
^r~ <rv , /, T7- 3- L- l
ioeo . V- 3 .
S• iîx*j

>■-----
zzâszz s
e/3- Cr Z. — £♦•<?«+/■*
32/c C^-i^ ’
L x,{x v. t m
( SCcJTi/mc zircu/ara ■1^ = 4//i^z/»je<# /*<-
v-t '
A l a. ctrtrtu/u/ ) . to^iofâ *
L 1t_ C V ■ ff V cm/iT'u/ui' .
-ț^.șK
3 5trunj/re <Je

TT^
Cv-k. » ■£> L . î,
*î ^7 =
’i “T^7 ;
looa v - s
? _ 73 63 *■ t*
2ooo V.S .

k- t- 6 - mm.
s - <M -3.2 ?

t
£mm /rof“y L-.£. + 6 * 4 :
£>•

4^ A 2 -3^^
L. c. -------------- .mm •
2. ’
Cy-K
3
g^z5
 o I 2
5 re
5
£ L.
VDrt !,7i. C" ‘C n s
rh S =
Cs.2>a* L = Z e 6,z
Cy b**

;E®
Tr = 4x Z» -- ț ■c%'*
r^. sy*
^f. -Jonta ; 7" x
<țs
V = 2)
(>
77-2>- Z-
& =
z J /oop ir. S !
1
S - o,o8 -•• o, so .
Z - Z > ^4

Jlk.
Cy. J>*y

s I
t
SK ti =
t
j

nr^j 3, p_,^>
> - 10 -25 ”»/»»4>l-

T = fi +
7C

J
7 r rezare -Ț-rorifa/ă
i S x SJ • 2. . I iflL i
I f
I
1 \^-
4000 • v 5
I S
I * V 11.o.??
L +<f--<<?-<^J)
1

1
» ■<r x n
sl 4 000 A s 2 •
ț ] Cv’^- K.-Ki z
i ITx
7>tx‘5p. 3z’Z^.
I z. t
I

l 1VM t s n -ssj-z rz }
^.tz mi^>/min. ■

8 ! RecTi-^zaro c/7 €x. ~7er*c>ar&

5/ S 5> •
Q L. . -C.
L. rOiare :
nsc
■4-Q“
I
I
I
4j
41- n' 4"
-----•<□
S =

-^n/X£7r-e
>
L -- t -
a.
L z. ------ -
B

I
—li s=6f -i)^
4--4I : l — tr-ț Cv •2iz,Cv
vj' 7m. S/v -5^
9 Recfa/fe. a rc irz*~<?ri oara -Z'1^‘ *3-C- L
/-> n

PS wwn
4 nf-7
-JHTLzisii

R-:-v-
4
4 72^ - b "
3 -

/
 <n C

J jx
•—i
o
■H O
. ■*J' - a
~ M S +»
*7-00
r -* R t<
r<
M
t>-
JX i°
i+J
w1 o s
c|
■* I «4
<U le
o
Q,

<5 o
sis3:
a

V?
nju-â.
Q K -
cu »r^> •>
ro-n a
C5 □ n a a
i® e?§
2|
4J

T»
W
V.
R
iu
s
a
c
s J 3 a
o •H D. •
Li O

■.o

‘U •<<
.fFle E
+3 o 5 o
£» L| O >D — xl
’JT!.Oh
Li Jj
o q
o a--a
o N S J3
»—> ■J-H X. .
CJ
+» n a
•H CJ
*d
— 43
L« > e
ai < <u
□ I S
Q
43 no >
3 O
.• ?•<-*
■H q -D u>
aj a« S5 43 40

<y

o
+3 <U Q,
tu M-q O
•H
Ol ÎQ Q. O
•H*
O
a o
<u
£J
«4 R to
n. O
0)
ta I to I
<u Lj *H hp t, j ai 1(3
t< • SH O o O o
O ® +> i- Q, Joj
O <u ,'O
- 'U|O 'J .A.-
za 3 -J Q,
□v
in in
I
Ij
\i 3
o
a> o i QJ ->8
C
■w

j O O
O
ljx
o
un
.o
o •! io
o
•H >
a 0> O
. 4J
o O o
43
£< «0 3 o |O
■v o 3 .< px-u
4->
o i > I7
1 » 1 ra
fc|‘-ți
=J M r-4 TJ
tn M 3 5 O <c ^353“2
L,
3 Q.r-f S+ n L-1 i-,
*H D O. ■O O ;< o O
O +» Ou^ <c • l'S " m:
|q
H
 o o O o o o O o o O O O
"T
o O o o o O o o O o o
cu M- •33 •’t
ru ru CU • •*•
** CU cu CU cu cu
w CU cu fu
«
3
C
cu m
■’j-
<n £ o
in
O
in
O
m
m
in
n ru CU
UD
UD
co
O D CO O 33 in
o in m '43 O
• co
m
43 <0^ O •n in
cu m <n
3 CU
’T

o O o
1> o O o o o o O

X X
X X X X X • X X X X
ru <n m
O cn T» ’.n cu cu cu CU m CU cu
o o o o G\ & O o

o o o Q O O o o o o o
33 o
so 9 o CD a O a
<D a
«
a a a 9 a a a a a a

c- I I t I I t I t I I
1 1

vn T» in m in
o O

h3
T

'U fU 1
•țt 3 03
CU
33
CU
30
CU CU cu
r^- cu m cu cn CU m ru m eu <2
3 CU r*\ re + •ii m
■5 cu Ci r' CU r> ->■ cu X) CU ăi cu cu
nj CO cu 03 r-< 03 cu
+ O 7x o
in o ru ,
<33 •43
0
O 43 •43 șD X> I •*'
43
I 33 î 1 l 4) QC0
! -U fj JU'U ru I3q CU i
o3 o
I XU3
m<*l
O î O o O J o ru O c*' O c*1 in«-
o
CU rt r i ’-r -t
3 ,—

’t _n
O 1 o oo
fu TT CU «t -ț Ttm -c
o i

m=c
°u 5
•<t
X O O
W
■x O O x o oîx o o X ol X o cu X O O xox X o o! X o o
CU •'x'-s '* C!9
XirCT''
O -1 □ 1\' O vr< O in o o • mm OCT» q-nliU-O m Tt • •
•y • • «T • • • • • . «cj- TT T • • t^r
•D — r- "u 33 43 4) <T>

O O O o o o O o O O O O
D O z> 4) X) o <43 in *t Tt
—i O cu
i-n •n cn

o O
■u O o o O o O o o o O 43
O o <43 33 Ol cu
c—, co o o O <43 o m CU fu
CU cu

o o
'i
D
_n
<-n
in
•Șt
•_n
xt
^3-
I £
•_n
O
<n
O

■n
m
m
tn
in
O
•^
o
*43
i i i »
-4 23 >3} >3J
T <5 <c <C «s c <e
73 '3 73 73
'2 73
.13
73 73
ai
J3
3S
■2 <73
ai
X
M .xi <4 .44 •j -M 4U
> > >o 5» >■ > > >• > >

o
l-H
3
O
—i D
” m
Z5 o 2»
2Î
=> a
ss
oS
a
o OG
 O
—^r-ll o O o O O o o
o
S. is O
CM
CM
O
CM
O o o
CO CV

14^r
CV CM CM

in
cu

in in
5; ■ I in
s o
CO in—»
-O
■<r O
co
O
-eco
CM'->
CO CQ cvx> rx c^- ex

bLL£ co
in
co
tn

i; I 2
■ 1
O O
rx
O
tn
o O o
m
O
in

M K K X X X X
PÎ *
• « O o in CO
>2 81 ax
in
QX o CM
f

O O o o o o o o o o
30’ OT cs <0 a tu ai ar CD <D a
• • »

t
I ! ' a a a • a e a S e a . a

I I I î t 1 1 I I
1 r
•_±_
I!
| nx 0
in
<0
in
CM CO O
r-l 0 33
0 10
rx
CM
0
O
co
in in O CM LTv O O ■JX
CM cv rxncu
I

4- *
m{ tn
»«J CV
cv o O i 131 +
1 °
—4— cv — 5^1 t4-V3
4-» __
c? cn
I 0 &<o CV ■ CV ca ca ~t o i' P> -----
a ! 05
in cn °A gî ai -4-iD tnin
cu cu cv
ID

cu
CO
n
«r-l CM »rH
<M <D cu
XIII o
X înțE K m FS XOO
. _ _ rH intn MU MU 1
in Ti- -țj- - •« • '1
I o o OO rxcncn •H •H
I uxo înv 0X03 cmcv CM S •H
A0_st

0
o
■M-
io <X)
O
O
0
r-l
O
CO
oo
oo
o
o
tu
0- 7»
■V
0
tu

-w--l
■ C
a? i

0 33 A ! f I I
xr 00 r-

O O
o o O o O O
CV CO
o
o
O
in
ux0 O o 0 m in m
m in CM O0
ax CM
tn ox-0 r— cn
CQ CQ
o o o in in
m
0
o o ■vb
C0 03 -v 10
l i ■ l
A A A A A A A CO
** «C <H A -x •u *x A n
ta ca CQ CQ ' i i 0 cq ca O
Jti a; Cti O r-i r-l tti -ti X O O
r—i
m
£eu > £ ■u O O O
> CO 00 -0 >•
u
>-
o o
O X)
t; O IH rH r—l i—< n
a
o CQ D 5S o -a; «« «n 5 O CQ CQ
 Anexa 4T2tA
Transportoare pentru linii tehnologio• în flux qi unele
elemente ale. lor

a
h» O

"j
t’-V u
“n^>;Ș ;
x>
:.-5 e

-
5 ;r 3 O
£ <h q a
5JU
e »« -
-P O 'H
©
î O >
M t © •i . a ©
** iT> *»
?3
(4

.^f ■■ A O •»X8 JJ
hr Q ««
^9.' r l 55
ase —<y
c ■n 7r- O<
r-‘n r* hi
"0 3

'Tr'i i P jj
uy^h ii
•r* O O
43-1 I
!■

u£ O M O
a o f-t
O I •-
** O
j 3 -4
® - hi I

•e
t •» •5' C « O «d 4>-P 1 P
O «-H O
e c e
.V. |Ț '• p -4 ^4 H O O O
l © a o
•*
I 3
P O tt-r4
i a B
O lA O | rH

!,
? ©
POP
o
-» "O o
a
© e
<0TJ
4»
• —
rtcn 3
h
© © —o
© O 4»
s >e i
o cxc\
a --
« ©
■h o, a si aSo
© 3
« o o ti hi
4 « 9 £3
4» © 8°^
— >e
./i X> ^4 —4 o
C t *4 f< ® I P
© K\ O S« P4»O-
• | r ■ 43 hi
•P
•■'5
I 4> — r4
3 © I P m\ qxX ©-4
z-^ O ■»4 Cj 40 -4
trr.
I r. tî pI oa
-x.» ® Q, 5e*-H>â

Ii3 gaj,
hi © e
k O r-l hi 0-40©®
•* -n C P4*£J-r<
- —- • h *-> P O O O 4> |
O c O s f< a ©
.... 'ă-.-if-- o. © © no
© > hi
p-‘> c
« •
*»

-J
h> "u e © <<5 ©3
!
• p ■■:?•■
t-<
> ©
•o
©
a
a
o a o 3-țj
<-4 ©
2
n -h © 4* m
33 3 o 3a
1—TMiJ 1 'k • « x*
•© o © >© o
^ri?- • I o 0-4 p
*coj i
^2
'S ;’W
r* •■ ■! ț
.—
«X XI
p
ca
© 4* TJ 3<H
aOxg*<
©
•© a O 03

h r < ■;!>
© .H
O ©i
© O
*» c
5 O ©xl
-k> P p
O © ©
| Xtf
co P
©
O O a-l>H •—r-4
e S M) q © -H ©
< i I -A -p © p
■J ^4sO ,-4-țj oqq
 Anexa -4.2.A (continuare)

SBcfruneAA
-71779----------
T
/
1I

-nu
hwminJKiWJ

Secțiune BB '
—4 ■ "”3
5
|-------Mt----- 1

nă j— c
-=J -.T i
T~
3

.JE nn»»»>rwtww
no----- —

♦- hr 2
u.j-;.--i!r.'.jE 4

1
îfite fets al

Fag. JUt~4
' Transportor de montaj cu cărucioare pentru montarea subansamblurilor

11 a a a i
'<7
tk^olto <Je mctșjrtifim/e

(4 t3 72 2700 to 77-
a

—
4200

44^îs
----- 42500----
7 a

°%
}• U o

J3<*'»eci'r p^n/ru ^iec<•t^/crfe^r ele

' îl S <
vopS^jr» Cncr'ăfi'e frerstj/io'-far
a a
lr^
Fig»Aft-5. Planul transportorului de vopsire:
1-9- locurile de lucru la transportor; 10- camere
de vopsire; 11- linie ferată transversală cu căru­
cior; 12- transportor; 1J- pod rulant; 14- stația
de acționare
 Anexa 5-1 A.
Tabel cu valorile temperaturii,luminozității și schimbului
de aer îfl secțiileași atelierele unităților de reparații
pentru automobile aitractoarc. Eft.r-CiEl.BLE* JL-,

Denumirea secțiilor Temperat, .> umărul

a cmlui de schim­ Coeficientul Coeficientul
fti atelierelor de
re paraiit pentru (°G) buri a Le luminozității
aerului naturale artificiale
autovehicule intr-o (tx)
oră (tt)
Spălarea exterioară 15-17 1.5- 2.C 0,25-0,30 36-40
Demontare 15-17 1.5- 2,0 0,25-0,30 30-40
Spălarea și degresa­ 15-17 i 0,25-0,30 30-40
rea pieselor
Controlul și trierea 17-20 1,5-2,0 0,30-0,35 100-200
pieselor
Completarea plaselor 17-20 1,5-2,0 0,30-0,35 100-150
Repararea cadrului și 12-15 1,5-2,0 0,20-0,25 30-60
roților
Asamblarea motorului 15-17 1,5-2,0 0,25-0,35 60-200
Asamblarea agregatelor 17-20 1,5-2,0 0,25-0,30 100-150
Repararea echipamen­
tului electric și apa-|15-17 0,25-0,30 60-150
ratării de alimentare
h^parareo bateriilor |1° 20 0,20-0,25 60-100
de acur -latcare 15-17
Ihodorea și încercarea i2,0-3,o 0,25-0,30 60-100
| motoarelor 15-17
Asamblarea generală 15-17 "1,5-2,0 0,25-0,30 60-100
□ automobilului
Repararea și montarea 15-17 ’ 1,5-2,0 0,20-0,25 50-60
pneurilor
Re’lareo și remedierea
aef-:otelor automobilu­ 15-17 i2,0-3,0 0,25-0,30 60-100
lui reparat |

Decontare bena și 15-17 • 1,5-2,0 0,25-0,30 40-100

caroserie
Timplorie-tapițerie 15-17 2,0-3,0 0,25-0,30 60-200
Tinichigerie 15-17 1,5-2,O 0,20-0,25 60-100
Asamblare bena și 15-17 1,5-2,0 0,20^-0,25 50-60 »
caroserie
Vopaitorie 17-20 10-12 0,25-0,30 100-150
Turnatorie 10-12 0,20-0,30 60-200 .
Fierărie și reparare 10-12 6-8 0,20-0,25 30-40
arcuri
Sudura 12-15 10-12 0,20-0,25 30-40
Tratamente termice 15-17 6-8 0,17-0,20 40-60
Acoperiri Galvanice 17-20 8-10 • 10,30-0,35 60-150
Metalizare 15-17 3-4 (0,20-0,25 60-100 •
Lioătușerie 15-17 2-3 |O,25-O,35 60-200
S c u lan e 17 -2o 1,5-2,o 0.30-0,35 100-200
 i

Anwxa 6tl<4.

n
<!> a - o>
•H om
5 ti >9
• £• v».
Q n **>
cn rH o.
U’
5a«
<W Q« W -
O = Q» t fe
•H O ’P?
. •) D. w
O rM
r4 C3 -H
O ■ U» -H 4«
C t<
-- 'i r>
u» c; u
e
-“O—l
o 5
Sm *n ••>- ■£ O»
• rl O ■2?
•H V <I»
2 u> +»
•S i
r? *« aj Om '
’• •* i->
n 4 a £>
0‘^-H
•V
TJ
O w z 2?
«■ O ;o* 1 - <b
-1
O
.□
:■)
-i
-l
O
t« J ș i
O zl Sf ' •S.!t
• -HO ___ _ Cî
«-IO • 'q o»
• t« u>^»
r-4 ’X O
• O-H t,
•J <-< re
fit . e.<
y -i
**'C
o»
• -H Zl O

Jin 3f < •sj

C -H w *•» -C
,c «4.

t
• J-» -J
• ? o «o J
•H " Q S- Qj
.-, -9 •c c
C Q C
O Q»>S .

n~/< n
*» *p
@!
■:>

X'
u
*M ,
«V
vaiuJ
£§■ •a§.
■§>s -
. .t-5
o»
0
Kg • < •&
»=** Q. X <u

K! pe
<*> <*
o
Ț’T
 Anexa 6.fcZ ( conți mu x^

Fig.6.1.1. Explicații j . „ j
1- primi rq pl-se defecte; 2- spălarea exterioara; ^-d^on-are;
4- spalars piesa; 5- control triere piese; 6- cărucior ?i-.se
controlate; 7- mațină p-entru găurit; 8- strung (prelucrare ;boșj
9v freza prelucrare finiție); lo- bDV-freze; ll-recond±vx<)n x-
prc'utiro-roți dințate, pene, capace,filet; 1^- x-econdiiiomrr-
pra^-tire supape; 13-montaj general,împachetări pinioene-cjc;*;
14-rodaj ai proba hidraulice; IȘ-recepție-aonservare-am'oaiare;
16- nre 'xtire corpuri cu miezuri; 17- cuptor ore mcxlzxre car­
ouri: lâ-ouptor da creuzet topire aluminiu; 15-nusx turnare;
bazin epă caldă; 21- tavă impurități; 22-hotx; .-.J-bazin ruj.iv,
24-x'astel SDV-turnore; 25- instalație încălzire cuptoare;
polizor; 27-oomprasor electric; 26-post- aer comprima.; ‘-.-x,,
vactior; 30- rasial central; 31-c-rucior transport; <«:- p>st
condiționare distribuitori; 33-spllare corpuri m op.;F

=-fe
■7^1 1
ț ■ r -—
o <
-U---------
!■ .

i • m; >
ari
’^J”--’*~-r,~T.- 7 *W4l» «M' *

_H
i
J ! I * c
S - *“2_ f * **n
9 Jit
* «A»7 "
! I !------
1 I » ----- 5— n
;;4l ă ■*« • rt |
•a
' j «i F
j— *
n. ■— ==J3»

v-U n. ; c
»~~i ?C ' i

\
fi
j
I
r1^
3
£ <A«

1
—C*W»

”:
• ?r
£ i— F'f'rr

&
iow«

>

t< - a.u.1.2. Scî'.-ua organizării tehnologice a unui atelier

‘c-clJu.izat npx.tru racondiționares componentelor inetal^x.-
•rdroulice a" tractoarelor;!- Linie demontare-spxlare-coiiSw -
7 :C..°r7pentru nomoe hidraulice: 1- banc de lucru ac-
t-ît'cu JDV-uri .--ntru demontare; 2- oaie de sp-xiare cu ^țru-,
ic-orir d«t-=" *«nți; 3- banc d-2 lucru cu instrumcui.e i>-^-ru
controî“triere‘ple3e; 3-ractel etajat P=ntru distriouițcriji^
ocupa; 1 «-—conductă de aer sub presiune; ~^2• c-ruciox
L • ’ transport
‘-lese.ii- Linie de demontare-spilare- cș.r constatare ji triere
.; 3-rastel
‘pentru distribuitoare hidraulice .c
etajat neutru distribuitoare $i cilindrii, 15-bm.c de lucru
cu iuctru^nte control ,rl«. Pi«e .certare ț.cilindri
ț■ U A— lu-bclc
** —1 — j

sculare piesei 17-bano de lucru oeuonwre d”"*.j dotat cu SDV; lo-

1*
conductă de aer sub presiune.ill-lmie r*- pregăuire cilindrii;
12- banc pregătire cilindrii de forțx5j 13-^9jină de rectificat
i^rîv-^e ’^^șr.disrribultori sertare: 1-^c Pf-
-•?lr;Il7stiîbii?orf5ir'slrt3reăv“'ionhrâ£;țrlbuitori_ji :
-.izire dis-rioui^ucx ^x nex
Siliuâriî: 10-teno
cilindrii: 10- banc pentru noutsj
montaj hid?lull«’:h
conductă de aer sub presiane.yx-.toc-j ^T.^. _a.. ,-s/.c cacao
banc de rodaj 3sii probe taoraulioi.yil; -inie .P^;n71reJ-.;irs
arobe hidraulic-.VII-
_ _ - * 1 * *•* ** V—- T v*

. bucșe și roți dințate de la poopa _upapc.c-r;

,bucșe și roți dințate-VIII-
ca* oe,bucșe dințate«Vllx— Linie ?r
mia: 6- banc preg-tire supape; IX- -onta^ o-ne . -
 Anex* t-fr(eoniinu>r<?
alice: 7— banc da montaj ou menghină și roatei compartimentat
,i.ntru organe. de asamblare și piese, 13— conducta de aer sub
prisiune cu furtun și pistol.X— Linia pregătire pt.turnare și
t .irnnrc bucșe în corp mare și coi’p mioj 19—cuptor pre încălzire
roraori; 20— rr-asâ dî turnarej21— bazin ou apa încălzită, 22—
□ .ilâp vestiar; 23-presă hidraulica de 20 t; 24- cuptor cu cre­
uzet topire cluminiu, 25-bar.o pregătire a corpurilor cu miezuri
pentru turnare;2o- dulap SDV-uri; 31-raotel cu pompe pregătite
pentru turnare și turnate.XI—Linia prelucrări mecanice; 4-freza
universală tip FUS, 14- mașina de găurit da bono; 26- dulap JDV;
27-’ Polizor dublu; 28-mașină de găurit ou coloană; 3Q-strung
■paralel.

C^XXVXXWCKXXKXXXKXXVXXXK
rvi<\\v,v.
I

'8;

IIIIIIIIIIIIIII
f. lllllllllllllllll!
9-i ’“1

■u R~on^ a • î
liiiiiiiîiiTiiu o
x>
o

|S&i
— 14 14
; o
u

G
vl
x>
c>
n. 31
6 •u
o O
»' - t c: o 'O
•* 14 ■ j

7 aJ
Î4
14 O ii
55 Sî* o U
iiiiiiiii n O

V!
' .□
S

' * '3- <7 =!

) ’-IJ
ti J

-rf
- C
>
14
4-»
U
■4/
•o
’ 4
O
4J
O
l>
'0
14
j-i

X
■ș

u>
*TD

u
c 6
14

Ol «u
0 £
3
0
3
n. ■i o
i.1
q 'q
b •3 • -ț cu 4>
f4
*—•
<
2
n
n
li
>, “epo
R -UI d
3
■i
-
o
>
6 5
O
:i
jO

♦ • eo
fg; |
o
F~l_
KD
3®oo ț ®
l
S- *
e
I n
t; !
» no c o

I
c>
■~j ♦

o,’
Mț : 3
?r a R ■ fi

f te
•r-i

/ * i
/ » R)

§ I
! f

OOil
 Anexa 6.(.Atcontinuare)

Pi^.A 6.1,3» Planul organizării tehnologice a’ »unai stcții spe­

cializate pentru recondiționareB anvelopelor pentru un pro^rau
de producție de 20.0u0 anvelope pe anCdin oare Iv.vCO ecrua,, •
pentru reejspareM
1- poct-1 de primire a anvelopelor; II- postul pcutru up-Iar**,
tri:rc și uscare; III- postul pentru pregătirea suprafețelor;
IV- pont pentru pregătirea mnnșetaior, plasturllo- șl 7-1”.j..L-
zaros camerelor| V- post pentru aplicarea prot;cto:rclorj 7--
post pentru vulcanizare; VII- depozit pentru produsele rzpcraV
și materiale; VIII- magazia pentru cleiuri; 1-^1 9 - dispo-ltiv
pentru deschiderea anvelopelor; 2,10,17,16,22,42,65,oo și -
stslaje; 3,«o,23,33,35 ji 37 - meei delucru; 4- cutie pentru l'zg-
turi 4. cauciuc; 5- .*ojin* pentru sp-lat; o- boiler; 7-â;Xectcs-
oop cu ultrasunete; 11 și 27, monoșine; 12- ridicător staționar;
1J ;i 3>* camere psi-tru uscare; 16- uajixis. pentru prelucrarea
suprafețelor anvelopelor prin copiere; 15- moșia- pentru
cr irsa• sușrif ițelor jxtîrioare -1- anvelopelor; ,lt— rnșir.i p;nt”u
. rilucrtr-a suprafețelor interioare ale anvelopelor; mașina pentru
separarea straturilor ;i tăierea taloanelor anvslopeior; r>-21-
-ajlnj pentru prelucrarea —anșcanelor și camerelor; 24 }i -.6 - ;=-
Luje pentru juspencat; 2U- baie pentru probarea camerelor;
i tcjtor d : cicluri; 2b-34- dulapuri ; 30- vase pentru clsiuri
Jl-baie; 32- camera de uscare pentru materiale de lucru; 3«-<-di^-
pozitiv pentru deschiderea anvelopelor; 3<A- cașinn pentru apli­
carea ji presarea xanșoanelor și petecelor; 40- ua;lni p-.ntru
aplicarea alaiurilor; 41- tca&x; 43-3^3nd; 44- plite pentru vulcani-
-at; 45,46,47,40,49 și 50-, forzte pentru anvelope; 51 și 52-pr:sa
pentru sacii cu nisip; 53- sector pentru vulcanizarea anvelopelor
auto; ?4- sector pentru vulcanizarea anvelopelor d. tractoare și
conbina; 55 ;i 56 - forme pentru anvelope de conbiru și tractor;
57 /i 56- presa pentru saci de. nisip;59- dispozitiv de disenidere
a anvelopelor; ou - pompe de înalta presiune; 61,62,63 și 64-
dispozitive de vulcanizat circulare; 66- grindă rulantâ; 67-maei
de luaru;70- amestacutor cu valțuri; 71-ladu. pentru Qeșeuri;72-
instalația pentru producerea aerului comprimat; 73-caz3ne de abur*
 . . nnexa 7~f 4
iisrtffrELt' riiwfe aa Anpt.AsAx.EA pitfUMae.
ÎAf SECȚiÎAe fr ATcc/exece' ce se pxo/ecrEAEA

Hlt GABA^lWL HAȘM8

00*01/1 PKESCX/PTtEf
» UN&Lr€
SCN/TA AE AnpCAJAKE
CKT
^îtAriț/f £**•)
Za"»4%»r< «

Z
wmtc/' «ir /</crv etit
tPtf/Ar
aL 800 .[
Tr~r
J
r s
^UfAtn^/e 4 de pfa/v»
Ateț/n/ J/ ///^» ■x«' 4 J~0O
w/a2
z. y»«TEĂF fa GaHS/ Gfaț/ W r i 1 f
7
•*/»&/ een» a/e /utru 7
■: .
svo 1 7
eau /rrerre C

DÂtArAAa nun/mă dk'dee

madna 8f șf I 771 7
i 7
3
eh^eA/eÂe cAe A»ciiZtfrr
tneeTu/e /fry<S 9AS C/ncf
-/a nu eu^rrte(Af jomw
d boo 1
I '/

de Ăscru

■■

DMauȘa mf/f/mf c/^hv

fnar/na a7 efote/rfpfe
4. de î*CQ&tre /9an^a/e
e /ZOO 1
tAf cJAd dfrfoiAi
I
U__ j
cu^rrfn^p tf^r /k de Aecry te
~n =□
O ir/an/a /»//»;*•*
J
£ dn/re snaJ'M//îe~cs*e/if>
tof/ArMfa/’ .
X gOO — L
t

Dis/an-fa /nf/j/'/wF
dt'n/re enaJ7
A
‘n/fp
■/ronJvrrfa/
d
f (>oo

Ah— e
' D/f/tr^ -Șa mfnf/r) d r-'-r-
dtnfre vfovQ riQQtAt’-
an*//e atefa/e o<yra/e/
/SrSr care &&&& un
1ZOO.
Si/>^<rr /^e /uetc^t.
8
tbis/an/a m/n/rna
oiin/re ohua
tine//* 7n/re care u'/Ăf
abua fj/er/ c/e Astru

dieArnA* m/n/mti
/6eo
na i

c/in/rc 9 .
Cai* I
300 <7CC*3 I
3. Si co/ea de acces în/re I
care /m Jr ofAf an
/•c </r /ucru I
D/cAm/a /ni/trntcC i

<A'n/re 9 jnaf/na unea//o <>

I Caie
/O Si Ca/e c/e acea/ 7n/r* /ooo I
Care Fe of/f/ ten
o/e
un /*c
/uCYU.
J /
I acM*
! I
I
jjis/an A> mio/mes
| dia/re avtfd crt*J/a/
//
’jtt/if o/ar /a care s< /ioo
Arcrea/a ten C/netrr etm
i
D/c/an/a
! An/rc • maseza cmeo/Tâ
/£ sî e/emen/e/e c/e *fC9A<t* * 700
_l /
Ca/ eu race

D/j'/Qtț/O m/a/juo
d'n/re moJ'ina zi e/e-
/3. r*en/e/e c/e ^ecan/Fare m //oo
Care a^/a un
/oc c/f /acru
D/S/au /a mint ma cfn/se
moJina y/ e
tz<? /»c ci?
c/f^oer/ore //j/re caro 9t, țoo
$e a^/a ,

A)fS‘/on /a m/o^a
dkn/re ntac/ncT ff/ Loc p^rj*jtv
/£ #0O t/euaaS'are
î/tAre care Fe a//aT
un /ac oi? /ocru
 Anexa 6XA ..
Re prezentarea convenționala a unor utilaje și'elemente
ale JintHor tehnologice, atelierelor și secțiilor -pentru-fabricarea

r
Strung normal
11 h i h rri i j i r iTn Traj’f<Srtor
cu.
bandă
■> ' Strung revolver'
O ro~QC3flfladnD~mi 0acoooăol Transp^ortor ou
- Cale d« ru la re
* cm sînc la so4
Monosină tu
—-x Q»-p5t electr© pe Un
Mașină de gauritradială
(•pQSt \
Macara fir;
rotativă

0 Mașina de gâurîtcu
coloană

a
1

Q-10-201
i ..
__ • Pod rulant aclio-
...W nit e_l*x£nc
I .
Mașina, de frecat
zt*d de eara'nudâ
J cu p(tr*a stră

Mașină dt răbdat De spart/na

ușoara.
i Marcaj

(por ți) duWe,

rv n"“
Mașină dc nv
♦
rabatabile

i
i m zzira VBă (poartă)
I t

I.
IZZZJ 1____ j Ușă (poartă)
1 t rabatabilă
I
I
Ventilator ut
Mașina dt rtetiftcul
ei I indic Kobinețt-pentru apă
caldă șt rece (chiuvetă
Cuptor pentri* trata-
Gura de canal tu
grătar
'jttj Baie decalat si'degre - Coioa n ă de susținere
jat cu'transportor din beton armat.

~l St<ind pentru redarea

© Muntitor pe locul de
n-iuytca
_J -si încercare a motoarelor Q D Panou P.s.I
M.T; Masă pentru‘trasa î si
îndreptat. J Cxxtie tunisip
 FXrte-xa 6-5 •

AHPUA3AREA UTILAJELOR IH SCCTlÎLE DE FORJARE

 â \ c I
o </
a5 5.5 03 07 \ 15 15
a.75 55 07 1,5 15
55 f G.8 B 2
e K»
7T" £5 H-
QB 2
C
2_
P £5 2

H-
-T"
f

f
IZ ZI
£5 p 2
c ff
2
o

2 7.5 25 3 3 2J/
9
~75 3 ~3 3
tr 3 3
f

5.

11 ț ------- 1

r □< [3
22

/- okjca* **w*ne or ff 4 • ZP< Z57v® wnt pc^rpir crem

f • CVCt* or 45 f 5. *mfm fiOfOMcwft*
9 - OOOtAf MK^Afte Of M5t f. wpĂ Tgr ^ctmp
 -Jlnejca. 6.A -
EXEMPLE DE ORGANIZAREA ATELIERELOR PENTRU ACOPERlTU GALVANICE (a,b).
AMPLASAREA UTILAJELOR »N ATELIERELE PENTRU ACOPERIRI GALVANICE (C.de.'f).

■*i

«cmLvjr
«iw
•1 n.
<L
4ftr
anat J- atu avrHr'
I
21* —H---------
I
—H---------
i a) Jaoa □□□
b’
D-4
'■□□□□□□ tj;r«
nmr •bwz cnn
Qlcțsppa a o
t
<
-i-U'-
ovrTAT
AMoW
I
I
J*V MAUWT ir
• i
*e(f*
KAfYA
/•»/»
Ui
«W7X4AT DOOOOO
a
I <
I ( Lmiwt K aafsiniK
b) I M ncsnjxr. ara-
I ■ nur antoi
— “i
01
CfitfrrM. lncsnoprfi\ M4»
mmmuncror I
.1

Atica orsw/ecswu /tAj/af os nssait

J—{ <
5 .«1o-- eu o-©
â cj
O o o O K d)
o -•r
4//L
1«—
9
«aLzJfc^LJf.
_ JȚ/-4P ® O_ ®| jȘ/JF©
siî(9 omritf <OOMÂ Bii cwfior
/Iz
z z z / / ///
, o O e
■ 2CÎ
«) Q

Q
țn
ear-3j
----- 1
O Z
1tl
Q Q
 Anexa 6S.

SCHEMA ORCAN fZÂRM UNEI SECTu PENTRU ASAMBLAREA

AUTO UTÎUTft ACLOR

(.Vedere da 5ixs prin. acjoptriju.1 >e*iieida ațantbiart)

_______
1
l

iTi
j

i i
I

on M 7

\ 1
IU
. rfi 5
Z -ăn r-H 3
§n
ffiS4
- 22
• i i îs ? d’-il l

PHH
-
U Jr--
r>~ £jo ti SL?*=i
‘ ‘ — *

“-2-3 pSb
H ’ ’—

a rșfl
-D U | 0/**T

zii
5.~" T
. o.£ —_
.5« _4

I X
i

ate.; <<-. arbori

— *r j—----- , Axi-tomcb<IlUma;
â-SU4pejrtJiia.*4in.-faXa"; g-h’yua. pTincxpala.de asamblare.
 _________________ fjNEXA 9.£
a) Ii.OTentele de str'ngere ale îmbinărilor filetelor în
funcție de dimensiunile filetului
Di .tensiunea k 6 t a K 10 M 12 . M 14
i
j i letului
I ______ î
I yomentul 3F
stxîngere 15-Po
î 5o-loo ! 6c-12o 8o-2oo 12o-25o
N. m ____ 1
limensj unea i i--------
fi 1 e tul ui ,k 16 L 18 k 20 M 24 M 27
____ r..m___ I
Lomcnti-l ce t t*
etr.ni orc 15o-3oo i 2oo-4oo | 2oo-45o 15o-5oo 2oo-6co
, j . ,u _________ j_________
fretă: Servește la alegerea forței de strîngere a îmbinărilor
gi la calculul forței de solicitare.a fileteior în co­
cul proiectării dispozitivelor.

b) bimenaiunile recomandate pentru locurile de muncă la

bancul de lăcătuș și la magini-unelte
_________ (cml
Speoi 1 ies Aia elementelor locului Pentru lu­ Pentru lu­ Lucrul
<’e muncă crul la crul la în pi­
banc în banc șeJînd ci oare Ic
pi ci oore pe taburet m.u.
- Zona de lucru normală pentru 45,o
mîiui pe raza de lu umăr 77,5 37,5
- Zons de lucru maximă pentru
mîini
orizontala 6o, o 7?,o 100,0
verticală 6o,c 85,o 14o,o
- Eirtunța între muncitcri în 75,o 9 o, o
lungul mesei de lucru
- rnăl țimea mesei de lucru:
pentru bărbați 75,o lo5 ,o lo5,o
pentru femei 7o,o 95,o 95,o
- înălțimea scaunelor 45,o 7o,o
- Grosimea grătarului sau posta­
mentului sub picioare ?.5 - 5,o ?o, o 2,5 - 5,c

Nota; Servește la dimensionarea locurilor de muncii pentru

lucrări de lăcijtușerie , asamblare obiecte mici gi
prelucrări pe magini-unel*te*
ill Anexa UtS
o

■ S 5 îl I^■l Unnu itl

3
s2 <? 4 £ *
o»

i
■ft.
ysIi'UI
$

ii
o
£
o

-e
I c
I §J- <J I1
” * w-5 ^,4 <t ’>
i^.n-
& î
;
3 •• ?
5;
■Ș
£ £ .3 ,C *
•' m
§
5
r>
.§
o
t
l * <b*
IP
I s;
; ?
5 « s*
sîrî-Mtt
■<

*.«- 1î
*

ir
.1
?
8-
* -t I 5i i i ni 3
x, | 5 ■« $■? -s S
5 5 <-5
1 *■
liă o e
$
•n
"t
I 'o 3 * 11 SJX îi Ls i î’t j

8^
'©
^’

€ o
o _£ 1 t
rs.
Cw•**
e 5
o <a
3
n/0uA0rf jp y>p<joj G
.s 3

r’ I
k $
ța5 Q>
•S
o

I
g ■f
*
«5
,r
E
4
•o
JL
II t s
o
"»
ît
. $ !

i
îl
I

Ii *e-<Si
I
!
i :g* *0 5
3

$Ș 5$ 5 1_—. £
ii v î 5c
■? i
<N
3>
a î j <*
? * 11?Gs
r 4 it I» g
•o
Q'
«£ 4K« .
■s
e
i lîh'h
5* ?'*
<n JZ2 *
cd ol
Uâ
»— 3 4 * 2 o ct
ă s < 2o
5 "O

<*>
(V <n
^a/AP'4» O
 fine*a.2.9.7..

1 «4

E Eo
s J>
3O
a
te e
w
.3 a z: •a
<3 E i
H 1= •1‘ X
3
c
F
£
z
x
c
E
<x
I
9
ș
3
e
s
i
i
v
o

%
□
I DC

«■ u»
> !
o
l -=• s
H
î
£
E
□
c
<j
i
1 £~
2 s
3
I
J3
a
e
o.
I i î5
ii >
î
< E
5
O .
2
X
V
3
*”

QC i
!

i 1• i
3
LU g
£
O T~ ■gg 22
cu I K
Q & 5
Z 2
_j £
z
I
a. L
I
t
*
I
!

s< r
r
5
tsi
<
1 X
<
X

n
2.8 flț
------J— t
5
ZD
' & E Z |
X
M 1 â
W
ft.
o c
z <
c.
x 2 .
1- j 0 5
z2