Investete n oameni !

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Axa prioritar 2: Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii. Domeniul major de intervenie : 2.2: "Tranziia de la coal la o via activ" Titlul proiectului: Construiete-i inteligent din timp cariera profesional Contract nr. POSDRU/90/2/2.1/S/62399

I IN ND DR RU UM MA AR RD DE EP PR RA AC CT TI IC CA A

TEHNICIAN INCERCARI COMPONENTE VEHICULE/GRUP MOTOPROPULSOR/OPTIMIZARE ENERGETICA/SISTEME DE MASURARE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI Facultatea de Inginerie Mecanic si Mecatronic

TEHNICIAN INCERCARI COMPONENTE VEHICULE/GRUP MOTOPROPULSOR/OPTIMIZARE ENERGETICA/SISTEME DE MASURARE

Tehnicienii pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/

optimizare energetica/sisteme de masurare indeplinesc sarcini cu caracter tehnic in domeniul cercetarii din activitatea de constructii masini: conceptie, constructie, montaj, utilizare, intretinere si reparatii masini, motoare si instalatii mecanice; asigura functionarea masinilor, motoarelor si instalatiilor mecanice si a elementelor acestora sau incercarea prototipurilor; concep si asambleaza masini, motoare si instalatii mecanice, potrivit schemelor stabilite; estimeaza cantitatile si costurile materialelor si fortei de munca necesare fabricatiei; asigura controlul tehnic al fabricatiei, al utilizarii, intretinerii si reparatiei masinilor, motoarelor si instalatiilor; identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul muncii; coordoneaza activitatea muncitorilor ocupati cu curatarea, vopsirea si repararea navelor maritime. A. Competentele tehnicienilor pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica/sisteme de masurare Activitatea tehnicienilor pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica/sisteme de masurare se desfasoara de regula la intreprinderea producatoare de componente vehicule/grup motopropulsor (masini, motoare termice si instalatii mecanice), in compartimentele de conceptie/fabricatie/montaj/incercari prototipuri, institute de cercetare din domeniu, universitati tehnice etc. Activitatea tehnicienilor pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica/sisteme de masurare se poate desfasura si la sediul beneficiarului, in situatii speciale punerea in functiune, asistenta tehnica s.a. Specialistii din aceasta categorie profesionala desfasoara urmatoarele activitati: activitati de conceptie, proiectare si alegerea tehnologiei de fabricatie pentru componente vehicule/grup motopropulsor (masini, motoare termice si instalatii mecanice) etc. fabricarea vehiculelor/grupurilor motopropulsoare (masini, motoare termice si instalatii mecanice) etc. activitati de optimizare energetica 2

 alegerea sistemelor de masurare si instruirea personalului pentru utilizarea lor montajul componentelor vehiculelor/grupurilor motopropulsoare (masini, motoare termice si instalatii mecanice), potrivit desenelor/schemelor stabilite utilizare, intretinere si reparatii componente vehicule/grup motopropulsor (masini, motoare termice si instalatii mecanice) utilizarea sistemelor de masurare managementul productiei in compartimentele subordonate asigura management in aria lui de activitate in ceea ce priveste siguranta in munca, calitatea, termenele de executie, buget si protectia mediului. planificarea, organizarea, coordonarea si controlul activitatii de productie si de mentenanta asigura functionarea componentelor vehiculelor/grupurilor motopropulsoare, (masini, motoare termice si instalatii mecanice) incercarea prototipurilor de componente vehicule/grup motopropulsor (masini, motoare termice si instalatii mecanice) asigura punerea in functiune a componentelor vehiculelor/grupurilor motopropulsoare (masini, motoare termice si instalatii mecanice) estimeaza cantitatile si costurile materialelor necesare fabricatiei, utilizarii, intretinerii si reparatiei masinilor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice estimeaza cantitatile si costurile fortei de munca necesare in procesul muncii asigura controlul tehnic al fabricatiei/reparatiilor asigura intretinerea masinilor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice asigura repararea vehiculelor, grupurilor motopropulsoare, masinilor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice pastreaza evidenta lucrarilor efectuate si intocmeste rapoarte de activitate efectueaza programul de reparatii, de revizii si de inspectii tehnice urmareste si asigura monitorizarea indicatorilor de performanta pentru sectorul mentenanta identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul muncii, ofera indrumari tehnice organizeaza actualizarea documentatiei tehnice (documente, schite, desene istoria de intretinere..) 3

 intocmeste program de intretinere periodica urmareste optimizarea sarcinilor de intretinere in conditii de siguranta si eficienta este responsabil pentru distribuirea lucrarilor pentru contractori fiind implicat activ in selectarea si evaluarea contractorilor impreuna cu inginerul de gestiune ofera un feedback tehnic si organizatoric cu privire la activitatea executata controleaza executarea activitatilor de mentenanta: inspectii, opriri planificate si accidentale

B. Cerinte pentru execuia lucrrilor

Tehnicienii pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica/sisteme de masurare indeplinesc sarcini cu caracter tehnic in domeniul cercetarii din activitatea de constructii masini: conceptie, constructie, montaj, utilizare, intretinere si reparatii masini, motoare si instalatii mecanice; asigura functionarea masinilor, motoarelor si instalatiilor mecanice si a elementelor acestora sau incercarea prototipurilor; concep si asambleaza masini, motoare si instalatii mecanice, potrivit schemelor stabilite; estimeaza cantitatile si costurile materialelor si fortei de munca necesare fabricatiei; asigura controlul tehnic al fabricatiei, al utilizarii, intretinerii si reparatiei masinilor, motoarelor si instalatiilor; identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul muncii; coordoneaza activitatea muncitorilor ocupati cu curatarea, vopsirea si repararea navelor maritime. Activitatile tehnicienilor pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica/sisteme de masurare desfasurate implica o rigoare deosebita in desfasurarea lor in functie de complexitatea lucrarii/lucrarilor. Complexitatea constructiv-functionala a vehiculelor, masinilor, motoarelor termice si a instalatiilor mecanice necesita o pregatire/planificare temeinica a fiecarei activitati si in acest sens este necesara o permanenta documentare in vederea cunoasterii celor mai actuale informatii in domeniu: cunostinte tehnice de specialitate (desen tehnic, rezistenta materialelor, organe de masini, termotehnica, proiectare asistata, motoare termice, autovehicule, nave fluviale si maritime, locomotive, tehnici experimentale specifice domeniului, legislatie etc). Tehnicienii pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica/sisteme de masurare trebuie posede urmtoarelor deprinderi: 4

aplicarea de metode tehnologice eficiente, care asigura o productivitate ridicata la locul de munc; respectarea graficelor de lucru pentru buna desfurare a ansamblului de lucrri; gestiunea corecta a materialelor/echipamentelor luate n primire n mod direct sau indirect; interpretarea desenelor tehnice i respectarea succesiunii operaiilor de lucru, pentru integrarea planului de executie a lucrarilor planul general desfasurare a lucrarilor de ansamblu;

respectarea normelor de calitate in vigoare la executarea lucrrilor; nu se admit abateri privind calitatea materialelor utilizate, lips de certificate de calitate sau de agremente tehnice, etc.

respectarea normelor de protectie a muncii la desfasurarea lucrarilor din ateliere/ laboratoare/standuri incecari etc.; respectarea masurilor pentru prevenirea si stingerea incendiilor in ateliere/ laboratoare/standuri incecari etc.: - atelierele/laboratoarele/standurile de incecari etc. trebuie sa fie dotate cu instalatii, utilaje si materiale de detectare, avrtizare si sa fie prevazute cu instalatii, dispozitive si materiale pentru prevenirea si stingerea incendiilor, conform normativelor in vigoare; - asezarea vehiculelor in interiorul standului de incercari in asa fel incat sa existe spatiu care sa permita evacuarea rapida in caz de incendiu; - degresarea, curatirea si spalarea pieselor in interiorul standurilor incercari se face numai in bai cu solutie de soda, fiind interzisa folosirea lichidelor inflamabile, petrol, benzine etc.; - vehiculele introduse standurile de incercari trebuie sa aiba in permanenta cauciucurile umflate si usile descuiate pentru a permite evacuarea usoara din atelier in caz de necesitate; - efectuarea lucrarilor de sudura la standurile de incercari se va face numai dupa inlaturarea uleiului, a combustibilului, debransarea bateriei si curatirea pieselor (inainte de sudare rezervorul de combustibil se va purja cu abur sau apa calda). 5

C.

Activitati

desfasurate

de

tehnicienii a

pentru

incercari

componente cu ardere

vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica/sisteme de masurare Complexitatea constructiv-functionala vehiculelor/motoarelor interna/grupurilor motopropulsoare/sistemelor de masurare, a standurilor de incercari si a instalatiilor mecanice necesita o pregatire/planificare temeinica a fiecarei activitati si implica o rigoare deosebita in desfasurarea lucrarilor. Activitatile tehnicienilor din acest domeniu necesita o permanenta documentare/pregatire in vederea cunoasterii celor mai actuale informatii/solutii tehnice in domeniu: cunostinte tehnice de specialitate (vehicule, motoare cu ardere interna, standuri de incercari etc); cunostinte referitoare la tipuri de deprinderi (deprinderi de rezolvare a problemelor, deprinderi folosite in procesul de incercare/calibrare, deprinderi de munca cu sisteme tehnice). Tehnicienii pentru incercari componente vehicule/grup motopropulsor/ optimizare energetica / sisteme de masurare indeplinesc sarcini cu caracter tehnic in domeniul cercetarii din activitatea de constructii masini: activitati de conceptie, constructie, montaj, utilizare, intretinere si reparatii masini, vehicule, motoare si instalatii mecanice; activitati de conceptie, proiectare si alegerea tenologiei de fabricatie a vehiculelor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice; asigura managementul productiei in compartimentele subordonate de inginerie mecanica; asigura management in aria lui de activitate in ceea ce priveste siguranta in munca, calitatea, termenele de executie, buget si protectia mediului; asigura planificarea, organizarea, coordonarea si controlul activitatii de productie si de mentenanta; estimeaza cantitatile si costurile materialelor si fortei de munca necesare fabricatiei; asigura controlul tehnic al fabricatiei, al utilizarii intretinerii si reparatiei prototipurilor vehiculelor/motoarelor si instalatiilor mecanice; identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul fabricatiei; coordoneaza activitatea muncitorilor; ofera un feedback tehnic si organizatoric cu privire la activitatea executata 6

controleaza executarea activitatilor de mentenanta: inspectii, opriri planificate si accidentale fabricarea vehiculelor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice; montajul vehiculelor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice potrivit desenelor/schemelor stabilite; asigura functionarea vehiculelor, motoarelor cu ardere interna, a instalatiilor mecanice si a elementelor acestora; asigura efectuarea incercarilor si calibrarea prototipurilor; stabileste manualul de utilizare, intretinere si reparatii vehicule, motoare termice si instalatii mecanice; pastreaza evidenta lucrarilor efectuate si intocmeste rapoarte de activitate urmareste si asigura monitorizarea indicatorilor de performanta pentru sectorul mentenanta; ofera indrumari tehnice; organizeaza actualizarea documentatiei tehnice (documente, schite, desene istoria de intretinere); intocmeste program de intretinere periodica; urmareste optimizarea sarcinilor de intretinere in conditii de siguranta si eficient; este responsabil pentru distribuirea lucrarilor pentru contractori fiind implicat activ in selectarea si evaluarea contractorilor impreuna cu inginerul de gestiune. D. Organizarea standului pentru incercarea vehiculelor/motoarelor cu ardere interna Pentru verificarea calitatii vehiculelor/motoarelor cu ardere interna, acestea se supun

urmatoarelor incercari: incercari de tip; incercari periodice; incercari de receptie. Incercarile de tip se fac la omologare, sau cand intervin modificari in solutia constructiva sau tehnologica. Incercarile se vor efectua conform normativelor specifice. De exemplu, incercarile periodice pentru motoarele cu ardere interna din fabricatia de serie se pot face conform reglemantarilor STAS 6635/1987. 7

Incecarile de receptie se fac pentru fiecare motor in parte inainte de livrare. Standul de incercari trebuie prevazut cu urmatoarele instalatii si echipamente/instrumente de masurat: suporti pentru montarea motorului pe fundatia standului; frana (hidraulica sau electrica) pentru masurarea momentului motor; debitmetru de aer; debitmetru de combustibil; instalaia de evacuare a gazelor prevzut cu amortizor de zgomot i priz de prelevare a probelor de gaze; instalaia de rcire utilizand; tahometru/traductor pentru msurarea turaiei; termorezistente i indicatoare pentru msurarea temperaturii lichidului din sistemul de rcire,a uleiului din sistemul de ungere si a aerului din colectorul de admisie etc; senzor i indicator depentru msurarea presiunii uleiului din sistemul de ungere; termocupla si indicator pentru msurarea temperaturii gazelor de evacuare; analizor gaze; sistem de achizitie de date: linie de traductori pentru masurarea presiunii din cilindru, traductor de unghi rotatie arbore cotit, placa de achizitie, soft specializat, calculator PC. Se efectueaza urmatoarele masuratori: ncrcarea motorului la frna; turaia; consumul de aer; consumul de combustibil; temperatura lichidului din sistemul de rcire; temperatura i presiunea uleiului din sistemul de ungere; avansul la declanarea scnteii electrice/injectiei de combustibil; temperatura gazelor de evacuare; analiza gazelor; nregistrarea diagramei indicate.

Prin prelucrarea datelor se obtin caracteristicile motorului care pot fi prezentate atat prin marimi discrete (putere, moment motor, consum de combustibil etc.) fie prin reprezentari grafice care ne indica performantele motorului la toate regimurile de functionare. Inainte de efectuarea incercarilor se stabilesc reglajele motorului in conformitate cu documentatia tehnica a acestuia, care se mentin pe tota durata efectuarii probelor. In prealabil se efectueaza rodajul motorului. Este foarte important sa se efectueze un rodaj correct pentru ca numai in acest fel motorul va dezvolta performantele stabilite pe o durata mare de exploatare. E. Rodajul motoarelor cu ardere intern Un motor cu ardere intern poate dezvolta performanele indicate de constructor numai dup o perioad de funcionare cunoscut sub numele de perioad de rodaj. Rodajul este procedeul prin care se pun n concordan forma i calitatea suprafeelor aflate n micare relativ, fa de cele rezultate n urma procesului tehnologic de prelucrare mecanic. n acest fel se mresc suprafeele portante reale (se netezesc asperitile) i se corecteaz abaterile de form. Din acest punct de vedere, rodajul are aspectul unui stadiu de finisare i corectare, fapt care-l impune ca o etap obligatorie n procesul de fabricaie, mrind fiabilitatea motorului. n timpul rodajului, uzura suprafeelor n micare relativ este deosebit de mare (de 70...90 ori mai mare dect n regim normal de exploatare) i se modific calitatea stratului superficial. Adaptarea suprafeelor cuplei de frecate are loc n dou etape: la nceput se netezesc microasperitile i apoi se netezesc macroasperitile i se corecteaz abaterile de form. Scopul rodajului este de a avea suprafee portante de o asemenea mrime, nct s poat suporta ncrcrile ntlnite n exploatare. In cazul motoarelor de automobile i tractoare se efectueaz rodajul n dou etape: - n prima etap se efectueaz un rodaj pe banc la uzina constructoare; - n a doua etap se face rodajul pe parcurs n perioada de dare n exploatare a autovehiculului. Rodajul pe banc cuprinde etapele: - rodajul la rece, motorul fiind antrenat cu o surs exterioar de energie; - rodajul la cald n gol, n care motorul funcioneaz fr a fi ncrcat; 9

- rodajul la cald n sarcin, n care motorul este ncrcat progresiv, dup un program stabilit de firma constructoare. Condiiile ca un rodaj s fie calificat drept bun, sunt urmtoarele: - s asigure obinerea performanelor indicate de constructor; - s mreasc fiabilitatea motorului; - s fie ct mai scurt pentru a micora cheltuielile cu combustibilul i cu lubrifianii. E.1. Influene asupra rodajului a) Calitatea suprafeelor Calitatea suprafeei reprezint ansamblul parametrilor geometrici i al proprietilor fizico-mecanice i chimice ale stratului superficial. Rugozitatea suprafeelor pieselor n contact influeneaz att durata rodajului, ct i fiabilitatea motorului prin mrimea suprafeei efective de contact. Astfel, suprafeele rugoase vor suferi uzuri mari n perioada de rodaj, determinnd mrirea jocurilor i n consecin, micorarea fiabilitii motorului. Dimpotriv, o prelucrare fin a suprafeelor n contact va determina o mrire a capacitii portante, uzuri minime, reducerea perioadei de rodaj i mrirea fiabilitii motorului. Numai c, n aceast din urm situaie pelicula de lubrifiant poate fi ntrerupt cu uurin din cauza numrului redus de pungi de ulei ce se formeaz n microadnciturile suprafeelor n contact; dac abaterile de form sunt mari (precizie de prelucrare sczut) i condiiile de asamblare sunt nesatisfctoare, atunci motorul poate gripa n perioada de rodaj. Prin urmare, exist o rugozitate optim a suprafeelor n contact, care permite meninerea peliculei de lubrifiant i, printr-un rodaj scurt, conduce la o rugozitate minim cu o uzur total ct mai redus. Aceast rugozitate optim depinde de materialul piesei, tratamentul termic aplicat, presiunea de contact, regimul termic, etc. Aadar, fiecare constructor de motoare va oferi o valoare proprie a rugozitii optime. Abaterile macrogeometrice (de form) au o influen major asupra duratei rodajului i a uzurii n timpul rodajului; cnd fusurile sunt ovale, pe unele poriuni este afectat pelicula de ulei, fapt ce intensific uzura suprafeelor n contact i mrete perioada de rodaj pentru corijarea ovalizrii. In cazul contactului pe muchii (ca de exemplu contactul segmentului pe cilindru datorit poligonalitii, sau poziiei nclinate) crete ncrcarea specific, apar supranclziri locale, ceea ce intensific procesul de uzare; abaterile care conduc la contact pe muchii pot fi numai ameliorate prin rodaj. Efecte similare apar i n cazul abaterilor de la paralelism, perpendicularitate, sau coaxialitate provocate de imprecizii de execuie, sau de montaj. Astfel, la 10

execuia lagrelor pentru fusurile paliere, nerespectarea coaxialitii acestora determin ondularea arborelui cotit dup asamblare. n aceste situaii apar astfel zone de contact metalic direct, cu ncrcri specifice mari ceea ce determin supranclzirea local, apariia rizurilor i se poate ajunge chiar la gripaj. Pentru creterea rezistenei la uzur se procedeaz la durificarea suprafeelor n contact prin tratamente termo-chimice, sau prin acoperiri superficiale. Astfel, suprafeele cementate, nitrurate, clite, sau ecruisate sunt mai dure i ngreuneaz rodarea. La cromarea poroas a cmii de cilindru i a segmentului, durata rodajului trebuie prelungit ca urmare a rezistenei la uzur mai ridicat a stratului de crom. Prin tratarea chimic a suprafeelor (fosfatare, eloxare, sulf-cianurare, etc.) nu se mrete duritatea, dar se realizeaz straturi mai moi dect materialul de baz, ceea ce mpiedic contactul direct reducnd uzura i astfel se mbuntesc condiiile de fucnionare i se scurteaz perioada de rodaj. n acest sens acioneaz i acoperirea pistoanelor sau a cuzineilor cu un strat moale de cositor. Pentru reinerea unei cantiti sporite de ulei pe suprafaa pieselor n perioada de rodaj, se poate aplica cromarea poroas, sau decaparea (sol. 15 % HNO3), honuirea cmii de cilindru cu un hon cu granulaie mai mare la ultima trecere, formndu-se striuri foarte fine orientate la 450. b) Sarcina motorului Sarcina motorului are o influen deosebit asupra rodajului prin ncrcarea specific ce o realizeaz la nivelul suprafeelor n contact. Astfel, la mrirea sarcinii, n cazul pieselor din materiale moi microsuprafeele n contact se mresc (crete astfel supafaa portant) i perioada de rodaj se reduce. Cnd piesele sunt din materiale dure, microsuprafeele n contact se mresc mai ncet i capacitatea de rodaj se nrutete. La sarcinile mici (mersul n gol) microadnciturile nu se umplu cu metal deformat plastic (sunt solicitri mici i deformaiile sunt elastice), ci cu produse de uzur i oxizi, duntoare pentru adaptarea suprafeelor. De aceea rodajul la cald n gol nu este suficient, el trebuie completat cu rodajul la cald n sarcin. c) Turaia motorului Turaia motorului influeneaz rodajul prin modificarea vitezei relative de alunecare dintre suprafeele n contact. La mrirea turaiei crete viteza relativ i se reduce timpul de contact dintre proeminene, dar crete n schimb frecvena de contact i, astfel microproeminenele se deformeaz plastic. 11

In ceea ce privete uzura motorului, s-a constatat c se mrete att la funcionarea motorului la turaii mici ct i la turaii mari i n special la accelerri brute (regim de repriz: sarcin mare i turaie mic - crete sarcina, se intensific frecarea semilichid i crete regimul termic local). Turaia optim pentru efectuarea rodajului este deci o turaie moderat. d) Temperatura local a pieselor motorului In perioada de rodaj, la sarcini i turaii mari, temperatura local a pieselor motorului este deosebit de ridicat (500...2000 oC). In aceste condiii pot apare modificri locale ale proprietilor mecanice ale materialelor pieselor, existnd posibilitatea unor suduri ale vrfurilor microasperitilor, suduri ce se rup datorit micrii relative. Acest fapt conduce la mrirea uzurii, apariia rizurilor i chiar la griparea suprafeelor n contact. De aceea trebuie meninut un regim optim de turaie, sarcin i regim termic n perioada de rodaj. e) Lubrifiantul In procesul de rodaj, lubrifiantului i revin urmtoarele atribuii: - s reduc la minim forele de frecare; - s evacueze cldura rezultat n urma frecrii; - s ndeprteze particulele metalice rezultate n urma procesul de uzare; - s evite formarea sudurilor microasperitilor sau s reacioneze chimic cu vrfurile acestora, pentru a netezi suprafeele n contact. Lubrifianii cu onctuozitate mare vor asigura pelicule aderente i rezistente la rupere n condiiile grele ale rodajului. In perioada rodajului, lubrifianii trebuie s aib viscozitate mic; astfel vor putea ptrunde n locurile greu accesibile (cu jocuri mici), conduc mai bine cldura, se refac mai uor peliculele distruse (ntrerupte) i se ndeprteaz mai uor particulele dure rezultate din procesul de uzare. Vscozitatea cinematic recomandat pentru uleiuri de rodaj este: = (36...40)10-6 m2/s la temperatura de 50 oC. Prin introducerea unor aditivi n uleiuri se modific onctuozitatea i calitile antigripante ale acestora n vederea accelerrii i mbuntirii calitii rodajului (rodajul chimic). Uleiurile aditivate au o aciune energic asupra zonelor unde presiunile de contact i temperaturile sunt ridicate, realiznd netezirea rapid a micro i macroasperitilor, dup care procesul de uzare se reduce semnificativ. Aditivii trebuie s ndeplineasc condiiile urmtoare: - s nu fie agresivi fa de suprafeele metalice dect n anumite condiii de presiune i temperatur; 12

- s posede o bun stabilitate termic (s nu reacioneze cu diferite materiale utilizate n costrucia motorului la temperaturile de funcionare normale); - s posede o bun stabilitate n uleiurile de rodaj i s nu altereze proprietile acestora; - s nu provoace reacii cu ali componeni (substane detergente i aditivi antioxidani, .a.); - produsele de descompunere i cele rezultate din aciunea asupra metalului s nu fie abrazive, ci solubile n ulei (pe ct posibil). Se disting dou categorii de aditivi: activi chimic i inactivi chimic. Aditivii activi chimic acioneaz n punctele de contact intermetalic unde temperaturile, datorit presiunilor de contact mari, au valori ridicate formnd straturi aderente lubrifiante, mpiedicnd astfel gripajul i accelernd procesul de rodaj. Din aceast categorie fac parte aditivi pe baz de fosfor i sulf: lecitina, tricrezilfosfatul, sulful coloidal, etc. Aditivii activi chimic permit realizarea suprafeelor portante optime printr-un proces de coroziune selectiv a proeminenelor cu solicitri termice i mecanice mari, produsele de reacie devenind lubrifiani plastici ceea ce favorizeaz psuirea suprafeelor aflate n contact. Produsele de reacie formeaz cu uleiul o past fin abraziv care accelereaz rodajul. Prin aciunea lor aceti aditivi mpiedic propagarea microfisurilor n profunzimea stratului superficial. Aditivii inactivi chimic sunt substane solide care se introduc n lubrifiant pentru a-i mbunti calitile n domeniul presiunilor i temperaturilor la care acesta nu corespunde. Aceti aditivi nu reacioneaz chimic cu materialul de baz, ci creaz pelicule foarte aderente, permind scurtarea rodajului prin favorizarea unor aciuni fizico-mecanice fr deteriorarea suprafeelor. Cei mai cunoscui aditivi din aceast categorie sunt grafitul i bisulfura de molibden, MoS2, care au caliti deosebite: afinitate ridicat fa de suprafeele metalice, tensiune de forfecare sczut, stabilitate chimic i termic, puritate i granulaie corespunztoare. Acetia se pot utiliza sub form de depuneri iniiale pe suprafee sub form de paste, sau suspensii coloidale n ulei. Bisulfura de molibden este mai eficace, avnd o aderen mai bun pe metal, coeficient de frecare mai redus i rezisten mai mare la temperaturi ridicate; acest fapt permite evitarea gripajului i nlturarea punctelor de nalt presiune prin tasarea lor plastic. Prin utilizarea bisulfurii de molibden s-a constatat o reducere a uzurii la segmenii superiori cu circa 40 %.

13

Cnd aditivii sunt folosii sub form de suspensii, particulele trebuie s fie de 1-3 m i suspensiile foarte stabile pentru a nu fi centrifugate de micarea diferitelor cupluri de frecare, sau reinute n filtre. E.2. Rodajul pe banc Se definete regimul de rodaj ca totalitatea etapelor de funcionare a motorului n condiiile unor anumite sarcini i turaii, la un regim determinat, efectuate ntr-o anumit succesiune, n decursul unei perioade de timp stabilit. Treapta regimului de rodaj este partea care se efectueaz n condiii constante de funcionare (sarcin, turaie i regim termic). Drept criteriu pentru aprecierea duratei treptei de rodaj, servete variaia momentului rezistent. Rodajul pe banc cuprinde trei etape: rodajul la rece, rodajul la cald n gol, rodajul la cald n sarcin, tendina fiind de eliminare a rodajului la rece i de micorare a perioadei rodajului la cald. Rodajul la rece se aplic motorului nou sau reparat, arborele cotit fiind antrenat de un motor electric avnd puterea circa 25 % din puterea nominal a motorului de rodat. Rodajul se poate face ntr-o etap (motorul este compresat - are bujiile montate) sau n dou etape (mai nti cu motorul decompresat - fr bujii, i apoi cu motorul compresat). Rodajul la cald n gol se efctueaz n condiiile regimului termic stabilizat: tap=75...85
o

C i tulei = max 95 oC. Pierderile mecanice la un motor nerodat reprezint circa 40 % din puterea Procesul de rodaj la cald n gol se face n diferite trepte de turaii, fiecare treapt avnd o

indicat, fa de 15...20 % n cazul motorului rodat. anumit durat. Se recomand ca turaie minim pentru prima treapt de rodaj nrmin =(1/3...1/2) nn, n felul acesta asigurndu-se funcionarea stabil a motorului, condiii optime de rcire i presiunea necesar n sistemul de ungere. Rodajul la cald n sarcin, reprezint etapa cea mai important, ea condiionnd calitatea rodajului n ansamblu. Acest rodaj se execut pe un stand prevzut cu o instalaie de frnare (dinamometru pentru ncrcarea motorului cu momentul rezistent corespunztor regimului de funcionare) i cu aparatur de monitorizare a parametrilor de funcinare ai motorului. Procesul de rodaj se efectueaz la regim termic stabilizat, folosind un ulei special de rodaj.

14

Rodajul se face n trepte, pe anumite perioade de timp, cu mrirea sarcinii i a turaiei de la valorile minime la valorile maxime posibile, astfel nct lucrul mecanic de frecare s fie constant (de la treapt la treapt). Pentru stabilirea treptelor de rodaj se determin mai nti sarcina i turaia corespunztoare primei i ultimei trepte de rodaj, conform documentatiei tehnice. E.3. Rodajul pe parcurs Exploatarea vehiculelor la capacitatea nominal poate fi fcut dup un rodaj pe parcurs de circa 1 500...3 000 km, respectiv 50...60 ore. Rodajul pe parcurs se face pe drumuri modernizate, cu rampe obinuite (circa 6%) i trafic redus. Pentru prevenirea uzrii premature, pornirea de pe loc se face cnd motorul a atins regimul termic normal (tap_=75...85 oC). Motorul va fi adus relativ repede la acest regim, folosind ns turaii moderate (ca s nu apar reacii acide care s mreasc uzura). Pentru o calitate bun a rodajului se recomand mrirea progresiv a sarcinii (tabelul 1).
Tabelul 1

Durata etapei % 20 30 50

Sarcina % 35 50 75

i pentru vitez se impun limitri pentru fiecare treapt de vitez n funcie de numrul de kilometri parcuri, conform documentatiei tehnice. Rodajul se execut pe distane lungi i fr opriri dese, evitnd acceleraiile i turaiile excesive mai ales la pornire, cnd motorul este rece. Se prefer circulaia cu viteze variate. Mrirea pe o durat scurt a turaiei (circa 1 min) i revenirea la turaia normal este favorabil rodajului. Prin mrirea treptat a turaiei se intensific circulaia uleiului, particulele de metal rezultate din frecare fiind mai lesne ndeprtate. Trebuie supravegheate: temperatura lichidului de rcire, presiunea uleiului .a.

15

n perioada rodajului pe parcurs se efectueaz lucrri de revizii i de ntreinere recomandate de firma constuctoare.

16